D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.219g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate

a unor dispoziţii din articolul 35 alin.(2) din Codul de procedură penală

(procedura soluţionării cererii de recuzare şi a declaraţiei de abţinere)

 

nr. 6  din  11.01.2021

 

Monitorul Oficial nr.57-65/28 din 26.02.2021

 

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 23 decembrie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 11 ianuarie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

 

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului „examinarea cererii de recuzare sau a declaraţiei de abţinere se face în aceeaşi zi, ascultând părţile şi persoana a cărei recuzare se cere” din articolul 35 alin.(2) din Codul de procedură penală, ridicată de dnii avocaţi Denis Calaida şi Aureliu Colenco, în interesele dlui Ilan Şor, în dosarul nr.05-1a-195-13022018, pendinte la Curtea de Apel Cahul.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată de la Curtea de Apel Cahul format din dna Galina Vavrin şi dnii Tudor Berdilă şi Ion Dănăilă, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

 

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 21 iunie 2017, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, i-a constatat vinovăţia dlui Ilan Şor în comiterea infracţiunilor prevăzute la articolele 196 alin.(4) [cauzarea de daune materiale în proporţii deosebit de mari prin înşelăciune sau abuz de încredere] şi 243 alin.(3) lit.b) [spălarea banilor în proporţii deosebit de mari] din Codul penal.

4. Sentinţa primei instanţe a fost contestată cu apel de procuror şi de către apărătorii inculpatului. Cererile de apel se află în examinare la Curtea de Apel Cahul, completul de judecată format din dna Nina Veleva şi dnii Vitalie Movilă şi Evghenii Dvurecenschii.

5. În cadrul şedinţei de judecată din 17 decembrie 2020, dnii avocaţi Denis Calaida şi Aureliu Colenco au depus, în interesele dlui Ilan Şor, o cerere de recuzare a judecătorilor menţionaţi supra. Cererea de recuzare a fost repartizată unui complet de judecată de la Curtea de Apel Cahul format din dna Galina Vavrin şi dnii Tudor Berdilă şi Ion Dănăilă.

6. Pe 21 decembrie 2020, în cadrul şedinţei de examinare a cererii de recuzare, dnii avocaţi Denis Calaida şi Aureliu Colenco au ridicat, în interesele dlui Ilan Şor, excepţia de neconstituţionalitate a textului „examinarea cererii de recuzare sau a declaraţiei de abţinere se face în aceeaşi zi, ascultând părţile şi persoana a cărei recuzare se cere” din articolul 35 alin.(2) din Codul de procedură penală.

7. Printr-o încheiere din aceeaşi zi, Curtea de Apel Cahul a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

 

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

„[…]

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.”

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

[…].”

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

„[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[…].”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

9. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 35

Procedura soluţionării cererii de recuzare şi a declaraţiei de abţinere

„(1) Recuzarea sau abţinerea judecătorului se soluţionează de un alt judecător sau, după caz, de un alt complet de judecată. La soluţionarea recuzării sau abţinerii judecătorilor dintr-un complet format din 3 sau 5 judecători, judecătorii nerecuzaţi din acest complet pot fi incluşi în noul complet de judecată.

(2) Examinarea cererii de recuzare sau a declaraţiei de abţinere se face în aceeaşi zi, ascultând părţile şi persoana a cărei recuzare se cere. În cazul în care nu se poate forma un nou complet de judecată în aceeaşi instanţă, recuzarea se soluţionează, în cel mult 10 zile de la primirea dosarului, de instanţa ierarhic superioară, care, dacă admite recuzarea sau abţinerea, desemnează pentru judecarea cauzei o instanţă egală în grad cu instanţa în care s-a produs recuzarea.

[…].”

 

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate afirmă că textul „examinarea cererii de recuzare sau a declaraţiei de abţinere se face în aceeaşi zi, ascultând părţile şi persoana a cărei recuzare se cere” din articolul 35 alin.(2) din Codul de procedură penală este imprevizibil, pentru că nu este clar dacă judecătorul sau completul de judecată care examinează cererea de recuzare este obligat sau nu să citeze/cheme persoanele recuzate, în vederea ascultării acestora.

