L E G E
pentru modificarea Legii apelor nr.272/2011
nr. 352 din 15.12.2023
Monitorul Oficial nr.514/921b din 29.12.2023
* * *
UE
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Prezenta lege transpune:
– art.2 pct.9 şi 17, art.3 alin.(5), art.4 alin.(2)–(9), art.5, art.7 alin.(3), art.8 alin.(1), art.11 alin.(4), art.13 alin.(3), art.14 alin.(1) şi (3) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, CELEX: 32000L0060, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 327 din 22 decembrie 2000, aşa cum a fost modificată ultima oară prin Directiva 2014/101/UE a Comisiei din 30 octombrie 2014;
– art.5 alin.(3) şi (7) din Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, CELEX: 31991L0676, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 375 din 31 decembrie 1991, aşa cum a fost modificată ultima oară prin Regulamentul (CE) nr.1137/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008.
Art.I. – Legea apelor nr.272/2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.81, art.264), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 1:
la litera e), textul „faptul acesta fiind necesar pentru o utilizare durabilă, echilibrată şi echitabilă a apei” se substituie cu textul „în vederea utilizării durabile, echilibrate şi echitabile a apei”;
articolul se completează cu literele g)–j) cu următorul cuprins:
„g) promovarea utilizării durabile a apei şi protecţia pe termen lung a resurselor de apă disponibile;
h) asigurarea protecţiei sporite şi a îmbunătăţirii mediului acvatic, în special prin măsuri de reducere progresivă, stoparea sau eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase;
i) asigurarea reducerii treptate a poluării apelor subterane şi prevenirea poluării ulterioare a acestora;
j) contribuirea la atenuarea efectelor inundaţiilor şi ale secetelor.”
2. Articolul 2:
după noţiunea „aglomerări” se introduc patru noţiuni noi cu următorul cuprins:
„albie majoră (luncă) – porţiune de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari la ieşirea lor din albia minoră;
albie minoră – suprafaţă de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, între maluri, a apelor la niveluri obişnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturală a apelor;
apă potabilă – astfel cum este definită la art.2 din Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile;
ape interioare – totalitatea apelor stătătoare sau curgătoare de pe suprafaţa solului şi a apelor subterane situate în amonte faţă de linia de bază care serveşte la măsurarea întinderii apelor teritoriale;”
la noţiunea „autorizaţie de mediu pentru folosinţa specială a apei”, cuvintele „de instituţia subordonată organului central al administraţiei publice în domeniul mediului” se substituie cu cuvintele „de către Agenţia de Mediu”;
după noţiunea „bilanţul apelor” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:
„brâul meandrelor – teritoriul dintre liniile care unesc extremele exterioare ale cotiturilor râului în locurile de meandrare intensă;”
la noţiunea „corp de apă de suprafaţă”, textul „, ape tranzitorii” se exclude;
după noţiunea „corp de apă de suprafaţă” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:
„corp de apă puternic modificat – corp de apă de suprafaţă al cărui caracter este modificat fundamental ca urmare a modificărilor fizice cauzate de activitatea umană;”
după noţiunea „corp de apă subterană” se introduc patru noţiuni noi cu următorul cuprins:
„corp de apă unic şi indivizibil – totalitatea apelor de suprafaţă, inclusiv terenul fondului apelor şi construcţiile hidrotehnice, precum şi a apelor subterane cu stratul acvifer şi roca impermeabilă care le limitează;
costuri de mediu – valoarea materială a prejudiciilor aduse mediului prin utilizarea neconformă a apei;
costuri ale resurselor – valoarea beneficiilor ratate care ar fi putut fi obţinute dacă resursele de apă şi capacitatea lor de autorefacere nu ar fi fost reduse de cei care le utilizează;
cumpănă a apelor – linie de separare a scurgerilor precipitaţiilor atmosferice pe două pante orientate în direcţii opuse; catena muntoasă sau sectorul de teren înalt care desparte două bazine de scurgere;”
după noţiunea „district al bazinului hidrografic” se introduc trei noţiuni noi cu următorul cuprins:
„epuizare a apelor – micşorare a volumului de apă sub nivelul minim admisibil care asigură o stare ecologică bună a corpului de apă;
eutrofizare – poluare a apei cu compuşi azotaţi care provoacă o dezvoltare accelerată a algelor şi a vegetalelor din specii superioare ce perturbă echilibrul organismelor prezente în apă şi cauzează o degradare a calităţii apei respective;
fâşie riverană de protecţie a apelor – teren, cu dimensiuni stabilite, din componenţa zonei de protecţie a apelor destinat pentru protecţia resurselor de apă prin crearea perdelelor forestiere sau prin înierbare;”
după noţiunea „inundaţii” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:
„înnămolire – acumulare în albia râului sau în matca bazinului de apă a particulelor organice şi anorganice care duce la formarea unui strat de nămol şi la micşorarea volumului de apă;”
la noţiunea „lac”, după cuvintele „corp de apă” se introduce cuvântul „interioară”;
după noţiunea„managementul la nivelul bazinului hidrografic” se introduc trei noţiuni noi cu următorul cuprins:
„măsuri suplimentare – măsuri elaborate de comitetul districtului bazinului hidrografic, concepute şi puse în aplicare, pe lângă măsurile de bază, în scopul îndeplinirii obiectivelor de mediu pentru ape stabilite în temeiul art.38;
modificare hidromorfologică – modificare a caracteristicilor fizice ale formei, limitelor şi conţinutului unui corp de apă;
perdea forestieră de protecţie a malului – perdea forestieră situată de-a lungul malului corpului de apă, menită să-l protejeze împotriva eroziunii şi alunecărilor de teren;”
după noţiunea „poluant” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:
„potenţial ecologic bun – stare a unui corp de apă puternic modificat sau a unui corp de apă artificial;”
la noţiunea „pârâu”, după cuvintele „curs de apă” se introduce textul „interior,”;
după noţiunea „pârâu” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:
„priză de apă – loc de extragere a apei din surse subterane sau loc de captare a apei de suprafaţă, inclusiv totalitatea construcţiilor şi instalaţiilor folosite în acest scop; priza de apă poate conţine unul sau mai multe izvoare, una sau mai multe fântâni, sonde de apă, instalaţii de captare a apei;”
la noţiunea „râu”, după cuvintele „curs de apă” se introduce textul „interior,”;
după noţiunea „secetă” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:
„sondă de apă – galerie minieră cilindrică verticală, forată în scoarţa terestră în scopul explorărilor hidrogeologice, monitorizării şi captării apelor subterane;”
după noţiunea „valori-limită de emisie” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:
„zonă de protecţie a apelor – teritoriu adiacent albiei/cuvetei (limitele corpurilor de apă), cu dimensiuni stabilite şi un regim special de activitate economică, destinat pentru prevenirea sau reducerea poluării, înnămolirii corpurilor de apă şi epuizării apelor acestora;”.
3. La articolul 3:
alineatul (1):
la litera a), după textul „subterane,” se introduce textul „a terenurilor fondului apelor şi a zonelor de protecţie,”;
la litera b), după cuvântul „impact” se introduce cuvântul „semnificativ”, iar cuvintele „ar putea dăuna calităţii apelor” se substituie cu cuvintele „ar putea afecta semnificativ starea corpurilor de apă”;
la alineatul (2), litera e) va avea următorul cuprins:
„e) furnizarea/prestarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare.”
4. Articolul 4 va avea următorul cuprins:
„Articolul 4. Regimul proprietăţii în domeniul apei
(1) Apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, un element indispensabil pentru viaţă şi societate, un factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic, o materie primă pentru activităţi de producţie, o sursă de energie şi o cale de transport.
(2) Apele de suprafaţă şi subterane fac parte din domeniul public al statului. Apa nu este un produs comercial oarecare, ci un patrimoniu natural, o resursă strategică de siguranţă şi securitate naţională, care trebuie protejată, tratată şi apărată ca atare.
(3) Terenurile fondului apelor şi construcţiile hidrotehnice proprietate publică de domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi sunt cele specificate în Legea nr.29/2018 privind delimitarea proprietăţii publice.
(4) Orice persoană fizică sau persoană juridică are dreptul la folosinţa apei în condiţiile prezentei legi.
(5) Protecţia şi gestionarea resurselor de apă se realizează în conformitate cu prevederile prezentei legi, precum şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(6) Lacurile, lacurile de acumulare, iazurile, heleşteiele şi cursurile de apă constituite din terenurile cuvetelor, ale albiilor, ale fâşiilor riverane de protecţie a apelor, construcţiile hidrotehnice şi apa se gestionează ca corpuri de apă unice şi indivizibile.
(7) Pentru edificarea construcţiilor şi montarea instalaţiilor hidrotehnice cu scop de acumulare a resursei de apă pe terenuri proprietate privată, schimbarea categoriei de destinaţie a acestor terenuri nu este obligatorie.
(8) Pentru porturi, debarcadere şi cheiuri, schimbarea categoriei de destinaţie a terenurilor nu este obligatorie.
(9) Bararea cursurilor de apă prin edificarea oricărui tip de construcţie hidrotehnică, precum şi devierea cursurilor de apă ale râurilor şi pâraielor se interzic, exceptările fiind posibile doar pentru anumite necesităţi de importanţă naţională şi în temeiul unei hotărâri de Guvern.”
