L E G E
privind partidele politice
nr. 294-XVI din 21.12.2007
Monitorul Oficial nr.42-44/119 din 29.02.2008
* * *
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE ŞI PRINCIPII
Articolul 1. Partidele politice
Articolul 2. Principiul teritorial de organizare a partidelor politice
Articolul 3. Restricţii vizînd activitatea partidelor politice
Articolul 4. Atributele partidelor politice
Articolul 5. Susţinerea de către stat a partidelor politice
Capitolul II
MEMBRII PARTIDELOR POLITICE
Articolul 6. Dreptul cetăţenilor Republicii Moldova la asociere politică
Articolul 7. Aderarea la partidul politic. Dobîndirea şi pierderea calităţii de membru al partidului
Capitolul III
ÎNREGISTRAREA ŞI EVIDENŢA PARTIDELOR POLITICE
Articolul 8. Depunerea documentelor pentru înregistrarea partidului politic
Articolul 9. Declararea nulităţii deciziei de înregistrare a partidului politic
Articolul 10. Înregistrarea modificărilor şi completărilor operate în statutul şi în programul partidului politic
Articolul 11. Evidenţa partidelor politice
Capitolul IV
ORGANIZAREA ŞI ACTIVITATEA PARTIDELOR POLITICE
Secţiunea 1
Organizarea partidelor politice
Articolul 12. Bazele organizării şi activităţii partidelor politice
Articolul 13. Statutul partidului politic
Articolul 14. Structura partidului politic
Articolul 15. Adunarea generală a partidului politic
Secţiunea a 2-a
Activitatea partidelor politice
Articolul 16. Drepturile partidelor politice
Articolul 17. Activitatea partidelor politice
Articolul 18. Obligaţiile şi răspunderea partidelor politice
Articolul 19. Deciziile partidelor politice
Capitolul V
REORGANIZAREA ŞI ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII
PARTIDELOR POLITICE
Articolul 20. Reorganizarea partidelor politice
Articolul 21. Limitarea activităţii partidelor politice
Articolul 22. Încetarea activităţii partidelor politice
Articolul 221. Radierea din oficiu a partidului politic
Articolul 23. Procedura de lichidare a partidului politic
Capitolul VI
PATRIMONIUL ŞI SUPRAVEGHEREA FINANŢĂRII PARTIDELOR POLITICE
Articolul 24. Patrimoniul partidelor politice
Articolul 25. Sursele de finanţare a partidelor politice
Articolul 251. Cotizaţiile de membru
Articolul 26. Donaţiile
Articolul 27. Finanţarea partidelor politice din bugetul de stat
Articolul 28. Utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat
Articolul 29. Rapoartele privind gestiunea financiară ale partidului politic
Articolul 30. Supravegherea şi controlul asupra finanţării partidelor politice
Articolul 31. Auditul şi verificarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice
Capitolul VI1
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA DISPOZIŢIILOR LEGALE
ÎN DOMENIUL FINANŢĂRII PARTIDELOR POLITICE
Articolul 311. Încălcarea prevederilor privind donaţiile şi cotizaţiile de membru
Articolul 312. Încălcarea prevederilor privind gestiunea financiară a partidelor politice
Articolul 313. Sesizarea privind încălcarea prevederilor cu privire la finanţarea şi gestiunea financiară a partidelor politice
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 32. Intrarea în vigoare a prezentei legi. Abrogări
Articolul 33. Aplicarea legii
Articolul 34. Îndatoririle Guvernului. Dispoziţii tranzitorii
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE ŞI PRINCIPII
Articolul 1. Partidele politice
(1) Partidele politice sînt asociaţii benevole, cu statut de persoană juridică, ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activităţi comune şi în baza principiului liberei participări, contribuie la conceperea, exprimarea şi realizarea voinţei lor politice.
(2) Partidele politice, fiind institute democratice ale statului de drept, promovează valorile democratice şi pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă, prin înaintarea şi susţinerea candidaţilor, la alegeri şi la constituirea autorităţilor publice, stimulează participarea cetăţenilor la alegeri, participă, prin reprezentanţii lor, la exercitarea în mod legal a puterii în stat, desfăşoară alte activităţi în conformitate cu legea.
(3) Partidele politice îşi pot înfiinţa structuri care să se ocupe de problemele specifice ale unor grupuri sociale sau profesionale.
(4) În vederea realizării voinţei lor politice, partidele se pot afilia la organizaţii politice internaţionale.
Articolul 2. Principiul teritorial de organizare a partidelor politice
(1) Partidele politice se organizează după principiul de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova.
(2) Organele de conducere, filialele şi structurile partidelor politice trebuie să-şi aibă reşedinţa pe teritoriul aflat sub jurisdicţia Republicii Moldova.
(3) Partidele politice nu-şi pot crea structuri şi organe în cadrul instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor.
Articolul 3. Restricţii vizînd activitatea partidelor politice
(1) Sînt interzise partidele politice care, prin statutul, programul şi/sau activitatea lor, militează împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale a ţării, valorilor democratice şi ordinii de drept a Republicii Moldova, utilizează, pentru realizarea scopurilor lor, mijloace ilegale sau violente, incompatibile cu principiile fundamentale ale democraţiei.
(2) Este interzisă afilierea partidelor politice la organizaţiile politice internaţionale ale căror scopuri sau activitate contravin prevederilor alin.(1).
(3) Partidele politice nu pot organiza acte de caritate sau de sponsorizare, nu pot practica activităţi comerciale cu bunuri de consum sau de primă necesitate, inclusiv nu pot face publicitate acestora, nu pot organiza şi desfăşura activităţi militare, paramilitare, precum şi alte activităţi interzise prin lege.
(4) Orice imixtiune în activitatea internă a partidelor politice este interzisă, cu excepţiile prevăzute de lege.
(5) În Republica Moldova este interzisă constituirea şi activitatea partidelor, altor organizaţii politice ale statelor străine, precum şi a filialelor şi structurilor acestora, dacă acestea duc la contestare şi defăimare a statului şi a poporului, îndemn la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitare la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi la alte manifestări ce atentează la regimul constituţional.
(6) Constituirea şi activitatea partidelor politice în baza discriminării pe criterii de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, avere sau origine socială sînt interzise.
[Art.3 modificat prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
Articolul 4. Atributele partidelor politice
(1) Fiecare partid politic are denumire integrală, denumire prescurtată şi simboluri proprii.
(2) Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi simbolurile partidului politic trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor înregistrate anterior în Republica Moldova. Nu se admite utilizarea aceloraşi simboluri grafice de către partide, indiferent de figura geometrică în care sînt încadrate.
(3) Atributele menţionate la alin.(1) nu pot reproduce sau combina simbolurile de stat ale Republicii Moldova, ale altor state, ale organizaţiilor internaţionale, ale cultelor religioase, nu pot propaga scopurile şi orientările specificate la art.3 alin.(1) şi (2).
(4) Partidele politice pot utiliza, ca atare sau într-o combinaţie specifică, însemnele organizaţiilor politice internaţionale din care fac parte.
Notă: Se declară neconstituţional art.4 alin.(5) conform Hot. Curţii Constituţionale nr.12 din 04.06.2013, în vigoare 4 iunie 2013
(6) Atributele partidelor politice declarate neconstituţionale prin hotărâre a Curţii Constituţionale nu pot fi utilizate de către alte partide politice, blocuri electorale, alţi concurenţi electorali, de către participanţi la referendum sau grupuri de iniţiativă. Constatarea utilizării unor asemenea atribute constituie temei pentru refuzul înregistrării partidului politic de către Agenţia Servicii Publice, în conformitate cu art.8 alin.(3) din prezenta lege, sau, după caz, pentru refuzul înregistrării în calitate de bloc electoral, concurent electoral, participant la referendum sau grup de iniţiativă de către organul electoral competent, în conformitate cu prevederile art.64, 68, 114, 140, 192, 200, 221 şi 231 din Codul electoral nr.325/2022.
