L E G E

cu privire la organizarea şi desfăşurarea

activităţii turistice în Republica Moldova

nr. 352-XVI  din  24.11.2006

Monitorul Oficial nr.14-17/40 din 02.02.2007

* * *

C U P R I N S

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul reglementării

Articolul 2. Cadrul juridic

Articolul 3. Noţiuni principale

Capitolul II

POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL TURISMULUI

Articolul 4. Politica autorităţilor publice în domeniul turismului

Articolul 5. Obiectivele Ministerului Culturii

Articolul 6. Atribuţiile Ministerului Culturii

Articolul 6¹. Consiliul consultativ pentru turism

Articolul 7. Abrogat

Articolul 8. Organizarea şi reglementarea activităţii turistice în teritoriu

Articolul 9. Patrimoniul turistic

Capitolul III

ORGANIZAREA ŞI PROMOVAREA ACTIVITĂŢII TURISTICE

Articolul 10. Activitatea turistică

Articolul 10¹. Abrogat

Articolul 10². Abrogat

Articolul 11. Turoperatorii

Articolul 12. Agenţiile de turism

Articolul 13. Drepturile turoperatorilor şi agenţiilor de turism

Articolul 14. Condiţiile de activitate ale turoperatorilor şi agenţiilor de turism

Articolul 15. Abrogat

Articolul 16. Evidenţa circulaţiei turistice

Articolul 17. Birourile/centrele de informare turistică

Articolul 18. Structurile de primire turistică

Articolul 18¹. Procedura de eliberare a certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistică

Articolul 18². Declasificarea şi anularea certificatului de clasificare

Capitolul IV

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE TURIŞTILOR. ASIGURAREA

DE CĂLĂTORIE ŞI SECURITATEA TURIŞTILOR

Articolul 19. Drepturile turiştilor

Articolul 20. Obligaţiile turiştilor

Articolul 21. Asigurarea de călătorie

Articolul 22. Protecţia şi securitatea turiştilor

Capitolul V

ACTIVITATEA ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL TURISMULUI

Articolul 23. Organizarea activităţii economice în domeniul turismului

Articolul 23¹. Controlul de stat al activităţii economice în domeniul turismului

Articolul 24. Mijloacele financiare şi sprijinul acordat de stat

Articolul 25. Veniturile colectate pentru promovarea şi dezvoltarea turismului

Articolul 25¹. Activitatea în domeniul turismului rural

Articolul 25². Organizarea activităţii caselor rurale

Capitolul VI

ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ

Articolul 26. Activitatea turistică internaţională

Capitolul VII

ZONELE TURISTICE NAŢIONALE

Articolul 27. Crearea zonelor turistice naţionale

Articolul 28. Criteriile şi procedura de creare a zonei

Articolul 29. Rezidenţii zonei

Articolul 30. Clauzele contractului

Articolul 31. Înregistrarea rezidentului

Articolul 32. Modificarea şi încetarea acţiunii contractului

Articolul 33. Răspunderea pentru nerespectarea clauzelor contractului

Articolul 34. Modul de atribuire a terenurilor în zonă

Articolul 35. Avizarea construcţiilor în zonă

Articolul 36. Activitatea desfăşurată în zonă

Articolul 37. Regimul fiscal al zonei

Capitolul VIII

PREGĂTIREA PROFESIONALĂ ÎN DOMENIUL TURISMULUI

Articolul 38. Abrogat

Capitolul IX

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 39. Îndatoririle Guvernului. Abrogări

Notă: În cuprinsul legii, sintagma „Ministerul Economiei şi Infrastructurii”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Ministerul Culturii” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.156 din 09.06.2022, în vigoare 01.07.2022

Notă: În cuprinsul legii, textul „act de clasificare”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul „certificat de clasificare” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul reglementării

Prezenta lege reglementează raporturile juridice ce ţin de elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul turismului, organizarea şi coordonarea activităţii turistice şi a activităţii de întreprinzător în domeniul turismului, formele de turism, crearea şi activitatea zonelor turistice naţionale, stabileşte cerinţele privind calitatea serviciilor turistice şi asigurarea securităţii turiştilor, precum şi principiile de colaborare internaţională în domeniul turismului.

Articolul 2. Cadrul juridic

(1) Cadrul juridic al activităţii turistice îl constituie Constituţia Republicii Moldova, prezenta lege, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, alte acte normative ce reglementează raporturile aferente domeniului turismului.

(2) Dacă tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte prevederi decît cele cuprinse în prezenta lege, se aplică prevederile tratatelor internaţionale.

Articolul 3. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:

activitate turistică – activitatea turoperatorilor şi agenţiilor de turism, precum şi altă activitate de organizare a călătoriilor turistice;

agenţie de turism (denumită, de asemenea, detailist) – persoană fizică sau juridică care vinde sau oferă spre vînzare servicii turistice proprii sau contractate de la alţi furnizori, precum şi pachete de servicii turistice stabilite de turoperator;

agenţi economici din industria turismului – persoane fizice şi juridice prestatoare de servicii în domeniul turismului: servicii hoteliere, servirea mesei pentru turişti, transportarea turiştilor, excursii, ghidaj, agrement, tratament balnear, precum şi alte servicii complementare;

asigurare de călătorie – contract încheiat, prin intermediul agenţilor economici din industria turismului sau direct, între turişti şi companiile specializate de asigurări, care prevede plata unor despăgubiri în cazul producerii de riscuri asigurate (accidente rutiere, vătămarea sănătăţii etc.);

asociaţie profesională din domeniul turismului – asociaţie constituită de agenţi economici din industria turismului, avînd ca obiect de activitate coordonarea, monitorizarea, apărarea, promovarea şi reprezentarea intereselor membrilor săi, precum şi organizarea de diverse acţiuni specifice activităţii turistice;

birou/centru de informare turistică – serviciu destinat să comunice publicului informaţii utile privind călătoriile şi turismul;

casă rurală – structură de cazare turistică şi, după caz, de alimentare, organizată în baza unei sau a mai multor case şi/sau construcţii ce aparţin unei gospodării, deţinute în proprietate privată în aceeaşi localitate rurală, care se prezintă în stil arhitectural tradiţional (regional, zonal sau local) şi care ilustrează turiştilor viaţa rurală autentică. Alimentaţia turiştilor la casa rurală se asigură inclusiv cu produse din producţia proprie, crescute în gospodăriile din localitate ori din localităţile din preajmă;

contract de servicii turistice – acord de voinţă prin care o parte (turoperator, agenţie de turism) se obligă să acorde celeilalte părţi (turist) serviciile stipulate, iar aceasta din urmă se obligă să achite costul lor;

destinaţie turistică – spaţiu geografic sau loc spre care se îndreaptă o persoană în scop turistic;

excursionist – persoană care vizitează o zonă sau o destinaţie turistică pe durata unei zile (fără a efectua o înnoptare la destinaţie);

facilităţi turistice – ansamblu de echipamente destinate satisfacerii nevoilor turiştilor într-o anumită destinaţie;

ghid turistic – persoană fizică, care însoţeşte un vizitator sau un grup turistic şi acordă acestora, în limitele contractului de servicii turistice, asistenţă calificată, oferind informaţii despre ţara (localitatea) de sosire, patrimoniul ei natural şi antropic;

grup turistic – şase sau mai multe persoane afiliate în vederea efectuării unei călătorii, petrecerii unui sejur, vizitării unor obiective turistice;