5. Legea se completează cu articolele 41–43 cu următorul cuprins:
„Articolul 41. Transmiterea în gestiune a segmentelor unui curs de apă din administrarea statului
(1) Transmiterea segmentelor unui curs de apă (râu sau canal) aflate în intravilanul sau extravilanul unităţilor administrativ-teritoriale din administrarea statului, gestiunea autorităţilor administraţiei publice centrale, în gestiunea unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia albiilor apelor de frontieră, a râurilor care traversează rezervaţiile naturale şi terenurile fondului silvic proprietate a statului, se realizează la cerere, prin hotărâre de Guvern, cu acordul consiliului local de nivelul întâi, în temeiul prevederilor Legii nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi conform regulamentului aprobat de Guvern. Transmiterea poate avea loc doar pentru segmentele cursurilor de apă ale căror terenuri au fost delimitate şi înregistrate ca bunuri imobile conform cadrului legal din domeniul cadastrului funciar.
(2) Transmiterea în gestiune a segmentelor unui curs de apă nu afectează dreptul persoanelor la folosinţa generală a apei, prevăzut la art.22.
Articolul 42. Regimul de transmitere în folosinţă a terenurilor fondului apelor şi a construcţiilor hidrotehnice
(1) Corpurile de apă unice şi indivizibile proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale se transmit exclusiv în locaţiune, prin organizare de licitaţii publice. Pentru situaţiile de deţinere a dreptului de proprietate privată asupra barajului, pentru care se instituie dreptul de superficie asupra terenului, plata redevenţei pentru folosirea terenului se percepe conform prevederilor Legii nr.1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova. Modul de transmitere în posesie şi folosinţă a terenurilor fondului apelor şi a construcţiilor hidrotehnice proprietate publică se stabileşte prin regulament aprobat de Guvern.
(2) Preţul normativ al terenurilor fondului apelor ocupate de construcţii hidrotehnice se calculează prin aplicarea tarifului de 1130,31 lei per hectar, specificat la poziţia I din anexa la Legea nr.1308/1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului, şi a fertilităţii medii a solului pe republică şi se ajustează cu coeficientul de micşorare de 0,01. La calcularea cuantumului minim al redevenţei şi a cuantumului minim al chiriei, de expunere la licitaţie pentru adjudecarea dreptului de posesie şi de folosinţă, preţul normativ se ajustează conform criteriilor prevăzute la alin.(5).
(3) Preţul normativ al terenurilor libere de construcţii se calculează prin aplicarea tarifului de 1130,31 lei per hectar, specificat la poziţia I din anexa la Legea nr.1308/1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului, şi a fertilităţii medii a solului pe republică şi se ajustează cu coeficientul de micşorare de 0,8.
(4) Preţul normativ al terenurilor situate în limita fâşiei riverane de protecţie a apelor, delimitate şi înregistrate în Registrul bunurilor imobile ca bunuri imobile de sine stătătoare, după intrarea în vigoare a Legii nr.440/1995 cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă, se calculează prin aplicarea tarifului specificat la poziţia III din anexa la Legea nr.1308/1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului.
(5) La calcularea cuantumului minim al redevenţei şi a cuantumului minim al chiriei de expunere la licitaţie pentru adjudecarea dreptului de posesie şi de folosinţă a terenurilor fondului apelor ocupate de construcţii hidrotehnice, preţul normativ se ajustează prin aplicarea coeficienţilor de corecţie prevăzuţi în regulamentul aprobat de Guvern, ţinând cont de următoarele criterii:
a) tipul corpului de apă unic şi indivizibil (heleşteu cu umplere naturală, heleşteu cu umplere prin pompare, iaz, lac de acumulare artificial, fermă piscicolă cu umplere naturală, fermă piscicolă cu umplere prin pompare, fermă piscicolă (vivieră) flotabilă, lac);
b) amplasarea corpului de apă unic şi indivizibil (sat/comună, oraş, mun.Chişinău, mun.Bălţi şi restul municipiilor);
c) adâncimea medie a corpului de apă unic şi indivizibil la nivelul normal de retenţie (1,0–1,5 m; 1,5–2,5 m; > 2,5 m);
d) productivitatea (kg/ha) corpului de apă unic şi indivizibil (pentru productivitatea de până la 150, 200, 250 şi peste 250);
e) suprafaţa oglinzii apei în coraport cu suprafaţa totală a corpului de apă unic şi indivizibil (pentru coraportul de până la: 10%, 20%, 30%, 40%, 50%, 60%, 70%, 80%, 90%, 100%);
f) mărimea suprafeţei totale transmise în posesie şi folosinţă (ha) (pentru următoarele suprafeţe: < 50, 51–100, 101–200, 201–400, 401–800, peste 800).
(6) Cuantumul minim al redevenţei anuale a construcţiilor hidrotehnice închiriate se calculează în condiţiile legii bugetului de stat pentru anul respectiv.
(7) Corpurile de apă unice şi indivizibile pot fi transmise în locaţiune în scopul valorificării şi exploatării acestora pentru piscicultură, pescuit, agrement, irigaţie şi alte activităţi neinterzise de legislaţia de mediu.
(8) Veniturile obţinute în urma transmiterii în locaţiune a corpurilor de apă se acumulează la bugetul de stat sau la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în corespundere cu apartenenţa de drept a bunului.
(9) Transmiterea în locaţiune a corpurilor de apă nu exonerează beneficiarul de obligaţia parcurgerii, după caz, a procedurii de evaluare a impactului asupra corpului de apă şi/sau de evaluare a biodiversităţii în conformitate cu Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, şi nici de obligaţia obţinerii autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei.
(10) Transmiterea în locaţiune a corpurilor de apă nu afectează dreptul persoanelor la folosinţa generală a apei, în conformitate cu art.22.
(11) În zonele amenajate pentru agrement, accesul este permis în condiţiile stabilite de deţinătorii acestor zone şi cu respectarea prevederilor autorizaţiilor de mediu pentru folosinţa specială a apei, eliberate acestora.
Articolul 43. Dreptul de proprietate privată asupra corpurilor de apă
(1) Orice persoană fizică sau juridică poate construi un bazin de apă pe terenul care îi aparţine cu drept de proprietate, în condiţiile legii, fără bararea şi devierea cursurilor de apă.
(2) Proprietarii pe ale căror terenuri sunt construite bazine de apă au dreptul de utilizare a resursei de apă în limitele şi în condiţiile prezentei legi.”
6. La articolul 5:
alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Districtele bazinelor hidrografice sunt divizate în bazine şi subbazine.”
la alineatul (5), cuvintele „hotarele subbazinelor şi” se substituie cu textul „hotarele bazinelor şi subbazinelor, precum şi”.
7. Articolul 6:
la litera c), cuvintele „riscuri de prejudiciere gravă sau ireversibilă a resurselor de apă” se substituie cu cuvintele „riscul producerii unui impact semnificativ asupra stării apelor”;
litera e) se completează cu textul „, inclusiv costurile de mediu şi costurile resurselor”.
8. Denumirea capitolului II va avea următorul cuprins:
„Capitolul II
COMPETENŢELE AUTORITĂŢILOR PUBLICE ÎN DOMENIUL
GESTIONĂRII ŞI PROTECŢIEI RESURSELOR DE APĂ”.
9. La articolul 7 alineatul (1) partea introductivă, cuvintele „folosinţei şi al protecţiei apelor” se substituie cu cuvintele „gestionării şi protecţiei resurselor de apă”.
10. La articolul 8:
partea introductivă va avea următorul cuprins:
„Ministerul Mediului este responsabil de gestionarea şi protecţia resurselor de apă, de administrarea terenurilor fondului apelor şi a construcţiilor hidrotehnice proprietate a statului şi:”;
literele b) şi c) se abrogă;
la litera e), după cuvintele „interesate la” se introduc cuvintele „consultarea şi”;
la litera g), cuvintele „donaţiile externe” se substituie cu cuvintele „asistenţa financiară externă”.
11. Articolul 9 alineatul (1):
în partea introductivă, cuvintele „protecţiei şi gestionării apelor” se substituie cu cuvintele „gestionării şi protecţiei resurselor de apă”;
la litera a), textul „de politici,” se exclude;
literele b)–d) vor avea următorul cuprins:
„b) gestionează terenurile fondului apelor şi construcţiile hidrotehnice proprietate a statului;
c) gestionează şi întreţine corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, terenurile fondului apelor, precum şi construcţiile hidrotehnice proprietate a statului, conform art.50 alin.(2);
d) coordonează şi monitorizează crearea şi funcţionarea comitetelor districtelor bazinelor hidrografice şi a comitetelor subbazinelor.”