[Art.4 completat prin Legea nr.220 din 31.07.2023, în vigoare 18.08.2023]
[Art.4 modificat prin Legea nr.95 din 14.05.2015, în vigoare 05.06.2015]
[Art.4 completat prin Legea nr.192 din 12.07.2012, în vigoare 01.10.2012]
Articolul 5. Susţinerea de către stat a partidelor politice
(1) În scopul favorizării exercitării calitative a actului de guvernare, statul sprijină dezvoltarea partidelor politice. În acest scop, prin prezenta lege şi prin alte acte normative, se instituie mecanisme juridice de funcţionare a partidelor politice şi a structurilor lor, precum şi de finanţare a partidelor şi structurilor acestora din surse private şi din bugetul de stat.
(2) Discriminarea partidelor politice la acordarea sprijinului din partea statului nu se admite.
(3) Susţinerea partidelor politice de către stat se realizează doar în baza legii.
Capitolul II
MEMBRII PARTIDELOR POLITICE
Articolul 6. Dreptul cetăţenilor Republicii Moldova la asociere politică
(1) Pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii Republicii Moldova care, potrivit normelor legale, au dreptul la vot. Membrilor partidelor politice li se eliberează legitimaţii în conformitate cu prevederile statutului partidului.
(2) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul să se asocieze liber în partide politice, să participe la activitatea acestora şi să iasă din componenţa lor. Nici o persoană nu poate fi constrînsă să adere sau să nu adere la un partid politic.
(3) Aderînd la un partid politic, orice persoană este obligată să declare în scris, pe propria răspundere, dacă este sau nu membru al altui partid politic.
(4) Nu pot fi membri ai partidelor politice persoanele cărora, conform prevederilor legale, le este interzisă participarea la activităţi cu caracter politic.
(5) Partidele politice ţin registre ale membrilor, actualizate semestrial şi anual, structurate potrivit organizaţiilor teritoriale, care, la solicitare, sunt prezentate Comisiei Electorale Centrale sau Agenţiei Servicii Publice.
[Art.6 completat prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
Articolul 7. Aderarea la partidul politic. Dobîndirea şi pierderea calităţii de membru al partidului
(1) Pentru a deveni membru al unui partid politic, cetăţeanul Republicii Moldova depune o cerere scrisă, prin care îi solicită această calitate partidului respectiv. Organul partidului, abilitat prin statut să primească noi membri, va decide să satisfacă sau să respingă cererea de aderare la partid.
(2) Un cetăţean al Republicii Moldova nu poate fi simultan membru a două sau mai multe partide politice. Prin aderarea la un alt partid politic, persoana pierde de drept calitatea de membru al partidului al cărui membru a fost anterior.
(3) Aderarea la un partid politic, precum şi pierderea calităţii de membru al acestuia nu pot servi temei pentru acordarea de privilegii sau pentru limitarea drepturilor şi îndatoririlor fundamentale.
(4) Orice membru al oricărui partid politic poate renunţa la această calitate depunînd o cerere scrisă.
(5) Dobîndirea şi pierderea calităţii de membru al partidului politic se reglementează prin normele interne de partid, prevăzute de statutul partidului.
Capitolul III
ÎNREGISTRAREA ŞI EVIDENŢA PARTIDELOR POLITICE
Articolul 8. Depunerea documentelor pentru înregistrarea partidului politic
(1) Partidul politic se supune înregistrării de stat la Agenţia Servicii Publice în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, ultima fiind aplicată doar în măsura în care nu contravine prezentei legi. Pentru înregistrare se prezintă următoarele documente:
a) cererea de înregistrare;
b) statutul partidului;
c) programul partidului;
d) actul de constituire însoţit de lista membrilor partidului politic, al căror număr nu poate fi mai mic de o mie, actele de constituire ale organizaţiilor teritoriale ale partidului, lista delegaţilor participanţi la congresul de constituire. Lista membrilor partidului, întocmită în baza cererilor de aderare la partid, va cuprinde: numele, prenumele, sexul, data naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura membrului;
Notă: Se declară neconstituţionale textul „al căror număr nu poate fi mai mic de patru mii,” din teza I şi teza II „La momentul constituirii partidului, membrii acestuia trebuie să fie domiciliaţi în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea din Republica Moldova, dar nu mai puţin de 120 de membri în fiecare din unităţile administrativ-teritoriale menţionate” din art.8 alin.(1) lit.d), conform Hot. Curţii Constituţionale nr.5 din 25.02.2020, în vigoare 10.05.2020
e) declaraţia privind adresa juridică a partidului;
[Lit.f) alin.(1) art.8 abrogată prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
(2) La documentele menţionate la alin.(1) lit.b), c) şi d) se anexează copiile lor în variantă electronică.
(3) Agenţia Servicii Publice, în termen de 15 zile de la data depunerii documentelor prevăzute la alin.(1), va adopta o decizie de înregistrare a partidului politic sau, în cazul necorespunderii cerinţelor prezentei legi, o decizie prin care refuză înregistrarea partidului.
(4) Decizia prin care a fost refuzată înregistrarea partidului politic poate fi atacată la judecătorie în termen de 10 zile de la data adoptării acesteia.
(5) Pentru înregistrarea partidului politic, precum şi a modificărilor sau completărilor operate în statutul acestuia, se percepe o taxă de stat în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr.213/2023.
(6) La procedura de înregistrare a partidului politic participă, în mod obligatoriu, reprezentantul organului de conducere al acestuia.
(7) Partidul politic, la data înregistrării sale, devine persoană juridică şi se înscrie în Registrul de stat al persoanelor juridice.
[Art.8 modificat prin Legea nr.452 din 28.12.2023, în vigoare 23.01.2024]
[Art.8 modificat prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
[Art.8 modificat prin Legea nr.162 din 20.07.2020, în vigoare 07.08.2020]
[Art.8 modificat prin Legea nr.31 din 16.03.2018, în vigoare 20.04.2018]
[Art.8 modificat prin Legea nr.254 din 01.12.2017, în vigoare 05.01.2018]
[Art.8 completat prin Legea nr.71 din 14.04.2016, în vigoare 27.05.2016]
Articolul 9. Declararea nulităţii deciziei de înregistrare a partidului politic
Decizia de înregistrare a partidului politic poate fi declarată nulă prin hotărîre a instanţei judecătoreşti competente.
Articolul 10. Înregistrarea modificărilor şi completărilor operate în statutul şi în programul partidului politic
(1) Modificarea sau completarea statutului şi programului partidului politic poate fi făcută conform procedurii prevăzute în statutul partidului.
(2) Orice modificare a statutului sau programului partidului politic se comunică Agenţiei Servicii Publice în termen de cel mult 30 de zile de la data adoptării hotărîrii respective.
(3) Înregistrarea modificărilor şi completărilor operate în statutul sau programul partidului politic se efectuează de Agenţia Servicii Publice în conformitate cu prevederile art.8 alin.(3)–(6), care se aplică în mod corespunzător.
[Art.10 modificat prin Legea nr.31 din 16.03.2018, în vigoare 20.04.2018]
Articolul 11. Evidenţa partidelor politice
[Alin.(1), (2) şi (3) art.11 abrogate prin Legea nr.31 din 16.03.2018, în vigoare 20.04.2018]
(4) Informaţia privind înregistrarea partidelor politice, privind radierea lor din Registrul de stat al persoanelor juridice, privind modificările şi completările operate în statutele acestora se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Agenţiei Servicii Publice. Responsabilă de publicarea acestei informaţii este Agenţia Servicii Publice.
(5) Agenţia Servicii Publice aduce la cunoştinţa publică, în termen de 3 zile de la adoptarea deciziei respective, informaţia privind:
a) înregistrarea partidului politic;
b) conducătorul partidului politic;
c) numărul de membri declarat de partidul politic;
d) modificările operate în statutul partidului politic.
(6) Informaţia prevăzută la alin.(5) este prezentată, în acelaşi termen, Comisiei Electorale Centrale.
(7) În termen de 24 de ore de la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, Agenţia Servicii Publice prezintă acesteia lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri.
