H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentului privind ambalajele

şi deşeurile de ambalaje

 

nr. 561  din  31.07.2020

 

Monitorul Oficial nr.212-220/743 din 21.08.2020

 

* * *

În temeiul art.12 alin.(15), art.54 alin.(3) şi (9) şi art.68 alin.(1) lit.a) şi c) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.459-471, art.916), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (se anexează).

2. Raportarea obligatorie privind atingerea etapizată a obiectivelor anuale la nivel naţional de către producători în ceea ce priveşte valorificarea, inclusiv prin reciclare, a deşeurilor de ambalaje, în funcţie de tipul de material de ambalaj, se efectuează începând cu data de 1 ianuarie 2024, în conformitate cu anexa nr.2 la Regulamentul menţionat la pct.1.

3. Monitorizarea şi implementarea prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenţiei de Mediu.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului, prin intermediul Inspectoratului pentru Protecţia Mediului.

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.323 din 30.04.2024, în vigoare 27.07.2024]

 

5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 12 luni după publicare.

 

 

 

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului

nr.561 din 31 iulie 2020

 

REGULAMENT

privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje

 

Prezentul Regulament transpune parţial Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 365 din 31 decembrie 1994), aşa cum a fost modificată ultima oară prin Directiva 2018/852/UE a Parlamentului şi a Consiliului din 30 mai 2018, şi transpune Decizia Comisiei 97/129/CE din 28 ianuarie 1997 de stabilire a sistemului de identificare a materialelor folosite pentru ambalaje, în conformitate cu Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind ambalajele şi deşeurile provenite din ambalaje (Text cu relevanţa pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 50 din 20 februarie 1997.

 

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (în continuare – Regulament) reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje în scopul prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului, asigurând un grad ridicat de protecţie a mediului, funcţionarea pieţei şi evitarea obstacolelor în calea comerţului, prevenirea denaturării sau limitării concurenţei.

2. Prezentul Regulament stabileşte măsurile prioritare destinate prevenirii producerii deşeurilor de ambalaje şi principiile privind reducerea eliminării finale a deşeurilor de ambalaje prin reutilizare, reciclare şi valorificarea acestora.

3. Sunt supuse prevederilor prezentului Regulament toate ambalajele plasate pe piaţă, indiferent de materialul din care au fost realizate, fie că sunt utilizate, fie că provin din industrie, birouri, magazine, servicii, din gospodăriile populaţiei, fie din orice alte activităţi, precum şi toate deşeurile de ambalaje, indiferent de modul de generare.

4. Prevederile prezentului Regulament se aplică fără a aduce atingere altor prevederi legislative naţionale privind cerinţele de calitate existente pentru ambalaje în ceea ce priveşte siguranţa, protecţia sănătăţii şi igiena produselor ambalate, cerinţele de transport şi prevederile privind gestionarea deşeurilor periculoase.

5. În sensul prezentului Regulament, suplimentar la noţiunile din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, se aplică noţiunile de mai jos, care au următoarele semnificaţii:

1) ambalaj – toate produsele astfel cum sunt definite în art.54 alin.(2) lit.a) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

Criteriile care stau la baza definirii unui obiect ca ambalaj şi exemplele care ilustrează aplicarea acestor criterii sunt enumerate în anexa nr.1;

2) ambalaj primar – ambalaj conceput şi realizat pentru a îndeplini funcţia de unitate de vânzare, pentru utilizatorul final sau consumator, în punctul de achiziţie;

3) ambalaj secundar – ambalaj grupat, supraambalaj – ambalaj conceput pentru a constitui la punctul de achiziţie o grupare a unui număr de unităţi de vânzare, indiferent dacă acesta este vândut ca atare către utilizator sau consumatorul final ori dacă el serveşte numai ca mijloc de umplere a rafturilor în punctul de vânzare; el poate fi separat de produs fără a afecta caracteristicile produsului;

4) ambalaj terţiar – ambalaj pentru transport – ambalaj conceput pentru a uşura manipularea şi transportul unui număr de unităţi de vânzare sau ambalaje grupate, în scopul prevenirii deteriorării în timpul manipulării ori transportului. Ambalajul pentru transport nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene;

5) ambalaj reutilizabil – ambalaj refolosit pentru acelaşi scop, a cărui returnare de către consumator ori comerciant este asigurată de plata unei sume-sistem depozit, prin reachiziţionare sau altfel.

Criteriile care stau la baza gestionării ambalajului reutilizabil sunt enumerate în anexa nr.10;

6) ambalaj de desfacere – ambalaj care îndeplineşte criteriul menţionat la lit.b) din anexa nr.1;

7) ambalaj compozit – ambalaj confecţionat din diferite materiale, care nu pot fi separate manual, fiecare nedepăşind un procentaj dat din masă;

8) costuri nete de gestionare – costuri de colectare separată, transport, stocare temporară şi de sortare, din care se scad veniturile dobândite din vânzările de materii prime secundare obţinute din deşeurile de ambalaje;

9) deşeuri de ambalaje – orice ambalaje sau materiale de ambalare astfel cum sunt definite în art.54 alin.(2) lit.b) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, cu excepţia reziduurilor de producţie;

