D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.146g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate

 a articolului 39 alin.(1) lit.q) din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind

administraţia publică locală şi a articolului 37 lit.d) din Legea

nr.1453 din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat

 

nr. 139  din  12.12.2019

 

Monitorul Oficial nr.36-43/21 din 07.02.2020

 

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 5 august 2019

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 12 decembrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

 

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 39 alin.(1) lit.q) din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală şi a articolului 37 lit.d) din Legea nr.1453 din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat, ridicată de către dl Vasile Stropşa, parte în dosarul nr.2ra-845/19, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională pe 5 august 2019 de Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie (domnii judecători Ion Druţă, Tatiana Vieru, Oleg Sternioală, Victor Burduh, Ala Cobăneanu), în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

 

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 29 septembrie 2016, dna Vasilisa Tronciu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva dlui Vasile Stropşa, cu privire la repunerea în termen, constatarea faptului acceptării succesiunii, recunoaşterea valabilităţii testamentului nr.25 din 27 decembrie 2010, autentificat de secretarul consiliului primăriei satului Paşcani, raionul Hânceşti, declararea nulităţii testamentului nr.421 din 14 februarie 2002, înregistrat pe numele dlui Vasile Stropşa la notarul public Veronica Macar.

4. Pe 7 decembrie 2016, dl Vasile Stropşa a depus o cerere reconvenţională împotriva dnei Vasilisa Tronciu, cu privire la constatarea acceptării succesiunii, declararea nulităţii testamentului nr.25 din 27 decembrie 2010 şi constatarea locului deschiderii succesiunii după decesul dnei Vasilisa Stropşa pe 28 decembrie 2010, în satul Pereni, raionul Hânceşti.

5. Prin hotărârea din 4 octombrie 2017, Judecătoria Hânceşti, sediul central, a admis cererea de chemare în judecată, a constatat acceptarea succesiunii de către dna Vasilisa Tronciu după decesul bunicii sale Vasilisa Stropşa, decedată la 28 decembrie 2010, a constatat că testamentul nr.421 din 14 februarie 2002 pe numele dlui Vasile Stropşa este nul din data întocmirii testamentului nr.25 din 27 decembrie 2010 pe numele dnei Vasilisa Tronciu. Totodată, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reconvenţională depusă de dl Vasile Stropşa.

6. De asemenea, pe 30 iulie 2018, printr-o hotărâre suplimentară, Judecătoria Hânceşti, sediul central, a constatat valabilitatea testamentului nr.25 din 27 decembrie 2010, autentificat de secretarul consiliului comunei Paşcani, raionul Hânceşti.

7. Prin decizia din 20 decembrie 2018, Curtea de Apel Chişinău a admis apelul declarat de dl Vasile Stropşa, a casat hotărârea Judecătoriei Hânceşti, sediul central, din 4 octombrie 2017 şi hotărârea suplimentară din 30 iulie 2018 a Judecătoriei Hânceşti, sediul central, încheierile din 27 iulie 2018 şi 30 iulie 2018 ale Judecătoriei Hânceşti, sediul central, şi a emis o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă cererea de repunere în termenul de prescripţie înaintată de dna Vasilisa Tronciu, a respins cererea cu privire la anularea testamentului nr.421 din 14 februarie 2002, perfectat pe numele dlui Vasile Stropşa, a admis cererea reconvenţională înaintată de Vasile Stropşa şi a declarat nul testamentul nr.25 din 27 decembrie 2010, întocmit pe numele dnei Vasilisa Tronciu de secretarul consiliului comunei Pereni, raionul Hânceşti.

8. De asemenea, Curtea de Apel Chişinău a constatat acceptarea succesiunii testamentare de către dl Vasile Stropşa după decesul dnei Vasilisa Stropşa şi a precizat locul deschiderii succesiunii în satul Pereni, raionul Hânceşti.

9. Pe 19 februarie 2019, dna Vasilisa Tronciu a declarat recurs împotriva deciziei din 20 decembrie 2018 a Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

10. În cadrul şedinţei de judecată din 31 iulie 2019, dl Vasile Stropşa a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 39 alin.(1) lit.q) din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală şi a articolului 37 lit.d) din Legea nr.1453 din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat.

11. Prin încheierea din aceeaşi dată, Curtea Supremă de Justiţie a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

 

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

„[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

„1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sînt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat.”