[Art.11 completat prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
[Art.11 modificat prin Legea nr.31 din 16.03.2018, în vigoare 20.04.2018]
Capitolul IV
ORGANIZAREA ŞI ACTIVITATEA PARTIDELOR POLITICE
Secţiunea 1
Organizarea partidelor politice
Articolul 12. Bazele organizării şi activităţii partidelor politice
(1) Fiecare partid politic se întemeiază şi activează în baza statutului şi programului propriu.
(2) Statutul şi programul partidului politic se aprobă de organele sale împuternicite prin statut.
Articolul 13. Statutul partidului politic
(1) Statutul partidului politic va cuprinde în mod obligatoriu:
a) denumirea integrală şi denumirea prescurtată a partidului;
b) descrierea simbolurilor permanente;
c) simbolul permanent sub formă grafică alb-negru şi color, în anexă;
d) o menţiune expresă privind obiectivele urmărite prin desfăşurarea activităţii politice;
e) condiţiile şi procedura de desemnare a delegaţilor la adunarea generală;
f) drepturile şi obligaţiile membrilor partidului;
g) sancţiunile disciplinare, procedura prin care acestea pot fi aplicate membrilor partidului, organul competent să aplice sancţiuni;
h) organele executive, procedura de alegere a acestora, modul de activitate şi împuternicirile lor;
i) organul competent să iniţieze procedura de reorganizare a partidului sau să decidă asocierea acestuia într-o alianţă politică sau într-o altă formă de asociere a partidelor;
j) organul competent să desemneze candidaţi pentru orice tip de alegeri, să stabilească procedura de desemnare a candidaţilor şi de modificare a listei de candidaţi, precum şi să decidă participarea la referendumuri;
k) modalitatea încetării activităţii partidului;
l) sursele de finanţare a partidului şi modul de administrare a patrimoniului acestuia, în conformitate cu legea;
m) structurile partidului responsabile de evidenţa contabilă;
n) modalitatea efectuării controlului financiar intern;
o) organul împuternicit să reprezinte partidul în raporturile cu autorităţile publice, cu alte persoane juridice şi fizice;
p) alte prevederi obligatorii potrivit prezentei legi.
(2) În statutul partidului politic se va prevedea în mod expres forma juridică de organizare a acestuia – partid politic.
[Art.13 modificat prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
Articolul 14. Structura partidului politic
(1) Partidul politic are organe centrale şi organizaţii teritoriale.
(2) Foruri de conducere ca adunarea generală a membrilor sau a delegaţilor partidului şi organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au acestea conform statutului partidului, sînt obligatorii pentru fiecare partid politic. Acestea funcţionează atît la nivelul central de conducere a partidului, cît şi la nivelul organizaţiilor teritoriale ale acestuia.
(3) Organizaţiile teritoriale ale partidelor politice se înfiinţează după principiul de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova.
Articolul 15. Adunarea generală a partidului politic
(1) Adunarea generală a membrilor partidului sau a delegaţilor acestuia, la nivel naţional, este organul suprem de decizie al partidului. El poate avea o altă denumire potrivit statutului partidului. Procedura şi periodicitatea convocării acestui organ se stabilesc în statutul partidului politic.
(2) În calitate de delegaţi la lucrările adunării generale a partidului politic pot participa doar membrii partidului respectiv.
Secţiunea a 2-a
Activitatea partidelor politice
Articolul 16. Drepturile partidelor politice
(1) Toate partidele au drepturi egale de participare la alegeri în condiţiile legislaţiei electorale.
(2) În perioada campaniilor electorale, tuturor partidelor politice care participă la campania electorală şi candidaţilor acestora la funcţii elective li se acordă gratuit şi în condiţii de echitate, în modul stabilit de lege, timpi de antenă la posturile publice de radio şi televiziune.
(3) Partidele politice au dreptul de a desfăşura mitinguri, demonstraţii, orice alte întruniri în modul stabilit de lege.
[Art.16 modificat prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
Articolul 17. Activitatea partidelor politice
(1) Partidele activează în vederea realizării voinţei lor politice care este exprimată în statutele şi programele lor, înregistrate în modul stabilit, cu respectarea legii.
(2) În vederea realizării scopurilor şi sarcinilor statutare şi de program, partidele politice au dreptul:
a) să difuzeze liber, prin mijloacele pe care le au la dispoziţie, informaţii despre activitatea lor;
b) să participe, prin înaintarea de candidaţi, conform prevederilor art.7 alin.(2) lit.b) din Legea nr.5-XVI din 9 februarie 2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, la alegerile organizate conform legislaţiei electorale;
c) să fondeze şi să dispună de mijloace de informare în masă proprii, să desfăşoare activitate editorială în conformitate cu legea;
d) să desfăşoare orice alte activităţi neinterzise de lege.
[Art.17 completat prin Legea nr.71 din 14.04.2016, în vigoare 27.05.2016]
Articolul 18. Obligaţiile şi răspunderea partidelor politice
(1) Partidele politice sînt obligate să respecte legislaţia Republicii Moldova şi prevederile statutelor lor.
(2) În cazul modificării legislaţiei, precum şi în cazul constatării necorespunderii statutelor şi programelor lor cu prevederile legale, partidele îşi vor aduce documentele în corespundere cu normele legale, modificîndu-le şi completîndu-le conform procedurii stabilite.
(3) Partidele politice răspund cu propriul lor patrimoniu pentru obligaţiile contractate.
(4) Nici un partid politic nu răspunde pentru obligaţiile membrilor săi, la fel ca şi membrii partidelor politice nu răspund pentru obligaţiile partidelor respective.
Articolul 19. Deciziile partidelor politice
Deciziile partidelor politice şi ale organizaţiilor lor teritoriale se adoptă cu votul majorităţii prevăzute de statut.
Capitolul V
REORGANIZAREA ŞI ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII
PARTIDELOR POLITICE
Articolul 20. Reorganizarea partidelor politice
Partidele politice, conform deciziei organelor lor supreme, se pot reorganiza prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare, în condiţiile legii.
Articolul 21. Limitarea activităţii partidelor politice
(1) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă prin acţiunile acestuia se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale.
(11) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă partidul nu a depus raportul privind gestiunea financiară sau nu a prezentat informaţiile necesare pentru efectuarea supravegherii şi a controlului finanţării partidului politic, în termenul şi formatul stabilite de Comisia Electorală Centrală.
(2) În cazul constatării acţiunilor menţionate la alin.(1) şi (11), Ministerul Justiţiei, din oficiu sau la sesizare, prin cerere scrisă, va solicita organului de conducere al partidului politic respectiv ca, în termen de cel mult o lună, să întreprindă măsuri pentru încetarea acestor acţiuni şi despre rezultate să informeze ministerul.
(3) Dacă organul de conducere al partidului politic nu a îndeplinit cerinţa Ministerului Justiţiei, activitatea partidului politic va fi limitată pe un termen de pînă la 6 luni prin hotărîrea definitivă a judecătoriei, la cererea Ministerului Justiţiei, care se depune în decurs de 5 zile după expirarea termenului stabilit conform prevederilor alin.(2).
(4) Hotărârea judecătoriei, în termen de 10 zile, poate fi atacată cu apel. Apelul este examinat în termen de 15 zile. În cazul limitării activităţii partidului politic prin hotărâre judecătorească, Ministerul Justiţiei va solicita Agenţiei Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice faptul respectiv.
(5) Pe perioada limitării activităţii partidului politic, acestuia îi este interzisă participarea individuală sau în comun la alegeri şi referendumuri, producerea, furnizarea, distribuirea şi difuzarea publicităţii politice, fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea întrunirilor, a mitingurilor, a demonstraţiilor, a pichetărilor şi a altor acţiuni publice, folosirea tuturor tipurilor de depuneri bancare, cu excepţia cazurilor când sunt necesare decontări cu contractanţii, decontări aferente îndeplinirii contractelor individuale de muncă, decontări pentru repararea prejudiciilor cauzate prin acţiunile partidului politic, decontări pentru plata impozitelor, a taxelor şi amenzilor.