10) deşeuri de ambalaje generate – cantitatea de ambalaje care devin deşeuri după ce acestea au fost utilizate pentru a conţine, a proteja, a livra şi a prezenta produse. Deşeurile de ambalaje generate nu includ reziduurile de orice fel rezultate din producţia de ambalaje şi de materiale de ambalare ori din orice alt proces de producţie. În sensul prezentului Regulament, cantitatea de deşeuri de ambalaje generate într-un an se consideră a fi egală cu cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţă în anul respectiv;

11) material de ambalaj – materialele utilizate pentru fabricarea ambalajelor, care includ materiile prime şi cele reciclabile înainte ca acestea să devină ambalaje;

12) material reciclabil – înseamnă sticla, aluminiul, oţelul, hârtia/cartonul, plasticul sau lemnul, precum şi materialele de ambalaje alcătuite dintr-o combinaţie a acestor materiale, care nu pot fi separate manual, fiecare nedepăşind un procentaj dat din masă;

13) obiectiv de reciclare – cantitatea totală de deşeuri de ambalaje reciclate, raportată la cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate;

14) obiectiv de valorificare – cantitatea totală de deşeuri de ambalaje valorificată, raportată la cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generată;

15) pungi de transport din plastic oxodegradabile – pungi de transport fabricate din materiale plastice care includ aditivi ce catalizează fragmentarea materialelor plastice în microfragmente;

16) producători – în ceea ce priveşte ambalajele, în conformitate cu pct.13, înseamnă producătorii, importatorii, comercianţii, distribuitorii de ambalaje şi produse ambalate;

17) reciclare organică – tratare aerobă (compostare) sau anaerobă (biometanizare) în condiţii controlate şi utilizând microorganisme a părţilor biodegradabile ale deşeurilor de ambalaje care produc reziduuri organice stabilizate sau metan. Depozitarea în depozite nu poate fi considerată reciclare organică;

18) sistem colectiv – organizaţie nonprofit, creată de cel puţin trei producători de ambalaje în vederea realizării obligaţiilor acestor producători sau ale reprezentanţilor autorizaţi care acţionează în numele producătorilor cu privire la gestionarea deşeurilor de ambalaje;

19) sistem depozit – sistem prin care cumpărătorul, la achiziţionarea unui produs ambalat într-un ambalaj reutilizabil, plăteşte vânzătorului o sumă de bani care îi este rambursată atunci când ambalajul este returnat.

 

II. PREVENIRE

6. Competenţa elaborării şi promovării programelor de prevenire a generării deşeurilor de ambalaje îi revine organului central de mediu al administraţiei publice, în conformitate cu art.36 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

7. Producătorii de ambalaje prevăzuţi la pct.13:

1) implementează măsuri de prevenire a generării de deşeuri de ambalaje în conformitate cu prevederile anexei nr.4 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, inclusiv privind reducerea consumului specific de material pe tip de ambalaj şi produs;

2) adoptă măsuri specifice pentru a asigura o reducere durabilă a consumului de pungi de transport din plastic subţire, luând în considerare prevederile art.54 alin.(5) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

 

III. CERINŢE ESENŢIALE ŞI MĂSURI SPECIFICE

8. Gestionarea ambalajelor se realizează cu respectarea cerinţelor esenţiale prevăzute la art.54 alin.(6) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

9. Se permite plasarea pe piaţă numai a ambalajelor care respectă cerinţele esenţiale prevăzute la art.54 alin.(6) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

10. Este interzisă obstrucţionarea plasării pe piaţă a ambalajelor care îndeplinesc cerinţele esenţiale prevăzute la art.54 alin.(6) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

 

IV. VALORIFICAREA ŞI RECICLAREA

11. Obiectivele privind valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje, care trebuie atinse la nivel naţional, etapizat, potrivit anexei nr.2, nu mai târziu de anul 2029, sunt următoarele:

1) valorificarea a minimum 50% din greutatea deşeurilor de ambalaje;

2) reciclarea a minimum 45% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, cu realizarea următoarelor valori minime pentru reciclarea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaje:

a) 45% din greutate pentru sticlă;

b) 50% din greutate pentru hârtie/carton;

c) 40% din greutate pentru metal;

d) 10% din greutate pentru lemn;

e) 20% din greutate pentru plastic, considerându-se numai materialul reciclat sub formă de plastic.

12. În vederea realizării obiectivelor prevăzute la pct.11, deşeurile de ambalaje exportate, cu respectarea prevederilor art.63 şi 64 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, pot fi considerate pentru atingerea ţintelor de valorificare şi reciclare numai dacă există o dovadă scrisă ce confirmă că valorificarea/reciclarea ambalajelor a avut loc.

13. Responsabilitatea pentru ambalajele devenite deşeuri, în conformitate cu prevederile art.12 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, îi revine după cum urmează:

1) producătorilor care plasează pe piaţă produse ambalate – pentru deşeurile de ambalaje generate de ambalajele primare, secundare şi terţiare, folosite pentru ambalarea produselor pe care le plasează pe piaţă, cu excepţia ambalajelor de desfacere;

2) producătorilor care supraambalează produse ambalate în vederea revânzării/redistribuirii pe piaţă – pentru ambalajele utilizate pentru supraambalare;

3) producătorilor care fabrică/importă, pentru plasare pe piaţă, ambalaje de desfacere, inclusiv pungi de cumpărături din plastic – pentru respectivele ambalaje;

4) producătorilor care dau spre închiriere ambalaje, sub orice formă, cu titlu profesional pentru respectivele ambalaje. Se dau spre închiriere ambalaje reutilizabile (navete, paleţi, butelii, ambalaje din plastic pentru distribuţie (găleţi, cutii), acestea declarând-se prima dată când sunt introduse pe piaţă.

