L E G E
privind finanţele publice locale
nr. 491-XIV din 09.07.1999
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.101-102/498 din 16.09.1999
* * *
Abrogat: 19.12.2003
Legea R.Moldova nr.397-XV din 16.10.2003
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Noţiuni principale
Articolul 2. Finanţele publice locale
Capitolul II
SISTEMUL BUGETAR AL UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 3. Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
Articolul 4. Repartizarea veniturilor între bugetele unităţilor administrativ-teritoriale
Articolul 5. Mijloacele speciale
Articolul 6. Cheltuielile bugetare ale unităţilor administrativ-teritoriale
Articolul 7. Delimitarea competenţelor în efectuarea cheltuielilor publice
Articolul 8. Transferurile
Articolul 9. Transferuri din contul fondului de susţinere financiară a teritoriilor
Articolul 10. Transferuri cu destinaţie specială
Articolul 11. Echilibrul bugetar
Articolul 12. Insuficienţa de mijloace bugetare
Articolul 13. Surplusul de mijloace bugetare
Articolul 14. Împrumuturi cu scadenţa în acelaşi an financiar
Articolul 15. Împrumuturi contractate pentru cheltuieli de capital
Articolul 16. Evidenţa împrumuturilor
Articolul 17. Inadmisibilitatea dezafectării mijloacelor bugetare
Articolul 18. Fondurile de rezervă ale autorităţilor administraţiei publice
Capitolul III
ELABORAREA ŞI APROBAREA BUGETELOR UNITĂŢILOR
ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 19. Elaborarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
Articolul 20. Examinarea şi aprobarea bugetelor locale
Articolul 21. Examinarea şi aprobarea bugetului judeţean, bugetului central al unităţii teritoriale autonome şi bugetului municipal al municipiului Chişinău
Articolul 22. Publicitatea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
Articolul 23. Acţiuni în cazul neaprobării bugetului unităţii administrativ-teritoriale
Articolul 24. Corelarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale cu legea bugetară anuală
Articolul 25. Repartizarea pe luni a veniturilor şi cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
Articolul 26. Depunerea bugetelor aprobate
Articolul 27. Rectificarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
Capitolul IV
EXECUŢIA BUGETELOR UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 28. Execuţia de casă a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
Articolul 29. Rapoartele privind execuţia bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
Capitolul V
DREPTURILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE ORDONATORILOR DE CREDITE
Articolul 30. Ordonatorii de credite
Articolul 31. Drepturile ordonatorilor de credite
Articolul 32. Responsabilităţile ordonatorilor de credite
Articolul 33. Justificarea cheltuielilor bugetare
Articolul 34. Priorităţi în efectuarea cheltuielilor bugetare
Capitolul VI
RESPONSABILITĂŢI ŞI CONTROLUL ASUPRA PROCESULUI DE EXECUŢIE
A BUGETELOR UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 35. Responsabilitatea pentru execuţia bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
Articolul 36. Controlul financiar
Capitolul VII
FONDURILE EXTRABUGETARE
Articolul 37. Fondurile extrabugetare ale unităţilor administrativ-teritoriale
Capitolul VIII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 38. Intrarea în vigoare a prezentei legi
Articolul 39. Aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, prin noţiunile de mai jos se înţelege:
bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – bugetele satelor (comunelor), oraşelor, municipiilor, judeţelor, unităţii teritoriale autonome şi municipiului Chişinău;
echilibru bugetar – egalitatea dintre veniturile bugetare şi cheltuielile bugetare;
deficit bugetar – suma cu care cheltuielile bugetare depăşesc veniturile bugetare;
excedent bugetar – suma cu care veniturile bugetare depăşesc cheltuielile bugetare;
normative de defalcări de la veniturile generale de stat – normative procentuale de defalcări de la veniturile generale de stat pentru unităţile administrativ-teritoriale, aprobate de către Parlament prin legea bugetară anuală sau de către consiliul judeţean, al unităţii teritoriale autonome şi al municipiului Chişinău pentru bugetele locale;
normative de defalcări de la impozitele locale – normative procentuale de defalcări de la impozitul pe bunurile imobiliare, aprobate de consiliul respectiv;
transferuri – mijloace financiare alocate, conform prevederilor legale, cu titlu definitiv şi în sumă absolută, de la bugetul de stat la bugetele judeţene, bugetul central al unităţii teritoriale autonome şi bugetul municipal al municipiului Chişinău sau de la bugetele judeţene, bugetul central al unităţii teritoriale autonome şi bugetul municipal al municipiului Chişinău la bugetele locale pentru nivelarea posibilităţilor financiare ale teritoriilor, în scopul asigurării exercitării unor anumite funcţii publice, finanţării domeniilor de activitate ce sînt în competenţa autorităţilor publice locale sau în alte scopuri speciale;
împrumut – mijloace financiare acordate, rambursabile la un anumit termen (scadenţă), cu calcularea, de regulă, a unei dobînzi, cu respectarea prevederilor legale;
ordonatori de credite (executori de buget) – persoane cu dreptul de a efectua cheltuieli pentru activităţile aprobate în buget şi în fondurile extrabugetare.