industria turismului – ansamblu de activităţi economice şi comerciale destinate producerii de servicii turistice, corespunzătoare standardelor de clasificare, realizate prin structurile de cazare şi alimentaţie, de agrement şi de tratament balnear, de prestare a serviciilor de transport, de organizare a congreselor şi conferinţelor, cu destinaţie sportivă, prin birouri de informare turistică, prin turoperatori şi agenţii de turism;

infrastructură turistică – ansamblu de construcţii necesare unei zone turistice pentru primirea şi deservirea turiştilor (structuri de cazare, de alimentaţie, de agrement şi de tratament balnear, de prestare a serviciilor de transport, de organizare a congreselor şi conferinţelor, cu destinaţie sportivă, birouri de informare turistică, centre de confecţionare /comercializare a articolelor de artizanat, parcări etc.);

localitate turistică – aşezare rurală sau urbană care prezintă un interes turistic deosebit datorită existenţei în interiorul său ori în imediata apropiere a mai multor obiective turistice, precum şi a unor facilităţi turistice;

obiectiv turistic – element al resurselor naturale sau antropice care poate atrage vizitatorii într-un anumit loc;

obiectiv turistic naţional – obiectiv turistic de importanţă naţională;

pachet de servicii turistice – o combinaţie din cel puţin două tipuri diferite de servicii de călătorie destinate aceleiaşi călătorii sau vacanţe, vândute sau oferite spre vânzare ca un singur produs, la un preţ în care costul fiecărui serviciu nu este identificat separat; pachetul de servicii turistice se împarte în 2 categorii: pachet de servicii de călătorie – combinaţie din cel puţin două tipuri diferite de servicii de călătorie destinate aceleiaşi călătorii sau vacanţe, definită conform Codului civil, şi pachet de servicii excursioniste – combinaţie din cel puţin două tipuri diferite de servicii turistice destinate aceleiaşi călătorii sau vacanţe, dintre care un serviciu este excursia;

patrimoniu turistic – ansamblu de elemente ce stau la baza desfăşurării activităţii turistice pe un anumit teritoriu, incluzînd resursele turistice naturale şi antropice, baza tehnico-materială, infrastructura generală, infrastructura turistică şi bunurile destinate consumului turistic;

produs turistic – ansamblu complex de bunuri şi de servicii oferit consumatorilor (vizitatorilor);

Registrul rezidenţilor zonelor turistice naţionale – registru care conţine informaţii privind rezidenţii zonelor turistice naţionale;

Registrul turismului – registru care conţine informaţii din domeniul turismului şi despre patrimoniul turistic al ţării;

resurse turistice – ansamblu de elemente naturale şi antropice care, prin calităţile şi specificul lor, sînt recunoscute şi valorificate prin turism în măsura în care nu sînt supuse unui regim de protecţie integrală. Resursele turistice pot fi naturale (elemente geomorfologice, de climă, de floră şi de faună, peisaje, zăcăminte de substanţe minerale etc.) şi antropice (monumente şi site-uri arheologice, monumente, ansambluri şi rezervaţii de arhitectură, monumente şi ansambluri memoriale, monumente tehnice şi de artă, muzee, elemente de folclor şi artă populară etc.);

rezident al zonei turistice naţionale – persoană fizică sau juridică, înregistrată în modul stabilit de legislaţie, care desfăşoară activitate de întreprinzător în zona turistică naţională în conformitate cu prevederile prezentei legi;

rută turistică (itinerar turistic) – traseu turistic pe care se desfăşoară o călătorie cu indicarea localităţilor de pe parcurs;

rută turistică naţională – traseu turistic de importanţă naţională, recunoscut în această calitate conform prevederilor prezentei legi;

sejur – durată de timp petrecută în scop turistic într-o anumită destinaţie turistică sau pe un anumit itinerar;

servicii turistice – servicii prestate de agenţii economici din industria turismului, care includ cazarea, masa, transportarea turiştilor, excursiile, închirierea de autoturisme, de alte autovehicule sau de motociclete, serviciile de agrement, tratamentul balnear, asistenţa turistică şi serviciile complementare;

structură de primire turistică – construcţie sau amenajare destinată cazării turiştilor şi/sau servirii mesei pentru turişti;

turism – ansamblu de relaţii şi fenomene ce rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în orice loc, altul decît locul lor de reşedinţă, pe o perioadă mai mică de un an şi în alt scop decît desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul vizitat;

turism balnear – formă de turism practicată de persoanele ce au ca destinaţie staţiunile balneoclimaterice în scopul îngrijirii sănătăţii sau prevenirii unor boli;

turism cultural – formă de turism care valorifică obiectivele turistice de ordin cultural ale unei localităţi, zone sau ţări;

turism de afaceri – formă de turism practicată în interes de serviciu, incluzînd participarea la întîlniri de afaceri, expoziţii şi tîrguri, conferinţe, congrese şi reuniuni;

turism ecologic – formă de turism orientată spre cunoaşterea naturii şi conservarea ei;

turism emiţător – deplasarea rezidenţilor unei ţări în afara graniţelor acesteia în scop turistic, cu un sejur mai mare de 24 de ore;

turism intern – deplasarea rezidenţilor Republicii Moldova în interiorul ţării în scop turistic;

turism internaţional – ansamblu de relaţii şi fenomene ce rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor ce vizitează, în scop turistic, o ţară alta decît ţara lor de reşedinţă. Cuprinde turismul receptor şi cel emiţător;

turism organizat – formă de turism caracterizată prin înţelegeri prealabile în ce priveşte prestaţia, inclusiv serviciile legate de deplasarea şi sejurul turistului, prin intermediul contractelor sau al altor tipuri de aranjamente;

turism pe cont propriu (neorganizat) – formă de turism ce exclude orice aranjamente prealabile, deplasarea şi sejurul fiind organizate de turistul însuşi;

turism receptor – primirea de către o ţară, în scop turistic, a persoanelor străine, cu un sejur mai mare de 24 de ore;

turism rural – formă de turism desfăşurată în mediul rural şi orientată spre utilizarea resurselor turistice locale (naturale, culturale etc.), cunoaşterea mediului rural, activităţilor specifice acestuia, obiceiurilor şi tradiţiilor locale, gospodăriilor ţărăneşti şi de fermier etc.;

turism social – formă de turism practicată de persoanele cu venituri mici sau dezavantajate social (prin vîrstă, dizabilitate, situaţie familială), al cărei cost este suportat parţial sau integral de Guvern (prin subvenţii), de sindicate sau de case de asigurări sociale;

turism sportiv – formă de turism practicată în scopul desfăşurării unor activităţi sportive;

turism vitivinicol – formă de turism orientată spre vizitarea agenţilor economici care activează în domeniul vinicol şi a regiunilor vinicole cu scopul de a îmbina plăcerea degustării produselor vitivinicole cu cunoaşterea mediului rural, stilului de viaţă şi activităţilor culturale locale;

turist – persoană fizică care se deplasează în orice loc, altul decît locul său de reşedinţă, pe o durată de cel puţin 24 de ore şi în alt scop decît desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul vizitat;

turoperator (denumit, de asemenea, organizator) – persoană fizică sau juridică care organizează pachete de servicii turistice şi le vinde sau le oferă spre vînzare direct sau prin intermediul unei agenţii de turism;

vizitator – persoană care se deplasează în orice loc, altul decît locul său de reşedinţă, pentru o perioadă mai mică de un an şi în alt scop decît desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul vizitat;

voucher turistic – document de însoţire a turistului, excursionistului (grupului de turişti, de excursionişti), care confirmă programul de şedere sau asistenţa ce ţine de excursii şi efectuarea plăţii pentru serviciile notificate în el;

zonă turistică naţională – parte a teritoriului Republicii Moldova, cu frontiere delimitate distinct, în interiorul căreia sînt amplasate unul sau mai multe obiective turistice; este creată în scopul protejării şi valorificării eficiente a resurselor turistice şi al dezvoltării infrastructurii turistice.