11. De asemenea, autorii excepţiei de neconstituţionalitate notează că textul contestat conferă judecătorilor care examinează o cerere de recuzare spaţiu de abuz şi arbitrariu.

12. În opinia sa, dispoziţiile contestate încalcă articolul 23 alin.(2) coroborat cu articolele 1 alin.(3), 4 alin.(2), 20, 21, 26 alin.(1) şi (2) şi 54 din Constituţie.

 

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentanţii unei părţi din proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul „examinarea cererii de recuzare sau a declaraţiei de abţinere se face în aceeaşi zi, ascultând părţile şi persoana a cărei recuzare se cere” din articolul 35 alin.(2) din Codul de procedură penală. Prevederile contestate stabilesc procedura soluţionării cererii de recuzare şi a declaraţiei de abţinere.

17. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care a fost solicitată recuzarea unui complet de judecată (a se vedea §5 supra). Prin urmare, Curtea consideră că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

18. Curtea observă că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

19. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă pendinte în faţa instanţelor de judecată. Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă în vreun drept fundamental (DCC nr.8 din 24 ianuarie 2020, §27; DCC nr.24 din 2 martie 2020, §18; DCC nr.63 din 11 iunie 2020, §19; DCC nr.64 din 11 iunie 2020, §19).

20. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate pretind că textul contestat ar fi imprevizibil şi că ar contraveni articolului 23 alin.(2) [calitatea legii] coroborat cu articolele 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 4 alin.(2) [drepturile şi libertăţile omului], 20 [accesul liber la justiţie], 21 [prezumţia nevinovăţiei], 26 alin.(1) şi (2) [dreptul la apărare] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

21. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că articolele 1 alin.(3), 4, 23 şi 54 din Constituţie nu au aplicabilitate de sine stătătoare (a se vedea DCC nr.56 din 2 iunie 2020, §23-24; DCC nr.162 din 29 decembrie 2020, §24 şi §26). Pentru a fi aplicabile, autorul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturi substanţiale garantate de Constituţie.

22. Sub acest aspect, prevederile contestate nu reclamă vreo problemă de constituţionalitate din perspectiva accesului liber la justiţie, a prezumţiei de nevinovăţie, precum şi a dreptului la apărare. În consecinţă, nu există vreo ingerinţă în articolele 20, 21 şi 26 din Constituţie. Dimpotrivă, dispoziţiile criticate instituie o garanţie pentru părţi şi persoana a cărei recuzare se cere, i.e. de a-şi prezenta poziţia în faţa judecătorului sau a completului de judecată care examinează cererea de recuzare.

23. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa drepturilor fundamentale invocate de autorii sesizării, Curtea subliniază că nici articolele 1 alin.(3), 4, 23 şi 54 din Constituţie nu sunt incidente.

24. Totodată, Curtea reţine că Codul de procedură penală nu poate să abunde în texte explicative. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept procedural penal (DCC nr.63 din 25 aprilie 2019, §16-17; DCC nr.91 din 19 septembrie 2019, §17; DCC nr.118 din 13 octombrie 2020, §24).

25. Mai mult, Curtea observă că, sub aparenţa unor critici referitoare la imprevizibilitatea prevederilor contestate, autorii excepţiei de neconstituţionalitate îşi exprimă, prin argumentele invocate, dezacordul cu felul în care a fost interpretat şi aplicat textul contestat în cauza sa de către instanţa de judecată.

26. Curtea reaminteşte că aspectele legate de interpretarea şi aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale (a se vedea DCC nr.91 din 19 septembrie 2019, §19; DCC nr.106 din 7 octombrie 2019, §25; DCC nr.134 din 24 noiembrie 2020, §20). Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată.

27. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a textului „examinarea cererii de recuzare sau a declaraţiei de abţinere se face în aceeaşi zi, ascultând părţile şi persoana a cărei recuzare se cere” din articolul 35 alin.(2) din Codul de procedură penală, ridicată de dnii avocaţi Denis Calaida şi Aureliu Colenco, în interesele dlui Ilan Şor, în dosarul nr.05-1a-195-13022018, pendinte la Curtea de Apel Cahul.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.