(6) După înlăturarea necorespunderilor pentru care activitatea partidului politic a fost limitată, partidul va informa despre aceasta Ministerul Justiţiei, care, în termen de 5 zile, va autoriza reluarea activităţii partidului.
(7) Dacă, în perioada limitării activităţii partidului politic, acţiunile pentru care a fost limitată activitatea partidului se vor repeta sau dacă, pe parcursul primului an din data ultimei limitări a activităţii partidului, acesta comite încălcări similare, Ministerul Justiţiei va cere judecătoriei să dizolve partidul respectiv.
(8) Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pe parcursul campaniei electorale la care participă.
[Art.21 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
[Art.21 modificat prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
[Art.21 modificat prin Legea nr.254 din 01.12.2017, în vigoare 05.01.2018]
Articolul 22. Încetarea activităţii partidelor politice
(1) Partidul politic îşi încetează activitatea prin:
a) reorganizare, conform prevederilor prezentei legi, şi pierdere, în urma reorganizării, a personalităţii juridice;
b) autodizolvare, prin decizia organului său suprem;
c) dizolvare prin hotărîre definitivă a judecătoriei, la cererea Ministerului Justiţiei;
d) declarare a neconstituţionalităţii partidului prin hotărîre a Curţii Constituţionale;
[Lit.e) alin.(1) art.22 abrogată prin Legea nr.95 din 14.05.2015, în vigoare 05.06.2015]
f) radierea din oficiu din Registrul de stat al persoanelor juridice.
(2) Ministerul Justiţiei va înainta judecătoriei o acţiune prin care va cere dizolvarea partidului politic dacă există cel puţin unul din următoarele temeiuri:
a) partidul activează în baza statutului şi programului său cu modificări şi completări care nu au fost înregistrate în modul stabilit de lege;
b) pe parcursul unui an, care începe să curgă din data cînd a devenit definitivă hotărîrea judecătoriei cu privire la limitarea activităţii partidului, acesta a comis acţiuni similare celor pentru care activitatea partidului a fost limitată;
[Lit.c) alin.(1) art.22 abrogată prin Legea nr.81 din 07.05.2010, în vigoare 04.06.2010]
d) activitatea partidului se desfăşoară pe căi ori prin mijloace ilegale sau prin săvîrşirea unor acte de violenţă;
[Lit.e) alin.(2) art.22 abrogată prin Legea nr.220 din 31.07.2023, în vigoare 18.08.2023]
(3) Hotărârea definitivă a instanţei judecătoreşti cu privire la dizolvarea partidului politic şi hotărârea Curţii Constituţionale prin care se declară neconstituţional un partid politic se remit Ministerului Justiţiei.
(31) În cazul dizolvării partidului politic prin hotărâre judecătorească, Ministerul Justiţiei va solicita Agenţiei Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice iniţierea procedurii de lichidare a partidului politic respectiv. În cazul declarării neconstituţionalităţii unui partid politic, după recepţionarea hotărârii Curţii Constituţionale, dar nu mai târziu de 3 zile de la această dată, Ministerul Justiţiei va solicita Agenţiei Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice faptul declarării neconstituţionalităţii partidului politic respectiv.
(4) Pentru lichidarea unui partid politic, Ministerul Justiţiei, în scopul executării hotărîrii definitive a judecătoriei sau a hotărârii Curţii Constituţionale privind declararea neconstituţionalităţii unui partid politic, va crea o comisie de lichidare a partidului. Existenţa unui partid politic încetează numai după finalizarea procedurii de lichidare şi radierea partidului din Registrul de stat al persoanelor juridice.
(41) Comisia de lichidare a partidului politic declarat neconstituţional, constituită conform alin.(4), solicită Agenţiei Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice iniţierea procedurii de lichidare a partidului respectiv.
(5) După încetarea activităţii partidului politic, bunurile acestuia se trec, cu titlu gratuit, în proprietatea statului pentru a fi utilizate în scopuri filantropice (de caritate).
[Art.22 modificat prin Legea nr.220 din 31.07.2023, în vigoare 18.08.2023]
[Art.22 completat prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
[Art.22 modificat prin Legea nr.31 din 16.03.2018, în vigoare 20.04.2018]
[Art.22 modificat prin Legea nr.254 din 01.12.2017, în vigoare 05.01.2018]
[Art.22 modificat prin Legea nr.95 din 14.05.2015, în vigoare 05.06.2015]
Notă: Se declară neconstituţională lit.e) alin.(1) art.22 conform Hot. Curţii Constituţionale nr.12 din 04.06.2013, în vigoare 4 iunie 2013
[Art.22 completat prin Legea nr.192 din 12.07.2012, în vigoare 01.10.2012]
Articolul 221. Radierea din oficiu a partidului politic
(1) Partidul politic se radiază din Registrul de stat al persoanelor juridice în cazul neprezentării rapoartelor anuale privind gestiunea financiară timp de 2 ani consecutivi.
(2) Radierea din oficiu a partidului politic se efectuează prin decizie a Agenţiei Servicii Publice, la cererea Comisiei Electorale Centrale.
(3) Procedura de radiere în temeiul alin.(1) este exceptată de la prevederile Legii nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali.
(4) Decizia privind radierea din oficiu a partidului politic sau privind refuzul radierii poate fi contestată în instanţa de judecată în termen de 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
[Art.221 introdus prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
Articolul 23. Procedura de lichidare a partidului politic
(1) Dizolvarea partidului politic potrivit art.22 alin.(1) lit.b) se efectuează, cu participarea Ministerului Justiţiei, de către organul său colegial de conducere ori de către alte persoane desemnate de adunarea generală a partidului.
(2) În hotărîrea de lichidare a partidului politic, adoptată de adunarea generală a partidului, se stabilesc procedura şi termenul în care se va efectua lichidarea, destinaţia bunurilor rămase după lichidare, precum şi termenul-limită în care creditorii îşi pot prezenta creanţele. Acest termen va fi de cel puţin 30 de zile şi începe să curgă de la data publicării hotărîrii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(3) Dacă lichidarea partidului politic se efectuează potrivit art.22 alin.(1) lit.c), lichidatorii vor fi numiţi prin hotărîrea de lichidare adoptată de instanţa judecătorească respectivă.
(31) Dacă lichidarea partidului politic se efectuează potrivit art.22 alin.(1) lit.d), Ministerul Justiţiei va desemna unul sau mai mulţi membri ai comisiei de lichidare, constituită potrivit art.22 alin.(4), care vor exercita atribuţiile de lichidatori. Repartizarea atribuţiilor între lichidatori se decide în cadrul comisiei de lichidare. Informaţia privind persoanele desemnate în calitate de lichidatori se comunică Agenţiei Servicii Publice, prin intermediul aceleiaşi cereri a comisiei de lichidare prevăzute la art.22 alin.(41), care va nota în Registrul de stat al persoanelor juridice calitatea oficială a acestor persoane.
(4) Odată cu numirea lichidatorilor, mandatul organelor partidului politic încetează. Lichidatorii sînt obligaţi să îndeplinească toate cerinţele prevăzute de prezenta lege referitor la publicarea avizului privind lichidarea partidului. Acest aviz va cuprinde:
a) numele lichidatorilor şi sediul partidului;
b) procedura şi termenul în care se va efectua lichidarea, termenul-limită de prezentare a creanţelor de către creditori;
c) invitaţia creditorilor pentru a prezenta dovezi referitor la creanţele lor. Creditorii cunoscuţi vor fi invitaţi prin notificări individuale.
(5) După desemnarea lichidatorilor, aceştia sînt obligaţi să întocmească neîntîrziat inventarul bunurilor partidului politic, cu indicarea exactă a activelor şi pasivelor. Inventarul va fi semnat de către lichidatori şi conducătorii organului permanent de conducere al partidului politic.
(51) În cazul partidelor politice declarate neconstituţionale, prevederile art.230 alin.(5) din Codul civil nr.1107/2002 nu se aplică. Dacă din inventar rezultă un excedent al pasivelor faţă de active, lichidatorul va continua procedura de lichidare fără a intenta procesul de insolvabilitate faţă de partidul politic declarat neconstituţional.