[Art.3 modificat prin Legea nr.37 din 29.02.2024, în vigoare 22.04.2024]

[Art.3 modificat prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

[Art.3 completat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Art.3 modificat prin Legea nr.6 din 26.02.2016, în vigoare 01.10.2016]

[Art.3 modificat prin Legea nr.201 din 28.07.2016, în vigoare 09.09.2016]

[Art.3 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Capitolul II

POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL TURISMULUI

Articolul 4. Politica autorităţilor publice în domeniul turismului

(1) Statul sprijină turismul, ca unul din domeniile prioritare ale economiei naţionale, prin mecanisme economice şi prin acţiuni de amenajare şi protecţie a patrimoniului turistic în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative, prin crearea de condiţii pentru dezvoltarea durabilă a turismului.

(2) În scopul realizării politicii de stat în domeniul turismului, Parlamentul stabileşte cadrul juridic pentru activitatea turistică în concordanţă cu legislaţia naţională şi cu normele internaţionale.

(3) Guvernul:

a) stabileşte politica de stat în domeniul turismului, aprobă strategia şi programele naţionale în domeniu;

b) asigură dezvoltarea durabilă a turismului;

c) stabileşte modalităţile de administrare a proprietăţii de stat în domeniul turismului;

[Lit.d) alin.(3) art.4 abrogată prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

e) asigură utilizarea raţională a resurselor turistice şi promovarea măsurilor de conservare şi protecţie a mediului înconjurător în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu;

f) contribuie la dezvoltarea industriei turismului prin investiţii directe în crearea şi construcţia de obiective ale infrastructurii generale şi a celei turistice;

[Lit.g) alin.(3) art.4 abrogată prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

h) realizează colaborarea internaţională în domeniul turismului prin încheierea şi executarea tratatelor internaţionale;

[Lit.i) şi j) alin.(3) art.4 abrogate prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

Articolul 5. Obiectivele Ministerului Culturii

(1) Politica de stat în domeniul turismului este elaborată de Ministerul Culturii.

(2) Ministerul Culturii are următoarele obiective în domeniul turismului:

a) dezvoltarea integrată, echilibrată şi durabilă a turismului intern şi internaţional;

b) promovarea pe plan internaţional a Republicii Moldova ca destinaţie turistică;

c) integrarea politicii de dezvoltare a turismului în politica de dezvoltare generală a ţării;

d) includerea în circuitul turistic internaţional a patrimoniului turistic naţional;

[Lit.e) alin.(2) art.5 abrogată prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Lit.f) alin.(2) art.5 abrogată prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

[Lit.g) şi h) alin.(2) art.5 abrogate prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Art.5 modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

Articolul 6. Atribuţiile Ministerului Culturii

Ministerul Culturii are următoarele atribuţii în domeniul turismului:

a) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, strategia şi programele naţionale în domeniul turismului;

b) coordonează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu asociaţiile obşteşti din domeniul turismului măsurile privind realizarea strategiei şi politicii de stat în domeniul turismului;

c) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, mecanismele economice de stimulare a dezvoltării turismului şi poartă răspundere, în limita competenţei sale, pentru implementarea acestora;

[Lit.d) art.6 abrogată prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

e) elaborează acte normative în domeniul turismului, armonizate cu normele internaţionale;

f) organizează şi monitorizează activitatea turistică în zonele turistice naţionale;

[Lit.g) art.6 abrogată prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

h) reprezintă interesele statului în domeniul turismului în organismele internaţionale şi regionale, coordonează şi monitorizează colaborarea Republicii Moldova cu Organizaţia Mondială a Turismului şi cu alte organisme internaţionale din domeniu în conformitate cu legislaţia;

[Lit.i), j), k) art.6 abrogate prin prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Lit.l) art.6 abrogat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

m) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, normele metodologice şi criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică;

[Lit.n) art.6 abrogată prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

o) colaborează cu diverse asociaţii şi organizaţii neguvernamentale în probleme ce ţin de domeniul turismului;

p) acordă asistenţă metodologică şi informaţională în probleme ce ţin de sfera turismului agenţilor economici din industria turismului, asociaţiilor obşteşti din domeniu, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale;

[Lit.q) art.6 abrogată prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

[Lit.r) art.6 abrogată prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Lit.s) art.6 abrogată prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

[Lit.t) art.6 abrogată prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

[Lit.u) art.6 abrogată prin Legea nr.172-XVI din 10.07.2008, în vigoare 01.01.2009]

v) monitorizează circulaţia turistică;

[Lit.x) art.6 abrogată prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

y) exercită alte atribuţii stabilite de lege.

[Art.6 modificat prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

[Art.6 modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Art.6 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 6¹. Consiliul consultativ pentru turism

(1) Pe lângă autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă de elaborarea politicilor în domeniul turismului activează Consiliul consultativ pentru turism, care funcţionează pe principii benevole.

(2) Consiliul consultativ pentru turism este un organism de consultanţă pentru dezvoltarea, promovarea şi finanţarea turismului, din a cărui componenţă fac parte reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai mediului academic, ai asociaţiilor profesionale din domeniul turismului, parteneri de dezvoltare.

(3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului consultativ pentru turism şi componenţa acestuia se aprobă de către autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă de elaborarea politicilor în domeniul turismului.

(4) Componenţa nominală a Consiliului consultativ pentru turism se actualizează la necesitate, dar nu mai rar decât o dată la trei ani.

[Art.6¹ introdus prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

Articolul 7. Consiliul Consultativ pentru Turism

[Art.7 abrogat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

Articolul 8. Organizarea şi reglementarea activităţii turistice în teritoriu

(1) La nivel local, turismul se dezvoltă în interacţiune cu turismul naţional şi internaţional.

(2) Activitatea turistică în teritoriu este reglementată de Ministerul Culturii în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii în domeniul turismului:

a) inventariază principalele resurse turistice;

b) participă la elaborarea rutelor turistice în conformitate cu programele de dezvoltare a turismului;

c) creează condiţii favorabile pentru activitatea în teritoriu a agenţilor economici din industria turismului şi a asociaţiilor obşteşti din domeniul turismului;

d) contribuie la renovarea, protecţia şi conservarea resurselor turistice prin reglementarea impactului antropic şi respectarea normelor de punere în valoare a acestora;

e) delimitează şi autorizează teritoriile pentru odihnă şi agrement;

f) întreprind acţiuni de amenajare turistică teritorială;

g) asigură dotarea teritoriilor autorizate cu indicatoarele turistice necesare;

h) contribuie la dotarea acestor teritorii cu facilităţi minime pentru vizitatori (locuri amenajate pentru prepararea şi servirea mesei, pentru acumularea deşeurilor, grupuri sanitare etc.);

i) contribuie la ameliorarea şi protecţia mediului prin elaborarea şi realizarea unor acţiuni şi programe speciale coordonate cu autoritatea centrală pentru resurse naturale şi mediu;

j) antrenează populaţia locală în activitatea turistică;

k) contribuie la dezvoltarea diferitelor forme de turism în teritoriu.