13. Prevederile relevante ale Legii nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală (abrogate prin Legea nr.246 din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială), în vigoare la data apariţiei raporturilor juridice litigioase, sunt următoarele:

Articolul 39

Atribuţiile secretarului

„(1) Secretarul îndeplineşte, sub autoritatea primarului, următoarele atribuţii de bază:

[…]

q) îndeplineşte acte notariale conform Legii cu privire la notariat;

[…].”

14. Prevederile relevante ale Legii nr.1453 din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat (abrogate prin Legea nr.246 din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială), în vigoare la data apariţiei raporturilor juridice litigioase, sunt următoarele:

Articolul 37

Competenţa persoanelor cu funcţie de răspundere abilitate

ale autorităţilor administraţiei publice locale

„Persoanele cu funcţie de răspundere abilitate ale autorităţilor administraţiei publice locale îndeplinesc următoarele acte notariale:

[…]

d) autentificarea testamentelor;

[…].”

15. Prevederile relevante ale Codului civil, în redacţia Legii nr.1107 din 6 iunie 2002, sunt următoarele:

Articolul 1458

Forma testamentului

„Testamentul poate fi întocmit doar în una din următoarele forme:

a) olograf – scris în întregime personal, datat şi semnat de testator;

b) autentic – autentificat notarial, precum şi asimilat cu cel autentificat notarial;

c) mistic – scris în întregime, datat şi semnat de testator, strâns şi sigilat şi apoi prezentat notarului, care aplică inscripţia de autentificare pe plic şi îl semnează împreună cu testatorul.”

16. Prevederile relevante ale Codului civil, în redacţia Legii nr.133 din 15 noiembrie 2018 privind modernizarea Codului civil şi modificarea unor acte legislative, sunt următoarele:

Articolul 2227

Testamentele privilegiate întocmite

în situaţii speciale

„Se consideră testamente privilegiate întocmite în situaţii speciale următoarele testamente întocmite cu respectarea condiţiei prevăzute la articolul 2228 alin.(1):

[…]

f) testamentele autentificate de secretarii consiliilor locale în condiţiile legii.”

 

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

17. Autorul excepţiei consideră că textele de lege contestate care le acordă persoanelor cu funcţie de răspundere abilitate ale autorităţilor administraţiei publice locale competenţa de a îndeplini acte notariale vin în contradicţie cu dispoziţiile altor legi, deoarece testamentele autentificate sub autoritatea primarului de secretarii consiliilor locale nu sunt asimilate celor autentificate notarial, potrivit articolelor 1458 şi 1459 din Codul civil (în redacţia Legii nr.1107 din 6 iunie 2002).

18. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul mai pretinde că dispoziţiile contestate încalcă dreptul la moştenire a proprietăţii private, garantat de articolul 46 alin.(6) din Constituţie şi de articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

19. De asemenea, autorul excepţiei menţionează că prevederile articolului 39 alin.(1) lit.q) din Legea privind administraţia publică locală şi ale articolului 37 lit.d) din Legea nr.1453 din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat contravin articolelor 1 alin.(3), 16, 20 şi 26 din Constituţie.

 

B. Aprecierea Curţii

20. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

21. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală şi a Legii nr.1453 din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

22. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl Vasile Stropşa, parte în dosarul nr.2ra-845/19, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie lit.q) din alin.(1) al articolului 39 din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală şi lit.d) din articolul 37 din Legea nr.1453 din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat, care stabilesc competenţa secretarului consiliului local de a îndeplini sub autoritatea primarului acte notariale conform Legii cu privire la notariat, i. e. competenţa de a autentifica testamente.

24. În jurisprudenţa sa constantă, Curtea a statuat că excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată referitor la actele indicate în articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie care nu mai sunt în vigoare, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă raporturilor juridice litigioase şi este determinantă în soluţionarea cauzei (HCC nr.2 din 9 februarie 2016, §73). În acest context, Curtea reţine că, deşi normele legale criticate nu mai sunt în vigoare, fiind abrogate prin Legea nr.246 din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială, efectele generate de prevederile acesteia continuă până în prezent, astfel încât textele de lege contestate sunt aplicabile litigiului în cauză.