(6) Lichidatorii sînt obligaţi să continue operaţiunile în curs de desfăşurare, să execute creanţele creditorilor, iar dacă mijloacele băneşti disponibile sînt insuficiente pentru achitarea tuturor datoriilor, ei sînt în drept să vîndă bunurile partidului politic. Pentru prejudiciile cauzate din culpa lor, lichidatorii răspund atît în faţa partidului politic în proces de lichidare, cît şi în faţa terţilor.
(7) După încheierea procedurii de lichidare a partidului politic, lichidatorii întocmesc bilanţul de lichidare şi îl prezintă comisiei de lichidare, care îl aprobă cu votul majorităţii membrilor săi, cu excepţia celor care au fost desemnaţi în calitate de lichidatori şi au participat la întocmirea bilanţului.
(8) În toate cazurile de lichidare a partidelor politice, pentru radierea lor din Registrul de stat al persoanelor juridice, lichidatorii depun la Agenţia Servicii Publice următoarele documente:
a) cererea cu privire la radierea partidului din Registrul de stat al persoanelor juridice;
[Lit.b) alin.(8) art.23 abrogată prin Legea nr.31 din 16.03.2018, în vigoare 20.04.2018]
c) dovada achitării tuturor plăţilor obligatorii la bugetul de stat, eliberată de către Serviciul Fiscal de Stat;
d) documentele de constituire (în original);
e) actul de predare spre nimicire a ştampilelor, eliberat de organul împuternicit al poliţiei;
f) copia de pe avizul despre lichidarea partidului, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(9) Obligaţiile lichidatorilor încetează odată cu încheierea tuturor operaţiunilor financiar-bancare.
[Art.23 modificat prin Legea nr.220 din 31.07.2023, în vigoare 18.08.2023]
[Art.23 modificat prin Legea nr.31 din 16.03.2018, în vigoare 20.04.2018]
[Art.23 modificat prin Legea nr.178 din 21.07.2017, în vigoare 18.08.2017]
[Art.23 modificat prin Legea nr.138 din 17.06.2016, în vigoare 01.07.2016]
[Art.23 modificat prin Legea nr.33 din 06.03.2012, în vigoare 25.05.2012]
Capitolul VI
PATRIMONIUL ŞI SUPRAVEGHEREA FINANŢĂRII PARTIDELOR POLITICE
[Titlul capitolului VI în redacţia Legii nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 14.04.2015]
Articolul 24. Patrimoniul partidelor politice
(1) Partidele politice au dreptul să dispună, cu titlu de proprietate, de clădiri, utilaje, edituri, tipografii, mijloace de transport, precum şi de alte bunuri neinterzise prin lege. Bunurile partidelor politice nu pot fi utilizate în alte scopuri decît pentru realizarea sarcinilor lor statutare.
(2) Dreptul de proprietate al partidelor politice se află sub incidenţa normelor legislaţiei civile, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.
(3) Partidul politic este în drept să desfăşoare activitate editorială, activitate legată nemijlocit de administrarea proprietăţii sale, precum şi alte activităţi ce aduc venituri pentru nevoile partidului, dacă aceste activităţi nu sînt interzise prin lege şi sînt prevăzute în mod expres în statutul partidului politic.
(4) Partidele politice nu pot avea în posesie, la dispoziţie sau în folosinţă şi nici nu pot accepta spre depozitare sau păstrare armament, substanţe explozive şi alte materiale care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor.
(5) Patrimoniul partidului politic, inclusiv veniturile, nu poate fi distribuit între membrii acestuia.
[Art.24 modificat prin Legea nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 14.04.2015]
Articolul 25. Sursele de finanţare a partidelor politice
(1) Surse de finanţare a partidelor politice sînt:
a) cotizaţiile de membru de partid;
b) donaţiile, inclusiv cele colectate în cadrul manifestărilor de agrement, culturale, sportive sau altor manifestări de masă organizate de partid, cu condiţia că sînt luate la evidenţă în modul stabilit;
c) alocaţiile de la bugetul de stat, potrivit reglementărilor prezentei legi şi legii bugetare anuale;
d) alte venituri legal obţinute conform art.24 alin.(3).
(2) Partidele politice nu pot folosi alte surse de finanţare decît cele prevăzute la alin.(1).
(3) Partidele politice organizează şi ţin evidenţa contabilă în conformitate cu Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, cu standardele naţionale de contabilitate şi cu ordinele ministrului finanţelor. Pentru a fi confirmată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, persoana responsabilă de finanţele partidului (trezorierul) trebuie să aibă studii economice sau contabile specializate şi să nu deţină funcţie de demnitate publică.
(4) Băncile deschid partidului politic înregistrat cont bancar în termen de 3 zile de la depunerea cererii la bancă. Operaţiunile de încasări şi plăţi ale partidelor politice se efectuează în lei moldoveneşti şi, în cazurile prevăzute de legislaţia valutară, în valută străină, prin conturi deschise la băncile licenţiate din Republica Moldova, cu eliberarea documentelor justificative.
(5) Veniturile prevăzute la alin.(1) se scutesc de impozit sau se impozitează în conformitate cu prevederile Codului fiscal.
(6) Finanţarea publică sau privată a partidelor politice nu poate avea drept scop limitarea independenţei lor.
(7) Încălcările prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi privind modul de utilizare de către partidele politice a mijloacelor financiare şi a bunurilor materiale se sancţionează în conformitate cu legea.
(8) Partidele politice nu au dreptul să deschidă conturi bancare în străinătate.
[Art.25 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
[Art.25 modificat prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
[Art.25 completat prin Legea nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 14.04.2015]
[Art.25 modificat prin Legea nr.33 din 06.03.2012, în vigoare 25.05.2012]
Articolul 251. Cotizaţiile de membru
(1) Mărimea şi modul de achitare a cotizaţiilor de membru se stabilesc în statutul partidului. Procedura detaliată privind modul de încasare a cotizaţiilor, ţinerea şi evidenţa acestora se aprobă de către organul de conducere al partidului, care va corespunde prevederilor prezentei legi şi actelor normative adoptate de Comisia Electorală Centrală. Procedura se aduce la cunoştinţa Comisiei Electorale Centrale.
(2) Cotizaţia de membru poate fi încasată în numerar sau prin operaţiuni bancare. La încasarea cotizaţiei de membru în numerar se eliberează bonul de încasare, iar în termen de 5 zile lucrătoare suma se virează în contul bancar al partidului politic.
(3) Informaţia despre membrul cotizant se transmite Comisiei Electorale Centrale în termenul şi în formatul stabilite de actele normative ale acesteia.
(4) Comisia Electorală Centrală face publică informaţia despre cotizanţi în conformitate cu art.29 alin.(4).
[Art.251 introdus prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
Articolul 26. Donaţiile
(1) Donaţiile făcute partidelor politice pot fi de următoarele tipuri:
a) donaţii în bani, altele decît cotizaţiile de membru, proveniţi din activitatea de salariat, de întreprinzător, ştiinţifică sau din cea de creaţie, desfăşurată de către cetăţenii Republicii Moldova, din burse, pensii, prestaţii sociale sau din alte venituri legale, cu excepţia ajutorului social;
b) donaţii sub formă de proprietăţi sau bunuri, servicii gratuite sau în condiţii mai avantajoase decât valoarea comercială (medie de piaţă). Aceste donaţii sunt reflectate în contabilitatea partidului politic şi evaluate la valoarea lor medie de piaţă, ele nu trebuie să depăşească limitele donaţiilor prevăzute la alin.(4) şi (5);
(2) Donaţiile în bani pentru un partid politic se efectuează prin operaţiuni bancare (card bancar, transfer direct), iar identitatea donatorului se indică în documentul bancar. În cazul în care donatorul nu deţine un cont bancar şi donaţia se efectuează în numerar, banii se depun în contul bancar al partidului politic. Dacă banii se depun în numerar la sediul partidului politic, persoana fizică va confirma depunerea donaţiei prin semnarea unei declaraţii pe propria răspundere, care va fi păstrată şi anexată la documentele contabile. Formularul declaraţiei se aprobă de Comisia Electorală Centrală.