(4) Controlul calităţii serviciilor turistice prestate se efectuează de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, în baza petiţiilor şi a sesizărilor consumatorilor privind calitatea nesatisfăcătoare a serviciilor turistice prestate.

[Art.8 modificat prin Legea nr.156 din 09.06.2022, în vigoare 01.07.2022]

[Art.8 modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Art.8 completat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

Articolul 9. Patrimoniul turistic

(1) Patrimoniul turistic constituie factorul principal care stă la baza ofertei turistice şi este format din bunuri proprietate publică şi bunuri proprietate privată, valorificate şi protejate în condiţiile legii.

(2) Evidenţa patrimoniului turistic se realizează de către Agenţia Servicii Publice.

(3) Evidenţa obiectivelor patrimoniului turistic se realizează prin înscrierea acestora în Registrul turismului.

(4) Criteriile de atribuire a statutului de obiectiv turistic naţional se elaborează de Ministerul Culturii.

(5) Lista obiectivelor turistice naţionale se aprobă de Guvern.

(5¹) Normele metodologice privind elaborarea şi aprobarea rutelor turistice naţionale se elaborează de către Ministerul Culturii şi se aprobă de către Guvern.

(5²) Rutele turistice naţionale elaborate conform normelor metodologice indicate la alin.(5¹) se aprobă de către Agenţia de Investiţii.

(6) Direcţiile de valorificare şi dezvoltare a patrimoniului turistic, inclusiv proprietate publică, se stabilesc de Ministerul Culturii în conformitate cu programele de dezvoltare a turismului.

(7) Dezvoltarea obiectivelor patrimoniului turistic este asigurată prin amenajarea turistică teritorială în conformitate cu principiile legale ale urbanismului şi amenajării teritoriului.

[Art.9 completat prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

[Art.9 modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

Capitolul III

ORGANIZAREA ŞI PROMOVAREA ACTIVITĂŢII TURISTICE

Articolul 10. Activitatea turistică

Raporturile juridice între subiecţii activităţii turistice se reglementează prin contracte, în conformitate cu prevederile Codului civil al Republicii Moldova.

[Art.10 în redacţia Legii nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Art.10 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 10¹. Utilizarea voucherului turistic

[Art.10¹ abrogat prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

[Art.10¹ modificat prin Legea nr.160 din 07.07.2016, în vigoare 16.09.2016]

[Art.10¹ introdus prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 10². Tipărirea, evidenţa şi păstrarea voucherului turistic

[Art.10² abrogat prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

[Art.10² modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Art.10² modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.10² introdus prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 11. Turoperatorii

Turoperatorii pot desfăşura următoarele activităţi:

a) contractarea de servicii turistice de la agenţii economici care prestează direct astfel de servicii (unităţi de cazare, unităţi de servire a mesei, agenţi transportatori, unităţi de prestare a serviciilor de agrement) şi formarea de pachete turistice;

b) comercializarea pachetelor turistice proprii prin intermediul agenţiilor de turism sau direct consumatorilor;

c) rezervarea şi comercializarea de bilete pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole şi pentru alte manifestări culturale;

d) organizarea de congrese, conferinţe, întruniri sportive şi culturale, dacă acestea implică prestarea serviciilor turistice.

Articolul 12. Agenţiile de turism

Agenţiile de turism pot desfăşura următoarele activităţi:

a) comercializarea pachetelor turistice contractate de la turoperatori;

b) comercializarea serviciilor proprii, precum şi a serviciilor contractate de la alte agenţii de turism;

c) vînzarea serviciilor proprii altor agenţii de turism;

d) rezervarea şi comercializarea biletelor pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole şi pentru alte manifestări culturale.

[Art.12 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

Articolul 13. Drepturile turoperatorilor şi agenţiilor de turism

Turoperatorii şi agenţiile de turism au dreptul:

a) să presteze servicii turistice în conformitate cu legislaţia;

b) să reclame de la turişti şi parteneri repararea prejudiciului cauzat de aceştia;

[Lit.c) art.13 abrogată prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

d) să participe la acţiunile de promovare a imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică şi să fie incluşi/incluse în cataloage, ghiduri şi alte mijloace de lansare a ofertei turistice naţionale;

[Lit.e) art.13 abrogată prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

f) să beneficieze de înlesnirile acordate în condiţiile legii;

g) să creeze asociaţii profesionale în conformitate cu legislaţia.

Articolul 14. Condiţiile de activitate ale turoperatorilor şi agenţiilor de turism

(1) Turoperatorii şi agenţiile de turism au obligaţia:

[Lit.a) şi b) alin.(1) art.14 abrogate prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Lit.c), d) alin.(1) art.14 abrogate prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

e) să presteze în totalitate serviciile prevăzute în contractul de servicii turistice;

[Lit.f) alin.(1) art.14 abrogată prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

g) să pună la dispoziţia turiştilor informaţii exhaustive privind programul turistic propus, procedurile consulare, drepturile şi obligaţiile turiştilor, condiţiile de asigurare, modul de reparare a prejudiciilor şi condiţiile de renunţare la servicii;

h) să furnizeze turiştilor informaţii corecte, complete şi clare privind ţara de aflare temporară: actele normative ale acesteia, obiceiurile, valorile şi tradiţiile, precum şi alte particularităţi locale;

i) să repare prejudiciile cauzate turiştilor în cazurile de încălcare a clauzelor contractului de servicii turistice;

[Lit.j) alin.(1) art.14 abrogată prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

k) să păstreze confidenţialitatea numelor şi adreselor clienţilor lor, cu excepţiile prevăzute de legislaţie;

l) să asigure exploatarea durabilă şi conservarea patrimoniului turistic, precum şi protecţia mediului.

[Art.14 modificat prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

[Art.14 modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Art.14 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.14 modificat prin Legea nr.80 din 05.05.2017, în vigoare 26.05.2017]

[Art.14 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 15. Licenţierea activităţii de turism

[Art.15 abrogat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.15 în redacţia Legii nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 16. Evidenţa circulaţiei turistice

Evidenţa circulaţiei turistice este realizată de către organul central de specialitate al administraţiei publice, numit de Guvern, prin colectarea şi prelucrarea datelor privind persoanele care traversează frontiera de stat, privind frecventarea structurilor de primire turistică, vizitarea destinaţiilor turistice, prestarea serviciilor turistice etc.

[Art.16 în redacţia Legii nr.304 din 26.12.2012, în vigoare 05.03.2013]

Articolul 17. Birourile/centrele de informare turistică

(1) Birourile/centrele de informare turistică pot fi create de către autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, persoane fizice, asociaţii profesionale din domeniul turismului sau de către agenţi economici din industria turismului în conformitate cu legislaţia. Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din ţările în care se creează atare birouri/centre de informare turistică le acordă asistenţa logistică necesară.

(2) Birourile/centrele de informare turistică desfăşoară următoarele activităţi:

a) promovarea produsului turistic naţional şi a agenţilor economici din industria turismului, inclusiv prin editarea şi distribuirea publicaţiilor informaţionale şi cartografice despre serviciile turistice, obiectivele şi localităţile turistice;

b) rezervarea spaţiilor de cazare, a biletelor pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole, manifestări sportive etc.

