281/05.10.2023 Lege pentru modificarea unor acte normative (instituirea mecanismului de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, facilitarea dezvoltării proiectelor de infrastructură energetică)

L E G E

pentru modificarea unor acte normative (instituirea mecanismului de

guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, facilitarea

dezvoltării proiectelor de infrastructură energetică)

nr. 281 din 05.10.2023

Monitorul Oficial nr.426-429/732 din 14.11.2023

* * *

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art.I. – Legea nr.174/2017 cu privire la energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.364–370, art.620), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Legea se completează cu clauza de armonizare cu următorul cuprins:

„Prezenta lege transpune parţial:

– Regulamentul (UE) nr.2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.663/2009 şi (CE) nr.715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr.525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 328 din 21 decembrie 2018, în versiunea adaptată şi aprobată prin Decizia Consiliului ministerial al Comunităţii Energetice nr. D/2021/14/MC-EnC;

– Regulamentul (UE) nr.347/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr.1364/2006/CE şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr.713/2009, (CE) nr.714/2009 şi (CE) nr.715/2009, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 115 din 25 aprilie 2013, în versiunea adaptată şi aprobată prin Deciziile Consiliului ministerial al Comunităţii Energetice nr. D/2015/09/MC-EnC şi nr.2021/11/MC-EnC, considerând prevederile din Regulamentul (UE) 2022/869 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.715/2009, (UE) 2019/942 şi (UE) 2019/943 şi a Directivelor 2009/73/CE şi (UE) 2019/944 şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr.347/2013.”

2. La articolul 2:

alineatul (1) se completează cu literele g) şi h) cu următorul cuprins:

„g) instituirea mecanismului de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice;

h) crearea cadrului normativ pentru facilitarea dezvoltării proiectelor de infrastructură energetică cu impact transfrontalier.”

alineatul (2) se completează cu literele a¹) şi e¹) cu următorul cuprins:

„a¹) elaborarea documentelor de politici în domeniul energeticii;”

„e¹) dezvoltarea proiectelor de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice, precum şi a proiectelor de interes reciproc;”.

3. La articolul 3:

după noţiunea „consumator” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:

„dezvoltator al proiectului – dezvoltator al proiectului de infrastructură energetică, care poate fi:

a) operator al sistemului de transport, operator al sistemului de distribuţie sau alt operator ori investitor, care elaborează un proiect de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice sau un proiect de interes reciproc între Republica Moldova şi un stat membru al Uniunii Europene;

b) persoană care, în temeiul unui contract de reprezentare, a fost împuternicită să reprezinte fie un grup format din operatorii sistemelor de transport, din operatorii sistemelor de distribuţie sau din alţi operatori ori investitori, fie un grup mixt, format din persoanele respective, şi care are capacitatea de a-şi asuma obligaţii juridice şi obligaţii financiare în numele membrilor grupului care au semnat contractul de reprezentare;”

după noţiunea „energie” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:

„infrastructură energetică – echipamente sau instalaţii fizice, care se încadrează în categoriile de infrastructuri energetice prevăzute în anexă, amplasate în Republica Moldova sau care fac legătura dintre Republica Moldova şi alte state părţi ale Comunităţii Energetice şi/sau dintre Republica Moldova şi statele membre ale Uniunii Europene;”

după noţiunea „obiecte energetice” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:

„obiectivele Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 – atingerea unor valori, calculate în baza ţintelor şi a obiectivelor stabilite la nivelul fiecărui stat parte a Comunităţii Energetice, după cum urmează:

– reducerea minimă, la nivel intern, faţă de anul 1990, a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii, care trebuie realizată până la finele anului 2030;

– atingerea ponderii minime a energiei obţinute din surse regenerabile consumate în Comunitatea Energetică – în 2030;

– realizarea obiectivului principal minim privind îmbunătăţirea eficienţei energetice – în 2030;

– realizarea altor obiective ulterioare;”

după noţiunea „operator de sistem” se introduc patru noţiuni noi cu următorul cuprins:

„politici şi măsuri – totalitatea instrumentelor care contribuie la realizarea obiectivelor stabilite în planul naţional integrat privind energia şi clima şi/sau la realizarea angajamentelor asumate în temeiul art.4 alin.(2) lit.a) şi b) din Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.404/1995, instrumente care le pot include pe cele care nu au ca obiectiv principal limitarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau modificarea sistemului energetic;

proiect de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice (proiect CE) – proiect necesar pentru realizarea traseelor şi a obiectivelor în domeniile prioritare privind infrastructura energetică, prevăzute în anexă, şi care este inclus în lista proiectelor Comunităţii Energetice, aprobată de Consiliul ministerial al Comunităţii Energetice;

proiect de interes reciproc (proiect IR) – proiect promovat de Uniunea Europeană în cooperare cu state terţe în temeiul scrisorilor de susţinere din partea guvernelor statelor direct afectate sau în temeiul altor acorduri, care vizează instalaţii ce se încadrează într-una dintre categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.a), la pct.3 lit.a) sau la pct.5 lit.a) ori c) din anexă, care contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii Europene privind energia şi clima pentru 2030 şi a obiectivului privind neutralitatea climatică pentru 2050 şi care este inclus în lista proiectelor Uniunii Europene;

punere în funcţiune – dare în exploatare a unei instalaţii energetice după realizarea acesteia conform proiectului.”

4. La articolul 4 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) aprobă strategia energetică şi documentele de politici prevăzute la art.7², prin derogare de la art.24 alin.(5) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative;”.

5. La articolul 5:

alineatul (1):

partea introductivă va avea următorul cuprins:

„Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii (în continuare – organ central de specialitate în domeniul energeticii) are următoarele atribuţii:”;

alineatul se completează cu literele a¹) şi a²) cu următorul cuprins:

„a¹) elaborează şi promovează proiectul regulamentului privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice;

a²) elaborează şi promovează proiectul strategiei energetice şi al planului naţional integrat privind energia şi clima;”

litera e) va avea următorul cuprins:

„e) monitorizează implementarea strategiei energetice şi a planului naţional integrat privind energia şi clima, a programelor de stat de dezvoltare şi de investiţii în domeniul energeticii, elaborează raportul naţional integrat privind energia şi clima prevăzut la art.7³;”

alineatul se completează cu litera e¹) cu următorul cuprins:

„e¹) monitorizează implementarea actelor normative în domeniul energeticii;”

articolul se completează cu alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) La elaborarea regulamentului prevăzut la alin.(1) lit.a¹), organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează cu organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu, cu alte autorităţi competente.”

la alineatul (2), cuvintele „Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii” se substituie cu cuvintele „Organul central de specialitate în domeniul energeticii”.

6. Legea se completează cu capitolul II¹ cu următorul cuprins:

„Capitolul II¹

MECANISMUL DE GUVERNANŢĂ ENERGETICĂ

ŞI A ACŢIUNILOR CLIMATICE

Articolul 7¹. Mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice

(1) Mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice reprezintă cadrul normativ şi instituţional de bază în domeniul energeticii şi al climei, necesar pentru o guvernanţă fiabilă, favorabilă incluziunii, eficientă din punctul de vedere al costurilor, transparentă şi previzibilă, care să asigure atingerea ţintelor şi a obiectivelor privind energia şi clima, stabilite în documentele de politici prevăzute la art.7², precum şi monitorizarea măsurilor întreprinse şi a progreselor înregistrate în acest sens, în conformitate cu prezenta lege şi cu regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de către Guvern.

(2) Mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice se instituie pentru:

a) a pune în aplicare politicile şi măsurile stabilite pentru a se asigura, în special pentru prima perioadă din 2025–2030 şi în concordanţă cu obiectivele Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030, realizarea ţintelor şi a obiectivelor naţionale privind energia şi clima, precum şi a angajamentelor pe termen lung privind emisiile de gaze cu efect de seră, elaborate în conformitate cu Acordul de la Paris, ratificat prin Legea nr.78/2017, şi stabilite în conformitate cu Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.117/2009 (în continuare – Tratatul Comunităţii Energetice);

b) a stimula cooperarea la nivel internaţional, regional şi naţional în vederea asigurării realizării ţintelor şi a obiectivelor naţionale privind energia şi clima;

c) a asigura realizarea unei raportări actualizate, transparente, exacte, coerente, comparabile şi complete;

d) a contribui la crearea unui cadru normativ cert şi predictibil şi a unui mediu investiţional sigur, precum şi pentru a susţine utilizarea tuturor oportunităţilor de dezvoltare economică, de atragere a investiţiilor, de creare a locurilor de muncă şi de coeziune socială;

e) a asigura că publicul larg beneficiază de posibilităţi efective de a participa la elaborarea documentelor de politici prevăzute la art.7².

(3) Mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice se bazează pe strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, pe planul naţional integrat privind energia şi clima, pe raportul naţional integrat privind energia şi clima, pe alte rapoarte elaborate conform legislaţiei cu privire la instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice.

(4) Mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice se aplică în raport cu cinci dimensiuni ale Uniunii Energetice în domeniu: securitatea energetică, piaţa de energie internă, eficienţa energetică, decarbonizarea şi cercetarea, inovarea şi competitivitatea.

(5) Organul central de specialitate în domeniul energeticii, organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu şi structurile subordonate acestora fac parte din mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice.

(6) Organul central de specialitate în domeniul energeticii, organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu şi structurile subordonate acestora colaborează prin schimb de informaţii şi date,atât la etapa elaborării documentelor de politici prevăzute la art.7², cât şi la cea a monitorizării şi raportării implementării documentelor respective la nivel naţional, precum şi în legătură cu respectarea obligaţiilor internaţionale ale Republicii Moldova. Schimbul respectiv de informaţii şi date se efectuează gratuit, cu respectarea prevederilor capitolului VII din Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială.

(7) Cerinţele obligatorii privind termenele, structura şi formatul, cuprinsul, baza analitică, politicile şi măsurile, ipotezele, parametrii şi metodologiile utilizate la elaborarea şi modificarea strategiei de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, a planului naţional integrat privind energia şi clima se stabilesc în regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de către Guvern.

Articolul 7². Strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, planul naţional integrat privind energia şi clima

(1) Strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung contribuie la realizarea angajamentelor asumate de către Republica Moldova în conformitate cu Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.404/1995, şi Acordul de la Paris, ratificat prin Legea nr.78/2017, precum şi a angajamentelor asumate de către Republica Moldova în conformitate cu Tratatul Comunităţii Energetice.

(2) Strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung se elaborează de către organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu, în termenele stabilite la nivelul Comunităţii Energetice şi cu respectarea prevederilor regulamentului privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de către Guvern.