[Art.1 completat prin Legea nr.1040-XV din 03.05.2002, în vigoare 01.07.2002]
Articolul 2. Finanţele publice locale
(1) Finanţele publice locale fac parte integrantă din sistemul finanţelor publice naţionale şi includ:
1) bugetele judeţelor, constituite din:
a) bugetul judeţean, care reprezintă totalitatea veniturilor şi cheltuielilor necesare exercitării funcţiilor ce sînt în competenţa judeţului în ansamblu sau a funcţiilor delegate de Guvern;
b) bugetele locale – bugetele satelor (comunelor), oraşelor şi municipiilor din teritoriul judeţului;
2) bugetul unităţii teritoriale autonome, constituit din:
a) bugetul central al unităţii teritoriale autonome, care reprezintă totalitatea veniturilor şi cheltuielilor necesare exercitării funcţiilor ce sînt în competenţa unităţii teritoriale autonome în ansamblu sau a funcţiilor delegate de Guvern;
b) bugetele locale – bugetele satelor (comunelor), oraşelor şi municipiilor din teritoriul unităţii autonome;
3) bugetul municipiului Chişinău, constituit din:
a) bugetul municipal, care reprezintă totalitatea veniturilor şi cheltuielilor necesare exercitării funcţiilor ce sînt în competenţa municipiului în ansamblu sau a funcţiilor delegate de Guvern;
b) bugetele locale – bugetele satelor (comunelor) şi oraşelor ce formează suburbia municipiului Chişinău;
4) fondurile extrabugetare ale unităţilor administrativ-teritoriale.
(2) Bugetele enumerate la alin.(1) al prezentului articol constituie elemente independente care se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţii de autonomie financiară, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(3) Bugetul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale include bugetele instituţiilor publice din teritoriul respectiv care sînt susţinute financiar de către autoritatea administraţiei publice.
Capitolul II
SISTEMUL BUGETAR AL UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 3. Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
(1) Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe, alte venituri prevăzute de legislaţie şi se împart în:
a) venituri proprii ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, ce se constituie din impozitele şi taxele locale prevăzute pe fiecare teritoriu în parte, în conformitate cu Codul fiscal şi cu Legea privind impozitele şi taxele locale, şi se virează direct şi integral la bugetele respective;
b) încasări de mijloace speciale obţinute din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau din alte activităţi desfăşurate contra plată de către instituţiile publice finanţate de la buget, cu excepţia instituţiilor medico-sanitare publice ale căror mijloace sînt defalcate din fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi din alte surse financiare permise de legislaţie;
c) defalcări, conform normativelor procentuale stabilite prin legea bugetară anuală, de la veniturile generale de stat, în cote nu mai mici decît cele prevăzute la art.4 alin.(2) pct.2) şi alin.(3) pct.2) din prezenta lege. Pentru bugetele locale, aceste normative sînt stabilite anual de către consiliul judeţean, al unităţii teritoriale autonome, respectiv al municipiului Chişinău;
d) defalcări de la impozitele locale (impozitul pe bunurile imobiliare), conform normativelor procentuale aprobate de consiliul respectiv;
e) transferuri de la bugetul de stat la bugetele judeţene, bugetul central al unităţii teritoriale autonome, bugetul municipal al municipiului Chişinău şi transferuri de la bugetele judeţene, bugetul central al unităţii teritoriale autonome, bugetul municipal al municipiului Chişinău la bugetele locale.