(3) Activitatea birourilor/centrelor de informare turistică se desfăşoară în conformitate cu regulamentele proprii, elaborate în baza Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea birourilor/centrelor de informare turistică, aprobat de Guvern.

[Art.17 în redacţia Legii nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

[Art.17 modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Art.17 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 18. Structurile de primire turistică

(1) Structurile de primire turistică se vor ghida în activitatea lor de Normele metodologice şi criteriile de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei, aprobate de Guvern.

(2) Structurile de primire turistică au dreptul să obţină certificatul de clasificare.

[Alin.(3) art.18 abrogat prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

(4) Agenţia Servicii Publice va asigura ţinerea Registrului structurilor de primire turistică.

[Art.18 modificat prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

[Art.18 modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Art.18 în redacţia Legii nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.18 completat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 18¹. Procedura de eliberare a certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistică

(1) Agenţii economici care solicită clasificarea structurii de primire turistică prezintă la Agenţia Servicii Publice următoarele documente:

a) cerere;

[Lit.b) alin.(1) art.18¹ abrogată prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

c) copia înştiinţării de recepţionare a notificării privind iniţierea activităţii de comerţ depuse la autoritatea administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu se va desfăşura activitatea turistică;

d) schiţa privind amplasarea structurii de primire turistică, conform cerinţelor stabilite de Guvern;

e) structura, amplasarea şi nominalizarea camerelor, respectiv a spaţiilor de servire a mesei, conform cerinţelor stabilite de Guvern;

f) fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare sau de servire a mesei pe categorii, conform modelului stabilit de Guvern;

g) schema de încadrare a personalului.

(2) Agenţia Servicii Publice examinează documentele prezentate şi verifică respectarea criteriilor minime de clasificare la faţa locului, în prezenţa reprezentantului structurii, întocmind nota de verificare, conform modelului stabilit de Guvern, în două exemplare. Un exemplar al notei se transmite solicitantului de clasificare.

(3) Agenţia Servicii Publice, în termen de 10 zile de la data primirii setului complet de documente specificate la alin.(1), va adopta decizia privind acordarea sau neacordarea categoriei ori va propune efectuarea unor modificări în dotări şi servicii pentru acordarea categoriei solicitate de către structură. Certificatul de clasificare se consideră acordat dacă Agenţia Servicii Publice nu răspunde solicitantului în termenul prevăzut de prezentul alineat.

(4) Pentru confirmarea categoriei acordate, Agenţia Servicii Publice, în termen de 10 zile de la data emiterii deciziei privind acordarea categoriei de clasificare, va elibera certificatul de clasificare conform modelului stabilit de Guvern.

(5) După expirarea termenului stabilit la alin.(3) şi (4) pentru acordarea categoriei şi în lipsa unei comunicări scrise din partea Agenţiei Servicii Publice, certificatul de clasificare se consideră emis.

(6) În cazul în care constată neregularităţi în documentele depuse, Agenţia Servicii Publice va notifica acest fapt solicitantului certificatului de clasificare cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (3) pentru emiterea certificatului de clasificare. Agenţia Servicii Publice va preciza, totodată, şi modul de remediere a neregularităţilor constatate.

(7) Structurii i se acordă categoria în care se încadrează toate spaţiile ei. Pentru spaţiile de cazare sau de servire a mesei, care se încadrează la o categorie mai superioară decît cea a structurii, va fi emisă o anexă la certificatul de clasificare, conform modelului stabilit de Guvern, cu menţiunea categoriei respective a fiecărui spaţiu.

(8) În termen de 30 de zile de la data eliberării certificatului de clasificare, structurile de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei sînt obligate să deţină şi să afişeze placheta, cu înscrierea categoriei, conform modelului stabilit de Guvern.

(8¹) Structura de primire turistică nu este în drept să indice categoria de clasificare fără a deţine certificat de clasificare emis în condiţiile prezentei legi.

(9) Certificatul de clasificare se eliberează gratis, pe termen nedeterminat.

(10) Certificatul de clasificare se afişează la un loc vizibil pentru toţi clienţii structurii. În cazul pierderii sau deteriorării certificatului de clasificare, agentul economic este obligat să solicite Agenţiei Servicii Publice un duplicat al acestuia.

(11) În cazul modificării dotărilor şi serviciilor, structura este obligată să solicite o nouă clasificare în termen de 10 zile de la apariţia modificărilor.

[Art.18¹ modificat prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

[Art.18¹ modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Art.18¹ modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.18¹ modificat prin Legea nr.153 din 01.07.2016, în vigoare 19.07.2016]

[Art.18¹ introdus prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 18². Declasificarea şi anularea certificatului de clasificare

(1) Structura de primire turistică ce deţine certificatul de clasificare este obligată să respecte, pe toată perioada de funcţionare, criteriile ce au stat la baza clasificării.

(2) Agenţia Servicii Publice va verifica respectarea criteriilor ce au stat la baza clasificării structurii. În cazul în care, după obţinerea de către titular a certificatului de clasificare, se va constata neîndeplinirea unor condiţii importante prevăzute pentru eliberarea certificatului de clasificare, Agenţia Servicii Publice nu-i va putea anula certificatul de clasificare, dar îi va notifica neregularităţile constatate, modul de remediere a tuturor deficienţelor identificate, termenul în care titularul trebuie să respecte această obligaţie şi care nu poate fi mai mic de 30 de zile.

(3) Agenţia Servicii Publice va anula certificatul de clasificare dacă va constata o gravă atingere interesului public, securităţii naţionale, ordinii sau sănătăţii publice ce nu poate fi remediată sau dacă deficienţele identificate nu au fost remediate în termenul stabilit la alin.(2).

(4) Procedura de declasificare se aplică de către Agenţia Servicii Publice în cazul în care structura nu mai corespunde categoriei de clasificare acordate anterior. Structura declasificată are dreptul să obţină un nou certificat de clasificare pentru categoria la care a fost declasificată.

[Art.18² modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Art.18² modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.18² modificat prin Legea nr.178 din 21.07.2017, în vigoare 18.08.2017]

[Art.18² introdus prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Capitolul IV

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE TURIŞTILOR. ASIGURAREA

DE CĂLĂTORIE ŞI SECURITATEA TURIŞTILOR

Articolul 19. Drepturile turiştilor

Turiştii au dreptul:

a) la totalitatea serviciilor prevăzute în contractul de servicii turistice;

b) la securitate personală, la protecţia vieţii şi sănătăţii;

c) la apărarea drepturilor de consumatori ai serviciilor turistice;

d) la asistenţă medicală în conformitate cu prevederile asigurării de călătorie;

e) la înlăturarea imediată a încălcării clauzelor contractului de servicii turistice, încălcare depistată în timpul călătoriei;

f) la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin nerespectarea clauzelor contractului de servicii turistice;

[Lit.g) art.19 abrogată prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

h) la acces liber în obiectivele turistice pentru vizitarea şi folosirea cărora nu sînt stabilite restricţii legale;

i) la informaţii corecte, complete şi clare privind ţara de aflare temporară: actele normative ale acesteia, obiceiurile, valorile şi tradiţiile, precum şi alte particularităţi locale.