(3) Planul naţional integrat privind energia şi clima (în continuare – PNIEC) determină obiectivele naţionale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni indicate la art.7¹ alin.(4), precum şi politicile şi măsurile corespunzătoare necesare realizării obiectivelor respective.

(4) PNIEC-ul constituie documentul principal de planificare strategică în domeniu, aprobat de către Guvern, la care sunt ajustate alte planuri sectoriale. PNIEC-ul este conform cu strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung şi se elaborează în termenele stabilite la nivelul Comunităţii Energetice, cu respectarea cerinţelor stabilite de prezenta lege şi de regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de către Guvern.

(5) Pentru a asigura realizarea obiectivelor şi a contribuţiilor stabilite în PNIEC, organul central de specialitate în domeniul energeticii, la etapa elaborării PNIEC-ului, colaborează cu instituţiile competente din statele părţi ale Comunităţii Energetice, precum şi din statele membre ale Uniunii Europene.

(6) La etapa elaborării PNIEC-ului, proiectul acestuia se consultă cu Secretariatul Comunităţii Energetice, în termenele stabilite în regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de către Guvern. Pentru a facilita integrarea pieţei şi elaborarea de politici şi măsuri avantajoase, în perioada dintre termenul-limită pentru prezentarea proiectului PNIEC-ului şi termenul-limită pentru prezentarea versiunii finale a PNIEC-ului către Secretariatul Comunităţii Energetice, organul central de specialitate în domeniul energeticii prezintă Comitetului pentru Energie şi Climă al Comunităţii Energetice părţile relevante din proiectul PNIEC-ului.

(7) Organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu şi organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează în vederea elaborării documentelor de politici prevăzute la alin.(1) şi (3), precum şi a evaluărilor de impact asupra mediului, conform competenţelor.

Articolul 7³. Raportarea şi evaluarea progreselor

(1) Organul central de specialitate în domeniul energeticii elaborează, în coordonare cu alte autorităţi publice, şi prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice, o dată la doi ani, un raport cu privire la implementarea PNIEC-ului, denumit Raport naţional integrat privind energia şi clima (în continuare – RNIEC).

(2) RNIEC-ul conţine informaţii cu privire la implementarea PNIEC-ului pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni indicate la art.7¹ alin.(4) şi include următoarele elemente:

a) informaţii cu privire la progresele înregistrate în realizarea ţintelor şi a obiectivelor, a contribuţiilor, stabilite în PNIEC, precum şi cu privire la finanţarea şi punerea în aplicare a politicilor şi a măsurilor necesare îndeplinirii acestora;

b) raportarea integrată privind energia regenerabilă;

c) raportarea integrată privind eficienţa energetică;

d) raportarea integrată privind securitatea energetică;

e) raportarea integrată privind pieţele interne de energie;

f) raportarea integrată privind sărăcia energetică;

g) raportarea integrată privind cercetarea, inovarea şi competitivitatea.

(3) RNIEC-ul conţine informaţii cu privire la acţiunile întreprinse la nivel naţional de adaptare la schimbările climatice, suportul financiar şi tehnologic, precum şi cu privire la politicile şi măsurile, prognozele referitoare la emisiile antropice din surse şi reţineri prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, incluse în rapoartele elaborate în temeiul legislaţiei cu privire la instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice.

(4) Alte cerinţe cu privire la elaborarea RNIEC-ului se stabilesc în regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de Guvern.

(5) Organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează, în special prin schimb reciproc şi continuu de informaţii şi date, cu organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu în vederea elaborării RNIEC-ului.

Articolul 7⁴. Informarea şi consultarea publică

(1) Organul central de specialitate în domeniul energeticii asigură informarea publicului larg, precum şi a instituţiilor interesate privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice şi stabileşte acestora un termen de cel puţin 15 zile lucrătoare pentru a se informa, pentru a participa la consultările publice şi pentru a-şi exprima opiniile cu privire la documentele de politici elaborate şi supuse consultărilor publice.

(2) Informaţiile corespunzătoare se pun la dispoziţia publicului larg cu titlu gratuit, prin intermediul mass-mediei naţionale, şi se publică pe pagina web oficială a organului central de specialitate în domeniul energeticii, cu respectarea prevederilor actelor normative în domeniul asigurării accesului la informaţiile de interes public.

(3) Organul central de specialitate în domeniul energeticii asigură participarea efectivă a publicului larg la elaborarea şi consultarea proiectului PNIEC-ului şi îl supune consultărilor publice, în conformitate cu actele normative în domeniul transparenţei în procesul decizional şi al elaborării documentelor de politici, precum şi cu respectarea principiilor specifice stabilite în regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de Guvern.

(4) Organul central de specialitate în domeniul energeticii desfăşoară consultări publice pe mai multe niveluri pe tema energiei şi climei, în cadrul cărora autorităţile administraţiei publice locale, organizaţiile societăţii civile, comunitatea de afaceri, investitorii, alte părţi interesate şi publicul larg să poată participa activ şi discuta diferite scenarii preconizate pentru politicile şi măsurile privind energia şi clima, inclusiv pentru cele pe termen lung, şi să evalueze progresele înregistrate.”

7. La articolul 10:

alineatul (2) se completează cu textul: „În cadrul probei interviului, membrii comisiei adresează un set de întrebări identice fiecărui candidat la ocuparea funcţiei de director, cu posibilitatea adresării şi a unor întrebări de clarificare. Comisia asigură ca niciun candidat să nu cunoască întrebările înainte de proba interviului. Înregistrarea video a probei interviului se publică pe pagina web oficială a Parlamentului după finalizarea acesteia. În cazul în care pentru fiecare loc vacant anunţat pentru concurs nu există cel puţin doi candidaţi, se organizează concurs repetat.”

la alineatul (5), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) să deţină studii superioare în domeniul tehnic, economic, financiar sau juridic. La desemnarea candidaţilor se ia în considerare deţinerea titlurilor ştiinţifice şi experienţa de muncă şi/sau de cercetare de cel puţin 10 ani în domeniile menţionate, dintre care cel puţin 3 ani de experienţă în funcţii de conducere în cadrul instituţiilor publice, al organizaţiilor societăţii civile, al organizaţiilor internaţionale sau al întreprinderilor din sectoarele reglementate de Agenţie.”

la alineatul (6) litera b), cuvintele „a fost” se substituie cu cuvântul „este”;

la alineatul (12), literele f) şi g) se abrogă;

alineatul (13¹) se abrogă.

8. La articolul 13:

alineatul (1):

se completează cu literele f¹) şi f²) cu următorul cuprins:

„f¹) documentează, creează şi menţine sisteme informaţionale în domeniile de activitate ale acesteia şi asigură funcţionarea acestora; asigură protecţia, securitatea şi accesul la datele deţinute, cu respectarea prevederilor actelor normative în domeniul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat;

f²) asigură efectuarea schimbului de date între sistemele informaţionale proprii şi cele deţinute de autorităţile/instituţiile publice cu atribuţii în domeniile de competenţă ale Agenţiei sau în domenii conexe activităţii participanţilor la pieţele reglementate, prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect), instituită de Guvern, în conformitate cu actele normative în domeniul schimbului de date şi interoperabilităţii;”

litera h) va avea următorul cuprins:

„h) constată şi examinează contravenţii în sectoarele energeticii, în modul şi în cazurile prevăzute de prezenta lege şi de Codul contravenţional;”

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Solicitarea informaţiei şi a documentelor prevăzute la alin.(1) lit.b) şi c) se prezintă în formă scrisă sau prin intermediul documentului electronic semnat cu semnătură electronică calificată de către unul dintre directorii Consiliului de administraţie, cu indicarea scopului respectiv.”

9. Articolul 14:

la alineatul (1):

litera i) va avea următorul cuprins:

„i) la sesizarea organelor competente, participă la examinarea circumstanţelor şi a cauzelor avariilor, incendiilor, electrocutărilor sau exploziilor provocate de centralele electrice şi termice, de reţelele electrice şi termice sau de instalaţiile electrice şi termice, cu dreptul de a solicita şi a obţine informaţii aferente cazului examinat;”

litera m) se completează cu cuvintele „şi monitorizează activitatea acestora”;

alineatul se completează cu litera m¹) cu următorul cuprins:

„m¹) eliberează acte de corespundere în cazurile stabilite de Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi în conformitate cu regulamentul de admitere în exploatare a instalaţiilor electrice, elaborat şi aprobat de către Agenţie;”

litera n) va avea următorul cuprins:

„n) verifică competenţele personalului electrotehnic al agenţilor economici, al întreprinderilor electroenergetice, al întreprinderilor termoenergetice şi al agenţilor economici care prestează servicii de deservire a obiectelor energetice, cu atribuirea grupei de securitate electrică şi eliberarea talonului de autorizare în acest sens, în conformitate cu documentul normativ-tehnic corespunzător, aprobat de Agenţie potrivit Legii nr.107/2016 cu privire la energia electrică;”

alineatul se completează cu litera r) cu următorul cuprins:

„r) documentează, ţine şi gestionează, în conformitate cu prevederile Legii nr.71/2007 cu privire la registre, registrele controalelor tehnice, al autorizaţiilor, al actelor de corespundere, al actelor de verificare a competenţelor personalului electrotehnic, precum şi cel al cererilor aferente activităţii de supraveghere energetică.”

articolul se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) Agenţia publică, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina sa web oficială, hotărârile Consiliului de Administraţie al Agenţiei privind aprobarea documentelor normativ-tehnice în domeniul electroenergetic şi în domeniul termoenergetic.”

10. Articolul 16:

la alineatul (2), primul enunţ va avea următorul cuprins: „Anunţul cu privire la desfăşurarea şedinţei publice şi agenda aferentă se publică, cu cel puţin 5 zile înainte de ziua stabilită pentru organizarea şedinţei, pe pagina web oficială a Agenţiei şi/sau se difuzează prin intermediul mass-mediei naţionale, şi/sau se expediază prin intermediul poştei electronice părţilor interesate, după caz.”

la alineatul (10), primul enunţ va avea următorul cuprins: „În hotărârile Agenţiei privind aprobarea costurilor de bază, a preţurilor şi a tarifelor reglementate, a altor componente ale tarifelor, a planurilor de dezvoltare, a planurilor de investiţii, a investiţiilor realizate de titularii de licenţe, precum şi în hotărârile Agenţiei privind aprobarea consumurilor tehnologice şi a pierderilor normative în reţele trebuie să fie indicat temeiul legal al aprobării acestora. Prin derogare de la art.118 alin.(3) din Codul administrativ nr.116/2018, în cazul neadmiterii în scopuri tarifare a unor cheltuieli, investiţii, consumuri tehnologice şi pierderi în reţele, altor componente nejustificate, motivarea Agenţiei este prezentată titularului de licenţă în scrisoarea de însoţire a hotărârii respective.”