12. Legea se completează cu articolul 91 cu următorul cuprins:
„Articolul 91. Atribuţiile Agenţiei de Mediu
În domeniul gestionării şi protecţiei resurselor de apă, Agenţia de Mediu are următoarele atribuţii:
a) participă la elaborarea şi implementarea actelor normative privind gestionarea şi protecţia resurselor de apă, prezintă propuneri de modificare şi completare a acestora;
b) participă la implementarea documentelor de politici şi a tratatelor internaţionale de mediu în domeniul managementului resurselor de apă, inclusiv în domeniul gestionării riscurilor de inundaţii şi a secetei, la care Republica Moldova este parte;
c) stabileşte limitele de utilizare a apei, precum şi valorile-limită pentru deversările de poluanţi în apele de suprafaţă în funcţie de gradul de poluare existent;
d) eliberează, reperfectează, retrage autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei, precum şi prelungeşte, suspendă şi reia valabilitatea acesteia în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător;
e) asigură realizarea procedurilor de evaluare a impactului asupra corpului de apă şi de evaluare a biodiversităţii în conformitate cu Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;
f) asigură monitorizarea şi evaluarea modificărilor hidromorfologice ale corpurilor de apă;
g) identifică, clasifică şi delimitează corpurile de apă;
h) creează şi asigură funcţionarea sistemului de monitoring al calităţii apelor de suprafaţă şi subterane;
i) administrează reţeaua naţională de monitoring al calităţii apelor de suprafaţă şi subterane;
j) elaborează programe de monitorizare a stării şi a folosinţei apelor de suprafaţă şi asigură implementarea acestora;
k) asigură funcţionarea Laboratorului pentru calitatea apei şi efectuează măsurări, analize şi investigaţii privind calitatea apelor de suprafaţă şi subterane în conformitate cu programele de monitoring al calităţii apelor de suprafaţă şi subterane şi/sau la solicitarea persoanelor fizice şi juridice interesate;
l) ţine evidenţa statistică de stat a fondului apelor, a utilizării apelor, a terenurilor fâşiilor riverane de protecţie a apelor şi a zonelor de protecţie, a zonelor protejate, administrează datele, resursele şi sistemele informaţionale de stat în domeniul apelor;
m) produce indicatorii de mediu în domeniul apelor.”
13. La articolul 10 alineatul (2) litera c), după cuvântul „hidrografice” se introduce textul „, precum şi planurile de gestionare a riscului de inundaţii”.
14. La articolul 11, literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:
„a) administrează terenurile fondului apelor, construcţiile hidrotehnice proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale;
b) îşi deleagă reprezentanţi în comitetele districtelor bazinelor hidrografice şi în comitetele subbazinelor, prin decizie a consiliului local;”.
15. Articolul 13:
în denumirea articolului, după cuvântul „monitorizarea” se introduce cuvântul „stării”;
articolul se completează cu alineatele (11) şi (12) cu următorul cuprins:
„(11) Monitoringul ştiinţific al stării resurselor de apă se efectuează de către instituţiile de cercetare, inclusiv în baza rezultatelor şi informaţiei primare obţinute de la Agenţia de Mediu.
(12) Programele de monitorizare a stării apelor de suprafaţă şi subterane şi a zonelor protejate se elaborează cu scopul formării unei viziuni coerente şi complete asupra stării apelor din cadrul fiecărui district al bazinului hidrografic:
a) în cazul apelor de suprafaţă, aceste programe se referă la monitorizarea volumului şi nivelului sau ratei debitului, în măsura în care acestea prezintă importanţă pentru starea ecologică şi chimică şi potenţialul ecologic, precum şi la monitorizarea stării ecologice şi chimice şi a potenţialului ecologic;
b) în cazul apelor subterane, aceste programe se referă la monitorizarea stării chimice şi cantitative;
c) în cazul zonelor protejate, aceste programe se completează cu specificaţiile conţinute în legislaţia Uniunii Europene, pe baza căreia s-a stabilit fiecare zonă protejată.”
16. La articolul 14 alineatul (1), primul enunţ va avea următorul cuprins: „Cadastrul de stat al apelor este ţinut de către Instituţia Publică Administraţia Naţională „Apele Moldovei”, care asigură crearea, administrarea şi mentenanţa acestuia.”
17. La articolul 17:
denumirea articolului va avea următorul cuprins:
„Articolul 17. Documentele de politici şi planificare în domeniul gestionării şi protecţiei resurselor de apă”;
alineatul (1):
în partea introductivă, cuvintele „naţionale în domeniul resurselor de apă” se substituie cu cuvintele „şi planificare în domeniul gestionării şi protecţiei resurselor de apă”;
alineatul se completează cu litera g1) cu următorul cuprins:
„g1) programele de măsuri privind protecţia apelor de suprafaţă;”
alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:
„(2) Documentele de politici şi planificare în domeniul gestionării şi protecţiei resurselor de apă se supun, după caz, evaluării strategice de mediu în conformitate cu Legea nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.
(3) Informarea şi consultarea publicului interesat cu privire la documentele de politici şi planificare în domeniul gestionării şi protecţiei resurselor de apă, supuse evaluării strategice de mediu, se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.”
18. Articolul 18:
în denumirea articolului, cuvântul „naţionale” se substituie cu cuvintele „şi planificare”;
la alineatul (1), partea introductivă va avea următorul cuprins:
„Documentele de politici şi planificare privind apele uzate se aprobă conform legislaţiei şi conţin prevederi referitoare la:”;
la alineatul (2), cuvintele „subdiviziunea sa teritorială” se substituie cu sintagma „Agenţia de Mediu”, iar cuvântul „naţionale” se substituie cu cuvintele „şi planificare”.
19. Articolul 19:
alineatul (2):
în partea introductivă, cuvântul „naţionale” se substituie cu cuvintele „şi planificare”;
litera f) va avea următorul cuprins:
„f) identificarea şi evaluarea impactului antropic asupra stării apelor de suprafaţă şi subterane;”
alineatul se completează cu literele g)–j) cu următorul cuprins:
„g) evaluarea caracteristicilor corpurilor de apă, cu indicarea corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate şi a corpurilor de apă care riscă să nu îndeplinească obiectivele de mediu;
h) estimarea presiunilor hidromorfologice;
i) analiza economică a folosinţei apei;
j) alte prevederi relevante aprobate de Guvern.”
articolul se completează cu alineatele (21) şi (22) cu următorul cuprins:
„(21) Planul de gestionare a bazinului hidrografic cuprinde măsuri de bază şi măsuri suplimentare, ţinând seama de caracteristicile bazinului hidrografic, de presiunile generate de activităţile umane şi de impactul acestora asupra mediului, precum şi de analiza economică a folosinţei apei, şi urmărind îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterană.
(22) Procedura de analiză a presiunilor şi evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice se reglementează prin metodologie aprobată de Guvern.”
la alineatul (3), textul „procedura de evaluare strategică de mediu,” se exclude.
20. Articolul 191:
la alineatul (2) partea introductivă, textul „prin intermediul Registrului zonelor protejate, parte componentă a Cadastrului de stat al apelor” se substituie cu textul „prin Sistemul informaţional automatizat „Cadastrul de stat al apelor””;
alineatele (3) şi (5) se abrogă.
21. Articolul 192:
alineatul (1):
litera f) va avea următorul cuprins:
„f) sonde de apă, fântâni;”
alineatul se completează cu litera h) cu următorul cuprins:
„h) alte construcţii hidrotehnice conform normativului NCM D.01.03-2007.”
la alineatul (2), textul „prin intermediul Registrului construcţiilor hidrotehnice, parte componentă a Cadastrului de stat al apelor” se substituie cu textul „prin Sistemul informaţional automatizat „Cadastrul de stat al apelor””;
alineatele (3) şi (4) se abrogă.
22. Articolul 20:
în denumirea articolului, cuvintele „societăţii civile” se substituie cu cuvintele „publicului interesat”;
alineatul (1):
în partea introductivă, cuvintele „supunere la dezbatere” se substituie cu cuvântul „consultare”;
litera a) se completează cu textul „, cu cel puţin 3 ani înainte de începutul perioadei de referinţă a planului”;
litera b) se completează cu textul „, cu cel puţin doi ani înainte de începutul perioadei de referinţă a planului”;
litera c) se completează cu textul „, cu cel puţin un an înainte de începutul perioadei de referinţă a planului”;
la alineatul (3), cuvintele „supuse dezbaterii” se substituie cu textul „menţionate la alin.(1)”;
articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
„(4) Alin.(2) şi (3) se aplică inclusiv versiunii actualizate a planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic.”
23. Articolul 21:
la alineatul (1):
litera c) va avea următorul cuprins:
„c) colectarea, transportarea, epurarea apelor uzate şi deversarea lor în emisar;”
literele d) şi e) se abrogă;
alineatul (2) se completează cu literele e)–i) cu următorul cuprins:
„e) să respecte cerinţele de calitate a mediului pentru ape, aprobate de Guvern, şi condiţiile de folosinţă a resurselor de apă, inclusiv cele stabilite în autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei;
f) să folosească resursele de apă cu respectarea regimului de folosinţă a zonelor de protecţie a apelor şi a fâşiilor riverane de protecţie a apelor;
g) să asigure epurarea apelor uzate înainte de a fi deversate în emisar;
h) să informeze imediat Inspectoratul pentru Protecţia Mediului cu privire la apariţia unor situaţii de urgenţă care afectează sau pot afecta starea corpurilor de apă şi să ia, după caz, măsuri de prevenire sau minimizare a consecinţelor acestora;
i) să compenseze prejudiciile cauzate mediului în conformitate cu legislaţia de mediu.”