14. Responsabilităţile producătorilor prevăzuţi la pct.13 se pot realiza:

1) individual, pentru ambalajele propriilor produse;

2) prin transferarea responsabilităţilor, pe bază de contract, către sistemul colectiv.

15. Producătorii prevăzuţi la pct.13, care îşi îndeplinesc responsabilităţile individual, preiau de la beneficiari şi de la consumatori ambalajele folosite rezultate de la propriile produse prin intermediul propriilor puncte de colectare a acestora.

16. Sistemele colective, autorizate în conformitate cu prevederile art.25 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, care acţionează în numele producătorilor, în scopul onorării responsabilităţilor acestora de colectare separată a deşeurilor de ambalaje în vederea asigurării ţintelor de reciclare şi valorificare, în conformitate cu prevederile art.12 şi 29 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, asigură îndeplinirea condiţiilor contractuale privind gestionarea deşeurilor de ambalaje, prin:

1) încheierea contractelor de aderare la sistemul colectiv cu oricare dintre producătorii care solicită acest lucru şi acceptă condiţiile contractuale;

2) acceptarea în rândul membrilor sistemului colectiv a producătorilor care solicită acest lucru şi care corespund criteriilor prevăzute în statutul sistemului colectiv. Sistemul colectiv nu poate refuza cererea de aderare, cu excepţia cazului în care prezintă o justificare întemeiată şi primeşte aprobarea Agenţiei de Mediu (în continuare – Agenţie);

3) preluarea deşeurilor de ambalaje şi facilitarea transferului către agenţii economici autorizaţi care asigură valorificarea acestora;

4) reinvestirea eventualului profit în aceleaşi tipuri de activităţi întreprinse în vederea îndeplinirii responsabilităţilor ce le revin producătorilor pentru care au preluat responsabilitatea;

5) încheierea contractelor cu reciclatorii şi valorificatorii autorizaţi;

6) asigurarea acoperirii întregii zone în care sunt comercializate produsele producătorilor de la care au preluat responsabilitatea;

7) stabilirea tarifelor pe care le percep de la producătorii prevăzuţi la pct.13 la un nivel corespunzător atât atingerii obiectivelor minime prevăzute în anexa nr.2, cât şi gestionării tuturor cantităţilor de deşeuri de ambalaje pentru care este solicitat de către unităţile administrativ-teritoriale şi de către producătorii prevăzuţi la pct.13 să le gestioneze;

8) afişarea costurilor nete de gestionare a deşeurilor de ambalaje pe pagina web oficială în termen de 15 zile de la emiterea autorizaţiei;

9) afişarea listei cu producătorii afiliaţi sistemului colectiv pe pagina web oficială în termen de 15 zile de la emiterea autorizaţiei şi actualizarea ei când este cazul.

17. Pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la pct.16, sistemul colectiv poate avea şi calitatea de comerciant de deşeuri, în condiţiile Legii nr.209/2016 privind deşeurile, prin investirea profitului în propriul sistem.

18. Autorităţile publice locale sau, după caz, asociaţiile regionale de management al deşeurilor, de comun acord cu sistemele colective, sunt responsabile pentru deşeurile de ambalaje din deşeurile municipale şi asigură, prin intermediul operatorului de salubrizare, colectarea separată, transportul către instalaţiile de sortare, sortarea deşeurilor menajere şi similare care includ deşeurile de ambalaje şi încredinţarea acestora, direct sau prin intermediul sistemelor colective, spre valorificare.

19. Producătorii prevăzuţi la pct.13 asigură returnarea ambalajelor utilizate sau colectarea deşeurilor de ambalaje de la distribuitori prin sistemele colective, cel puţin fără a solicita plată de la aceştia şi asigură încredinţarea lor unui valorificator autorizat.

20. Deşeurile de ambalaje generate în alt stat, care sunt importate în vederea valorificării, nu se consideră ca fiind deşeuri de ambalaje gestionate pentru îndeplinirea obiectivelor naţionale din prezentul Regulament.

21. Sistemul colectiv transmite Agenţiei, până la data de 20 noiembrie a fiecărui an, costurile nete de gestionare a unei tone pentru fiecare material de ambalaj corespunzătoare anului precedent.

22. În cazul în care producătorii prevăzuţi la pct.13, care îşi îndeplinesc responsabilităţile individual, nu îndeplinesc cel puţin obiectivele anuale prevăzute în anexa nr.2, este necesar ca, pentru atingerea obiectivelor, să plătească la bugetul de stat către Fondul Ecologic Naţional o sumă egală cu costurile nete de gestionare a unei tone pentru fiecare categorie de ambalaj înmulţit cu cantitatea de deşeuri de ambalaje nevalorificată.

23. Sumele datorate la bugetul de stat prevăzute la pct.22 se plătesc până la data de 31 martie a anului următor celui pentru care nu s-au realizat obiectivele.