11. La articolul 17, alineatul (5) se completează cu textul: „Pentru asigurarea evidenţei în Registrul de stat al actelor juridice a tuturor actelor normative de reglementare aprobate de Consiliul de administraţie al Agenţiei, în cazul în care un act normativ de reglementare nu a fost înregistrat în termenul stabilit şi se consideră înregistrat tacit, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul justiţiei este obligat să includă în Registrul de stat al actelor juridice actul respectiv, cu atribuirea numărului de înregistrare corespunzător. În termen de două zile lucrătoare de la adresarea Agenţiei, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul justiţiei îi comunică acesteia numărul de înregistrare atribuit actului respectiv.”

12. Capitolul VII se abrogă.

13. Legea se completează cu capitolul VII¹ cu următorul cuprins:

„Capitolul VII¹

PROIECTELE CE ŞI PROIECTELE IR

Articolul 31¹. Statutul prioritar al proiectelor CE şi al proiectelor IR.

Principii generale

(1) Dezvoltatorul unui proiect, potenţial proiect CE sau potenţial proiect IR, care doreşte ca proiectul respectiv să fie recunoscut prin decizia Consiliului ministerial al Comunităţii Energetice ca fiind proiect de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice sau să fie recunoscut ca proiect de interes reciproc, trebuie să prezinte grupului corespunzător din cadrul Comunităţii Energetice sau din cadrul Uniunii Europene o cerere, care să cuprindă:

a) evaluarea proiectului respectiv din punctul de vedere al contribuţiei proiectului în cauză la implementarea obiectivelor Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 şi a obiectivului privind neutralitatea climatică pentru 2050 al Comunităţii Energetice, în cazul unui potenţial proiect CE, sau a priorităţilor stabilite la nivelul Uniunii Europene, în cazul unui potenţial proiect IR;

b) referinţa la categoria relevantă a potenţialului proiect CE sau proiect IR, stabilită în anexă;

c) analiza respectării criteriilor relevante prevăzute în anexă, precum şi/sau a altor criterii şi condiţii, stabilite la nivelul Comunităţii Energetice, în cazul unui potenţial proiect CE, şi/sau a criteriilor şi condiţiilor stabilite la nivelul Uniunii Europene, în cazul unui potenţial proiect IR;

d) în cazul unui potenţial proiect CE sau proiect IR care este suficient de avansat, o analiză cost-beneficiu specifică proiectului respectiv, efectuată în conformitate cu metodologiile relevante stabilite în cadrul Comunităţii Energetice, în cazul unui potenţial proiect CE, sau în conformitate cu metodologiile relevante stabilite în cadrul Uniunii Europene, în cazul unui potenţial proiect IR;

e) alte informaţii şi documente relevante pentru evaluarea unui potenţial proiect CE sau proiect IR de către grupul corespunzător din cadrul Comunităţii Energetice sau din cadrul Uniunii Europene.

(2) Obiectele vizate de proiectele de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice şi de proiectele de interes reciproc au statut de proiecte prioritare şi se consideră obiecte de importanţă strategică pentru Republica Moldova, care servesc interesului economic naţional.

(3) Organul central de specialitate în domeniul energeticii este desemnat în calitate de autoritate responsabilă pentru facilitarea şi coordonarea eliberării actelor permisive necesare pentru proiectarea, construcţia şi punerea în funcţiune a obiectelor de infrastructură energetică vizate de proiectele CE şi de proiectele IR (în continuare – proces de autorizare a proiectelor CE sau IR).

(4) În calitate de autoritate responsabilă pentru facilitarea şi coordonarea procesului de autorizare a proiectelor CE şi a proiectelor IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii coordonează eliberarea actelor permisive necesare de către autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, de către autorităţile administraţiei publice locale şi de către alte autorităţi publice (în continuare – autorităţi implicate) şi monitorizează respectarea de către autorităţile implicate a termenelor stabilite în calendarul procesului de autorizare a proiectelor CE sau a proiectelor IR, astfel încât dezvoltatorul unui proiect CE sau al unui proiect IR să obţină actele permisive necesare în cel mai scurt timp posibil, cu respectarea termenelor prevăzute la art.31² alin.(1).

(5) Organul central de specialitate în domeniul energeticii iniţiază crearea unui grup de lucru, la nivelul Guvernului, în care participă, reieşind din competenţele legale, persoanele responsabile din cadrul tuturor autorităţilor implicate. În cadrul grupului respectiv, organul central de specialitate în domeniul energeticii stabileşte, prin cooperare cu dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR şi după consultarea autorităţilor implicate, un calendar al procesului de autorizare pentru fiecare proiect CE sau IR, în care să fie indicate termenele de emitere a deciziilor pentru fiecare dintre autorităţile implicate.

(6) Organul central de specialitate în domeniul energeticii monitorizează respectarea calendarului procesului de autorizare a proiectului CE sau IR. În cazul în care autoritatea implicată estimează că decizia privind eliberarea unui act permisiv nu va fi emisă în termenul stabilit, aceasta informează, fără întârziere, organul central de specialitate în domeniul energeticii, cu prezentarea cauzelor nerespectării termenului. În acest caz, organul central de specialitate în domeniul energeticii, după consultarea dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR, propune grupului de lucru modificarea calendarului procesului de autorizare a proiectului respectiv, fără a depăşi termenul maxim stabilit la art.31² alin.(1), şi informează despre aceasta grupul corespunzător din cadrul Comunităţii Energetice, responsabil de lista proiectelor CE, sau din cadrul Uniunii Europene, responsabil de lista proiectelor IR.

(7) Organul central de specialitate în domeniul energeticii acordă, la solicitare, asistenţă dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR şi îi prezintă informaţii cu privire la actele normative şi cerinţele aplicabile în legătură cu eliberarea actelor permisive necesare pentru implementarea proiectului respectiv.

(8) Atribuţiile de facilitare şi coordonare a procesului de autorizare a unui proiect CE sau IR ori a unei categorii de proiecte CE sau de proiecte IR pot fi delegate de către organul central de specialitate în domeniul energeticii altei autorităţi ori instituţii publice, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) organul central de specialitate în domeniul energeticii notifică Secretariatul Comunităţii Energetice cu privire la delegarea funcţiilor de facilitare şi coordonare a procesului de autorizare a unui proiect CE sau IR şi publică pe pagina sa web oficială notificarea respectivă;

b) pentru fiecare proiect CE sau proiect IR este desemnată doar o autoritate ori instituţie publică ca punct de contact unic pentru dezvoltatorul proiectului respectiv, care facilitează şi coordonează prezentarea tuturor documentelor şi a informaţiilor relevante.

(9) Proiectele CE se includ în planurile de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani, stabilite la art.34 din Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică. Proiectelor CE li se acordă prioritate la implementarea planurilor de dezvoltare respective.

(10) În cazul în care implementarea proiectului CE sau a proiectului IR implică luarea deciziilor atât în Republica Moldova, cât şi în una sau mai multe state părţi ale Comunităţii Energetice şi/sau în unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează, după necesitate, cu instituţiile competente din statele respective şi întreprinde măsurile necesare în vederea cooperării şi a coordonării eficiente şi eficace a eforturilor în legătură cu procesul de autorizare a unui proiect CE sau IR, în special în legătură cu eliberarea actelor permisive de mediu necesare.

(11) În cazul desemnării unui coordonator al proiectului CE, de către Grupul permanent de nivel înalt al Comunităţii Energetice, sau a unui coordonator al proiectului IR, de către Comisia Europeana, organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează cu el şi coordonează cu acesta activităţile legate de implementarea proiectului respectiv.

(12) Pentru a asigura transparenţa activităţii şi informarea publicului larg cu privire la prevederile actelor normative aplicabile în procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii elaborează şi publică pe pagina sa web oficială un ghid care să conţină informaţii cu privire la:

a) actele normative pe care se bazează deciziile şi avizele corespunzătoare, pe categorii de proiecte CE sau de proiecte IR relevante, inclusiv actele normative din domeniul mediului;

b) actele permisive necesare pentru proiectarea, construcţia şi punerea în funcţiune a obiectelor de infrastructură energetică vizate de proiectele CE sau de proiectele IR;

c) numele şi datele de contact ale persoanelor responsabile din cadrul organului central de specialitate în domeniul energeticii, precum şi ale celor din cadrul altor autorităţi şi ale părţilor interesate;

d) fluxul de lucru, cu evidenţierea fiecărei etape a procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, inclusiv un calendar orientativ al etapelor şi descrierea procesului decizional;

e) domeniul de aplicare, structura şi nivelul de detaliere a documentelor care urmează să fie prezentate concomitent cu cererea de luare a deciziilor, inclusiv o listă de verificare;

f) etapele procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR şi mijloacele prin care publicul larg poate participa la proces.

Articolul 31². Organizarea procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR

(1) Procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR se desfăşoară în două etape: etapa prealabilă şi etapa de autorizare propriu-zisă. Durată întregului proces de autorizare a proiectelor CE sau IR nu poate depăşi termenul de 3 ani şi 6 luni, cu posibilitatea prelungirii cu cel mult 9 luni a termenului stabilit pentru desfăşurarea celor două etape.

(2) Etapa prealabilă reprezintă perioada dintre iniţierea procesului de autorizare a unui proiect CE sau IR şi înregistrarea de către autoritatea administraţiei publice locale a cererii privind eliberarea autorizaţiei de construire depuse de dezvoltatorul proiectului respectiv. Etapa prealabilă include şi depunerea dosarului pentru eliberarea actelor permisive de mediu necesare. Etapa prealabilă trebuie să dureze cel mult doi ani. Termenul de doi ani se calculează începând cu data la care organul central de specialitate în domeniul energeticii a comunicat dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR că notificarea sa privind iniţierea procesului de autorizare este acceptată.

(3) Pentru a iniţia procesul de autorizare a unui proiect CE sau IR, dezvoltatorul proiectului respectiv expediază organului central de specialitate în domeniul energeticii, prin intermediul documentului electronic, semnat cu semnătură electronică calificată, sau prin document pe suport de hârtie, semnat de către unul dintre directorii consiliului de administraţie al dezvoltatorului, o notificare cu privire la iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, la care anexează o descriere detaliată a proiectului respectiv, inclusiv indicându-se documentele de care dispune pentru eliberarea actelor permisive necesare pentru implementarea proiectului CE sau a proiectului IR, precum şi un raport privind consultările publice efectuate, prevăzut la art.31³ alin.(9).

(4) Organul central de specialitate în domeniul energeticii expediază notificarea şi documentele anexate la aceasta, indicate la alin.(3), tuturor autorităţilor implicate, care îi notifică, în termen de două luni, dacă dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR deţine toate documentele necesare pentru a obţine actele permisive corespunzătoare.