[Art.19 modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

Articolul 20. Obligaţiile turiştilor

Turiştii sînt obligaţi:

a) să respecte clauzele contractului de servicii turistice;

b) să respecte legislaţia ţării de aflare temporară, obiceiurile şi tradiţiile locale;

c) să respecte regulile vamale, regulile de trecere a frontierei de stat şi termenul de şedere legal;

d) să repare toate prejudiciile aduse agentului economic în cazul încălcării clauzelor contractului de servicii turistice;

e) să repare prejudiciile aduse ţării de aflare temporară;

f) să respecte normele de protejare a patrimoniului turistic şi a mediului în locul vizitat.

Articolul 21. Asigurarea de călătorie

(1) Asigurarea de călătorie a turiştilor este obligatorie.

(2) Asigurarea de călătorie trebuie să prevadă acoperirea cheltuielilor pentru acordarea de asistenţă medicală turistului în locul de aflare temporară.

[Art.21 modificat prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

Articolul 22. Protecţia şi securitatea turiştilor

(1) Protecţia şi securitatea turiştilor pe teritoriul Republicii Moldova sînt garantate de stat.

(2) Protecţia şi salvarea turiştilor care s-au confruntat cu situaţii excepţionale se efectuează de subdiviziunile specializate ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne.

(3) În scopul asigurării securităţii turiştilor, agenţii economici din industria turismului sînt obligaţi:

a) să informeze turiştii despre eventualele pericole cu care se pot confrunta în timpul călătoriei;

b) să asigure turiştii cu echipamentul şi inventarul necesar pentru forma de turism practicată;

c) să asigure acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor accidentate în timpul călătoriei;

d) să informeze operativ autorităţile administraţiei publice locale şi persoanele interesate despre situaţiile excepţionale cu care s-au confruntat turiştii şi despre persoanele dispărute.

(4) În cazul situaţiilor excepţionale, statul întreprinde măsuri de protecţie a turiştilor cetăţeni ai Republicii Moldova aflaţi în străinătate, inclusiv evacuarea acestora din ţara de aflare temporară.

[Art.22 modificat prin Legea nr.156 din 09.06.2022, în vigoare 01.07.2022]

Capitolul V

ACTIVITATEA ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL TURISMULUI

Articolul 23. Organizarea activităţii economice în domeniul turismului

Activitatea economică în domeniul turismului se bazează pe utilizarea raţională a resurselor turistice, pe exploatarea eficientă a bazei tehnico-materiale a industriei turismului, pe dezvoltarea infrastructurii turistice şi pe crearea de noi locuri de muncă pentru populaţia locală.

Articolul 23¹. Controlul de stat al activităţii economice în domeniul turismului

Controlul de stat al persoanelor ce desfăşoară activitatea de întreprinzător în sfera turismului se planifică, se efectuează şi se înregistrează în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

[Art.23¹ introdus prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

Articolul 24. Mijloacele financiare şi sprijinul acordat de stat

Finanţarea activităţii turistice se realizează din:

a) alocaţiile bugetului de stat pentru promovarea şi dezvoltarea turismului, crearea şi modernizarea infrastructurii generale şi a celei turistice;

b) mijloacele proprii ale agenţilor economici din industria turismului;

[Lit.c) art.24 abrogată prin Legea nr.172-XVI din 10.07.2008, în vigoare 01.01.2009]

d) investiţiile autohtone şi străine plasate în proiecte turistice în conformitate cu legislaţia;

e) creditele cu destinaţie specială;

f) alte surse neinterzise de lege.

[Art.24 modificat prin Legea nr.172 din 27.07.2018, în vigoare 24.08.2018]

[Art.24 modificat prin Legea nr.172-XVI din 10.07.2008, în vigoare 01.01.2009]

Articolul 25. Veniturile colectate pentru promovarea şi dezvoltarea turismului

Constituirea şi utilizarea veniturilor colectate pentru promovarea şi dezvoltarea turismului se efectuează conform unui regulament aprobat de Guvern.

[Art.25 modificat prin Legea nr.172 din 27.07.2018, în vigoare 24.08.2018]

[Art.25 în redacţia Legii nr.172-XVI din 10.07.2008, în vigoare 01.01.2009]

[Art.25 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Capitolul V¹

TURISMUL RURAL

[Capitolul V¹ (art.25¹-art.25²) introdus prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

Articolul 25¹. Activitatea în domeniul turismului rural

(1) Activitatea în domeniul turismului rural reprezintă totalitatea serviciilor destinate consumului turistic în mediul rural.

(2) Activitatea de întreprinzător în domeniul turismului rural se poate desfăşura în calitate de persoană fizică sau juridică, în condiţiile legii.

(3) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sprijină activitatea în domeniul turismului rural prin următoarele măsuri specifice:

a) promovează zonele rurale cu potenţial turistic în scopul valorificării eficiente şi durabile a resurselor naturale şi cultural-istorice, a tradiţiilor şi a gastronomiei locale, precum şi a celorlalte bunuri şi servicii ale comunităţii rurale;

b) asigură informarea privind oportunităţile turistice din zonele rurale (cazare, activităţi, festivaluri şi evenimente tradiţionale, obiceiuri şi meşteşuguri locale);

c) dispun măsurile necesare în vederea identificării, dezvoltării şi promovării produselor specifice turismului rural şi agroturismului în scopul păstrării şi cultivării identităţii locale.

[Art.25¹ introdus prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

Articolul 25². Organizarea activităţii caselor rurale

(1) Statul susţine dezvoltarea caselor rurale.

(2) În scopul încurajării activităţii în domeniul turismului rural şi al creării la sat a unor noi locuri de muncă, se permite desfăşurarea activităţii caselor rurale, cu respectarea cerinţelor legislaţiei în vigoare, în baza notificării autorităţilor administraţiei publice locale privind lansarea activităţii.

(3) În cazul cînd casa rurală oferă alimentaţie, membrii familiei implicaţi în deservirea turiştilor sînt obligaţi să deţină certificate medicale, iar produsele de origine animală şi vegetală utilizate în alimentaţie sînt supuse obligatoriu certificării sanitar-veterinare conform legislaţiei în vigoare.

(4) Casa rurală trebuie să respecte un set minim de reglementări specifice în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor.

[Art.25² modificat prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

[Art.25² introdus prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

Capitolul VI

ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ

Articolul 26. Activitatea turistică internaţională

(1) Activitatea turistică internaţională a Republicii Moldova se bazează pe principiile şi normele elaborate de Organizaţia Mondială a Turismului.

(2) Republica Moldova participă la activitatea organizaţiilor internaţionale cu drept de membru sau de membru asociat, în conformitate cu statutul acestor organizaţii.

(3) Ministerul Culturii reprezintă, la nivel interguvernamental, interesele Republicii Moldova din domeniul turismului în relaţiile cu alte ţări, inclusiv cu organizaţiile turistice internaţionale, încheie, în modul stabilit de legislaţie, tratate internaţionale în domeniul turismului.

[Art.26 modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

Capitolul VII

ZONELE TURISTICE NAŢIONALE

Articolul 27. Crearea zonelor turistice naţionale

(1) În scopul dezvoltării turismului intern şi receptor, în Republica Moldova, prin atragerea investiţiilor autohtone şi străine, se creează, pe o durată de 50 de ani, zone turistice naţionale, denumite în continuare zone.

(2) Zonele sînt create, la propunerea Guvernului, prin lege organică care le delimitează convenţional hotarele şi le stabileşte direcţiile prioritare de activitate, condiţiile şi particularităţile de funcţionare.

(3) Termenul de funcţionare a zonei poate fi prelungit.