 

V. REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢII SISTEMELOR

INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE

24. Producătorii care efectuează operaţiuni de valorificare a deşeurilor de ambalaje trebuie să deţină autorizaţie de mediu pentru gestionarea deşeurilor, cu indicarea explicită a operaţiunilor de valorificare şi eliminare pe care le poate aplica asupra acestora, conform anexei nr.1 şi nr.2 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

25. Producătorii care îşi îndeplinesc responsabilităţile individual sau prin intermediul sistemelor colective îşi desfăşoară activitatea numai dacă deţin un plan de operare elaborat în conformitate cu cerinţele anexei nr.3 şi aprobat de către Agenţie. Planul de operare se depune la Agenţie odată cu depunerea cererii de înregistrare în Lista producătorilor, în conformitate cu pct.50.

26. Agenţia ia o decizie cu privire la aprobarea planului de operare în termen de 10 zile, termen în care Agenţia poate solicita clarificări şi informaţii necesare pentru a permite o evaluare substanţială a planului.

27. Sistemele colective prevăzute la pct.14 subpct.2) trebuie să obţină autorizaţia de desfăşurare a activităţilor ce ţin de implementarea responsabilităţii extinse a producătorului, în conformitate cu art.25 alin.(4) şi (6) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, care include planul de operare aprobat de Agenţie.

28. Producătorii care îşi îndeplinesc responsabilităţile individual sau prin intermediul sistemelor colective înştiinţează Agenţia printr-o scrisoare de notificare privind intenţia de a desfăşura activitatea în anul următor. Scrisoarea de notificare se transmite până la data de 20 noiembrie a fiecărui an în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr.4.

 

VI. SISTEME DE RETURNARE ŞI COLECTARE

29. Producătorii care generează ambalaje utilizate şi/sau deşeuri de ambalaje rezultate din activitatea de comerţ sau de producţie:

1) returnează ambalajele utilizate către furnizori; sau

2) predau/comercializează ambalajele utilizate şi/sau deşeurile de ambalaje către un colector autorizat în conformitate cu art.25 alin.(4) şi (6) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

30. Colectorii autorizaţi care nu colaborează cu un sistem colectiv asigură reciclarea deşeurilor de ambalaje colectate sau valorificarea acestora, în cazul în care nu pot fi reciclate.

31. Producătorii care generează deşeuri de ambalaje municipale le predau operatorilor de salubrizare, iar în cazul ambalajelor utilizate, le predau la punctele de colectare existente în cadrul suprafeţelor de vânzare cu amănuntul.

32. Producătorii care plasează pe piaţă produse chimice informează consumatorii în ceea ce priveşte necesitatea asigurării de curăţare a ambalajelor de reziduurile produselor înainte de a fi predate la punctele de colectare ale producătorilor individuali sau ale sistemelor colective. Metoda de curăţare prin aplicarea tehnicii manuale de clătire cu apă de trei ori, de clătire sub presiune sau de clătire cu presiune integrată depinde de caracteristicile fizico-chimice ale produsului, indicate în fişa tehnică de securitate a produsului, conform art.13 din Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice.

33. Producătorii care fabrică şi/sau comercializează produse ambalate în ambalaje reutilizabile aplică sistemul depozit în vederea asigurării unui număr optim de cicluri de utilizare a acestora.

34. Producătorii care comercializează produse ambalate în ambalaje reutilizabile informează consumatorii asupra sistemului depozit şi asupra sistemului de colectare a ambalajelor reutilizabile în vederea asigurării reutilizării multiple.

35. Producătorii care plasează pe piaţă sau care distribuie produse ambalate în ambalaje reutilizabile primesc ambalajele reutilizabile şi rambursează valoarea de depozit.

36. Producătorii care comercializează către consumatorii finali produse ambalate în ambalaje reutilizabile organizează puncte de colectare a acestora, primesc ambalajele reutilizabile la schimb şi, după caz, rambursează valoarea de depozit.

37. Cerinţele prevăzute la pct.33-36 se limitează la ambalajele reutilizabile în care sunt ambalate produsele pe care aceştia le comercializează.

38. Lista ambalajelor reutilizabile pentru care se aplică, în mod obligatoriu, sistemul depozit se stabileşte prin ordinul directorului Agenţiei, de comun acord cu producătorii, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament. Valoarea de depozit se propune de către producătorii care utilizează astfel de ambalaje.

39. Producătorii care comercializează produse ambalate în ambalaje reutilizabile asigură preluarea acestora încă 6 luni de la data încetării utilizării lor.

40. Sistemele colective suportă costurile de colectare şi de separare a deşeurilor colectate prin intermediul punctelor de colectare. Costurile se stabilesc de comun acord cu autorităţile publice locale, dar nu trebuie să depăşească taxa unitară stabilită pentru serviciul de salubritate pentru populaţie.

 

VII. SISTEMUL DE IDENTIFICARE ŞI MARCAJ

41. Producătorii de ambalaje şi/sau de produse ambalate care marchează ambalajele pentru a facilita colectarea, reutilizarea şi valorificarea, inclusiv reciclarea acestora, aplică sistemul de identificare şi marcaj a materialelor de ambalaj prevăzut în anexa nr.5, astfel încât ambalajele să conţină indicaţii privind natura materialului sau a materialelor de ambalaj folosite, pentru a permite identificarea şi clasificarea în sectorul în cauză.