(5) În termen de 3 luni de la recepţionarea notificării indicate la alin.(4) din prezentul articol, organul central de specialitate în domeniul energeticii notifică dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR fie că acesta dispune de toate documentele necesare pentru eliberarea actelor permisive corespunzătoare şi că notificarea sa privind iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau IR este acceptată, iar procesul de autorizare se consideră iniţiat, fie că proiectul CE sau proiectul IR nu corespunde criteriilor stabilite în ghidul menţionat la art.31¹ alin.(12), cu indicarea motivelor refuzului şi a informaţiilor pertinente privind măsurile suplimentare ce trebuie întreprinse de acesta pentru înlăturarea cauzelor care au stat la baza refuzului.

(6) Etapa prealabilă poate fi divizată în trei stadii, în funcţie de acţiunile care urmează a fi întreprinse:

a) după confirmarea notificării privind iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii, în colaborare cu autorităţile implicate şi, după caz, în baza propunerii dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR, identifică domeniul de aplicare, precum şi informaţiile şi documentele care trebuie prezentate de către dezvoltator pentru eliberarea actelor permisive necesare. Lista de verificare indicată la art.31¹ alin.(12) lit.e) stă la baza acestei identificări;

b) în baza informaţiei identificate conform lit.a) din prezentul alineat, organul central de specialitate în domeniul energeticii întocmeşte, în cooperare cu dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR, un calendar detaliat al procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR respectiv. În cazul proiectelor CE şi al proiectelor IR transfrontaliere, instituţiile responsabile de facilitarea şi coordonarea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR din statele implicate colaborează pentru a ajusta calendarele întocmite la nivel naţional şi pregătesc un calendar comun;

c) după depunerea de către dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR a documentelor necesare pentru eliberarea actelor permisive corespunzătoare, la solicitarea autorităţilor implicate, organul central de specialitate în domeniul energeticii este în drept să solicite de la dezvoltatorul proiectului respectiv informaţii care nu au fost prezentate de acesta, deşi au fost identificate ca fiind necesare conform lit.a) din prezentul alineat, sau informaţii suplimentare, dacă este necesară clarificarea anumitor circumstanţe.

(7) Calendarul procesului de autorizare a proiectului CE sau IR se coordonează cu autorităţile implicate în cadrul grupului de lucru instituit în conformitate cu art.31¹ alin.(5). Calendarul procesului de autorizare a proiectului CE sau IR trebuie să includă cel puţin informaţii cu privire la:

a) actele permisive necesare pentru proiectarea, construcţia şi punerea în funcţiune a obiectului de infrastructură energetică vizat de proiectul respectiv;

b) autorităţile publice, părţile interesate şi publicul larg care ar putea fi afectat;

c) etapele procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR şi durata acestora;

d) etapele principale care trebuie parcurse în vederea eliberării actelor permisive necesare şi termenele aferente;

e) resursele planificate de autorităţile implicate şi eventualele resurse suplimentare necesare.

(8) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR cooperează cu organul central de specialitate în domeniul energeticii pentru a prezenta informaţii complete şi exhaustive cu privire la proiectul respectiv, precum şi pentru a asigura respectarea calendarului procesului de autorizare a proiectului respectiv.

(9) Autoritatea/autorităţile implicate din cadrul administraţiei publice locale notifică, fără întârziere, organul central de specialitate în domeniul energeticii cu privire la depunerea de către dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR a cererii privind eliberarea autorizaţiei de construire şi, după caz, cu privire la faptul că dosarul depus este incomplet, iar dezvoltatorului respectiv i-a fost solicitată prezentarea informaţiilor suplimentare pentru clarificarea anumitor circumstanţe în conformitate cu Legea nr.163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie.

(10) La data înregistrării de către autoritatea administraţiei publice locale a cererii privind eliberarea autorizaţiei de construire, etapa de autorizare propriu-zisă se consideră iniţiată şi durează cel mult un an şi şase luni. În cazul în care proiectul CE sau proiectul IR urmează a fi implementat pe teritoriul mai multor unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, dezvoltatorul respectiv poate depune cererea pentru obţinerea autorizaţiei de construire concomitent la mai multe autorităţi ale administraţiei publice locale, iar etapa de autorizare propriu-zisă se consideră iniţiată la data primei înregistrări a cererii privind eliberarea autorizaţiei de construire.

Articolul 31³. Consultările publice în legătura cu implementarea proiectelor CE şi a proiectelor IR

(1) În termen de 3 luni de la iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR în conformitate cu art.31² alin.(5), dezvoltatorul proiectului respectiv elaborează şi prezintă organului central de specialitate în domeniul energeticii un concept privind participarea publicului larg. Conceptul respectiv se elaborează în conformitate cu cerinţele stabilite în ghidul menţionat la art.31¹ alin.(12) şi trebuie să includă cel puţin informaţiile referitoare la:

a) părţile interesate;

b) măsurile preconizate, inclusiv locaţiile şi datele generice propuse pentru şedinţele consultărilor publice;

c) calendarul şedinţelor planificate în cadrul consultărilor publice;

d) resursele umane alocate pentru consultările publice.

(2) Organul central de specialitate în domeniul energeticii examinează conceptul indicat la alin.(1) şi, în termen de 3 luni de la prezentarea acestuia, notifică dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR cu privire la validarea conceptului privind participarea publicului larg sau cu privire la necesitatea modificării conceptului respectiv, indicând modificările recomandate. La luarea deciziei, organul central de specialitate în domeniul energeticii ţine cont de orice formă de participare şi de consultare a publicului larg care a avut loc înainte de iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, cu condiţia că participarea şi consultarea publicului larg au fost efectuate cu respectarea cerinţelor cu privire la transparenţă, stabilite la alin.(4).

(3) În cazul în care, după validarea conceptului privind participarea publicului larg, dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR intenţionează să-l modifice semnificativ, acesta este obligat să informeze organul central de specialitate în domeniul energeticii şi să modifice conceptul respectiv conform recomandărilor organului central de specialitate în domeniul energeticii.

(4) Pentru a încuraja participarea publicului larg şi a asigura informarea şi consultarea continuă a publicului larg în legătură cu implementarea proiectelor CE sau a proiectelor IR trebuie respectate următoarele principii:

a) părţile interesate afectate de implementarea unui proiect CE sau proiect IR, inclusiv autorităţile administraţiei publice locale, centrale şi regionale relevante, proprietarii de terenuri şi persoanele care locuiesc în vecinătatea zonei în care urmează să fie construit obiectul infrastructurii energetice vizat de proiectul respectiv, publicul larg, asociaţiile sau organizaţiile, constituite conform legii, sunt informate şi consultate, în mod deschis şi transparent, la etapa incipientă, astfel încât alternativele propuse în cadrul consultărilor publice să poată fi luate în considerare. În caz de necesitate, organul central de specialitate în domeniul energeticii acordă suport dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR în acest sens;

b) în cazul în care se organizează mai multe consultări publice pentru un proiect CE sau proiect IR, în măsura posibilităţilor, se recurge la gruparea acestora. Fiecare consultare publică acoperă toate subiectele relevante pentru o anumită etapă a procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, iar fiecare subiect este abordat o dată pe parcursul consultărilor publice. O consultare publică poate avea loc în mai multe locaţii geografice. Subiectele abordate în cadrul unei consultări publice se indică în mod clar în notificarea privind consultările publice;

c) comentariile şi obiecţiile părţilor interesate se admit doar în intervalul de timp stabilit pentru prezentarea acestora.

(5) Înainte de a expedia organului central de specialitate în domeniul energeticii notificarea completă privind iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, dezvoltatorul proiectului respectiv este obligat să organizeze cel puţin o consultare publică. În cadrul consultării publice, părţile interesate menţionate la alin.(4) lit.a) sunt informate cu privire la proiectul CE sau proiectul IR la etapa incipientă, astfel încât să fie identificate cel mai potrivit amplasament, traseu sau tehnologii, să fie identificat, după caz, întreg impactul posibil, în conformitate cu actele normative în vigoare, ţinându-se cont de consideraţiile relevante privind adaptarea la schimbările climatice, şi să fie identificate subiectele relevante pentru implementarea proiectului CE sau a proiectului IR. Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR publică pe pagina web menţionată la alin.(10) un raport în care descrie modul în care au fost luate în considerare opiniile exprimate în cadrul consultărilor publice, indicând modificările aduse proiectului privind amplasamentul, traseul şi concepţiei proiectului CE sau IR ori indicând motivele pentru care opiniile respective nu au fost luate în considerare.

(6) În cadrul consultărilor publice organizate în conformitate cu alin.(5), dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR trebuie să întreprindă cel puţin următoarele acţiuni:

a) să elaboreze şi să publice o broşură informativă de cel mult 15 pagini care să prezinte, în mod clar şi concis, un sumar al scopului şi al calendarului preliminar de implementare a proiectului CE sau a proiectului IR, informaţii relevante privind dezvoltarea planificată a reţelei de transport sau de distribuţie, după caz, rutele alternative luate în considerare, impactul posibil, inclusiv de natură transfrontalieră, şi eventualele măsuri de atenuare a acestora. Broşura informativă se publică până la desfăşurarea consultării publicului larg şi trebuie să indice suplimentar adresa platformei Secretariatului Comunităţii Energetice şi pagina web oficială a organului central de specialitate în domeniul energeticii pe care este publicat ghidul menţionat la art.31¹ alin.(12);

b) să informeze cu privire la proiectul CE sau la proiectul IR toate părţile interesate prin intermediul paginii web create în conformitate cu alin.(10) din prezentul articol şi prin intermediul mass-mediei naţionale;

c) să invite, prin forma unui document electronic, a unui document pe suport de hârtie ori prin intermediul mass-mediei naţionale, toate părţile interesate afectate de implementarea proiectului CE sau a proiectului IR pentru participare la şedinţe în vederea abordării unor subiecte specifice.

(7) În cazul proiectelor CE sau al proiectelor IR transfrontaliere, care implică Republica Moldova şi/sau una sau mai multe state părţi ale Comunităţii Energetice, şi/sau unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, perioada consultărilor publice organizate în conformitate cu alin.(5) nu trebuie să depăşească două luni din momentul în care a fost iniţiată prima consultare publică în unul din statele implicate.

(8) În cazul proiectelor CE sau al proiectelor IR cu impact transfrontalier semnificativ asupra mediului altui sau altor state părţi ale Comunităţii Energetice ori asupra mediului altui sau altor state membre ale Uniunii Europene, care aplică prevederile Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontalier (adoptată la Espoo, Finlanda, la 25 februarie 1991), la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.1546/1993, informaţiile relevante se prezintă autorităţii responsabile pentru facilitarea şi coordonarea procesului de autorizare din statele respective. Autoritatea sesizată indică în notificarea privind procesul de consultare dacă aceasta sau altă autoritate implicată intenţionează să participe la consultările publice organizate în conformitate cu prezentul articol.