(4) Statul stimulează, prin acordarea de înlesniri în conformitate cu legea, tinerii specialişti pentru activitatea ulterioară în zone.

[Art.27 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 28. Criteriile şi procedura de creare a zonei

(1) Crearea zonei se consideră lucrare pentru cauză de utilitate publică de interes naţional.

(2) Crearea zonei se va baza pe următoarele criterii principale:

a) geografic;

b) de atractivitate peisagistică;

c) de structură, volum, concentrare şi valoare a resurselor turistice;

d) de funcţionalitate pentru turism.

(3) Iniţiatori ai creării zonei pot fi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici şi diverse instituţii interesate.

(4) Iniţiatorii creării zonei vor prezenta Ministerului Culturii:

a) studiul de fezabilitate privind crearea zonei;

b) proiectul planului de amenajare a zonei.

(5) Studiul de fezabilitate privind crearea zonei trebuie să includă:

a) delimitarea hotarelor zonei;

b) caracteristica potenţialului turistic al zonei;

c) fundamentarea etapelor şi termenelor de creare a zonei;

d) volumul investiţiilor necesare;

e) oportunitatea (raţionalitatea) şi eficacitatea creării zonei.

(6) În cazul în care propunerea privind crearea zonei va fi considerată oportună şi va fi acceptată, Ministerul Culturii va prezenta Guvernului, spre aprobare, proiectul de lege respectiv.

(7) Zona se consideră creată după intrarea în vigoare a legii corespunzătoare.

(8) După crearea zonei şi delimitarea în natură a hotarelor ei, terenurile proprietate publică ale unităţii administrativ-teritoriale, aflate în perimetrul zonei, se transmit, cu titlu gratuit, în proprietatea publică a statului, în modul stabilit de lege, şi trec în gestiunea Ministerului Culturii.

(9) În cazul în care crearea infrastructurii în zonă va necesita traversarea unor terenuri aflate în proprietate privată, statul va răscumpăra aceste terenuri în modul stabilit de lege.

(10) Crearea şi amenajarea infrastructurii generale (căi de acces, reţele electrice, termice, de gaze naturale, de alimentare cu apă şi de canalizare) pînă la hotarele zonei se efectuează din mijloacele bugetului de stat, conform programelor de stat.

[Art.28 modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Art.28 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 29. Rezidenţii zonei

(1) Rezident al zonei, denumit în continuare rezident, poate fi orice persoană fizică sau juridică înregistrată, în modul stabilit de lege, în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător în Republica Moldova, selectată prin concurs, care a încheiat cu Ministerul Culturii un contract privind desfăşurarea activităţii în zonă în conformitate cu prezenta lege.

(2) Concursul este organizat de Ministerul Culturii, la selectarea rezidenţilor ţinîndu-se cont de volumul şi caracterul investiţiilor planificate. Anunţul privind organizarea concursului se publică, cu 3 luni înainte de desfăşurarea acestuia, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Ministerul Culturii este obligat să prezinte, la cererea agentului economic, informaţii exhaustive privind organizarea şi desfăşurarea concursului.

(3) Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursului se aprobă de Guvern.

(4) Criteriile de selectare a rezidenţilor se stabilesc prin legea privind crearea zonei.

(5) Persoana fizică sau juridică care intenţionează să obţină statutul de rezident va depune la Ministerul Culturii o cerere, ce va conţine informaţii privind:

a) activitatea ce urmează să fie desfăşurată;

b) suprafaţa terenului necesar pentru desfăşurarea activităţii.

(6) La cerere se va anexa:

[Lit.a) alin.(6) art.29 abrogată prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

b) copiile de pe documentele de constituire;

c) planul de afaceri, conform modelului stabilit de Ministerul Culturii.

(7) Ministerul Culturii examinează documentele prezentate în conformitate cu alin.(5) şi (6) în termen de 30 zile lucrătoare de la data depunerii acestora şi adoptă una din următoarele decizii:

a) privind acordarea statutului de rezident şi încheierea contractului pe un termen ce nu-l depăşeşte pe cel indicat la art.27 alin.(1); ori

b) privind refuzul de a acorda statutul de rezident şi de a încheia contractul, indicîndu-se motivul refuzului.

(8) Cererea de acordare a statutului de rezident este respinsă dacă:

a) la cerere nu au fost anexate documentele menţionate la alin.(6);

b) pe teritoriul zonei nu există un teren liber ce ar corespunde condiţiilor indicate în cerere;

c) pe teritoriul zonei nu este permisă desfăşurarea activităţii planificate;

d) planul de afaceri nu corespunde condiţiilor indicate în cerere.

(9) Persoana fizică sau juridică care a obţinut dreptul de înregistrare în calitate de rezident încheie cu Ministerul Culturii un contract privind desfăşurarea activităţii în zonă, denumit în continuare contract.

[Art.29 modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Art.29 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 30. Clauzele contractului

(1) În contract se indică:

a) suprafaţa terenului ce urmează a fi arendat;

b) termenul de finalizare a lucrărilor de proiectare şi de prezentare a proiectului, spre avizare, Ministerului Culturii;

c) lucrările ce urmează să fie efectuate de către rezident în zonă;

d) volumul investiţiilor preconizate;

e) termenele de finalizare a lucrărilor conform proiectului;

f) drepturile şi obligaţiile rezidentului şi ale Ministerului Culturii;

g) înlesnirile acordate rezidentului;

h) responsabilităţile părţilor în caz de încălcare a obligaţiilor contractuale;

i) termenul contractului;

j) alte aspecte, conform înţelegerii dintre părţi.

(2) Rezidentul se obligă, pe parcursul valabilităţii contractului, să desfăşoare pe teritoriul zonei activitatea stipulată în contract, iar Ministerul Culturii se obligă să dea în arendă, pe termenul indicat în contract, terenul aflat în perimetrul zonei.

(3) Rezidentul nu este în drept să transmită drepturile şi obligaţiile sale contractuale altei persoane.

[Art.30 modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

Articolul 31. Înregistrarea rezidentului

(1) În termen de 3 zile de la data semnării contractului, Ministerul Culturii va înscrie rezidentul în Registrul rezidenţilor zonei turistice naţionale şi va elibera certificatul de înregistrare. Modelul certificatului este aprobat de Ministerul Culturii.

(2) Ministerul Culturii va comunica Serviciului Fiscal de Stat datele despre rezidentul înregistrat în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării.

[Art.31 modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Art.31 modificat prin Legea nr.178 din 21.07.2017, în vigoare 18.08.2017]

Articolul 32. Modificarea şi încetarea acţiunii contractului

(1) În cazul în care rezidentul intenţionează să modifice clauzele contractului, acesta va prezenta Ministerului Culturii un nou plan de afaceri conţinînd modificările preconizate. În termen de 10 zile de la data prezentării planului, ministerul va lua decizia privind acceptarea sau neacceptarea modificării clauzelor contractului. Clauzele respective nu pot fi modificate în sensul reducerii volumului investiţiilor.

(2) Acţiunea contractului încetează în cazul:

a) expirării termenului contractului;

b) rezilierii contractului;

c) acordului ambelor părţi.

(3) În cazul încălcării de către una dintre părţi a clauzelor contractului, acesta poate fi reziliat la cererea celeilalte părţi.