24. La articolul 22:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Se consideră folosinţă generală a apei desfăşurarea activităţilor care implică captarea de ape subterane sau de suprafaţă dacă pentru aceasta nu se folosesc instalaţii sau se folosesc instalaţii de capacitate mică de până la 0,2 litri/secundă, destinate exclusiv satisfacerii necesităţilor gospodăriei proprii, în următoarele scopuri:
a) satisfacerea nevoilor personale, casnice sau ale propriei exploataţii agricole;
b) adăparea animalelor;
c) scăldat;
d) captarea şi folosinţa apei pentru lupta împotriva incendiilor sau în orice altă situaţie de urgenţă.”
articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
„(11) Dreptul de folosinţă generală a apelor subterane, în temeiul alin.(1), se referă la apele subterane atribuite primelor acvifere, captate prin intermediul sondelor de apă, fântânilor, izvoarelor, cu excepţia cazurilor în care aceste acvifere au rezervele de apă evaluate în urma unor prospecţiuni hidrogeologice detaliate şi sunt aprobate de către Comisia de stat pentru rezervele de substanţe minerale utile.”
la alineatul (3), cuvintele „şi agrement” se exclud;
la alineatul (4), după cuvântul „generală” se introduc cuvintele „şi specială”.
25. La articolul 23 alineatul (2):
litera a) se completează cu textul „, inclusiv pentru prelucrarea produselor alimentare şi în agroindustrie”;
la litera b), după cuvântul „tehnice” se introduce textul „, menajere”, iar textul „, inclusiv la prelucrarea produselor alimentare şi în agroindustrie” se exclude.
26. La articolul 25:
alineatul (1) se completează cu textul „în formă electronică, prin Sistemul informaţional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (SIA GEAP)”;
alineatul (2):
în partea introductivă, cuvântul „solicitantului” se exclude;
la litera a), după cuvintele „corpul de apă” se introduc cuvintele „de suprafaţă”;
litera c) va avea următorul cuprins:
„c) paşaportul prizei de apă (paşaportul sondei de apă forate în baza documentaţiei tehnice – pentru ape subterane; paşaportul staţiei de captare a apei situate pe apă sau în vecinătatea acesteia – pentru ape de suprafaţă);”
la litera d), textul „barajelor,” se exclude;
la litera e), cuvintele „şi volumul de ape uzate” se substituie cu textul „şi/sau volumul de ape uzate care se vor deversa în emisar, după caz”;
litera f) se abrogă;
literele g)–j) vor avea următorul cuprins:
„g) rezultatele analizelor privind proprietăţile fizico-chimice şi microbiologice ale apei corpurilor de apă, efectuate într-un laborator acreditat, cu excepţia corpurilor de apă care fac obiectul monitoringului sistematic;
h) contractul pentru folosirea sectorului de subsol cu rezerve evaluate şi aprobate şi raportul de constatare al Instituţiei Publice Administraţia Naţională „Apele Moldovei”, care confirmă absenţa apelor de suprafaţă în zona în care urmează a fi desfăşurată activitatea, în cazul folosinţei apelor subterane;
i) contractul de prestare a serviciului public de canalizare, în cazul lipsei unui sistem public de canalizare sau a unei staţii proprii de epurare care ar respecta condiţiile de deversare a apelor uzate în emisar;
j) acordul autorităţii administraţiei publice locale pentru utilizarea apelor subterane eliberat în conformitate cu art.19 alin.(5) din Legea nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare.”
alineatul (31):
la litera a), textul „lit.a), b) şi d) – actele prevăzute la alin.(2) lit.a)–j)” se substituie cu textul „lit.a) şi b) – actele prevăzute la alin.(2) lit.a)–g), i) şi, după caz, actele prevăzute la alin.(2) lit.h) şi j)”;
la litera b), textul „alin.(2) lit.b)–h) şi j)” se substituie cu textul „alin.(2) lit.b)–e), g), h) şi j)”;
la litera c), textul „lit.e) – actele prevăzute la alin.(2) lit.b), d), e), g) şi j)” se substituie cu textul „lit.d) – actele prevăzute la alin.(2) lit.a), b) şi d)–g)”;
la litera d), textul „lit.b), d)–f) şi j)” se substituie cu textul „lit.a), b), d), e) şi g)”;
la litera e), textul „f),” se exclude;
articolul se completează cu alineatul (32) cu următorul cuprins:
„(32) Pentru activitatea specificată la art.23 alin.(2) lit.e), adiţional la actele prevăzute la alin.(2) lit.a), b), d), e) şi g) din acelaşi articol, solicitantul anexează:
a) descrierea procesului de epurare şi deversare a apei în emisar;
b) descrierea cantităţii şi compoziţiei poluanţilor din apele deversate în emisar;
c) certificatul de acreditare a laboratorului de măsurare şi monitorizare a volumului şi calităţii apelor deversate în emisar, pe care îl deţine, sau contractul de prestări servicii cu un laborator acreditat în acest sens, în conformitate cu Legea nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii.”
la alineatul (4), după cuvintele „să afişeze” se introduce textul „, în termen de 5 zile de la data depunerii cererii conform alin.(1),”, iar cuvintele „recepţionării cererii de către instituţie” se substituie cu cuvintele „afişării anunţului”;
alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) Agenţia de Mediu examinează cererea şi documentele anexate şi:
a) în cazul în care constată că setul de documente este incomplet sau neconform, suspendă termenul stabilit pentru eliberarea autorizaţiei şi notifică imediat solicitantul, prin intermediul ghişeului unic, cu referire la suspendare, informându-l cu privire la cerinţele care nu sunt îndeplinite şi indicând expres ce trebuie să prezinte şi/sau să efectueze acesta pentru ca cererea să-i poată fi procesată;
b) în cazul în care se constată că setul de documente este complet şi conform, solicită, prin intermediul ghişeului unic, în termen de 5 zile lucrătoare de la data recepţionării cererii, examinarea acesteia de către Inspectoratul pentru Protecţia Mediului şi, după caz, de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.”
articolul se completează cu alineatele (51) şi (52) cu următorul cuprins:
„(51) Autorităţile menţionate la alin.(5) lit.b) prezintă Agenţiei de Mediu, prin intermediul ghişeului unic, avizele de coordonare corespunzătoare în termen de 10 zile lucrătoare de la recepţionarea notificării din partea Agenţiei de Mediu. În cazul neprezentării avizului în termenul indicat, survine aprobarea tacită a avizului solicitat.
(52) În caz de necesitate, Agenţia de Mediu sesizează Inspectoratul pentru Protecţia Mediului cu referire la necesitatea verificării în teren a informaţiilor indicate în cerere cu privire la corpul de apă, la construcţiile hidrotehnice, precum şi la alte construcţii destinate folosinţei apelor indicate în cerere, inclusiv cu antrenarea, dacă e cazul, a reprezentanţilor autorităţilor specificate la alin.(5) lit.b).”
alineatul (7) va avea următorul cuprins:
„(7) Termenul de examinare a cererii de solicitare a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei este de 30 de zile lucrătoare de la data recepţionării setului complet de documente necesare. În cazul solicitării autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei pe termen lung, Agenţia de Mediu prelungeşte termenul de examinare a cererii cu 10 zile lucrătoare, informând în scris solicitantul, cu privire la această prelungire, până la expirarea termenului stabilit pentru examinare.”
alineatul (8) se abrogă.
27. Articolul 26:
la alineatul (1) partea introductivă, cifrele „12” se substituie cu cifra „6”;
la alineatul (2) partea introductivă, cifrele „25” se substituie cu cifrele „12”.
28. La articolul 27:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Rezultatele examinării cererilor de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei se consemnează de către Agenţia de Mediu prin elaborarea şi eliberarea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei sau, după caz, prin emiterea deciziei de refuz al eliberării autorizaţiei.”
articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
„(11) Autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei se eliberează contra cost. Costul acesteia este reglementat în conformitate cu anexa nr.1 la Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.”
alineatul (2):
se completează cu litera b1) cu următorul cuprins:
„b1) planurile de gestionare a riscurilor de inundaţii şi a secetei;”
literele d) şi f) vor avea următorul cuprins:
„d) rezultatele evaluării impactului asupra mediului şi/sau evaluării biodiversităţii, după caz, în conformitate cu Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;”
„f) rezultatele audierilor publice prevăzute la art.25 alin.(4) şi (6).”
la alineatul (5), textul „, fără respectarea procedurii prealabile” se exclude.
29. Articolul 28:
la alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:
„b) perioada şi volumul de apă pe care titularul ei este în drept să îl capteze şi să îl folosească, prin referire fie la un volum fix, fie la o cotă-parte din flux;”
alineatul (2):
în partea introductivă, cuvintele „obligă titularul să respecte următoarele condiţii generale” se substituie cu textul „include prevederi referitoare la obligaţiile titularului de a respecta condiţiile specifice activităţii autorizate cu privire la”;
alineatul se completează cu literele h)–l) cu următorul cuprins:
„h) evidenţa, după caz, a apelor subterane sau a apelor de suprafaţă captate şi a apelor uzate deversate în mediu;
i) monitorizarea emisiilor în apele de suprafaţă, în apele subterane şi în cele uzate, după caz, şi raportarea rezultatelor monitorizării către Agenţia de Mediu în modul stabilit de Guvern;
j) utilizarea celor mai bune tehnici disponibile;
k) respectarea normelor de exploatare tehnică a structurilor hidraulice;
l) lichidarea structurilor hidraulice care nu sunt supuse unei utilizări ulterioare.”
la alineatul (3) partea introductivă, cuvintele „obligă titularul să respecte” se substituie cu cuvintele „include şi”.
30. În denumirea articolului 29, cuvântul „Titularul” se substituie cu cuvântul „Cesiunea”.