(2) Veniturile bugetelor de orice nivel nu includ împrumuturile acordate din bugetul de stat sau din alt buget, precum şi împrumuturile din sistemul bancar.
[Art.3 completat prin Legea nr.173-XV din 10.04.2003, în vigoare 23.05.2003]
[Art.3 completat prin Legea nr.1040-XV din 03.05.2002, în vigoare 01.07.2002]
Articolul 4. Repartizarea veniturilor între bugetele unităţilor administrativ-teritoriale
(1) Veniturile bugetelor satelor (comunelor), oraşelor şi municipiilor se formează din:
1) încasări directe şi integrale ale următoarelor tipuri de impozite, taxe şi alte venituri:
a) veniturile din vînzarea apartamentelor (caselor) către cetăţeni;
b) veniturile din vînzarea pămîntului proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale, conform legislaţiei;
c) impozitele şi taxele locale stabilite, în conformitate cu legislaţia, de către consiliile locale;
d) impozitul privat (după apartenenţă);
e) încasările din vînzarea bunurilor confiscate (după apartenenţă);
f) taxa pentru eliberarea licenţelor (autorizaţiilor) pentru practicarea anumitor genuri de activitate;
g) taxa pentru patenta de întreprinzător în partea ce revine bugetelor locale;
h) încasări din arenda patrimoniului local;
i) alte venituri prevăzute de legislaţie;
2) defalcări de la următoarele tipuri de venituri generale de stat:
a) impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător a persoanelor juridice din teritoriul respectiv;
b) impozitul pe venitul persoanelor fizice;
c) taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi la serviciile prestate pe teritoriul respectiv;
3) defalcări de la impozitele locale (impozitul pe bunurile imobiliare), conform normativelor procentuale aprobate de consiliul respectiv;
4) încasări de mijloace speciale obţinute din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau din alte activităţi desfăşurate contra plată de către instituţiile publice finanţate de la bugetele locale;
5) transferuri de la bugetul judeţean, bugetul central al unităţii teritoriale autonome şi bugetul municipal al municipiului Chişinău prevăzute la art.9 şi art.10 din prezenta lege.
(2) Veniturile bugetelor judeţene şi bugetului central al unităţii teritoriale autonome se formează din:
1) încasări directe şi integrale ale următoarelor categorii de impozite, taxe şi alte venituri:
a) impozitul pe venitul persoanelor fizice;
b) impozitul pentru folosirea resurselor naturale;
c) veniturile din operaţiile cu capital, cu excepţia acţiunilor ce constituie cota-parte a statului;
d) impozitul privat (după apartenenţă);
e) încasări din vînzarea bunurilor confiscate (după apartenenţă);
f) taxa de stat pentru examinarea cauzelor în instanţe judecătoreşti, cu excepţia instanţelor judecătoreşti economice, şi pentru întocmirea documentelor;
g) amenzile aplicate de colaboratorii poliţiei municipale;
h) alte venituri prevăzute de legislaţie;
2) defalcări de la următoarele tipuri de venituri generale de stat:
a) impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător a persoanelor juridice din teritoriul respectiv – cel puţin 50%;
b) taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi la serviciile prestate pe teritoriul respectiv – cel puţin 10%;
c) taxa pentru folosirea drumurilor, percepută de la posesorii mijloacelor de transport înmatriculate în Republica Moldova – cel puţin 50%;
3) defalcări de la impozitele locale (impozitul pe bunurile imobiliare), conform normativelor procentuale aprobate de consiliul judeţean;
4) încasări de mijloace speciale obţinute din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau din alte activităţi desfăşurate contra plată de către instituţiile publice finanţate de la bugetele respective;
5) transferuri de la bugetul de stat prevăzute la art.9 şi art.10 din prezenta lege.