42. Marcajul se aplică direct pe ambalaj sau pe etichetă şi trebuie să fie vizibil, lizibil şi durabil, chiar şi după deschiderea ambalajului.

43. Producătorii care comercializează produse ambalate în ambalaje primare reutilizabile informează consumatorii asupra caracterului reutilizabil al ambalajului, după caz asupra valorii de depozit şi asupra sistemului de colectare a acestora.

44. Producătorii care produc ambalaje reutilizabile respectă, la fabricarea de ambalaje, cerinţele esenţiale privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj prevăzute la art.54 alin.(6) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, astfel încât acestea să corespundă unor reutilizări multiple.

 

VIII. ÎNREGISTRAREA ŞI RAPORTAREA

45. Pentru monitorizarea respectării cerinţelor prezentului Regulament, Agenţia ţine evidenţa producătorilor de ambalaje şi, în acest sens, întocmeşte şi menţine Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorilor (în continuare – Lista producătorilor), prin intermediul Sistemului informaţional automatizat „Managementul deşeurilor”, stabilit în Hotărârea Guvernului nr.682/2018.

46. Producătorii prevăzuţi la pct.13 se înregistrează în Lista producătorilor în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament, primind un număr de înregistrare, care este comunicat de aceştia tuturor reţelelor comerciale prin care sunt vândute ambalajele în maximum 30 de zile de la atribuire.

47. Cerinţele de înregistrare în Lista producătorilor se referă atât la producătorii nou-intraţi pe piaţă, cât şi la producătorii existenţi care au plasat pe piaţă ambalaje până la data intrării în vigoare a prezentului Regulament.

48. Producătorii nou-intraţi pe piaţă se înregistrează în Lista producătorilor, conform prevederilor pct.46, în termen de trei luni de la înregistrare la Agenţia Servicii Publice, până la iniţierea activităţi de plasare pe piaţă a ambalajelor.

49. La depunerea cererii de înregistrare în Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorilor, producătorii depun la Agenţie în formă electronică, prin intermediul Sistemului informaţional automatizat „Managementul deşeurilor” sau pe suport de hârtie, cererea completată conform modelului prezentat în anexa nr.6 şi următoarele documente după cum urmează:

1) în cazul sistemului individual:

a) dovada unui sistem individual;

b) planul de operare, conform pct.25;

c) informaţiile generale, completate conform modelului prezentat în anexa nr.7;

2) în cazul sistemului colectiv:

a) dovada unui sistem colectiv;

b) setul de documente de obţinere a autorizaţiei, conform art.25, alin.(4) şi (6) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile;

3) în cazul producătorilor membri ai sistemului colectiv:

a) certificarea calităţii de membru al unui sistem colectiv, conform art.12 alin.(5) lit.g) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile;

b) informaţiile generale, completate conform modelului prezentat în anexa nr.7.

50. Numărul de înregistrare se eliberează concomitent cu acceptarea setului de documente menţionat la pct.49 şi aprobarea planului de operare în termen de 10 zile lucrătoare. Înregistrarea este valabilă 5 ani.

51. Cererea de reînnoire a înregistrării se înaintează cu două luni înaintea expirării perioadei de valabilitate, folosind modelul de cerere prezentat în anexa nr.6.

52. Producătorii care renunţă la punerea pe piaţă a ambalajelor, în termen de 30 de zile de la încetarea activităţii notifică în scris despre aceasta Agenţia, în conformitate cu anexa nr.4, pentru a putea fi radiaţi din Lista producătorilor.

53. Începând cu 1 ianuarie 2023, pot plasa pe piaţă ambalaje numai producătorii înregistraţi în Lista producătorilor prevăzută la pct.45.

54. Producătorii prevăzuţi la pct.13 ţin evidenţa ambalajelor pentru care sunt responsabili, distinct pentru:

1) ambalajele totale plasate pe piaţă; şi

2) ambalajele destinate să devină deşeuri de ambalaje municipale.

55. În cazul în care cerinţele privind gestionarea deşeurilor de ambalaje se realizează printr-un sistem colectiv, producătorii prevăzuţi la pct.13 declară sistemului colectiv cantităţile de ambalaje, distinct, potrivit evidenţei de la pct.54.

56. În vederea constituirii şi menţinerii Listei producătorilor, producătorii raportează anual, până la data de 30 aprilie a anului ce urmează după anul gestionar, în format electronic sau pe suport de hârtie, potrivit tabelelor din anexa nr.8.

57. Sistemele individuale şi colective prezintă suplimentar raportul narativ privind sinteza (descrierea) activităţilor derulate pentru realizarea responsabilităţii extinse a producătorului, conform planului de operare.

58. Răspunderea pentru corectitudinea datelor raportate, precum şi obligaţia justificării prin documente a acesteia îi revin persoanei juridice responsabile.

59. Ambalajul compozit se raportează corespunzător la materialul preponderent ca greutate.

60. La solicitarea Agenţiei, producătorii, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice locale justifică, prin documente confirmative, corectitudinea datelor raportate.

61. Agenţia verifică rapoartele prezentate de către producătorul individual sau sistemul colectiv, conform prevederilor pct.56, având la bază cerinţele enumerate în anexa nr.9 şi comunică, în termen de 10 zile, producătorului individual sau sistemului colectiv obiecţii sau lipsa acestora.