(9) Înainte de a expedia organului central de specialitate în domeniul energeticii notificarea privind iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, dezvoltatorul proiectului respectiv elaborează un raport care să reflecte rezultatele consultărilor publice de până la iniţierea procesului de autorizare. Raportul respectiv se anexează la notificarea privind iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, care se prezintă de dezvoltatorul proiectului respectiv în conformitate cu art.31² alin.(3). Organul central de specialitate în domeniul energeticii expediază raportul în cauză organului central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu şi autorităţilor administraţiei publice locale care urmează să examineze cererile privind eliberarea autorizaţiilor de construire, astfel încât să fie identificate eventualele probleme ce trebuie soluţionate în legătură cu proiectul CE sau proiectul IR.

(10) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR este obligat să creeze şi să actualizeze o pagină web care să conţină cel puţin următoarele informaţii relevante despre proiectul respectiv:

a) broşura informativă în formă electronică, elaborată în conformitate cu alin.(6) lit.a);

b) un rezumat în formă electronică de cel mult 50 de pagini, fără detalii tehnice, care să reflecte stadiul implementării proiectului respectiv. Rezumatul respectiv se actualizează periodic, cu indicarea modificărilor aduse versiunilor anterioare;

c) calendarul de implementare a proiectului respectiv şi perioada planificată pentru desfăşurarea consultărilor publice, cu indicarea datelor şi a locurilor unde se preconizează organizarea consultărilor, precum şi a subiectelor relevante care se propun a fi discutate;

d) modalitatea în care poate fi obţinut setul complet de documente relevante pentru consultările publice şi datele de contact ale persoanelor responsabile;

e) modalitatea în care pot fi transmise comentariile şi obiecţiile în cadrul consultărilor publice şi datele de contact ale persoanelor responsabile;

f) un link către paginile web oficiale ale organului central de specialitate în domeniul energeticii şi Secretariatului Comunităţii Energetice.

(11) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR publică informaţiile relevante despre proiect şi prin intermediul altor mijloace de informare la care are acces publicul larg. În cadrul consultărilor publice nu se comunică publicului larg informaţiile care constituie secret comercial, precum şi alte informaţii oficiale cu accesibilitate limitată.

Articolul 31⁴. Analiza cost-beneficiu în sectoarele energeticii.

Principii specifice privind investiţiile în cadrul

proiectelor CE cu impact transfrontalier

(1) Agenţia publică pe pagina web oficială setul de indicatori şi valorile de referinţă corespunzătoare ale costurilor unitare de investiţie pentru proiecte comparabile din sectoarele relevante ale energeticii, care pot fi utilizate de dezvoltatorii proiectelor CE pentru efectuarea analizei cost-beneficiu. Setul de indicatori şi valorile de referinţă respective se elaborează de Agenţie în cooperare cu autorităţile de reglementare din statele care sunt parte a Comunităţii Energetice, în cadrul platformei Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice, în condiţiile şi termenele stabilite în conformitate cu Tratatul Comunităţii Energetice.

(2) Costurile de investiţie realizate în mod eficient în legătură cu implementarea unui proiect CE care vizează dezvoltarea unui obiect de infrastructură energetică din categoriile prevăzute la pct.1 lit.a)–d) şi la pct.3 din anexa la prezenta lege, care se referă fie doar la Republica Moldova, fie la Republica Moldova şi la una sau mai multe state părţi ale Comunităţii Energetice şi care ţin de competenţa autorităţilor de reglementare din statele în cauză, sunt suportate de către operatorii sistemelor de transport sau de către dezvoltatorul/dezvoltatorii proiectului respectiv din statul/statele părţi ale Comunităţii Energetice în care proiectul CE respectiv are un impact net pozitiv asupra pieţei şi sunt recuperate, ulterior, prin intermediul tarifelor pentru serviciul de transport din statul/statele respective.

(3) Principiul indicat la alin.(2) se aplică în măsura în care costurile respective nu sunt recuperate prin intermediul plăţilor pentru gestionarea congestiilor sau prin intermediul altor plăţi efectuate în legătură cu investiţia în cauză.

(4) Costurile de investiţie menţionate la alin.(2) nu includ costurile aferente întreţinerii şi exploatării obiectelor de infrastructură energetică noi construite în cadrul implementării proiectelor CE.

(5) În cazul proiectelor CE care vizează dezvoltarea unui obiect de infrastructură energetică din categoriile prevăzute la pct.1 lit.a)–d) şi la pct.3 din anexă, prevederile alin.(2) din prezentul articol se aplică în cazul în care cel puţin un dezvoltator al proiectului CE solicită Agenţiei acest lucru pentru toate costurile de investiţie sau pentru o parte a acestora. În cazul în care un proiect CE urmează a fi implementat de mai mulţi dezvoltatori, Agenţia solicită, fără întârziere, tuturor dezvoltatorilor proiectului respectiv să depună o cerere de investiţie comună în conformitate cu art.31⁵. În cazul proiectelor CE care vizează dezvoltarea unui obiect de infrastructură energetică din categoriile prevăzute la pct.1 lit.e) şi la pct.2 din anexă, prevederile alin.(2) din prezentul articol pot fi aplicate în cazul în care cel puţin un dezvoltator al proiectului respectiv solicită Agenţiei acest lucru.

(6) În cazul unui proiect CE în raport cu care se aplică prevederile alin.(2), dezvoltatorul proiectului respectiv informează Agenţia, cel puţin o dată pe an şi până la punerea în funcţiune a obiectului de infrastructură energetică vizat de proiectul CE, cu privire la progresele înregistrate în acest sens, precum şi cu privire la costurile identificate şi riscurile asociate implementării proiectului în cauză.

(7) După ce un proiect CE din categoria menţionată la alin.(2) este evaluat ca fiind suficient de avansat şi se estimează că este pregătit pentru a intra în faza de construcţie în următoarele 36 de luni, dezvoltatorul proiectului respectiv prezintă Agenţiei şi autorităţilor de reglementare din statele părţi ale Comunităţii Energetice, din statele membre ale Uniunii Europene, implicate în implementarea proiectului CE (în continuare – autorităţi de reglementare implicate), o cerere de investiţie în conformitate cu art.31⁵.

Articolul 31⁵. Depunerea şi examinarea cererii de investiţie

(1) Cererea de investiţie trebuie să conţină inclusiv solicitarea privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie şi să fie însoţită de:

a) analiza cost-beneficiu actualizată specifică proiectului CE, efectuată în conformitate cu metodologiile relevante stabilite în cadrul Comunităţii Energetice şi cu luarea în considerare a beneficiilor care depăşesc frontierele statelor pe teritoriul cărora urmează a fi amplasată infrastructura energetică respectivă;

b) un plan de afaceri, care să evalueze viabilitatea financiară a proiectului CE, inclusiv soluţia financiară aleasă. În cazul proiectelor CE care vizează dezvoltarea unui obiect de infrastructură energetică din categoriile prevăzute la pct.3 din anexă, planul de afaceri trebuie să fie însoţit de rezultatele testelor de piaţă;

c) propunerea argumentată privind mecanismul de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie, dacă dezvoltatorii proiectului CE au ajuns la un acord în legătură cu aceasta.

(2) Cererea de investiţie se elaborează după consultarea de către dezvoltatorii proiectului CE a operatorilor sistemelor de transport din statele în care proiectul CE are un impact net pozitiv, cu respectarea recomandărilor stabilite în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice. Dacă proiectul CE urmează să fie implementat de mai mulţi dezvoltatori, aceştia depun o cerere de investiţie comună.

(3) Agenţia este obligată să păstreze confidenţialitatea informaţiilor care constituie secret comercial sau a altor informaţii cu accesibilitate limitată, obţinute în cadrul şi în legătură cu examinarea cererii de investiţie.

(4) În termen de 6 luni de la data înregistrării cererii de investiţie la ultima autoritate de reglementare implicată, Agenţia, după consultarea dezvoltatorilor proiectului CE şi prin coordonare cu autorităţile de reglementare implicate, decide cu privire la:

a) alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie realizate în mod eficient, pe care va trebui să le suporte fiecare operator de sistem în cadrul proiectului respectiv, precum şi cu privire la modul de includere a costurilor respective în tarifele operatorilor de sistem relevanţi; sau

b) respingerea cererii de investiţie, integral sau parţial, dacă, în urma analizei comune efectuate de Agenţie şi autorităţile de reglementare relevante, concluzionează că proiectul CE sau o parte a acestuia nu aduce un beneficiu net semnificativ în niciunul dintre statele autorităţilor de reglementare relevante.

(5) Agenţia include în tarifele reglementate pentru serviciul de transport costurile de investiţie realizate în mod eficient, având în vedere cele mai bune practici cu privire la tratamentul cererilor de investiţie pentru proiectele CE, adoptate în cadrul Comunităţii Energetice şi în conformitate cu alocarea costurilor de investiţie care urmează să fie suportate de fiecare operator de sistem în legătură cu proiectul CE în cauză. Pentru proiectele CE care vizează dezvoltarea unui obiect de infrastructură energetică pe teritoriul Republicii Moldova, Agenţia evaluează, după caz, dacă includerea costurilor de investiţie în tarifele reglementate pentru serviciul de transport ar putea genera probleme de accesibilitate pentru utilizatorii de sistem.

(6) La alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie, Agenţia, după consultarea operatorilor sistemelor de transport, trebuie să ajungă la un acord cu autorităţile de reglementare implicate care să fie bazat inclusiv pe informaţiile prevăzute la alin.(1) lit.a)–b), dar fără a se limita la acestea. Evaluarea efectuată în legătură cu aceasta trebuie să ia în considerare toate scenariile relevante ce ţin de planificarea reţelelor de transport şi trebuie să permită efectuarea unei analize solide a contribuţiei proiectului CE la implementarea politicilor energetice ale Comunităţii Energetice în ceea ce priveşte decarbonizarea, integrarea pieţelor de energie, concurenţa, durabilitatea şi securitatea aprovizionării cu energie.

(7) La alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie se ţine cont de nivelul real sau de cel estimat al veniturilor obţinute din:

a) gestionarea congestiilor sau din alte plăţi conexe;

b) aplicarea mecanismului de compensare dintre operatorii sistemului de transport, stabilit în conformitate cu Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică.