25. Curtea observă că, deşi autorul sesizării a invocat pretinsa încălcare a articolelor 1 alin.(3), 16, 20 şi 26 din Constituţie, motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se axează, în principal, pe ideea că textele de lege criticate contravin articolului 46 alin.(6) din Constituţie. Întrucât autorul excepţiei nu îşi motivează criticile de neconstituţionalitate în raport cu dispoziţiile constituţionale din articolele 1 alin.(3), 16, 20 şi 26, invocate în sprijinul obiecţiei formulate, Curtea nu are competenţa de a formula critici la care, ulterior, să şi răspundă. În acest context, Curtea reiterează că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care, prin prisma articolului 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele (a se vedea DCC nr.44 din 22 mai 2017, §19; DCC nr.126 din 15 decembrie 2017, §28).

26. Totodată, Curtea nu poate reţine critica potrivit căreia dispoziţiile legale contestate sunt în contradicţie cu alte acte normative de aceeaşi categorie, spre exemplu, cu Codul civil. În acest sens, Curtea reiterează că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, dar nu raportarea la alte norme infraconstituţionale sau compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel, s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.40 din 21 decembrie 2017, §29). Prin urmare, o pretinsă incompatibilitate între două sau mai multe norme legale infraconstituţionale cuprinse în acte normative distincte nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci reprezintă un conflict de legi, a cărui rezolvare îi revine judecătorului de drept comun.

27. Curtea observă că, în conţinutul şi spiritul Constituţiei, nu există o regulă strictă, conform căreia testamentele să fie întocmite doar de notar. Mai mult, în dreptul civil comparat, un testament poate fi întocmit atât de notar, cât şi de alte persoane învestite prin lege cu atribuţii de întocmire/înregistrare a testamentelor.

28. Astfel, în circumstanţe speciale extraordinare, articolul 1543 din Codul civil ceh permite înregistrarea testamentelor care nu conţin condiţii tipice testamentelor autentice. Prin urmare, dacă există temerea rezonabilă că testatorul va deceda înainte de a întocmi testamentul sub forma unui act autentic, primarul municipiului pe teritoriul căruia se află testatorul îi poate înregistra testamentul în prezenţa a doi martori. În aceleaşi condiţii, o persoană care are competenţa legală să exercite atribuţiile primarului poate înregistra un testament. De asemenea, articolul 951 din Codul civil polonez permite întocmirea unui testament în faţa unor funcţionari din administraţia locală a comunei, adică în faţa administratorului comunei (primar, preşedinte al oraşului), secretarului comunei şi şefului oficiului registrului. De altfel, articolul 1043 alin.(1) din Codul civil al României prevede că un testament este considerat autentic dacă a fost autentificat de un notar public sau de o altă persoană învestită cu autoritate publică de către stat, potrivit legii. La fel, pentru cazuri urgente, care nu suportă amânare, articolele 2249-2252 din Codul civil german prevăd posibilitatea întocmirii de testamente în cazuri excepţionale în faţa primarului localităţii unde se află testatorul şi în prezenţa a doi martori. Acest tip de testament îşi pierde valabilitatea după trei luni de la data întocmirii lui, dacă situaţia s-a normalizat şi nu este confirmat ulterior de testator.

29. Mai mult, competenţele persoanelor cu funcţie de răspundere abilitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de a autentifica testamente sunt stabilite şi prin articolul 2227 lit.f) din Codul civil (în redacţia Legii nr.133 din 15 noiembrie 2018 privind modernizarea Codului civil şi modificarea unor acte legislative), care prevede că testamentele autentificate de secretarii consiliilor locale în condiţiile legii se consideră testamente privilegiate întocmite în situaţii speciale. Chiar dacă Codul civil, până la republicare, nu includea secretarul consiliului local printre subiecţii cu drept de autentificare a testamentelor, alte două legi (Legea privind administraţia publică locală şi Legea cu privire la notariat) îi atribuiau acestuia competenţa de a îndeplini acte notariale, inclusiv de a întocmi testamentul.

30. În acest context, Curtea reţine că este prerogativa Parlamentului de a stabili subiectele cu competenţe de autentificare a testamentelor, precum şi condiţiile în care un testament poate fi autentificat de alte autorităţi decât notarul, iar acest fapt nu reprezintă, din perspectiva articolului 46 din Constituţie, o încălcare a dreptului de proprietate, aceasta ţinând de marja sa discreţionară, în conformitate cu prevederile constituţionale de la articolul 72 alin.(3) lit.i).

31. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 39 alin.(1) lit.q) din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală şi a articolului 37 lit.d) din Legea nr.1453 din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat, ridicată de către dl Vasile Stropşa, parte în dosarul nr.2ra-845/19, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.