62. Producătorii care au transferat responsabilitatea privind realizarea ţintelor anuale de colectare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje transmit Agenţiei datele de identificare a sistemului colectiv autorizat cu care a încheiat contractul de transfer al responsabilităţii până la data de 20 noiembrie a fiecărui an.

63. Producătorii menţionaţi la pct.62 sunt informaţi trimestrial de către sistemul colectiv autorizat cu care au încheiat contractul de transfer de responsabilitate cu privire la îndeplinirea obligaţiilor de raportare a ţintelor.

64. Producătorul individual sau sistemul colectiv are la dispoziţie 30 de zile de la data comunicării obiecţiilor pentru remedierea neregulilor constatate şi remiterea raportului corectat sau a informaţiilor solicitate suplimentar.

65. Prima raportare se va face în anul următor înregistrării.

 

IX. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL

66. Inspectoratul pentru Protecţia Mediului va exercita funcţiile de supraveghere a pieţei şi a controlului respectării prevederilor prezentului Regulament în baza Legii nr.162/2023 privind supravegherea pieţei şi conformitatea produselor, Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, Legii nr.851/1996 privind expertiza ecologică, Legii nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător şi a Legii nr.209/2016 privind deşeurile.

[Pct.66 modificat prin Hot.Guv. nr.323 din 30.04.2024, în vigoare 27.07.2024]

 

Anexa nr.1

la Regulamentul privind ambalajele

şi deşeurile de ambalaje

 

Criteriile care stau la baza definirii unui obiect ca ambalaj

 

Definiţia noţiunii de „ambalaj” se bazează pe următoarele criterii:

a) un obiect se consideră ambalaj dacă îndeplineşte condiţiile din definiţie fără prejudiciul altor funcţii pe care acesta le poate îndeplini suplimentar, în măsura în care acesta nu face parte integrantă din produs, fiind necesar pentru a conţine, a susţine sau a păstra produsul pe toată durata de viaţă a acestuia, iar toate elementele sale sunt destinate a fi utilizate, consumate sau eliminate împreună cu produsul.

Exemple ilustrative pentru criteriul menţionat la lit.a)

Constituie ambalaje:

cutiile pentru dulciuri;

foliile care învelesc carcasele de compact-discuri;

pungile în care se expediază cataloage şi reviste (cu o revistă înăuntru);

şerveţele dantelate pentru prăjituri, vândute împreună cu prăjiturile;

rolele, tuburile şi cilindrii în jurul cărora este înfăşurat un material flexibil (de exemplu, folie de plastic, folie de aluminiu, hârtie), cu excepţia rolelor, tuburilor şi cilindrilor destinaţi a fi părţi ale unor echipamente de producţie şi care nu se utilizează cu scopul de a prezenta un produs ca unitate de vânzare;

ghivecele pentru flori destinate exclusiv vânzării şi transportării plantelor şi care nu sunt destinate păstrării împreună cu planta pe parcursul vieţii acesteia;

flacoanele din sticlă pentru soluţii injectabile;

suporturile pentru compact-discuri (vândute împreună cu compact-discurile şi care nu sunt destinate utilizării ca mijloc de depozitare);

umeraşele pentru haine (vândute împreună cu un articol de îmbrăcăminte); cutiile de chibrituri;

sistemele de izolare sterilă (pungi, tăvi şi materiale necesare menţinerii sterilităţii produsului);

capsulele pentru băuturi (de exemplu, cafea, cacao, lapte), care rămân goale după utilizare;

buteliile din oţel reîncărcabile, utilizate pentru diferite tipuri de gaz, cu excepţia extinctoarelor.

Nu constituie ambalaje:

ghivecele pentru flori destinate păstrării împreună cu planta pe parcursul vieţii acesteia;

cutiile pentru scule;

pliculeţele pentru ceai;

învelişurile de ceară din jurul brânzei;

membranele mezelurilor;

umeraşele pentru haine (vândute separat);

capsulele de cafea, dozele de cafea din folie de aluminiu şi dozele de cafea din hârtie de filtru, care sunt aruncate împreună cu cafeaua după utilizare;

cartuşele pentru imprimante;

carcasele pentru compact-discuri, DVD-uri şi casete video (vândute cu un compact-disc, cu un DVD sau cu o casetă video înăuntru);

suporturile pentru compact-discuri (vândute goale şi destinate utilizării ca mijloc de depozitare);

capsulele solubile pentru detergenţi;

lumânările pentru morminte (recipientele pentru lumânări);

râşniţele mecanice (integrate în recipiente reîncărcabile, de exemplu râşniţele de piper reîncărcabile);

b) obiectele proiectate şi destinate a fi umplute la punctele de vânzare, precum şi obiectele „de unică folosinţă”, vândute umplute sau destinate a fi umplute în punctele de desfacere, sunt considerate ambalaje dacă îndeplinesc funcţia de ambalare.

Exemple ilustrative pentru criteriul menţionat la lit.b)

Constituie ambalaje, dacă au fost concepute pentru a fi umplute la punctul de vânzare:

pungile din plastic sau din hârtie;

farfuriile şi paharele de unică folosinţă;

folia alimentară aderentă;

pungile pentru sandviciuri;

folia de aluminiu;

husele din folie de plastic pentru protejarea hainelor curăţate în curăţătorii.