(8) La luarea deciziei de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie, Agenţia ţine cont de costurile şi beneficiile economice, sociale şi de mediu ale proiectelor respective în statele implicate, precum şi de necesitatea de a asigura un cadru de finanţare stabil pentru dezvoltarea proiectelor CE, reducând, în acelaşi timp, la minimum necesităţile de sprijin financiar. În cazul în care un proiect CE atenuează externalităţi negative, precum fluxurile în buclă, iar proiectul CE respectiv este implementat într-un stat parte a Comunităţii Energetice sau într-un stat membru al Uniunii Europene care se află la originea externalităţii negative, această atenuare nu se consideră beneficiu transfrontalier şi nu poate fi considerat temei pentru alocarea costurilor către operatorii sistemelor de transport din statele afectate de aceste externalităţi negative.

(9) Hotărârile Agenţiei privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web oficială a Agenţiei.

(10) Agenţia, în cooperare cu autorităţile de reglementare implicate, notifică Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei din cadrul Uniunii Europene despre decizia de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie şi prezintă informaţii relevante cu privire la decizia respectivă, inclusiv:

a) evaluarea efectelor identificate în raport cu fiecare stat implicat în proiect, în special în ceea ce priveşte tarifele pentru prestarea serviciilor de transport;

b) evaluarea planului de afaceri prevăzut la alin.(1) lit.b);

c) externalităţile pozitive pe care le-ar putea genera proiectul CE la nivel naţional sau regional, precum securitatea aprovizionării, flexibilitatea sistemului, solidaritatea sau inovarea;

d) rezultatul consultării cu dezvoltatorii proiectului CE în cauză.

(11) La stabilirea tarifelor în conformitate cu legile sectoriale, Agenţia ţine cont de costurile reale ale investiţiei suportate de operatorul sistemului de transport sau de dezvoltatorul proiectului CE, în măsura în care costurile respective corespund principiului eficienţei economice, ţinându-se cont de mecanismul de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie.

(12) În cazul în care, în termenul stabilit la alin.(4), Agenţia nu ajunge la un acord cu autorităţile de reglementare implicate în legătură cu examinarea cererii de investiţie şi, respectiv, nu aprobă o decizie în acest sens, Agenţia informează despre acest lucru Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice, Secretariatul Comunităţii Energetice şi Comisia Europeană.

(13) În circumstanţele stabilite la alin.(10) sau la solicitarea comună a Agenţiei şi a autorităţilor de reglementare implicate, cererea de investiţie se examinează de Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice în conformitate cu procedura stabilită în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice.

(14) Decizia privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie nu afectează dreptul operatorilor sistemelor de transport de a solicita Agenţiei aprobarea tarifelor pentru serviciul de transport în conformitate cu prevederile Legii nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi ale Legii nr.108/2016 cu privire la gazele naturale.

(15) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul proiectelor CE care beneficiază de derogări specifice, stabilite în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice.

(16) Prezentul articol se aplică mutatis mutandis şi proiectelor IR.

Articolul 31⁶. Stimulente pentru proiectele CE

(1) În cazul în care dezvoltatorul unui proiect CE este expus unor riscuri mai mari la dezvoltarea, construcţia, operarea sau întreţinerea obiectului de infrastructură energetică care ţine de competenţa Agenţiei, fapt stabilit prin comparaţia cu riscurile asociate în mod normal proiectelor de infrastructură asemănătoare, Agenţia poate decide, prin hotărâre, cu privire la oferirea, în conformitate cu legile sectoriale, a unor stimulente pentru proiectul în cauză.

(2) Procedura şi criteriile de identificare şi evaluare a riscurilor asociate investiţiilor în infrastructura energetică se stabilesc în metodologia elaborată şi aprobată de către Agenţie. La elaborarea metodologiei respective, Agenţia ţine cont de recomandările emise în acest sens de Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei din cadrul Uniunii Europene.

(3) Stimulentele prevăzute la alin.(1) nu se oferă în cazul proiectelor CE care beneficiază de derogări specifice, stabilite în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice.

(4) La aprobarea hotărârii privind oferirea stimulentelor pentru un proiect CE, Agenţia ţine cont de rezultatele analizei cost-beneficiu efectuate în conformitate cu metodologiile relevante, stabilite în cadrul Comunităţii Energetice, şi, în special, de externalităţile pozitive generate de către proiectul CE la nivel regional sau la nivelul Comunităţii Energetice. Concomitent, Agenţia examinează riscurile specifice la care este expus dezvoltatorul proiectului CE, măsurile de ameliorare aplicate şi justificarea profilului de risc, având în vedere impactul net pozitiv al proiectului CE în comparaţie cu o alternativă caracterizată prin riscuri reduse. Riscurile eligibile evaluate de către Agenţie includ, în special, riscurile aferente tehnologiilor noi de transport, riscurile legate de recuperarea parţială a costurilor şi riscurile de dezvoltare.

(5) Oferirea stimulentelor prevăzute de prezentul articol se bazează pe specificul riscurilor la care este supus dezvoltatorul proiectului CE, ţinându-se cont de practicile existente şi de recomandările emise în acest sens în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice şi în cadrul Uniuni Europene. Stimulentele pot include:

a) măsuri specifice privind investiţiile anticipate;

b) măsuri privind recunoaşterea costurilor suportate în mod eficient până la punerea în funcţiune a obiectului de infrastructură energetică vizat de proiectul CE;

c) oferirea unei rentabilităţi suplimentare pentru capitalul investit în cadrul implementării proiectului CE;

d) alte măsuri de stimulare, considerate de Agenţie ca fiind necesare şi adecvate.

Articolul 31⁷. Implementarea şi monitorizarea proiectelor CE şi a proiectelor IR

(1) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR elaborează un plan de implementare pentru proiectul respectiv, care să conţină şi un calendar de implementare a acestuia, privind:

a) studiile de fezabilitate şi de proiectare, elaborate ţinându-se cont inclusiv de consideraţiile relevante privind adaptarea la schimbările climatice şi de necesitatea respectării legislaţiei de mediu şi a principiului de a nu prejudicia mediul în mod semnificativ;

b) construcţia şi punerea în funcţiune a obiectelor infrastructurii energetice;

c) calendarul procesului de autorizare a proiectului CE sau IR prevăzut la art.31² alin.(7).

(2) Operatorii sistemelor de transport şi operatorii sistemelor de distribuţie cooperează în vederea facilitării implementării proiectelor CE sau proiectelor IR în zona lor de activitate.

(3) Organul central de specialitate în domeniul energeticii monitorizează, la nivel naţional, progresele înregistrate în implementarea proiectelor CE şi prezintă, anual, grupului corespunzător al Comunităţii Energetice un raport cu privire la progresele sau întârzierile în implementarea proiectelor CE, inclusiv întârzierile aferente procesului de autorizare, precum şi, după caz, cauzele unor astfel de întârzieri.

(4) Până la data de 31 decembrie a fiecărui an care urmează anului includerii unui proiect CE sau proiect IR în lista proiectelor Comunităţii Energetice, dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR elaborează şi prezintă organului central de specialitate în domeniul energeticii şi Agenţiei câte un raport cu privire la fiecare proiect care se încadrează în categoriile de infrastructuri energetice prevăzute în anexă. Raportul trebuie să conţină informaţii cu privire la:

a) progresele înregistrate în proiectarea, construcţia şi punerea în funcţiune a obiectului de infrastructură energetică vizat de proiectul respectiv, în special cu privire la procesul de eliberare a actelor permisive şi procedura de consultări publice, cu privire la respectarea legislaţiei de mediu, inclusiv a principiului de a nu prejudicia mediul în mod semnificativ, precum şi cu privire la măsurile luate aferent adaptării la schimbările climatice;

b) după caz, întârzierile în comparaţie cu calendarul procesului de autorizare a proiectului respectiv, cauzele acestora şi alte dificultăţi întâmpinate;

c) după caz, propuneri de modificare a calendarului procesului de autorizare a proiectului CE sau IR, care să vizeze ajustarea termenelor.

(5) Până la data de 28 februarie a fiecărui an care urmează anului în care dezvoltatorul proiectului trebuie să prezinte raportul menţionat la alin.(4), organul central de specialitate în domeniul energeticii prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice şi grupului corespunzător raportul menţionat la alin.(4), completat cu informaţii cu privire la progresele şi, după caz, la întârzierile în implementarea proiectelor de pe lista Comunităţii Energetice, în ceea ce priveşte procesul de autorizare, precum şi la cauzele unor astfel de întârzieri. Contribuţia autorităţilor competente la elaborarea raportului se evidenţiază în mod distinct, iar raportul este redactat fără a modifica textul introdus de dezvoltatorii proiectului.

(6) În cazul în care obiectul de infrastructură energetică vizat de proiectul CE sau de proiectul IR nu este pus în funcţiune în termenul stabilit conform calendarului de implementare a proiectului respectiv din alte motive decât cele imperative, independente de voinţa dezvoltatorului proiectului respectiv, se aplică următoarele măsuri:

a) Agenţia acţionează în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică sau în conformitate cu art.42 alin.(7) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale pentru a asigura realizarea investiţiei respective;

b) în cazul în care Agenţia nu poate aplica măsurile prevăzute la lit.a) din prezentul alineat, dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR este obligat, în termen de 24 de luni de la data punerii în funcţiune stabilită în calendarul de implementare a proiectului respectiv, să aleagă o parte terţă pentru a finanţa sau construi integral sau parţial obiectul de infrastructură energetică vizat de proiectul CE sau de proiectul IR;

c) în cazul în care dezvoltatorul proiectului CE nu a ales o parte terţă conform lit.b) din prezentul alineat, Agenţia, în termen de două luni de la expirarea termenului stabilit pentru realizarea obligaţiei respective, poate desemna o parte terţă care să finanţeze sau să construiască obiectul de infrastructură energetică vizat de proiectul CE, iar dezvoltatorul proiectului CE este obligat să o accepte;

d) în cazul în care Agenţia acţionează conform prevederilor stabilite la lit.c) din prezentul alineat, operatorul de sistem în a cărui zonă de activitate se află investiţia este obligat să prezinte operatorilor responsabili de implementare sau investitorilor ori părţii terţe toate informaţiile necesare pentru realizarea investiţiei respective, să racordeze obiectul nou de infrastructură energetică la reţeaua de transport sau de distribuţie, după caz, şi să depună toate eforturile pentru a facilita implementarea investiţiei, precum şi exploatarea şi întreţinerea sigură, fiabilă şi eficientă a obiectului de infrastructură energetică vizat de proiectul CE sau de proiectul IR.

(7) În cazul proiectelor care au fost excluse din lista proiectelor Comunităţii Energetice se pierd toate drepturile şi obligaţiile, stabilite pentru proiectele CE conform prevederilor prezentului capitol.