(4) Temeiuri pentru rezilierea contractului de către Ministerul Culturii se consideră următoarele încălcări comise de către rezident:

a) încălcarea termenului de prezentare a documentaţiei de proiect, spre coordonare, ministerului;

b) desfăşurarea în zonă a unor activităţi neprevăzute în contract;

c) nerespectarea normelor de securitate a turiştilor, fapt soldat cu consecinţe grave pentru viaţa şi sănătatea acestora;

d) încălcarea legislaţiei privind protecţia monumentelor şi mediului;

e) încetarea activităţii stipulate în contract.

(5) Temei pentru rezilierea contractului de către rezident poate servi neonorarea de către Ministerul Culturii a obligaţiei contractuale de a construi infrastructura generală pînă la hotarele zonei.

(6) În contract pot fi prevăzute şi alte temeiuri pentru reziliere.

[Art.32 modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

Articolul 33. Răspunderea pentru nerespectarea clauzelor contractului

(1) Persoana fizică sau juridică parte la contract îşi pierde statutul de rezident de la data rezilierii contractului şi nu poate presta servicii turistice în zonă.

(2) Pierderea statutului de rezident conduce la rezilierea contractului de arendă a terenului şi/sau de concesiune a obiectivului turistic în condiţiile prevăzute de lege.

(3) În cazul rezilierii contractului în temeiurile prevăzute la art.32 alin.(4) şi (6), cheltuielile suportate de către fostul rezident în legătură cu executarea contractului nu vor fi compensate, acesta fiind obligat să plătească o amendă în cuantumul prevăzut de contractul în cauză.

(4) În cazul rezilierii contractului în temeiul prevăzut la art.32 alin.(5), Ministerul Culturii va compensa cheltuielile justificate suportate de către fostul rezident în legătură cu executarea obligaţiilor contractuale.

(5) Neplasarea investiţiilor în volumul şi/sau termenele prevăzute în contract atrage aplicarea, în cote progresive, a unei amenzi al cărei cuantum minim este egal cu suma plăţii de arendă, determinată conform tarifelor pentru calcularea preţului normativ al pămîntului (pentru o unitate grad/hectar).

[Art.33 modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Art.33 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 34. Modul de atribuire a terenurilor în zonă

(1) Terenurile proprietate publică a statului situate în perimetrul zonei pot fi atribuite rezidenţilor în folosinţă temporară, în exclusivitate în baza contractului de arendă, pe un termen de pînă la 50 de ani, la un preţ stabilit prin legea privind crearea zonei respective.

(2) În cazul în care termenul de funcţionare a zonei va fi prelungit, contractele de arendă vor fi reperfectate, ţinîndu-se cont de eficienţa realizării contractelor semnate iniţial.

(3) Rezidenţii nu au dreptul să cesioneze terenul unor terţe persoane, precum şi să gajeze dreptul de arendă sau să-l depună în calitate de aport în capitalul social al unor agenţi economici. Se interzice utilizarea terenului şi a dreptului asupra acestuia în alte scopuri decît cele prevăzute în contract.

(4) Rezidenţii care au arendat terenuri în perimetrul zonei şi au construit pe ele imobile au dreptul să răscumpere, după expirarea termenului de funcţionare a zonei, terenurile ocupate de imobilele respective, în conformitate cu legea.

[Art.34 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 35. Avizarea construcţiilor în zonă

(1) Pentru construcţia fiecărui element de infrastructură turistică, rezidentul este obligat să obţină avizul autorităţii administraţiei publice centrale responsabile, în conformitate cu cadrul normativ.

(2) Avizul va fi eliberat dacă vor fi respectate următoarele condiţii:

a) păstrarea caracterului irepetabil şi deosebit al zonei naturale, care îi conferă specificul de unicat (construcţiile trebuie să cadreze cu contururile naturale ale landşaftului);

b) utilizarea la maxim a materialelor naturale şi reducerea la minim a folosirii materialelor nocive la construcţia structurilor turistice;

c) utilizarea la construcţii a elementelor tradiţionale de arhitectură populară în scopul sporirii atractivităţii turistice a zonei;

d) racordarea liniei acoperişurilor la contururile landşaftului şi vegetaţiei zonei;

e) asigurarea unui nivel al dotării cu aparatură şi/sau cu utilaje specifice, corespunzător gradului de confort preconizat;

f) asigurarea nivelului corespunzător de decorare şi de amenajare interioară, de finisaj şi dotare cu mobilier;

g) utilizarea în elaborarea designului construcţiilor a materialelor locale şi a manoperei meşterilor populari locali.

[Alin.(3) art.35 abrogat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

(4) Ministerul Culturii, în termen de 10 zile de la data primirii solicitării de aviz, va verifica respectarea de către rezident a condiţiilor stipulate la alin.(1) şi va adopta decizia privind eliberarea sau neeliberarea avizului sau va propune efectuarea unor acţiuni ce ar duce la respectarea condiţiilor stipulate la alin.(1). Avizul se consideră acordat în cazul în care Ministerul Culturii nu răspunde rezidentului în termenul prevăzut de prezentul alineat.

[Art.35 modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Art.35 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 36. Activitatea desfăşurată în zonă

(1) Rezidentul este în drept să desfăşoare doar activităţile stipulate în contractul privind desfăşurarea activităţii în zonă.

(2) În zonă pot fi desfăşurate următoarele activităţi:

a) construcţia şi exploatarea comercială a structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare, indiferent de categoria de confort a acestora: hotel, hotel-apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă, tabără de vacanţă;

b) construcţia şi exploatarea comercială a structurilor de primire turistică cu funcţii de servire a mesei: restaurant de orice tip, bar de orice tip, fast-food, cofetărie, patiserie;

c) crearea, amenajarea şi exploatarea comercială a structurilor de agrement turistic: cluburi, cazinouri şi instalaţii specifice agrementului turistic;

d) construcţia şi exploatarea comercială a structurilor de tratament balnear;

e) reconstrucţia, reparaţia, amenajarea obiectivelor turistice din zonă;

f) crearea şi exploatarea comercială a centrelor de confecţionare şi/sau comercializare a articolelor de artizanat;

g) construcţia şi exploatarea comercială a parcărilor;

h) crearea şi exploatarea comercială a birourilor de informare turistică.

(3) În zonă sînt interzise activităţile ce pot conduce la degradarea patrimoniului turistic şi a mediului.

(4) Evidenţa rezultatelor activităţii desfăşurate în zonă de către rezident este ţinută separat de evidenţa activităţii desfăşurate în afara acesteia.

(5) Controlul asupra activităţii rezidenţilor se efectuează în condiţiile prevăzute de lege.

[Art.36 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Articolul 37. Regimul fiscal al zonei

(1) Impozitarea rezidenţilor zonei se efectuează în conformitate cu legea.

(2) Pentru a atrage investiţii în infrastructura turistică din zonă, statul acordă rezidenţilor înlesniri fiscale în conformitate cu legea.

[Art.37 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Capitolul VIII

PREGĂTIREA PROFESIONALĂ ÎN DOMENIUL TURISMULUI

[Capitolul VIII abrogat prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

Articolul 38. Pregătirea profesională şi perfecţionarea cadrelor

[Art.38 abrogat prin Legea nr.91 din 11.06.2020, în vigoare 26.07.2020]

[Alin.(3) art.38 abrogat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Art.38 modificat prin Legea nr.109 din 14.06.2018, în vigoare 10.09.2018]

[Art.38 completat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Capitolul IX

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 39.

(1) Guvernul, în termen de 6 luni:

a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

c) va adopta acte normative în vederea executării prezentei legi.

(2) Se abrogă Legea turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000.