Nu constituie ambalaje:

paletele de amestecat;

tacâmurile de unică folosinţă;

hârtia de împachetat (vândută separat);

formele din hârtie pentru copt (vândute goale);

şerveţelele dantelate pentru prăjituri, vândute fără prăjituri.

c) componentele ambalajelor şi elementele auxiliare integrate în ambalaje sunt considerate ca parte din ambalajul în care sunt integrate. Elementele auxiliare agăţate direct de produs sau ataşate de acesta, care îndeplinesc funcţii de ambalaj, sunt considerate ambalaje dacă nu sunt parte integrantă a produsului şi dacă nu toate elementele lor sunt destinate a fi utilizate, consumate sau eliminate împreună cu produsul.

Exemple ilustrative pentru criteriul menţionat la lit.c)

Constituie ambalaje:

etichetele agăţate direct de produs sau ataşate acestuia.

Constituie parte a unui ambalaj:

peria de rimel care face parte din capacul recipientului;

etichetele adezive ataşate unui alt articol de ambalaj;

capsele metalice;

manşoanele din plastic;

dispozitivul de măsurare-dozare care face parte din sistemul de închidere al recipientului pentru detergenţi;

râşniţele mecanice (integrate în recipiente fără posibilitate de reîncărcare, pline cu un anumit produs, de exemplu râşniţele de piper pline cu piper).

Nu constituie ambalaje:

etichetele de identificare prin radiofrecvenţă (RFID).

 

 

 

 

Anexa nr.3

la Regulamentul privind ambalajele

şi deşeurile de ambalaje

 

1. Structura planului de operare a sistemului individual şi colectiv

Structura planului de operare, stabilit în conformitate cu prevederile art.25 alin.(6) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile:

1) datele de identificare:

a) datele de identificare;

b) adresa juridică şi indicarea adreselor tuturor filialelor din ţară, după caz;

c) datele de contact;

d) cuprinsul planului de operare;

e) numele şi funcţia semnatarului planului de operare.

Pentru producătorii care îşi onorează responsabilitatea în mod colectiv, planul de operare reprezintă un plan comun.

Suplimentar la cerinţele menţionate la lit.a)-e), un plan colectiv conţine cel puţin o descriere:

a) a producătorilor care prezintă planul colectiv;

b) a angajamentelor specifice şi a obiectivelor fiecărui producător;

2) obiectivele planului de operare:

a) indicarea categoriei/categoriilor de deşeuri care fac obiectul planului de operare şi originea acestuia (gospodării casnice/business);

b) descrierea clară a tuturor ambalajelor pe care compania le plasează pe piaţă ca producător/importator, cu indicarea tipului de ambalaj;

c) cantităţile anuale de ambalaje estimate care fac obiectul planului de operare pe tip de ambalaj;

3) acţiunile:

1) descrierea modului în care sunt îndeplinite obiectivele privind valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje menţionate la pct.11 din prezentul Regulament, în special descrierea următoarelor:

a) măsurile referitoare la colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje;

b) măsurile pentru colectarea optimă şi maximă a deşeurilor de ambalaje;

c) măsurile privind tratarea optimă a deşeurilor de ambalaje, în conformitate cu cerinţele de mediu;

d) măsurile pentru atingerea obiectivelor de reciclare stabilite în prezentul Regulament pe durata planului, ataşând o listă de agenţi economici autorizaţi pentru reutilizare şi reciclare, inclusiv dovezi de colaborare;

e) măsurile privind înregistrarea corectă a fluxurilor de deşeuri;

f) măsurile privind acoperirea costurilor de operare a punctelor de colectare municipale;

g) măsurile privind sensibilizarea între diferite grupuri-ţintă;

2) reţeaua punctelor de colectare, cu indicarea adreselor exacte unde pot fi livrate deşeurile de ambalaje;

3) raportarea anuală în Sistemul Informaţional Automatizat „Managementul Deşeurilor”, în conformitate cu pct.56, a următoarelor informaţii:

a) cantitatea totală de ambalaje (în kg), în funcţie de tip, plasată pe piaţă;

b) cantitatea totală de ambalaje (în kg), în funcţie de tip, colectată pentru atingerea ţintelor la fiecare punct de colectare;

c) cantitatea totală de ambalaje propuse fiecărui centru de valorificare;

d) cantitatea totală de ambalaje reutilizate;

e) lista producătorilor autorizaţi care colectează deşeuri de ambalaje, le sortează pentru reutilizare şi/sau le valorifică, pe tip de ambalaj (în interiorul sau în afara ţării);

f) un raport privind controlul datelor menţionate în raportul anual, validat de un organism independent de control/audit/inspecţie;

4) planul financiar

Un plan financiar pe durata planului de operare, care este justificat de structura estimată a costurilor (cantitatea de ambalaje introduse pe piaţă, randamentul procentual, procentul de reutilizare, costurile operaţionale);

5) angajamentele

Angajamentele specifice, semnate şi datate de către producător sau, după caz, de către o persoană fizică autorizată să reprezinte producătorul, precum că deşeurile care fac obiectul planului de operare şi care sunt colectate de acesta pentru aplicarea prezentului Regulament:

a) sunt acceptate gratuit de către acesta, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezentul Regulament;

b) sunt tratate de acesta în conformitate cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament.