(8) Prin derogare de la alin.(7) din prezentul articol, în cazul unui proiect care a fost exclus din lista proiectelor Comunităţii Energetice, dar în raport cu care organul central de specialitate în domeniul energeticii a confirmat acceptarea notificării privind iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE, conform art.31²alin. (5), se menţin drepturile şi obligaţiile, stabilite pentru proiectele CE conform prezentului capitol, cu excepţia situaţiei în care proiectul respectiv a fost exclus din cauza că includerea acestuia în lista proiectelor de interes comun ale Comunităţii Energetice s-a realizat în baza unor informaţii incorecte, care au reprezentat factorul determinant pentru includerea respectivă, sau în care proiectul respectiv nu corespunde acquis-ului Comunităţii Energetice.”

14. Articolul 32 se completează cu alineatele (6) şi (7) cu următorul cuprins:

„(6) PNIEC-ul indicat la art.7², vizând perioada 2025–2030, va fi elaborat şi prezentat Secretariatului Comunităţii Energetice până la 30 iunie 2024, cu consultarea prealabilă a proiectului.

(7) Primul RNIEC indicat la art.7³ va fi elaborat şi prezentat Secretariatului Comunităţii Energetice până la 15 martie 2025.”

15. Legea se completează cu o anexă cu următorul cuprins:

„Anexă

Categorii de infrastructuri energetice dezvoltate în cadrul proiectelor

CE şi proiectelor IR. Criterii pentru evaluarea proiectelor

Categoriile de infrastructuri energetice care urmează să fie dezvoltate în cadrul proiectelor CE şi proiectelor IR sunt:

1. În sectorul electroenergetic:

a) liniile electrice aeriene de transport de tensiune înaltă şi foarte înaltă, situate pe teritoriul Republicii Moldova sau care traversează frontiera de stat, dacă au fost concepute pentru o tensiune de cel puţin 220 kV, şi liniile electrice de transport în cablu, subterane şi submarine, dacă au fost concepute pentru o tensiune de minimum 150 kV. Potenţialul proiect CE care vizează dezvoltarea categoriilor de infrastructuri energetice menţionate în prezenta literă trebuie să ducă la majorarea capacităţii reţelei electrice de transport şi/sau a capacităţii disponibile pentru fluxurile comerciale de energie electrică la frontiera de stat a Republicii Moldova cu una sau mai multe state părţi ale Comunităţii Energetice, având drept efect majorarea capacităţii de transport transfrontaliere la frontiera de stat cu aceste state părţi ale Comunităţii Energetice cu cel puţin 500 MW, în comparaţie cu situaţia în care infrastructura energetică respectivă nu ar fi pusă în funcţiune;

b) orice echipament sau instalaţie care se încadrează în categoria de infrastructuri energetice menţionată la lit.a) şi care permite transportul de energie electrică din surse regenerabile offshore de la siturile de producţie offshore (infrastructură energetică pentru energia electrică din surse regenerabile offshore). Potenţialul proiect CE care ţine de stocarea energiei electrice trebuie să vizeze o capacitate instalată de cel puţin 225 MW şi să ofere o capacitate de stocare care permite o producţie anuală netă de energie electrică de 250 GWh/an;

c) instalaţiile de stocare a energiei, individuale sau în formă agregată, utilizate pentru stocarea permanentă ori temporară a energiei în infrastructuri energetice situate la suprafaţă sau subterane ori în situri geologice, cu condiţia să fie conectate direct la linii electrice de înaltă tensiune de transport sau de distribuţie, concepute pentru o tensiune de cel puţin 110 kV;

d) orice echipament esenţial sau instalaţie esenţială pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă, securitate şi eficienţă a sistemelor menţionate la lit.a)–c), inclusiv a sistemelor de protecţie, monitorizare şi control la toate nivelurile de tensiune şi la staţiile electrice;

e) în ceea ce priveşte reţelele electrice inteligente: orice echipamente sau instalaţii, sisteme şi componente digitale care integrează tehnologii informaţionale şi ale comunicaţiilor, prin platforme digitale operaţionale, sisteme de control şi tehnologii bazate pe senzori, utilizate atât pentru transport, cât şi pentru distribuţia energiei electrice la tensiune medie şi înaltă, care au ca scop asigurarea unei reţele de transport şi de distribuţie a energiei electrice mai eficiente şi mai inteligente, creşterea capacităţii de integrare a unor noi forme de producere, stocare şi consum de energie şi facilitarea unor noi modele de afaceri şi structuri de piaţă. Potenţialul proiect CE care vizează reţelele electrice inteligente trebuie să fie conceput pentru echipamente şi instalaţii de înaltă tensiune şi de tensiune medie şi să implice fie doar operatorii sistemelor de transport, fie operatorii sistemelor de transport şi operatorii sistemelor de distribuţie, fie operatorii sistemelor de distribuţie din Republica Moldova şi cel puţin un alt stat parte a Comunităţii Energetice. Potenţialul proiect CE poate implica numai operatorii sistemelor de distribuţie, cu condiţia că aceştia provin din Republica Moldova şi din cel puţin un alt stat parte a Comunităţii Energetice şi că interoperabilitatea dintre operatorii respectivi este asigurată. Potenţialul proiect CE trebuie să îndeplinească cel puţin două dintre următoarele criterii:

– implică cel puţin 50 de mii de utilizatori de sistem, producători, consumatori sau prosumatori de energie electrică;

– captează o zonă de consum de cel puţin 300 GWh/an;

– cel puţin 20% din consumul de energie electrică aferent proiectului CE respectiv provin din resurse regenerabile variabile.

Nu este necesar ca potenţialul proiect CE să implice o frontieră fizică comună.

2. În ceea ce priveşte reţelele inteligente de gaze, oricare dintre următoarele echipamente sau instalaţii, menite să permită şi să faciliteze integrarea în reţeaua de gaze a unei game largi de gaze obţinute cu emisii scăzute de carbon şi, în special, a gazelor obţinute din surse regenerabile, inclusiv biometanul sau hidrogenul: sistemele şi componentele digitale, care integrează tehnologii informaţionale şi ale comunicaţiilor, sistemele de control şi tehnologiile bazate pe senzori pentru a permite monitorizarea, contorizarea, controlul calităţii şi gestionarea, în mod interactiv şi inteligent, a producerii, a transportului, a distribuţiei, a stocării şi a consumului de gaze în cadrul unei reţele de gaze, inclusiv echipamentele care să permită fluxuri în revers de la nivelul distribuţiei şi până la nivelul transportului, inclusiv modernizările fizice aferente, dacă sunt indispensabile funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor în vederea integrării gazelor obţinute cu emisii scăzute de carbon şi, în special, a celor obţinute din surse regenerabile.

3. În ceea ce priveşte hidrogenul:

a) conductele de transport pentru transportul de hidrogen, în special, la presiune înaltă, inclusiv infrastructura de gaze naturale reconfigurată, oferind acces mai multor utilizatori de sistem în mod transparent şi nediscriminatoriu. Potenţialul proiect CE care vizează transportul hidrogenului trebuie să permită transportul hidrogenului peste frontiera de stat a Republicii Moldova cu alte state părţi ale Comunităţii Energetice sau să mărească capacitatea de transport transfrontalier al hidrogenului la frontiera de stat cu alte state părţi ale Comunităţii Energetice cu cel puţin 10%, în comparaţie cu situaţia anterioară punerii în funcţiune a infrastructurii vizate de potenţialul proiect CE, trebuie să demonstreze, în mod suficient, că este o parte esenţială a unei reţele planificate de transport transfrontalier al hidrogenului şi să ofere dovezi suficiente privind planurile existente şi privind cooperarea cu statele vecine şi cu operatorii de sistem;

b) instalaţiile de stocare conectate la conductele de transport pentru transportul de hidrogen de înaltă presiune menţionate la lit.a);

c) instalaţiile de recepţie, stocare şi regazificare sau de decompresie pentru hidrogenul lichefiat ori pentru hidrogenul încorporat în alte substanţe chimice, având scopul de a injecta hidrogenul, dacă este cazul, în reţea. Potenţialul proiect CE care vizează instalaţiile de recepţie a hidrogenului sau de stocare a hidrogenului trebuie să asigure aprovizionarea, directă sau indirectă, cel puţin a Republicii Moldova şi a unui altui stat parte a Comunităţii Energetice;

d) orice echipament esenţial sau instalaţie esenţială pentru funcţionarea securizată, eficientă şi în condiţii de siguranţă a sistemului pe bază de hidrogen sau pentru asigurarea capacităţii bidirecţionale, inclusiv staţii de comprimare;

e) orice echipament sau instalaţie care permite utilizarea hidrogenului sau a combustibililor derivaţi din hidrogen în sectorul transporturilor.

Toate categoriile indicate la lit.a)–d) pot fi reconstruite şi/sau reconfigurate din reţele de gaze naturale în reţele de hidrogen sau în o combinaţie a acestora.

4. În ceea ce priveşte instalaţiile de electroliză:

1) electrolizoarele:

a) care au o capacitate de cel puţin 50 MW, furnizate de un singur electrolizor sau de un set de electrolizoare care formează un singur proiect coordonat şi care, în cazul unui potenţial proiect CE, aduc beneficii directe sau indirecte cel puţin Republicii Moldova şi unui alt stat parte a Comunităţii Energetice;

b) a căror producţie respectă cerinţa de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă de 70% în raport cu combustibilul fosil de referinţă de 94 g echivalent CO₂/MJ. Emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă trebuie să includă emisiile indirecte. Reducerile cuantificate ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă sunt verificate în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

c) care au o funcţie legată de reţea, în special în vederea flexibilităţii generale a sistemului şi a eficienţei generale a sistemului reţelelor de energie electrică şi de hidrogen;

2) echipamentele aferente, inclusiv instalaţia de racordare la reţeaua de gaze.

5. În ceea ce priveşte dioxidul de carbon:

a) conductele specializate, diferite de reţeaua de conducte în amonte, utilizate pentru transportul de dioxid de carbon de la mai multe surse, în scopul stocării geologice definitive a dioxidului de carbon;

b) instalaţiile fixe pentru lichefierea, stocarea tampon şi convertizoare ale dioxidului de carbon, în vederea transportării ulterioare a acestuia prin conducte şi în moduri de transport dedicate, precum sunt navele, şlepurile, camioanele şi trenurile;

c) fără a aduce atingere interdicţiilor de stocare geologică a dioxidului de carbon, stabilite prin actele normative în vigoare, instalaţiile de suprafaţă şi de injectare, asociate cu infrastructura dintr-o formaţiune geologică care este utilizată pentru stocarea geologică permanentă a dioxidului de carbon, în cazul în care acestea nu implică utilizarea dioxidului de carbon pentru recuperarea intensificată a hidrocarburilor şi sunt necesare pentru a permite transportul şi stocarea transfrontalieră a dioxidului de carbon;

d) orice echipamente sau instalaţii esenţiale pentru funcţionarea corespunzătoare, sigură şi eficientă a sistemului de electroliză respectiv, inclusiv a sistemelor de protecţie, monitorizare şi control.”