(3) Veniturile bugetului municipal al municipiului Chişinău se formează din:
1) încasări directe şi integrale ale următoarelor tipuri de impozite, taxe şi alte venituri:
a) impozitul pe venitul persoanelor fizice;
b) impozitul pe bunurile imobiliare;
c) impozitul pentru folosirea resurselor naturale;
d) veniturile din operaţiile cu capital, cu excepţia acţiunilor ce constituie cota-parte a statului;
e) veniturile din vînzarea apartamentelor (caselor) către cetăţeni;
f) veniturile din vînzarea pămîntului proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale, conform legislaţiei;
g) impozitele şi taxele locale stabilite, în conformitate cu legislaţia, de către consiliul municipal;
h) impozitul privat (după apartenenţă);
i) încasările din vînzarea bunurilor confiscate (după apartenenţă);
j) taxa pentru eliberarea licenţelor (autorizaţiilor) pentru practicarea anumitor genuri de activitate;
k) taxa pentru patenta de întreprinzător;
l) taxa de stat pentru examinarea cauzelor în instanţe judecătoreşti, cu excepţia instanţelor judecătoreşti economice, şi pentru întocmirea documentelor;
m) amenzile aplicate de colaboratorii poliţiei municipale;
n) alte venituri prevăzute de legislaţie;
2) defalcările de la următoarele tipuri de venituri generale de stat:
a) impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător a persoanelor juridice din teritoriul respectiv – cel puţin 50%;
b) taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi la serviciile prestate pe teritoriul respectiv – cel puţin 10%;
c) taxa pentru folosirea drumurilor, percepută de la posesorii mijloacelor de transport înmatriculate în Republica Moldova – cel puţin 50%;
3) încasări de mijloace speciale din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau din alte activităţi desfăşurate contra plată de către instituţiile publice finanţate de la bugetul municipal;
4) transferuri de la bugetul de stat prevăzute la art.9 şi art.10 din prezenta lege.
[Art.4 completat prin Legea nr.1440-XV din 08.11.2002, în vigoare 01.01.2003]
[Art.4 modificat prin Legea nr.1040-XV din 03.05.2002, în vigoare 01.07.2002]
[Art.4 modificat prin Legea nr.1101-XIV din 30.06.2000, în vigoare 31.08.2000]
Articolul 5. Mijloacele speciale
(1) Mijloacele obţinute în conformitate cu legislaţia de către instituţiile publice din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau din desfăşurarea contra plată a altor activităţi (mijloace speciale) se virează integral la un cont special al instituţiei respective în trezorerie şi se utilizează conform devizului aprobat.
(2) Mijloacele speciale, acumulate de către instituţie suplimentar la devizul aprobat, pot fi utilizate cu autorizaţia consiliului respectiv.
Articolul 6. Cheltuielile bugetare ale unităţilor administrativ-teritoriale
(1) În bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se prevăd alocaţii necesare asigurării funcţionării instituţiilor publice şi altor servicii din teritoriu.
(2) Cheltuielile anuale ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă numai în limita resurselor financiare disponibile. Această prevedere nu are efect în cazurile angajării împrumuturilor prevăzute la art.15 din prezenta lege.
(3) Cheltuielile aprobate în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. Contractarea de lucrări, servicii, bunuri materiale şi efectuarea de cheltuieli se realizează de către ordonatorii de credite, numai cu respectarea prevederilor legale şi în cadrul limitelor aprobate.
(4) Guvernul nu poate obliga autorităţile administraţiei publice locale să presteze un nou tip de servicii sau să efectueze cheltuieli suplimentare fără să le aloce totodată mijloace corespunzătoare, necesare îndeplinirii noilor obligaţii.
(5) Consiliile unităţilor administrativ-teritoriale sînt responsabile de stabilirea caracterului prioritar al propriilor cheltuieli şi de aprobarea, în limita resurselor financiare disponibile, a unor cheltuieli care nu sînt prevăzute de prezenta lege.
Articolul 7. Delimitarea competenţelor în efectuarea cheltuielilor publice
(1) Competenţele în ce priveşte efectuarea cheltuielilor publice sînt delimitate între bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în baza Legii privind administraţia publică locală.