De asemenea, angajamentul precizează modul în care sunt acoperite costurile de colectare, selectare şi tratare a tuturor deşeurilor de ambalaje.

2. Aprobarea planului de operare se realizează în conformitate cu următoarea procedură

1) Cererea de aprobare a planului de operare (în continuare – cerere) se depune la Agenţie, împreună cu setul de documente pentru obţinerea autorizaţiei, prin scrisoare recomandată sau este depusă la Agenţie, cu dovada primirii, de preferinţă în numele solicitantului, semnată şi datată de solicitant sau, după caz, de o persoană fizică autorizată să reprezinte producătorul şi include următoarele anexe:

a) copia acordului de asociere împreună cu oricare amendamente la acest memorandum în ultimii cinci ani, după caz;

b) proiectul planului de operare pentru care este solicitată autorizarea.

2) Planul de operare se aprobă pentru o perioadă maximă de cinci ani.

3) În cazul în care planul se aprobă pentru o perioadă mai scurtă, Agenţia trebuie să argumenteze decizia luată.

4) Cererea poate fi depusă repetat, în conformitate cu procedura prevăzută la subpct.1)-3) pentru o perioadă maximă de cinci ani.

5) Agenţia:

a) la solicitarea producătorului/reprezentantului producătorului restituie cererea, fără examinare;

b) restituie, fără examinare, cererea dacă a constatat încălcarea de către producător a cerinţelor prezentului Regulament.

6) Deţinătorul planului de operare informează imediat Agenţia, prin scrisoare recomandată, privind modificarea următoarelor informaţii din dosarul său:

a) datele de identificare ale companiei;

b) adresa sau datele de contact;

c) obiectul planului de operare aprobat;

d) angajamentele din planul de operare aprobat.

7) Producătorul trebuie să respecte cu stricteţe angajamentele incluse în planul de operare aprobat.

8) Planul de operare este prezentat, anual, înainte de data de 1 octombrie a anului care precede anul la care se referă planul de operare. Planul de operare anual conţine un rezumat al acţiunilor planificate şi un grafic clar al acestora, rezultatele scontate şi divizarea sarcinilor.

9) Până la data de 1 aprilie a fiecărui an, trebuie depus un raport privind implementarea planului de operare în cursul anului calendaristic precedent.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anexa nr.9

la Regulamentul privind ambalajele

şi deşeurile de ambalaje

Modalitatea de verificare a raportului narativ

privind îndeplinirea ţintelor

Aspecte de verificare a raportului narativ privind îndeplinirea ţintelor:

1) îndeplinirea responsabilităţilor descrise în capitolele IV-VI;

2) acurateţea raportărilor privind stadiul îndeplinirii obiectivelor anuale de colectare şi valorificare, conform prevederilor Regulamentului;

3) verificarea conformităţii raportărilor în relaţia cu generatorii deşeurilor de ambalaje, colectorii deşeurilor de ambalaje sau valorificatorii deşeurilor de ambalaje;

4) verificarea trasabilităţii deşeurilor colectate de la punctul colectare/colector până la instalaţia de tratare/valorificare;

5) rezultatele controalelor efectuate de către autorităţile de mediu, după caz;

6) respectarea elementelor din autorizaţia de mediu pentru gestionarea deşeurilor, după caz;

7) îndeplinirea obiectivelor anuale de colectare, preluare, tratare şi valorificare, conform prevederilor Regulamentului;

8) asigurarea transparenţei faţă de toţi operatorii economici pentru care au preluat responsabilitatea;

9) respectarea aceloraşi tarife de preluare a responsabilităţii de gestionare a deşeurilor de ambalaje faţă de toţi producătorii/reprezentanţii autorizaţi pentru care au preluat responsabilitatea, după caz;

10) reinvestirea profitului în aceleaşi tipuri de activităţi întreprinse în vederea îndeplinirii obligaţiilor pentru care au preluat responsabilitatea de către sistemele colective;

11) riscurile la care sunt expuşi şi modul lor de remediere;

12) elementele interne şi externe care împiedică producătorul individual/sistemul colectiv să îşi îndeplinească obiectivele de colectare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje.

 

 

Anexa nr.10

la Regulamentul privind ambalajele

şi deşeurile de ambalaje

Criteriile care stau la baza gestionării ambalajului reutilizabil

1) Ambalajul reutilizabil:

a) se consideră introdus pe piaţă atunci când este plasat pe piaţă de către producător, pentru prima dată, în scopul reutilizării, împreună cu produsul pe care este destinat să îl conţină, să îl protejeze, să îl manipuleze, să îl distribuie sau să îl prezinte;

b) nu se consideră introdus pe piaţă atunci când este reutilizat pentru ambalarea unui produs şi făcut disponibil din nou;

c) nu se consideră deşeu de ambalaj atunci când este returnat pentru a fi reutilizat.

2) Cantitatea de deşeuri de ambalaje reutilizabile generate într-un an se consideră a fi egală cu cantitatea de ambalaje reutilizabile introduse pe piaţa naţională în anul respectiv.

3) Ambalajele nereutilizabile pot face de asemenea, la decizia producătorilor, obiect al sistemului depozit.