31. Articolul 30:
în denumirea articolului, cuvintele „Modificarea şi suspendarea” se substituie cu textul „Reperfectarea, suspendarea şi reluarea valabilităţii”;
alineatul (1):
în partea introductivă, cuvântul „modificată” se substituie cu cuvântul „reperfectată”;
litera a) se completează cu cuvintele „de la data depunerii cererii”;
la litera b), după textul „temporar,” se introduce textul „prin decizia Agenţiei de Mediu,”;
alineatul se completează cu litera c) cu următorul cuprins:
„c) la schimbarea numelui sau a denumirii titularului, la modificarea unor alte date reflectate în autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei, fără actualizarea cărora nu poate fi identificată legătura dintre autorizaţie, titular şi obiectul actului.”
alineatul (2):
în partea introductivă, cuvântul „Autorizaţia” se substituie cu cuvintele „Valabilitatea autorizaţiei”;
litera b) va avea următorul cuprins:
„b) în caz de adoptare de către instanţa de judecată a hotărârii privind suspendarea valabilităţii autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei;”
alineatul se completează cu litera f) cu următorul cuprins:
„f) în caz de evacuare a apei din corpul de apă fără coordonare prealabilă cu instituţiile competente.”
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Pe perioada suspendării valabilităţii autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei, desfăşurarea activităţii pentru care a fost eliberată autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei este interzisă. Decizia Agenţiei de Mediu privind suspendarea se aplică, conform alin.(2) lit.b), până la adoptarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.”
articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
„(4) Valabilitatea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei este reluată după înlăturarea tuturor circumstanţelor care au condus la suspendare. Termenul de valabilitate a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei nu se prelungeşte pe perioada de suspendare a valabilităţii acesteia.”
32. Articolul 31:
în denumirea articolului, cuvintele „Încetarea şi retragerea” se substituie cu cuvântul „Retragerea”;
alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
„(1) Agenţia de Mediu retrage autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei:
a) la cererea titularului;
b) în cazul depistării ulterioare a unor date neautentice în documentele prezentate Agenţiei de Mediu pentru solicitarea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei;
c) în cazul necesităţii de a realoca resurse de apă pentru un alt scop în conformitate cu utilitatea publică şi/sau cu planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic relevant;
d) în cazul constatării că apa pentru care a fost eliberată autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei nu a fost utilizată în decurs de 3 ani consecutivi;
e) în cazul neînlăturării în termenul stabilit de lege a circumstanţelor care au dus la suspendarea valabilităţii autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei;
f) în cazul constatării că autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei a fost cesionată fără respectarea prevederilor art.29.
(2) În termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea oricărui temei menţionat la alin.(1), Agenţia de Mediu emite o decizie de retragere a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei, care se aduce la cunoştinţa titularului în mod electronic, prin SIA GEAP.”
la alineatul (3), textul „retragerii prevăzute la alin.(2)” se substituie cu textul „retragerii în temeiul prevăzut la alin.(1) lit.c)”;
alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) În cazul prevăzut la alin.(1) lit.f), Inspectoratul pentru Protecţia Mediului emite decizia de retragere a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei şi, în decurs de 3 zile lucrătoare, se adresează în instanţa de judecată competentă pentru ca aceasta să valideze prescrierea retragerii autorizaţiei în conformitate cu procedura stabilită în Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.”
articolul se completează cu alineatele (5) şi (6) cu următorul cuprins:
„(5) Decizia de retragere a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei poate fi contestată de către titularul autorizaţiei în instanţa de judecată în conformitate cu prevederile Codului administrativ.
(6) La expirarea valabilităţii şi la retragerea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei, titularul încetează utilizarea corpului de apă, asigură conservarea sau lichidarea structurilor hidraulice şi a altor instalaţii situate pe corpurile de apă şi ia măsuri de protecţie a mediului legate de încetarea utilizării corpului de apă.”
33. La articolul 32 alineatul (2) partea introductivă, după textul „apei,” se introduce textul „pentru un termen echivalent cu cel pentru care a fost eliberată, dacă nu au intervenit modificări în activitatea autorizată anterior”.
34. Articolul 33 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
„(4) Instituţia Publică Administraţia Naţională „Apele Moldovei” identifică iazurile şi lacurile de acumulare care urmează a fi lichidate şi întocmeşte o listă în acest sens, conform Metodologiei de identificare a iazurilor şi lacurilor de acumulare destinate lichidării, aprobată de Guvern.”
35. Legea se completează cu articolul 371 cu următorul cuprins:
„Articolul 371. Cerinţele de prelevare a probelor de apă
(1) Prelevarea probelor pentru determinarea proprietăţilor fizico-chimice şi microbiologice ale apei corpului de apă se realizează de către specialişti în domeniu din cadrul laboratoarelor acreditate în conformitate cu standardele europene şi internaţionale de prelevare, adoptate de Institutul de Standardizare din Moldova.
(2) Procedura de prelevare a probelor de apă şi lista indicatorilor fizico-chimici şi microbiologici care necesită a fi testaţi pentru autorizarea activităţilor specificate la art.23 alin.(2) se stabilesc prin instrucţiune aprobată prin ordin al directorului Agenţiei de Mediu.
(3) Procedura de prelevare a probelor de apă destinată consumului uman şi lista indicatorilor fizico-chimici şi microbiologici în cazul prelevării probelor de apă destinată consumului uman se stabilesc cu respectarea prevederilor Legii nr.182/2019 privind calitatea apei potabile.
(4) Analiza probelor de apă se efectuează exclusiv în laboratoare acreditate în conformitate cu Legea nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii.”
36. Articolul 38:
se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
„(11) În cazul în care pentru un anumit corp de apă se aplică mai multe obiective de mediu, se urmăreşte obiectivul de mediu care prevede cele mai stricte cerinţe.”
alineatul (2):
la litera a), cuvintele „de cea mai proastă stare ecologică şi chimică a sa” se substituie cu cuvintele „pe baza celei mai nefavorabile valori a stării sale ecologice şi chimice”;
la litera b), cuvintele „de cea mai proastă stare cantitativă şi chimică a sa” se substituie cu cuvintele „pe baza celei mai nefavorabile valori a stării sale cantitative şi chimice”;
articolul se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:
„(21) Procedura de clasificare a stării ecologice a apei şi potenţialul ecologic se reglementează prin metodologie aprobată de Guvern.”
la alineatul (4), după cuvântul „Măsurile” se introduc cuvintele „şi termenele-limită de realizare a acestora”;
alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) Comitetul districtului bazinului hidrografic poate solicita Guvernului prelungirea termenelor-limită de realizare a măsurilor specificate la alin.(4), cu condiţia ca nicio deteriorare suplimentară să nu afecteze starea corpurilor de apă afectate şi cu condiţia constatării că termenele-limită nu pot fi respectate din cel puţin unul dintre următoarele motive:
a) nivelul îmbunătăţirilor necesare poate fi atins numai în mod treptat, într-un interval de timp care depăşeşte programul stabilit, din motive ce ţin de fezabilitatea tehnică;
b) realizarea îmbunătăţirilor necesare în termenele-limită prestabilite ar determina costuri disproporţionate;
c) condiţiile naturale nu permit îmbunătăţirea stării corpului de apă până la termenul-limită prestabilit.”
articolul se completează cu alineatele (51) şi (52) cu următorul cuprins:
„(51) Prelungirea termenului-limită, motivele acestei prelungiri, calendarul prevăzut pentru punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru aducerea corpurilor de apă, în mod treptat, la starea cerută până la termenul-limită prelungit, motivele pentru orice întârziere semnificativă a realizării măsurilor operaţionale şi planificarea implementării acestora se expun în mod expres în planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic.
(52) Prelungirea termenului-limită nu poate depăşi două reactualizări ulterioare ale planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic, cu excepţia cazurilor în care condiţiile naturale sunt de aşa natură încât obiectivele de mediu pentru ape nu pot fi îndeplinite în această perioadă. În planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic reactualizat se include o revizuire a modului de punere în aplicare a acestor măsuri şi un rezumat al tuturor măsurilor suplimentare.”
la alineatul (6), cuvintele „derogării acordate” se substituie cu cuvintele „prelungirii termenului-limită”.
37. Legea se completează cu articolele 381–384 cu următorul cuprins:
„Articolul 381. Desemnarea corpurilor de apă de suprafaţă ca fiind artificiale sau puternic modificate
(1) Desemnarea corpurilor de apă de suprafaţă ca fiind artificiale sau puternic modificate se realizează în scopul asigurării unei protecţii eficiente şi integrate a tuturor apelor şi al îndeplinirii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane.
(2) Un corp de apă de suprafaţă poate fi desemnat ca fiind artificial sau puternic modificat în cazul în care:
1) modificarea caracteristicilor hidromorfologice ale corpului de apă respectiv necesare pentru a obţine o stare ecologică bună ar avea un impact negativ semnificativ asupra:
a) mediului;
b) navigaţiei, inclusiv asupra instalaţiilor portuare sau asupra activităţilor de recreere;
c) activităţilor pentru care este necesară stocarea apei, cum ar fi alimentarea cu apă potabilă, producerea energiei electrice sau irigaţiile;
d) reglării nivelului apelor, protecţiei împotriva inundaţiilor şi drenării solurilor;
e) altor activităţi de dezvoltare umană durabilă la fel de importante;
2) din motive ce ţin de fezabilitatea tehnică sau de costuri disproporţionate, obiectivele urmărite de caracteristicile artificiale sau modificate ale corpului de apă nu pot fi atinse în mod rezonabil prin alte mijloace care să constituie o opţiune ecologică mult mai bună.