(3) Veniturile anuale ale unui partid politic provenite din cotizaţii de membru şi donaţii nu pot depăşi echivalentul a 0,1% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv.
(4) O persoană fizică poate face donaţii unui sau mai multor partide politice. Donaţiile făcute de o persoană fizică unui sau mai multor partide politice într-un an bugetar nu pot depăşi suma a 6 salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv. Totodată, acest plafon nu poate depăşi 30% din venitul anual al acestora înregistrat pentru anul calendaristic precedent, iar în cazul cetăţenilor Republicii Moldova care beneficiază doar de burse sau alte prestaţii sociale, plafonul donaţiei nu poate să depăşească un salariu mediu lunar pe economie pe anul respectiv. În cazul cetăţenilor Republicii Moldova cu statut de persoane cu funcţie de demnitate publică, de funcţionari publici, inclusiv cu statut special, sau de angajaţi în organizaţii publice în sensul Legii nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, suma donaţiilor nu poate depăşi 10% din venitul anual al acestora, totodată, nu poate depăşi 6 salarii medii lunare pe economie pe anul respectiv. Dacă persoana fizică este membru de partid, în suma-limită menţionată se include şi suma cotizaţiilor de membru de partid plătite de aceasta într-un an, cotizaţia şi donaţia fiind reflectate separat în contabilitatea partidului politic şi în rapoartele privind gestiunea financiară a acestuia.
(41) O persoană fizică, în decursul unui an bugetar, poate face donaţii în numerar unui sau mai multor partide politice în valoare de până la un salariu mediu pe economie stabilit pe anul respectiv. Donaţiile care depăşesc această limită se vor face exclusiv prin operaţiuni bancare.
(5) Donaţiile făcute de o persoană juridică unui sau mai multor partide politice într-un an bugetar nu pot depăşi suma a 12 salarii medii lunare pe economie stabilite pe anul respectiv. Persoana juridică care face o donaţie în bani unui partid politic trebuie să prezinte decizia organelor sale abilitate privind efectuarea donaţiei, să înregistreze donaţia şi să o reflecte în rapoartele sale contabile, de asemenea să informeze pe acţionarii sau membrii săi despre operaţiunile efectuate.
(6) Se interzice finanţarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susţinerea materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a partidelor politice de către:
a) cetăţenii Republicii Moldova care nu au împlinit vîrsta de 18 ani, cetăţenii în privinţa cărora este instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei;
[Lit.b) alin.(6) art.26 abrogată prin Legea nr.113 din 15.08.2019, în vigoare 17.08.2019]
c) cetăţenii străini, apatrizi, persoanele anonime sau cele care donează în numele unor terţi;
d) autorităţile publice, organizaţiile, întreprinderile, instituţiile publice, alte persoane juridice finanţate de la bugetul public sau care au capital de stat, cu excepţia cazurilor în care acordarea de servicii sau susţinerea materială este în mod expres prevăzută de legislaţie;
e) persoanele juridice care, la data efectuării donaţiei, au datorii restante mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale de stat sau la fondul asigurărilor medicale obligatorii;
e1) persoanele juridice care, în ultimii 3 ani, au încheiat contracte de achiziţii publice de lucrări, bunuri sau servicii în sensul Legii nr.131/2015 privind achiziţiile publice;
f) persoanele juridice cu capital străin sau mixt, persoanele juridice din străinătate;
g) alte state şi organizaţii internaţionale, inclusiv organizaţiile politice internaţionale;
h) organizaţiile necomerciale, sindicale, de binefacere sau religioase.
(7) Nu sînt considerate donaţii activităţile prestate partidului politic pe bază de voluntariat în condiţiile legislaţiei care reglementează aceste activităţi.
(8) Fiecare partid politic trebuie să deschidă un cont bancar special, unde vor fi transferate toate contribuţiile băneşti ce îi sînt acordate, inclusiv donaţiile şi cotizaţiile de membru. Rechizitele contului bancar special se plasează pe pagina web a partidului, în cazul existenţei acesteia, se indică în rapoartele anuale privind gestiunea financiară a partidului politic şi se comunică Comisiei Electorale Centrale.
(9) Prevederile alin.(6) nu pot fi interpretate şi aplicate în sensul limitării susţinerii indirecte sau tehnice, suportate de partide politice, familii ale partidelor politice sau entităţi necomerciale create şi finanţate de acestea care sunt afiliate la organizaţii politice internaţionale cu achitarea taxei de membru sau în temeiul unui acord oficial de colaborare cu partide politice din Republica Moldova. Afilierea politică internaţională sau acordurile de colaborare care implică susţinere indirectă sau tehnică urmează a fi raportate deschis şi transparent şi nu pot duce la contestare şi defăimare a statului şi a poporului, îndemn la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitare la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi la alte manifestări ce atentează la regimul constituţional.
[Art.26 modificat prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
[Art.26 modificat prin Legea nr.113 din 15.08.2019, în vigoare 17.08.2019]
[Art.26 completat prin Legea nr.78 din 03.05.2018, în vigoare 01.01.2019]
[Art.26 modificat prin Legea nr.238 din 08.11.2018, în vigoare 30.12.2018]
[Art.26 în redacţia Legii nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 14.04.2015]
Articolul 27. Finanţarea partidelor politice din bugetul de stat
(1) Partidele politice au dreptul să primească anual finanţare de la bugetul de stat prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. Regulamentul privind finanţarea partidelor politice, inclusiv metodologia de calcul, este aprobat de către Comisia Electorală Centrală. Cuantumul alocaţiilor pentru acest scop se aprobă în legea bugetară anuală, cota procentuală constituind 0,1% din veniturile bugetului de stat, cu excepţia veniturilor cu destinaţie specială prevăzute de legislaţie, şi se distribuie după cum urmează:
a) 30% – partidelor politice proporţional cu performanţele obţinute în alegerile parlamentare;
b) 30% – partidelor politice proporţional cu performanţele obţinute în alegerile locale generale;
c) 15% – partidelor politice proporţional cu performanţele obţinute în alegerile prezidenţiale;
d) 7,5% – partidelor politice proporţional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor parlamentare;
e) 7,5% – partidelor politice proporţional cu femeile alese efectiv în cadrul alegerilor locale;
f) 5% – partidelor politice proporţional cu tinerii aleşi efectiv în cadrul alegerilor parlamentare;
g) 5% – partidelor politice proporţional cu tinerii aleşi efectiv în cadrul alegerilor locale.
(2) În cazul blocurilor electorale, alocaţia se va împărţi conform înţelegerii prealabile între membrii blocului electoral sau, în lipsa unei înţelegeri, conform numărului de mandate obţinute de fiecare componentă.
(3) Alocaţiile din bugetul de stat se transferă, lunar, pe conturile partidelor politice în condiţiile şi în proporţiile prevăzute la alin.(1), prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. În cazul pierderii sau suspendării, în condiţiile prezentei legi, a dreptului la finanţare din bugetul de stat, transferul sumelor respective încetează din luna imediat următoare lunii în care a fost pierdut sau suspendat acest drept.
(4) Mijloacele financiare transferate în conturile partidelor politice de la bugetul de stat, care nu au fost utilizate în anul bugetar curent, vor fi disponibile pentru a fi valorificate în anii următori.
(5) Mijloacele financiare din bugetul de stat nerepartizate partidelor politice în anul pentru care au fost prevăzute nu vor fi disponibile pentru a fi utilizate în anii următori.
(6) Partidele politice pierd dreptul la alocaţii de la bugetul de stat dacă:
a) activitatea acestora a fost limitată în condiţiile art.21 – pentru întreaga perioadă de limitare a activităţii partidului politic;
b) îşi pierd personalitatea juridică;
c) sînt în proces de lichidare;
d) le-a fost aplicată sancţiunea privind lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat.
(7) Partidul politic care a pierdut dreptul la finanţare din bugetul de stat este repus în acest drept printr-o hotărîre a Comisiei Electorale Centrale, după încetarea cauzelor care au determinat pierderea dreptului la finanţare sau după executarea sancţiunii prin care a fost privat de acest drept.