(2) De la bugetele satelor (comunelor), oraşelor, municipiilor se finanţează cheltuielile ce ţin de:
1) amenajarea teritoriului;
2) construcţia şi întreţinerea, în hotarele localităţilor respective, a drumurilor, străzilor, podurilor şi locurilor publice, iluminatul străzilor;
3) întreţinerea următoarelor instituţii publice şi desfăşurarea următoarelor activităţi:
a) instituţiile preşcolare; şcolile primare; şcolile medii de cultură generală, gimnaziile; şcolile medii de cultură generală serale şi fără frecvenţă; alte instituţii din învăţămînt care deservesc populaţia localităţii respective;
b) activităţi pentru tineret, cultura fizică şi sportul;
c) căminele culturale, bibliotecile şi alte instituţii de culturalizare;
d) serviciile, staţiile şi posturile de salvare pe apă;
e) instituţiile şi activităţile în domeniul asistenţei sociale, inclusiv la domiciliu;
f) tutela şi plata indemnizaţiilor şi compensaţiilor nominative;
g) aparatul primăriei şi contabilitatea centralizată;
h) alte instituţii şi activităţi necesare asigurării bunei funcţionări a teritoriului respectiv.
(3) Cheltuielile pentru retribuirea muncii şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru angajaţii instituţiilor specificate la alin.(2) pct.3) lit.a), b) şi c) se vor efectua integral din contul transferurilor cu destinaţie specială către bugetele locale de la bugetele judeţene.
(4) De la bugetele judeţene şi bugetul central al unităţii teritoriale autonome se finanţează cheltuielile ce ţin de:
1) construcţia şi întreţinerea drumurilor de importanţă judeţeană şi pentru teritoriul autonom;
2) construcţia obiectivelor publice de importanţă judeţeană şi pentru teritoriul autonom;
3) întreţinerea următoarelor instituţii publice şi desfăşurarea următoarelor activităţi:
a) poliţia municipală;
b) serviciul de pompieri şi de salvatori;
c) liceele; şcolile-internat, gimnaziile-internat, liceele-internat de cultură generală; şcolile-internat cu regim special; şcolile profesionale polivalente; şcolile de meserii; şcolile muzicale şi de arte plastice, şcolile de artă;
d) instituţiile şi acţiunile privind lucrul extraşcolar cu copiii şi activitatea metodică în domeniul învăţămîntului;
e) muzeele, expoziţiile, teatrele şi alte instituţii şi activităţi cultural-educative;
f) asigurarea obligatorie de asistenţă medicală efectuată de către autorităţile administraţiei publice locale în calitate de asigurător al persoanelor neangajate ale căror categorii sînt prevăzute în Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;
g) instituţiile şi activităţile în domeniul asistenţei sociale, inclusiv la domiciliu;
h) staţiunile de combatere a bolilor animalelor;
i) aparatul consiliului judeţean şi al unităţii teritoriale autonome cu direcţiile ramurale din componenţa acestora.
(5) De la bugetul municipal al municipiului Chişinău se finanţează cheltuielile ce ţin de:
1) amenajarea teritoriului;
2) construcţia şi întreţinerea, în hotarele teritoriului respectiv, a drumurilor, străzilor, podurilor şi locurilor publice, iluminatul străzilor;
3) construcţia obiectivelor publice de importanţă municipală, la relaţiile interbugetare fiind atribuite cheltuielile pe obiectivele incluse în programul de stat de investiţii capitale;
4) întreţinerea următoarelor instituţii publice şi desfăşurarea următoarelor activităţi:
a) poliţia municipală;
b) serviciul de pompieri şi de salvatori;
c) instituţiile preşcolare; şcolile primare; şcolile medii de cultură generală, gimnaziile; liceele; şcolile medii de cultură generală serale (pe schimburi) şi fără frecvenţă; şcolile-internat, gimnaziile-internat, liceele-internat de cultură generală; şcolile-internat cu regim special; şcolile profesionale polivalente; şcolile de meserii; şcolile muzicale şi de arte plastice, şcolile de artă; alte instituţii din învăţămînt care deservesc populaţia localităţii respective;
d) activităţile pentru tineret, cultura fizică şi sportul;
e) căminele culturale, bibliotecile şi alte instituţii de culturalizare;
f) muzeele, expoziţiile, teatrele şi alte instituţii şi activităţi cultural-educative;
g) asigurarea obligatorie de asistenţă medicală efectuată de către autorităţile administraţiei publice locale în calitate de asigurător al persoanelor neangajate ale căror categorii sînt prevăzute în Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;
h) serviciile, staţiile şi posturile de salvare pe apă;
i) instituţiile şi activităţile în domeniul asistenţei sociale, inclusiv la domiciliu;
j) tutela şi plata indemnizaţiilor şi compensaţiilor nominative;
k) aparatul primăriei municipiului cu direcţiile ramurale din componenţa acestuia;
l) alte instituţii şi activităţi necesare asigurării bunei funcţionări a teritoriului respectiv.