Art.II. – Articolul 6 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.309–320, art.476), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Planul naţional integrat privind energia şi clima se elaborează de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii în conformitate cu cerinţele stabilite de Legea nr.174/2017 cu privire la energetică şi de regulamentul aprobat de Guvern privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice şi se aprobă de către Guvern.”

alineatele (2) şi (3) se abrogă;

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Instituţia publică de suport, în cooperare cu instituţia desemnată de organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu, elaborează un raport cu privire la implementarea Planului naţional integrat privind energia şi clima în anul precedent de gestiune, pe care îl prezintă organului ierarhic superior şi Guvernului pentru informare şi îl publică pe pagina sa web oficială. Raportul elaborat în conformitate cu prezentul alineat nu substituie raportul naţional integrat privind energia şi clima, care se elaborează în conformitate cu prevederile Legii nr.174/2017 cu privire la energetică în contextul implementării mecanismului de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice.”

Art.III. – Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.69–77, art.117), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. În cuprinsul legii, cuvintele „planul naţional de acţiuni în domeniul energiei din surse regenerabile”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „planul naţional integrat privind energia şi clima” la forma gramaticală corespunzătoare.

2. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

„Articolul 9. Planul naţional integrat privind energia şi clima

Planul naţional integrat privind energia şi clima se elaborează de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii în conformitate cu cerinţele stabilite în Legea nr.174/2017 cu privire la energetică şi în regulamentul aprobat de Guvern privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice şi se aprobă de către Guvern.”

Art.IV. – Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.193–203, art.413), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, noţiunea „electrician autorizat” va avea următorul cuprins:

„electrician autorizat – persoană fizică autorizată de organul supravegherii energetice de stat cu dreptul de a executa instalaţii electrice şi centrale electrice şi, respectiv, cu dreptul de a întocmi documentaţia aferentă lucrărilor efectuate;”.

2. La articolul 4 alineatul (1):

litera c) va avea următorul cuprins:

„c) aprobă strategia energetică şi documentele de politici prevăzute la art.7² din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică;”

litera o) se abrogă.

3. La articolul 7, alineatul (1) se completează cu literele g⁴) şi t) cu următorul cuprins:

„g⁴) elaborează şi aprobă Normele de amenajare a reţelelor de iluminat public;”

„t) adoptă decizii, coordonate cu autorităţile de reglementare ale statelor părţi contractante ale Comunităţii Energetice, cu privire la alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţii în proiectele de infrastructură energetică, în conformitate cu Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, pe care urmează sa le suporte fiecare operator de sistem în proiectele de infrastructură transfrontalieră.”

4. La articolul 8 alineatul (1), litera n) va avea următorul cuprins:

„n) constată şi examinează contravenţii în sectorul electroenergetic, în modul şi în cazurile prevăzute de prezenta lege şi de Codul contravenţional;”.

5. La articolul 9:

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Cu excepţia situaţiilor ce ţin de examinarea şi de soluţionarea neînţelegerilor dintre participanţii pieţei energiei electrice, pentru asigurarea executării legilor, Consiliul de administraţie adoptă, în numele Agenţiei, hotărâri. În hotărârile Agenţiei privind aprobarea costurilor de bază, a preţurilor reglementate, a tarifelor reglementate, a altor componente ale tarifelor, a planurilor de dezvoltare, a planurilor de investiţii, a investiţiilor realizate de titularii de licenţe, precum şi în hotărârile privind aprobarea consumurilor tehnologice şi a pierderilor normative în reţelele electrice se indică temeiul legal al aprobării acestora. Prin derogare de la art.118 alin.(3) din Codul administrativ nr.116/2018, în cazul neadmiterii în scopuri tarifare a unor cheltuieli, investiţii, consumuri tehnologice şi pierderi de energie electrică, altor componente nejustificate, motivarea Agenţiei este prezentată titularului de licenţă în scrisoarea de însoţire a hotărârii respective.”

articolul se completează cu alineatul (5¹) cu următorul cuprins:

„(5¹) În cazul situaţiilor excepţionale în sectorul electroenergetic, confirmate în modul stabilit de lege, sau al subiectelor ce ţin de securitatea aprovizionării cu energie electrică, proiectele de hotărâri, proiectele de decizii pot fi supuse elaborării şi aprobării/emiterii în regim de urgenţă, fără respectarea prevederilor prezentului articol. Argumentarea necesităţii de a adopta hotărârea/de a emite decizia în regim de urgenţă se aduce la cunoştinţa publicului larg în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la aprobare/emitere, prin publicarea acesteia pe pagina web oficială a Agenţiei, prin afişare la sediul acesteia într-un spaţiu accesibil publicului larg şi/sau prin difuzare în mass-media naţională.”

6. La articolul 23 alineatul (1) litera f), textul „aprobate de Guvern în conformitate cu art.4 alin.(1) lit.o)” se exclude.

7. La articolul 30 alineatul (11), cuvintele „în conformitate cu strategia energetică a Republicii Moldova” se substituie cu cuvintele „în conformitate cu strategia energetică şi cu planul naţional integrat privind energia şi clima”.

8. La articolul 34 alineatul (2), în partea introductivă, cuvintele „ţinând cont de strategia energetică a Republicii Moldova” se substituie cu cuvintele „ţinând cont de strategia energetică şi de planul naţional integrat privind energia şi clima”.

9. La articolul 45 alineatul (3), în partea introductivă, cuvintele „ţinând cont de strategia energetică a Republicii Moldova” se substituie cu cuvintele „ţinând cont de strategia energetică şi de planul naţional integrat privind energia şi clima”.

Art.V. – Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.193–203, art.415), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 4 alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) aprobă strategia energetică şi documentele de politici prevăzute la art.7² din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică;”.

2. La articolul 7, alineatul (1) se completează cu litera r¹) cu următorul cuprins:

„r¹) adoptă decizii, coordonate cu autorităţile de reglementare ale statelor părţi ale Comunităţii Energetice vizate, cu privire la alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţii în proiectele de infrastructură energetică, în conformitate cu Legea nr.174/2017 cu privire la energetică;”.

3. La articolul 8 alineatul (1), litera n) va avea următorul cuprins:

„n) constată şi examinează contravenţii în sectorul gazelor naturale, în modul şi în cazurile prevăzute de prezenta lege şi de Codul contravenţional;”.

4. La articolul 39 alineatul (10), cuvintele „în conformitate cu strategia energetică a Republicii Moldova” se substituie cu cuvintele „în conformitate cu strategia energetică şi cu planul naţional integrat privind energia şi clima”.

5. La articolul 42 alineatul (2), în partea introductivă, cuvintele „ţinând cont de strategia energetică a Republicii Moldova” se substituie cu cuvintele „ţinând cont de strategia energetică şi de planul naţional integrat privind energia şi clima”.

6. La articolul 49 alineatul (3), în partea introductivă, cuvintele „ţinând cont de strategia energetică a Republicii Moldova” se substituie cu cuvintele „ţinând cont de strategia energetică şi de planul naţional integrat privind energia şi clima”.

Art.VI. – Legea nr.120/2022 privind declararea utilităţii publice de interes naţional a lucrărilor de construcţie a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcăneşti–Chişinău şi a staţiei Back-to-Back Vulcăneşti (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.158, art.278) se modifică după cum urmează:

1. La articolul 4, litera a) va avea următorul cuprins:

„a) bunurile imobile proprietate privată şi cele aflate în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, aferente proiectului menţionat şi situate în extravilanul şi/sau intravilanul următoarelor localităţi: or.Vulcăneşti, satele Dezghingea, Congazcicul de Sus, Chirsova, Congaz, Svetlâi (UTA Găgăuzia); satele Borceag, Iujnoe, Burlăceni (raionul Cahul); satele Albota de Sus, Albota de Jos, Balabanu, Novosiolovca, Aluatu, Salcia, Musaitu, Vinogradovca (raionul Taraclia); satul Borogani (raionul Leova); or.Cimişlia, satele Ivanovca Nouă, Gura Galbenei, Gradişte, Valea Perjei, Ecaterinovca, Javgur, Cenac, Lipoveni, Topala (raionul Cimişlia); satele Buţeni şi Fârlădeni (raionul Hânceşti); satele Zâmbreni, Costeşti, Hansca, Moleşti (raionul Ialoveni) şi comuna Băcioi (municipiul Chişinău);”.

2. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

„Art.6. – Guvernul va întreprinde şi va asigura, prin intermediul Unităţii consolidate pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii, realizarea măsurilor necesare pentru exproprierea bunurilor imobile proprietate publică şi/sau privată, utilizate în lucrările de construcţie a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcăneşti–Chişinău şi a staţiei Back-to-Back Vulcăneşti, precum şi pentru exproprierea dreptului de folosinţă asupra acestora sau a altor drepturi reale asupra bunurilor imobile necesare pentru lucrările de construcţie de utilitate publică de interes naţional, identificate potrivit documentaţiei de proiect elaborate în conformitate cu legislaţia, inclusiv va acorda suportul necesar instituţiilor abilitate în scopul transmiterii şi înregistrării drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile situate pe amplasamentul lucrărilor de utilitate publică din extravilanul şi/sau intravilanul următoarelor localităţi: or.Vulcăneşti, satele Dezghingea, Congazcicul de Sus, Chirsova, Congaz, Svetlâi (UTA Găgăuzia); satele Borceag, Iujnoe, Burlăceni (raionul Cahul); satele Albota de Sus, Albota de Jos, Balabanu, Novosiolovca, Aluatu, Salcia, Musaitu, Vinogradovca (raionul Taraclia); satul Borogani (raionul Leova); or.Cimişlia, satele Ivanovca Nouă, Gura Galbenei, Gradişte, Valea Perjei, Ecaterinovca, Javgur, Cenac, Lipoveni, Topala (raionul Cimişlia); satele Buţeni şi Fârlădeni (raionul Hânceşti); satele Zâmbreni, Costeşti, Hansca, Moleşti (raionul Ialoveni) şi comuna Băcioi (municipiul Chişinău).”

Art.VII. – (1) Guvernul:

a) în termen de 10 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va aproba regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, indicat la art.7¹ alin.(1) din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică;

b) va asigura republicarea Legii nr.174/2017 cu privire la energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.364–370, art.620), cu modificările ulterioare.

(2) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va elabora şi va publica pe pagina web oficială ghidul prevăzut la art.31¹ alin.(12) din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică.

(3) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va elabora şi va aproba metodologia stabilită la art.31⁶ alin.(2) din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Igor GROSU
Nr.281. Chişinău, 5 octombrie 2023.

Printează

Descarcă

↑

Lasă-ne feedback-ul tău! 😊