(8) În cazul reorganizării unui partid politic cu drept de finanţare de la bugetul de stat, dreptul menţionat se transmite succesorului său de drept. În cazul încetării activităţii partidului politic care beneficiază de alocaţii de la bugetul de stat, sumele cuvenite acestuia se redistribuie celorlalte partide politice beneficiare în condiţiile prezentului articol.
[Art.27 modificat prin Legea nr.113 din 15.08.2019, în vigoare 17.08.2019]
[Art.27 modificat prin Legea nr.78 din 03.05.2018, în vigoare 01.01.2019]
[Art.27 modificat prin Legea nr.172 din 27.07.2018, în vigoare 24.08.2018]
[Art.27 în redacţia Legii nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 01.01.2016]
Articolul 28. Utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat
(1) Prin decizia organului de conducere al partidului politic, alocaţiile de la bugetul de stat pot fi utilizate, inclusiv în susţinerea grupurilor de iniţiativă înregistrate de partidul politic sau a campaniilor electorale în condiţiile stabilite de Codul electoral, pentru următoarele destinaţii:
a) cheltuieli pentru locaţiunea, întreţinerea şi funcţionarea sediilor;
b) cheltuieli pentru retribuirea muncii (cheltuieli de personal);
c) cheltuieli pentru recompensele voluntarilor/agitatorilor;
d) cheltuieli pentru consultanţă politică;
e) cheltuieli pentru presă şi materiale promoţionale;
f) cheltuieli pentru producţia şi difuzarea de spoturi publicitare;
g) cheltuieli pentru organizarea activităţilor cu caracter politic;
h) cheltuieli de deplasare în străinătate;
i) cheltuieli pentru primirea delegaţiilor din străinătate;
j) cheltuieli pentru plata cotizaţiilor către organizaţiile politice internaţionale la care este afiliat partidul politic;
k) cheltuieli pentru telecomunicaţii şi dezvoltarea aplicaţiilor sau a paginilor web necesare activităţii partidului politic;
l) investiţii în bunuri mobile şi imobile, necesare activităţii partidului politic;
m) cheltuieli de protocol, birotică şi comision bancar;
n) cheltuieli pentru combustibili/carburanţi şi transport;
o) cheltuieli pentru executarea actelor judecătoreşti şi/sau a altor acte ale instituţiilor statului;
p) cheltuieli pentru consultanţa juridică, achitarea onorariilor avocaţilor, ale executorilor şi ale experţilor;
q) cheltuieli pentru sondaje de opinie naţionale şi locale;
r) cheltuieli pentru organizarea de întruniri, manifestaţii publice, seminare şi alte cursuri de instruire pentru membrii de partid, desfăşurate în ţară;
s) cheltuieli pentru programe pentru tineret şi femei;
t) cheltuieli de audit (extern/obligatoriu).
(2) Este interzisă utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat pentru oricare alte destinaţii decît cele prevăzute la alin.(1).
(21) 20% din valoarea alocaţiilor anuale de la bugetul de stat vor fi utilizate în scopul promovării şi încurajării participării femeilor în procesele politic şi electoral, iar 10% din valoarea alocaţiilor primite vor fi utilizate pentru promovarea şi încurajarea tinerilor în procesele politic şi electoral. În cazul partidelor politice în care există organizaţii ale femeilor şi ale tinerilor, aceste fonduri vor fi gestionate de organizaţiile în cauză.
(3) Alocaţiile de la bugetul de stat utilizate pentru alte destinaţii decît cele prevăzute la alin.(1) şi (21) se restituie bugetului de stat în baza unei hotărîri a Curţii de Conturi, în mărimea utilizată contrar destinaţiei.
(4) Primirea şi utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat se reflectă în mod distinct în evidenţa contabilă a partidelor politice.
(5) Controlul asupra utilizării alocaţiilor de la bugetul de stat se efectuează de către Curtea de Conturi în condiţiile legii.
[Art.28 modificat prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
[Art.28 modificat prin Legea nr.113 din 15.08.2019, în vigoare 17.08.2019]
[Art.28 completat prin Legea nr.78 din 03.05.2018, în vigoare 01.01.2019]
[Art.28 completat prin Legea nr.241 din 13.10.2016, în vigoare 11.11.2016]
[Art.28 în redacţia Legii nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 01.01.2016]
Articolul 29. Rapoartele privind gestiunea financiară ale partidului politic
(1) Partidul politic prezintă Comisiei Electorale Centrale, iar cel beneficiar de alocaţii de la bugetul de stat prezintă şi Curţii de Conturi, rapoarte în format electronic privind gestiunea financiară, după cum urmează:
a) semestrial, până la 15 iulie şi 15 ianuarie;
b) anual, până la 31 martie;
c) în termen de 10 zile de la aprobarea, de către organul competent al partidului, a deciziei privind reorganizarea sau autodizolvarea partidului politic.
(2) Partidul politic beneficiar de alocaţii de la bugetul de stat prezintă, până la data de 10 a fiecărei luni, informaţia privind cheltuielile partidului din aceste alocaţii pentru luna precedentă şi informaţia privind efectivul salariaţilor şi al persoanelor angajate remunerate din alocaţii.
(3) Rapoartele şi informaţiile menţionate la alin.(1) şi (2) sunt verificate şi analizate de Comisia Electorală Centrală. Pentru a verifica corectitudinea şi veridicitatea datelor din rapoarte, Comisia Electorală Centrală poate solicita partidelor politice, instituţiilor publice, agenţilor economici/persoanelor juridice private informaţiile necesare pentru efectuarea supravegherii şi controlului finanţării partidelor politice, după caz, contractele, declaraţiile privind donaţiile în numerar şi alte documente. Partidele politice, instituţiile publice, agenţii economici/persoanele juridice private sunt obligate să prezinte în termen de două săptămâni informaţiile solicitate. La cerere şi în funcţie de circumstanţe sau de natura informaţiei solicitate, acest termen poate fi redus sau extins de către Comisia Electorală Centrală.
(4) Toată informaţia conţinută în rapoartele partidelor politice privind veniturile acumulate şi cheltuielile efectuate, cu excepţia IDNP-ului persoanei fizice, datei şi lunii naşterii, domiciliului sau reşedinţei temporare a acesteia, se face publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore de la recepţionarea rapoartelor, precum şi pe paginile web ale partidelor politice, în cazul existenţei acestora.
(5) Termenul de afişare în spaţiul public a datelor menţionate la alin.(4) este de 5 ani, iar termenul de stocare pe suporturile şi mijloacele electronice ale Comisiei Electorale Centrale este de 15 ani. În interiorul termenelor de stocare, orice persoană identificată poate solicita Comisiei Electorale Centrale accesul la rapoartele financiare dacă urmăreşte un scop jurnalistic (care include orice cercetare a organizaţiilor din domeniul asociativ sau mass-media).
(6) Modelul raportului privind gestiunea financiară, procedura de completare şi prezentare a acestuia, alte formulare ce vizează gestiunea financiară a partidelor politice se aprobă de Comisia Electorală Centrală. Raportul privind gestiunea financiară conţine informaţii cu privire la:
a) bunurile şi veniturile partidului politic, inclusiv gruparea acestor venituri pe tipuri;
b) toate donaţiile şi cotizaţiile partidului politic: suma, numele şi prenumele donatorului/cotizantului, numărul de identificare de stat (IDNP), domiciliul, ziua, luna şi anul naşterii, locul de muncă, funcţia deţinută (ocupaţia/genul de activitate), după caz, calitatea de membru de partid, sursele de venit sau finanţare ale donatorului – în cazul persoanei fizice; suma donată, denumirea şi numărul de identificare de stat (IDNO) – în cazul persoanei juridice;
c) obligaţiile şi cheltuielile partidului politic, altele decât cele din perioada electorală, grupate pe cheltuieli pentru activităţi operaţionale şi cheltuieli pentru alte activităţi;
d) situaţiile financiare pentru perioada corespunzătoare ale persoanelor juridice fondate sau controlate în alt mod de partidul politic.