(3) Desemnarea unui corp de apă de suprafaţă ca fiind artificial sau puternic modificat se justifică în detaliu în planul de gestionare a bazinului hidrografic.
(4) Procedura de monitorizare şi evaluare a modificărilor hidromorfologice, procedura de identificare şi desemnare a corpurilor de apă de suprafaţă ca fiind artificiale sau puternic modificate se reglementează prin metodologie aprobată de Guvern.
Articolul 382. Obiective de mediu mai puţin stricte pentru ape
În cazul în care se constată că anumite corpuri de apă sunt puternic afectate de activitatea umană sau condiţiile naturale sunt de asemenea natură încât obiectivele de mediu pentru ape stabilite conform art.38 alin.(1) sunt nerealizabile din punct de vedere tehnic ori implică costuri disproporţionate, pot fi adoptate obiective de mediu mai puţin stricte pentru ape dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) necesităţile ecologice şi socioeconomice determinate de activitatea umană nu pot fi satisfăcute prin alte mijloace care să constituie o opţiune ecologică mult mai bună, fără să implice costuri disproporţionate;
b) se asigură atingerea unei stări ecologice bune sau a unui potenţial ecologic bun pentru corpurile de apă de suprafaţă, avându-se în vedere impactul care nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activităţii umane sau a poluării;
c) se asigură cele mai mici modificări posibile ale stării bune pentru corpurile de apă subterană, avându-se în vedere impactul care nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activităţii umane sau a poluării;
d) nu se produce o deteriorare ulterioară a stării corpurilor de apă afectate;
e) obiectivele de mediu mai puţin stricte pentru ape, precum şi motivele deciziei de stabilire a acestora sunt specificate în planurile de gestionare a districtului bazinului hidrografic prevăzute la art.19, aceste obiective fiind revizuite o dată la 6 ani.
Articolul 383. Deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă
Deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă nu încalcă cerinţele prezentei legi dacă acest fapt este rezultatul unor fenomene naturale, al unui impediment care justifică neexecutarea obligaţiei sau al altor fenomene care nu au putut fi prevăzute, în special inundaţii majore, perioade de secetă prelungite sau accidente, şi doar în cazul în care se îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) se iau toate măsurile necesare pentru a preveni deteriorarea în continuare a stării apei şi pentru a nu compromite îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru ape în cazul altor corpuri de apă care nu au fost afectate de aceste împrejurări;
b) condiţiile în care împrejurările pot fi declarate excepţionale sau imposibil de prevăzut, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvaţi, sunt indicate în planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic;
c) măsurile care trebuie luate în aceste împrejurări excepţionale sunt incluse în programul de măsuri şi nu împiedică refacerea calităţii corpului de apă după dispariţia acestor împrejurări;
d) efectele unor împrejurări excepţionale sau imposibil de prevăzut se analizează anual şi, sub rezerva motivelor prevăzute la art.38 alin.(5), se iau toate măsurile practice cu scopul de a readuce corpul de apă, în cel mai scurt timp posibil, la starea anterioară efectelor acelor împrejurări;
e) în ultima versiune revizuită a planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic se include un rezumat al efectelor împrejurărilor şi ale măsurilor luate sau care urmează a fi luate în conformitate cu lit.a) şi d).
Articolul 384. Neîndeplinirea obiectivelor de mediu pentru ape
(1) Obiectivele de mediu pentru ape, stabilite conform art.38 alin.(1), nu se consideră neîndeplinite dacă:
a) nerealizarea unei stări bune a apelor subterane, a unei stări ecologice bune sau, după caz, a unui potenţial ecologic bun ori nerealizarea prevenirii deteriorării stării corpului de apă de suprafaţă sau subterană este rezultatul unor noi modificări ale caracteristicilor fizice ale corpului de apă de suprafaţă sau al modificării nivelului corpurilor de apă subterană;
b) nerealizarea prevenirii deteriorării de la o stare foarte bună la o stare bună a corpurilor de apă este rezultatul unor noi activităţi umane desfăşurate în scopul dezvoltării durabile.
(2) Prevederile alin.(1) se aplică în cazul în care se îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt luate toate măsurile necesare pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă;
b) motivele acestor modificări sau deteriorări sunt stabilite şi explicate în mod specific în planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic, iar obiectivele sunt revizuite o dată la 6 ani;
c) motivele acestor modificări sau deteriorări sunt de interes public deosebit şi/sau beneficiile aduse mediului ori societăţii de îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru ape sunt depăşite de beneficiile noilor modificări sau deteriorări aduse sănătăţii umane, menţinerii securităţii umane ori dezvoltării durabile;
d) din motive ce ţin de fezabilitatea tehnică sau din cauza costurilor disproporţionate, obiectivele urmărite prin modificările sau deteriorările aduse corpului de apă nu pot fi realizate prin alte mijloace care ar constitui o opţiune ecologică mult mai bună.
(3) În cazul aplicării prevederilor alin.(1) şi (2) din prezentul articol, ale art.38 alin.(5)–(52), precum şi ale art.381–383, trebuie să se asigure că aplicarea acestora nu împiedică sau nu compromite îndeplinirea obiectivelor stabilite conform art.38 alin.(1) în cazul altor corpuri de apă din cadrul aceluiaşi district al bazinului hidrografic şi că acest lucru este în conformitate cu prevederile legale în materie de mediu.
(4) Măsurile pentru asigurarea aplicării noilor prevederi, inclusiv a prevederilor alin.(1) şi (2) din prezentul articol, ale art.38 alin.(5)–(52), precum şi ale art.381–383, garantează cel puţin acelaşi nivel de protecţie cu cel existent în prezenta lege.”
38. La articolul 39:
alineatul unic devine alineatul (1) şi se completează cu litera b1) cu următorul cuprins:
„b1) modalitatea de determinare a aglomerărilor umane;”
articolul se completează cu alineatele (2) şi (3) cu următorul cuprins:
„(2) Cerinţele specifice privind identificarea şi delimitarea aglomerărilor se stabilesc prin metodologie aprobată de Guvern.
(3) Lista aglomerărilor identificate conform metodologiei stipulate la alin.(2) se aprobă de către Guvern.”
39. La articolul 41:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Pentru activităţile planificate care implică deversarea apei uzate sau un alt proces de poluare a apei, autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei se eliberează numai dacă, în prealabil, activităţile planificate au fost supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi/sau de evaluare a biodiversităţii, după caz, în conformitate cu Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.”
articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:
„(3) Apele uzate pot fi reutilizate în condiţiile aprobate de Guvern.”
40. La articolul 42 alineatul (1):
litera d) va avea următorul cuprins:
„d) descrierea procesului tehnologic de epurare a apelor uzate şi de deversare în emisar;”
la litera e), cuvintele „deşeurilor şi a poluanţilor” se substituie cu cuvintele „apelor uzate”.
41. Articolul 43 se completează cu alineatele (3)–(5) cu următorul cuprins:
„(3) În scopul desemnării şi revizuirii zonelor vulnerabile la nitraţi, Agenţia de Mediu, în comun cu Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, asigură:
1) supravegherea concentraţiei nitraţilor în apele dulci:
a) la nivelul secţiunilor reprezentative pentru apele de suprafaţă – cel puţin o dată pe lună sau mai des în timpul perioadelor ploioase şi de inundaţii;
b) la nivelul secţiunilor reprezentative de prelevare din pânza freatică – la intervale regulate;
2) reluarea, cel puţin o dată la 4 ani, a programelor de supraveghere;
3) în secţiunile de control în care concentraţia de nitraţi din toate probele anterioare s-a situat sub 25 mg/l şi nu a apărut niciun factor nou de creştere probabilă a conţinutului de nitraţi – reluarea, o dată la 8 ani, a programelor de supraveghere;
4) verificarea, o dată la 4 ani, a stării de eutrofizare a apelor de suprafaţă dulci.
(4) Programele de acţiuni prevăzute la alin.(2) lit.c) ţin seama de:
a) datele ştiinţifice şi tehnice disponibile privind cantităţile respective de azot de origine agricolă sau provenind din alte surse;
b) condiţiile de mediu din regiunile în cauză.
(5) Programele de acţiuni, inclusiv orice măsură suplimentară adoptată în vederea îndeplinirii obiectivelor acestor programe de acţiuni, se reexaminează şi, după caz, se revizuiesc cel puţin o dată la 4 ani.”
42. Articolul 45 va avea următorul cuprins:
„Articolul 45. Folosinţa apelor subterane
(1) Apele subterane cu proprietăţi potabile sunt destinate, în primul rând, pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi animalelor, precum şi pentru asigurarea igienei şi sănătăţii populaţiei.
(2) Folosinţa specială a apei subterane conform art.23 se efectuează în baza autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei.
(3) Utilizarea apelor subterane în scop de irigare se permite numai în zonele în care nu există ape de suprafaţă şi numai pe baza unor studii hidrogeologice.”
43. Articolul 46 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:
„(3) Procedura de evaluare a stării corpurilor de apă subterană, precum şi cea de clasificare a corpurilor de apă subterană se stabileşte prin metodologie aprobată de Guvern.”
44. La articolul 47:
alineatul unic devine alineatul (1), în care:
litera a) se abrogă;
litera e) va avea următorul cuprins:
„e) atribuţiile şi responsabilităţile autorităţilor publice centrale şi locale implicate în gestionarea fenomenului de secetă şi consecinţele secetei;”
articolul se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:
„(2) Planul de gestionare a secetei este parte componentă a planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic.”
45. Capitolul VIII va avea următorul cuprins:
„Capitolul VIII
ZONELE ŞI FÂŞIILE RIVERANE DE PROTECŢIE A APELOR
Articolul 50. Întreţinerea corpurilor de apă, a zonelor şi a fâşiilor riverane de protecţie a apelor
(1) Întreţinerea corpurilor de apă de suprafaţă, a zonelor şi a fâşiilor riverane de protecţie a apelor, care se bazează pe respectarea obiectivelor de mediu pentru ape menţionate la art.38, include:
a) consolidarea malurilor de râuri, a albiilor corpurilor de apă;
b) asigurarea capacităţii de evacuare a albiilor de râuri şi înlăturarea aluviunilor excedentare;
c) înlăturarea vegetaţiei excesive din albia minoră;
d) înlăturarea obiectelor şi a deşeurilor de la suprafaţa apei, de pe terenurile fondului apelor şi din zonele de protecţie a apelor;
e) inventarierea anuală şi evaluarea stării construcţiilor hidrotehnice ale iazurilor şi lacurilor antropice din ţară;
f) alte lucrări.
(2) Instituţia Publică Administraţia Naţională „Apele Moldovei” este responsabilă de întreţinerea corpurilor de apă de suprafaţă şi a fâşiilor riverane de protecţie a apelor, precum şi a construcţiilor hidrotehnice, stabilite de Guvern.
(3) Autorităţile administraţiei publice centrale, locale sau alţi posesori privaţi sunt responsabili de întreţinerea corpurilor de apă de suprafaţă, a zonelor şi a fâşiilor riverane de protecţie a apelor, precum şi a construcţiilor hidrotehnice aflate în gestiunea lor.
(4) Posesorii de terenuri riverane, în urma preavizării, permit accesul pe acestea reprezentanţilor responsabili de întreţinere, precum şi transportarea şi depozitarea temporară a materialelor şi utilajelor necesare îndeplinirii atribuţiilor de întreţinere.
Articolul 51. Limitele zonelor de protecţie a apelor
(1) Zonele de protecţie a apelor se instituie pentru a crea un regim favorabil corpurilor de apă, pentru a preveni sau a reduce poluarea, colmatarea (înnămolirea) şi epuizarea acestora, distrugerea speciilor de floră şi faună acvatică, a habitatelor, precum şi pentru a reduce fluctuaţiile de scurgere de-a lungul cursurilor de apă şi în jurul altor corpuri de apă.
(2) Zona de protecţie a apelor râurilor include lunca râului, primele terase supraluncă, muchiile şi povârnişurile abrupte ale malurilor principale, râpile şi văgăunile care intră nemijlocit în valea râului.
(3) În zona de protecţie a corpurilor de apă se instituie un regim special de activitate economică, prevăzut la art.52.
(4) În cazul folosirii resurselor de apă de suprafaţă pentru alimentarea centralizată cu apă în scopul satisfacerii necesităţilor de apă potabilă, în locurile de captare a apei se stabilesc zone de protecţie sanitară, care prevăd un regim de exploatare special.
(5) Lăţimea zonelor de protecţie a apelor se stabileşte de-a lungul malurilor corpurilor de apă, de la limita albiei minore/cuvetei, dar nu mai departe de cumpăna apelor:
a) pentru pâraie – cel puţin 15 m;
b) pentru râuri, iazuri, lacuri, inclusiv lacuri de acumulare – cel puţin 500 m;
c) pentru râurile Nistru, Prut şi Dunăre – cel puţin 1000 m.
(6) Prevederile alin.(5) nu sunt aplicabile în cazul porturilor, debarcaderelor şi cheiurilor.
Articolul 52. Regimul de desfăşurare a activităţilor în zonele de protecţie a apelor
(1) Activităţile planificate în zonele de protecţie a apelor care pot avea un impact semnificativ asupra corpurilor de apă se supun în prealabil procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi/sau de evaluare a biodiversităţii, după caz, în conformitate cu Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.
(2) În limitele zonelor de protecţie a apei se interzice:
a) utilizarea pesticidelor pe fâşii cu o lăţime de 300 de metri de la limita albiei minore/cuvetei;
b) amenajarea cimitirelor umane, a cimitirelor de animale, a depozitelor de deşeuri, a câmpurilor de filtrare;
c) deversarea apelor reziduale netratate în sol şi în cursurile de apă;
d) amplasarea fermelor şi complexelor zootehnice;
e) tăierea arborilor şi arbuştilor (cu excepţia tăierilor de îngrijire, de igienă, de conservare şi a reconstrucţiei ecologice pe parchete cu o suprafaţă de până la 1,0 ha, dacă se respectă termenul de alăturare şi se creează condiţii ecologice favorabile regenerării speciilor de bază);
f) construcţia, amplasarea şi exploatarea depozitelor pentru păstrarea îngrăşămintelor minerale, pesticidelor, obiectelor pentru prepararea soluţiilor de pesticide şi utilizarea acestor soluţii, a întreprinderilor de prelucrare secundară a hârtiei şi celulozei, a întreprinderilor chimice, a tăbăcăriilor (inclusiv a întreprinderilor de prelucrare primară a pieilor brute), a colectoarelor de ape reziduale de la fermele şi complexele zootehnice;
g) extragerea, în scop de comercializare, a sedimentelor solide (nisip, prundiş, pietriş, pietre) din albia minoră a râului.
(3) Sedimentele solide (nisip, prundiş, pietriş, pietre) obţinute în urma efectuării lucrărilor de amenajare şi menţinere (întreţinere, curăţare) a şenalului navigabil şi a adâncimilor proiectate ale acvatoriilor porturilor, ale căilor portuare de acces şi ale locurilor de acostare şi staţionare a navelor în porturi se reamplasează în amontele râurilor.
(4) Sedimentele solide sub formă de nămol obţinute în urma efectuării lucrărilor de amenajare şi menţinere (întreţinere, curăţare) a şenalului navigabil şi a adâncimilor proiectate ale acvatoriilor porturilor, a căilor portuare de acces şi ale locurilor de acostare şi staţionare a navelor în porturi se depozitează în locuri special amenajate, coordonate cu Agenţia de Mediu, şi doar în urma efectuării analizelor fizico-chimice de laborator.
(5) Modul de identificare, amenajare şi avizare a locurilor pentru depozitarea sedimentelor se stabileşte prin regulament aprobat de Guvern.
Articolul 53. Folosirea terenurilor din zonele de protecţie a apelor şi regimul de aplicare a pesticidelor şi îngrăşămintelor
(1) Terenurile din zonele de protecţie a apelor, cu excepţia fâşiilor riverane de protecţie a apelor şi a sectoarelor luncilor înmlăştinite, pot fi plantate cu orice fel de culturi agricole, inclusiv cu plante multianuale.
(2) În zonele de protecţie a apelor, în afara fâşiei de 300 de metri de la limita albiei minore/cuvetei, aplicarea pesticidelor se admite numai pe timp uscat şi fără vânt, cu mijloace terestre.
(3) Aplicarea pesticidelor în limitele fâşiei de 300 de metri de la limita albiei minore/cuvetei se admite local, în cazuri excepţionale de răspândire epifitotică a dăunătorilor şi bolilor, sub supravegherea strictă a specialiştilor de profilul respectiv şi cu avizul Instituţiei Publice Administraţia Naţională „Apele Moldovei”.
(4) Aplicarea îngrăşămintelor minerale şi organice în limitele fâşiei de 300 de metri de la limita albiei minore/cuvetei se admite numai sub brazdă.
Articolul 531. Limitele fâşiilor riverane de protecţie a apelor
(1) Limita exterioară a fâşiei riverane de protecţie a apelor se stabileşte de la limita albiei minore/cuvetei corpului de apă, în funcţie de activitatea proceselor de eroziune, caracterul reliefului, particularităţile de folosire a corpului de apă, precum şi de existenţa luncii înmlăştinite.
(2) Pentru cursurile de apă, lăţimea fâşiilor riverane de protecţie a apelor se stabileşte, în funcţie de lungimea acestora, în următoarele mărimi:
a) pentru pâraie până la 10 km – cel puţin 5 m;
b) pentru râuri mici de la 10 la 100 km – cel puţin 20 m;
c) pentru râuri mijlocii de la 100 la 200 km – cel puţin 50 m;
d) pentru râuri mari peste 200 km – cel puţin 100 m.
(3) Pentru iazurile şi lacurile de acumulare situate în albiile cursurilor de apă, lăţimea fâşiilor riverane de protecţie a apelor se stabileşte la o distanţă indicată în proiectele de execuţie sau în regulamentele de exploatare, iar în lipsa acestora – în funcţie de lungimea cursului şi de caracterul pantelor aferente. Pentru lacurile şi iazurile antierozionale (neamplasate pe cursuri de apă), în lipsa unor proiecte de execuţie, fâşiile se stabilesc la o distanţă de minimum 15 metri de la nivelul pragului deversorului de ape mari al barajului.