(7) Raportul privind gestiunea financiară se semnează de către trezorierul partidului politic şi de conducătorul partidului politic/persoana care asigură interimatul, fapt confirmat de Agenţia Servicii Publice. Ambii poartă răspundere pentru corectitudinea datelor şi a informaţiilor prezentate, precum şi pentru neprezentarea acestora.
[Art.29 în redacţia Legii nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
[Art.29 în redacţia Legii nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 01.01.2016]
Articolul 30. Supravegherea şi controlul asupra finanţării partidelor politice
(1) Organul independent ce asigură supravegherea şi controlul finanţării partidelor politice este Comisia Electorală Centrală, constituită şi abilitată cu atribuţii conform Codului electoral şi prevederilor prezentei legi.
(2) Auditul asupra utilizării alocaţiilor primite de partidele politice de la bugetul de stat este exercitat de Curtea de Conturi conform prevederilor ce reglementează activitatea acesteia.
(3) Instituţiile menţionate la alin.(1) şi (2) emit instrucţiuni şi ghiduri detaliate privind virarea, recepţionarea şi evidenţa donaţiilor, a contribuţiilor nonfinanciare în beneficiul partidelor politice şi privind utilizarea acestora conform destinaţiilor stabilite de lege, precum şi asupra altor aspecte ce vizează finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
(4) Instituţia bancară la care partidul politic are deschis cont bancar curent şi/sau cont destinat alocaţiilor de la bugetul de stat prezintă Comisiei Electorale Centrale, semestrial, precum şi la cererea acesteia, informaţia despre toate încasările şi plăţile din aceste conturi.
[Art.30 modificat prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
[Art.30 în redacţia Legii nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 14.04.2015]
Articolul 31. Auditul şi verificarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice
(1) Partidele politice ale căror venituri sau cheltuieli anuale depăşesc un milion de lei sînt obligate să efectueze auditul rapoartelor privind gestiunea financiară cel puţin o dată la 3 ani. Raportul de audit, împreună cu raportul anual privind gestiunea financiară a partidului politic, va fi expediat Comisiei Electorale Centrale, iar în cazul în care partidul politic a beneficiat de alocaţii de la bugetul de stat – şi Curţii de Conturi.
(2) Auditorul este selectat de către partidul politic şi trebuie să nu fi fost, în ultimii 5 ani, membru de partid sau trezorier în campania electorală, nici să fi ocupat funcţia de contabil sau responsabil de finanţe în cadrul partidului politic în care se efectuează auditul.
(3) Auditul rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice se va efectua în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în domeniu şi cu standardele de audit naţionale şi internaţionale.
(4) Raportul de audit se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore de la recepţionarea acestuia, precum şi pe paginile web ale partidelor politice, în cazul existenţei acestora.
[Art.31 completat prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
[Art.31 în redacţia Legii nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 01.01.2016]
Capitolul VI1
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA DISPOZIŢIILOR LEGALE
ÎN DOMENIUL FINANŢĂRII PARTIDELOR POLITICE
Articolul 311. Încălcarea prevederilor privind donaţiile şi cotizaţiile de membru
(1) În cazul în care un partid politic primeşte cotizaţii sau donaţii cu încălcarea prevederilor art.251 şi 26, inclusiv în cazul primirii cotizaţiilor sau donaţiilor care depăşesc plafoanele stabilite, acesta este obligat, în termen de 3 zile, să verse la bugetul de stat sumele primite cu încălcarea legii.
(2) În cazul nerespectării cerinţei prevăzute la alin.(1), Comisia Electorală Centrală emite o somaţie scrisă adresată partidului politic, prin care îi solicită să verse la bugetul de stat sumele primite cu încălcarea legii, să înlăture încălcarea şi să informeze comisia despre măsurile întreprinse, în termen de 3 zile lucrătoare de la emiterea somaţiei.
(3) Neexecutarea somaţiei Comisiei Electorale Centrale constituie contravenţie şi se sancţionează în conformitate cu prevederile Codului contravenţional.
(4) În cazul repetării, pe parcursul unui an calendaristic, a încălcării prevăzute la alin.(3), Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărâre privind lipsirea partidului politic respectiv de dreptul la alocaţiile de la bugetul de stat pentru o perioadă de la 2 luni la un an.
[Art.311 în redacţia Legii nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
[Art.311 modificat prin Legea nr.73 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
[Art.311 modificat prin Legea nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 01.01.2016]
Articolul 312. Încălcarea prevederilor privind gestiunea financiară a partidelor politice
(1) Constituie încălcări ale prevederilor privind gestiunea financiară a partidelor politice:
a) încălcarea modului de evidenţă şi utilizare a patrimoniului partidului politic;
b) neprezentarea sau prezentarea tardivă de către partidul politic la Comisia Electorală Centrală a rapoartelor privind gestiunea financiară;
c) denaturarea şi/sau ascunderea premeditată, prezentarea în volum incomplet sau prezentarea neveridică a informaţiei, neprezentarea sau prezentarea incompletă a datelor de identificare ale donatorilor sau ale cotizanţilor;
d) utilizarea contrar destinaţiei a alocaţiilor de la bugetul de stat pentru partidul politic.
(2) Faptele prevăzute la alin.(1) sunt pasibile de răspundere conform legislaţiei.
(3) În cazul repetării, pe parcursul unui an calendaristic, a încălcării prevăzute la alin.(1), Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărâre privind lipsirea partidului politic de dreptul la alocaţiile de la bugetul de stat pentru o perioadă de la 2 luni la un an.
[Art.312 în redacţia Legii nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
[Art.312 modificat prin Legea nr.73 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
Articolul 313. Sesizarea privind încălcarea prevederilor cu privire la finanţarea şi gestiunea financiară a partidelor politice
(1) Sesizarea privind încălcarea prevederilor cu privire la finanţarea şi gestiunea financiară a partidelor politice poate fi depusă de orice persoană cu drept de vot sau de o persoană juridică din Republica Moldova, inclusiv de autorităţi sau instituţii publice, în termen de 30 de zile calendaristice din momentul în care încălcarea i-a devenit cunoscută.
(2) Sesizarea trebuie să conţină datele de identitate şi informaţia de contact ale autorului sesizării, descrierea faptelor ce ar putea constitui încălcări, indicarea probelor care confirmă încălcarea şi semnătura persoanei care o depune.
[Capitolul VI1 introdus prin Legea nr.36 din 09.04.2015, în vigoare 14.04.2015]
Capitolul VII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepţia art.28, care se va aplica cu începere de la 1 iulie 2017 pentru alegerile în Parlament şi de la 1 iulie 2015 pentru alegerile locale generale.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.718-XII din 17 septembrie 1991 privind partidele şi alte organizaţii social-politice.
[Art.32 modificat prin Legea nr.48 din 26.03.2011, în vigoare 04.04.2011]
[Art.32 modificat prin Legea nr.64-XVIII din 12.11.2009, în vigoare 27.11.2009]
(1) Reglementările referitoare la partidele politice se aplică şi organizaţiilor social-politice cu statut de persoană juridică ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot.
(2) Prevederile legislaţiei care reglementează activitatea organizaţiilor necomerciale se aplică partidelor politice şi organizaţiilor social-politice în măsura în care prezenta lege nu stabileşte altfel.
(1) Guvernul:
a) în termen de 3 luni:
- va elabora şi va prezenta Parlamentului în modul stabilit propuneri privind procedura detaliată de declarare a partidelor politice ca fiind neconstituţionale;
- va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
b) va prevedea în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2009 alocaţii pentru finanţarea partidelor politice în conformitate cu reglementările prezentei legi.
(2) Partidele politice şi organizaţiile social-politice, pînă la 1 octombrie 2008, vor aduce în concordanţă cu prezenta lege documentele care stau la baza constituirii şi funcţionării lor, precum şi întreaga lor activitate.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Marian LUPU |
Chişinău, 21 decembrie 2007. | |
| Nr.294-XVI. |