(4) Pentru heleşteie şi bazinele de apă, lăţimea fâşiei riverane de protecţie a apelor se stabileşte la o distanţă indicată în proiectul de execuţie, iar în lipsa acestuia, hotarul fâşiei coincide cu linia de jos a tălpii taluzului uscat al construcţiei hidrotehnice.
(5) Pe sectoarele cursurilor de apă cu procese intense de formare a albiei, fâşia riverană de protecţie a apelor se stabileşte de la brâul meandrelor, iar pentru izvoarele cursurilor de apă – în funcţie de lungimea cursului şi de caracterul pantelor aferente.
(6) De-a lungul sectoarelor îndiguite ale cursurilor de apă, hotarul fâşiei riverane de protecţie a apelor se uneşte cu linia de jos a tălpii taluzului uscat al digului de protecţie contra inundaţiilor.
(7) Pe sectoarele cursurilor de apă ce intră în componenţa sistemelor de hidroameliorare, lăţimea fâşiilor riverane de protecţie a apelor se stabileşte luându-se în considerare particularităţile de construcţie şi de exploatare a elementelor acestor sisteme şi cerinţele prezentei legi.
(8) Pentru cursurile de apă sau pentru unele sectoare ale acestora a căror albie a fost adâncită şi/sau îndreptată ori a fost conectată la canale consolidate, tuburi sau alte construcţii hidrotehnice, lăţimea fâşiilor riverane de protecţie a apelor se stabileşte în funcţie de lungimea cursului de apă şi de caracterul pantelor adiacente.
(9) Dimensiunile fâşiilor riverane de protecţie a apelor în teritoriul localităţilor se stabilesc conform documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului. În lipsa acestei documentaţii, dimensiunile fâşiilor riverane de protecţie a apelor se stabilesc în procesul de delimitare a terenului, ţinându-se cont de criteriile stabilite de prezentul articol, iar materialele de delimitare se coordonează cu entitatea care gestionează resursa de apă.
(10) Malurile corpurilor de apă din perimetrul fâşiilor riverane de protecţie a apelor se consolidează, în mod obligatoriu, prin plantarea de arbori şi arbuşti hidrofili.
Articolul 532. Hotarele fâşiilor riverane de protecţie a apelor
(1) Hotarele fâşiilor riverane de protecţie a apelor se marchează pe teren prin perdele forestiere, drumuri, diguri de protecţie contra inundaţiilor şi se unesc, de regulă, cu lizierele plantaţiilor forestiere, cu hotarele contururilor landşafturilor şi terenurilor agricole.
(2) Hotarele fâşiilor riverane de protecţie a apelor se marchează pe teren şi prin indicatoare de model standard. Indicatoarele se instalează, după caz, de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale sau de către posesorii privaţi în a căror gestiune se află corpul de apă.
Articolul 533. Folosirea terenurilor din fâşiile riverane de protecţie a apelor
(1) Teritoriul fâşiilor riverane de protecţie a apelor se foloseşte pentru crearea perdelelor forestiere, pentru fânaţ şi restabilirea locurilor de depunere a icrelor din luncile inundabile şi deltele râurilor.
(2) În perimetrul fâşiilor riverane de protecţie a apelor pot fi amplasate prize de apă şi instalaţii mobile în scopul alimentării cu apă a populaţiei şi al irigării terenurilor agricole, cu notificarea prealabilă a Instituţiei Publice Administraţia Naţională „Apele Moldovei”.
(3) Construcţia în fâşiile riverane de protecţie a apelor se permite în modul stabilit de Guvern.
(4) În cazul folosirii pentru fânaţ a terenului aflat în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor autorităţi, acestea stabilesc modul de folosire a terenului pentru fânaţ şi monitorizează folosirea acestuia conform destinaţiei.
(5) În cazul restabilirii locurilor de depunere a icrelor din luncile inundabile şi deltele râurilor, regimul de folosire a terenurilor din fâşiile riverane de protecţie a apelor se stabileşte de către Agenţia de Mediu.
(6) Adăparea vitelor se efectuează în locuri special amenajate, atribuite de comun acord cu autorităţile administraţiei publice locale. Mânarea vitelor la adăpare prin fâşiile riverane de protecţie a apelor se efectuează pe cărări stabilite în acest scop, amplasate de-a curmezişul fâşiilor riverane de protecţie a apelor.
(7) În limitele fâşiilor riverane de protecţie a apelor se interzice aratul terenurilor.
Articolul 534. Perdelele forestiere de protecţie a malurilor
(1) Perdelele forestiere de protecţie a malurilor se formează în limitele fâşiei riverane de protecţie a apelor şi sunt obligatorii pentru malurile corpurilor de apă ale căror sectoare sunt supuse eroziunii.
(2) Terenurile perdelelor forestiere de protecţie a malurilor se gestionează de către Agenţia „Moldsilva”.
(3) Perdelele forestiere de protecţie a malului se amplasează de la limita albiei minore/cuvetei corpului de apă. Lăţimea lor se stabileşte în funcţie de tipul malului şi lungimea cursului de apă, în următoarele mărimi:
1) pentru râuri de până la 50 km ale căror maluri sunt:
a) convexe –15 m;
b) concave – 20 m;
c) rectilinii – 15 m;
2) pentru râuri de la 50 până la 100 km ale căror maluri sunt:
a) convexe – 20 m;
b) concave – 30 m;
c) rectilinii – 20 m;
3) pentru râuri de la 100 până la 200 km ale căror maluri sunt:
a) convexe – 30 m;
b) concave – 50 m;
c) rectilinii – 30 m;
4) pentru râuri de peste 200 km ale căror maluri sunt:
a) convexe – 40 m;
b) concave – 70 m;
c) rectilinii – 40 m.
(4) În luncile cursurilor de apă, pe terenurile agricole de calitate superioară, lăţimea perdelelor forestiere de protecţie a malurilor se stabileşte în mărime de la 5 la 15 m, cu consolidarea obligatorie a taluzului riveran al albiei prin plantare de arbuşti hidrofili.
(5) Pe cursul superior al cursurilor de apă până la locul de intrare a albiei în lunci, malurile şi terenurile aferente urmează să fie împădurite cu arbori şi arbuşti. Lăţimea perdelei forestiere se stabileşte în funcţie de gradul de eroziune a pantei, în mărime de cel puţin 15 metri.
(6) Dacă pe fâşiile riverane de protecţie a apelor se află plaje de nisip, perdelele forestiere de protecţie a malurilor se amplasează începând cu hotarul superior al plajei.
Articolul 535. Zonele umede
(1) Identificarea şi delimitarea ariilor sau a suprafeţelor calificate ca fiind zone umede se efectuează conform Legii nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.
(2) Calităţile specifice şi importanţa zonelor umede trebuie luate în considerare la punerea în aplicare a prezentei legi şi la elaborarea planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.
(3) Nu se permite drenarea, utilizarea şi convertirea zonelor umede. Acestea trebuie utilizate într-un mod durabil, astfel încât să fie protejate natura şi caracteristicile lor esenţiale.”
46. Articolul 54 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
„(4) Prevederile alin.(1) şi (2) nu influenţează finanţarea măsurilor preventive şi de remediere pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei legi.”
47. Articolul 56:
la alineatul (1), cuvintele „de inspecţie şi” se exclud;
la alineatul (2) litera b), textul „, de a recolta probe de apă” se exclude.
48. La articolul 57:
alineatul (1) se completează cu textul „şi aplică, dacă este cazul, sancţiuni conform Codului contravenţional”;
alineatul (2) se abrogă.
49. Articolul 60 alineatul (1):
la litera b), cuvântul „planurilor” se substituie cu cuvintele „documentelor de politici şi planificare”;
alineatul se completează cu litera d) cu următorul cuprins:
„d) mecanisme de cooperare cu alte ţări în vederea considerării efectelor transfrontaliere asupra calităţii mediului marin al ţărilor din aceeaşi regiune sau subregiune marină şi a atingerii unei stări ecologice bune în regiunea sau subregiunea marină în cauză.”
50. În cuprinsul legii:
sintagma „organul central al administraţiei publice în domeniul mediului”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Ministerul Mediului” la forma gramaticală corespunzătoare, cu excepţia articolului 14 alineatul (1);
sintagma „instituţia competentă”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Agenţia de Mediu” la forma gramaticală corespunzătoare;
sintagma „autoritatea administrativă de gestionare a apelor”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Instituţia Publică Administraţia Naţională „Apele Moldovei”” la forma gramaticală corespunzătoare.
Art.II. – (1) Prezenta lege intră în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia prevederilor art.I pct.19 în partea ce se referă la art.19 alin.(22), pct.34 în partea ce se referă la art.33 alin.(4), pct.36 în partea ce se referă la art.38 alin (21), pct.37 în partea ce se referă la art.381, pct.43 în partea ce se referă la art.46 alin.(3), care intră în vigoare la 1 ianuarie 2026.
(2) Guvernul, în termen de 24 de luni de la data publicării prezentei legi:
a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea cadrului normativ în concordanţă cu prezenta lege;
b) va asigura elaborarea actelor normative necesare pentru punerea în aplicare a prezentei legi.
(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.440/1995 cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.43, art.482).
(4) Guvernul va asigura republicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a Legii apelor nr.272/2011.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Igor GROSU
|
| Nr.352. Chişinău, 15 decembrie 2023. |