(6) Consiliile locale pot hotărî finanţarea, prin asociere, a unor lucrări şi servicii de interes comun în limita resurselor financiare disponibile.
[Art.7 completat prin Legea nr.173-XV din 10.04.2003, în vigoare 23.05.2003]
[Art.7 modificat prin Legea nr.1040-XV din 03.05.2002, în vigoare 01.07.2002]
Articolul 8. Transferurile
Pentru asigurarea nivelării bugetare a unităţilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetară anuală, de la bugetul de stat pentru bugetele judeţene, bugetul central al unităţii teritoriale autonome şi bugetul municipal al municipiului Chişinău se stabilesc următoarele categorii de transferuri:
a) transferuri, din contul fondului de susţinere financiară a teritoriilor, pentru nivelarea posibilităţilor financiare ale teritoriilor, care vor fi utilizate prioritar pentru plata salariilor angajaţilor din instituţiile finanţate din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, pentru defalcări la bugetul asigurărilor sociale de stat şi pentru achitarea consumului de resurse energetice de către instituţiile finanţate de la bugetele respective;
b) transferuri cu destinaţie specială pentru finanţarea exercitării funcţiilor delegate de către Guvern sau în alte scopuri speciale.
[Art.8 completat prin Legea nr.1049-XIV din 15.06.2000, în vigoare 08.07.2000]
Articolul 9. Transferuri din contul fondului de susţinere financiară a teritoriilor
(1) Fondul de susţinere financiară a teritoriilor se constituie din:
a) alocaţiile aprobate anual în bugetul de stat;
b) defalcările efectuate de către unităţile administrativ-teritoriale, ale căror venituri bugetare depăşesc cu 20% nivelul mediu de cheltuieli bugetare pentru un locuitor pe teritoriul respectiv.
(2) Se stabileşte următoarea modalitate de calculare a transferurilor:
a) în conformitate cu prevederile art.7 alin.(2), alin.(3) şi alin.(4) din prezenta lege, pentru fiecare grupă de cheltuieli aparte, se calculează cheltuielile publice ce revin în medie la un locuitor, care, în anul bugetar următor, conform normelor legale, urmează a fi suportate de către unităţile administrativ-teritoriale (c). (Cheltuielile bugetare medii pentru un locuitor se calculează anual pentru fiecare grupă de cheltuieli la etapa elaborării prognozei macroeconomice pe anul financiar următor);
b) pentru unităţile administrativ-teritoriale care, conform normelor legale, suportă cheltuieli specifice, se aplică coeficientul de corectare a cheltuielilor medii pentru un locuitor (f);
c) în baza prevederilor art.4 din prezenta lege, cu excepţia impozitelor şi taxelor locale, stabilite în conformitate cu legislaţia de către consiliile locale, încasărilor de mijloace speciale obţinute din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau din alte activităţi desfăşurate contra plată de către instituţiile publice finanţate de la buget şi transferurilor de la alte bugete, se prognozează baza fiscală a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale;
d) în baza prognozei bazei fiscale, se calculează cota veniturilor ce revin pentru un locuitor din fiecare teritoriu (v);
e) diferenţa dintre suma cheltuielilor medii pentru un locuitor din fiecare unitate administrativ-teritorială (Σc) şi cota veniturilor pentru un locuitor din teritoriul respectiv constituie suma transferurilor ce revin unui locuitor (t):
t = Σcf – v
f) înmulţind suma transferurilor ce revin unui locuitor la numărul total de locuitori din teritoriul respectiv (n), se calculează volumul transferurilor pentru fiecare unitate administrativ-teritorială (T):
T = tn
(3) Unităţile administrativ-teritoriale în care cota veniturilor, ce revin unui locuitor, depăşeşte suma cheltuielilor medii pentru un locuitor cu 20% (v cu 20% > Σcf) transferă în fondul de susţinere financiară a teritoriilor suma veniturilor fiscale ce depăşesc cu 20% necesităţile minime de cheltuieli ale teritoriului respectiv.
(4) Sistemul de susţinere financiară a teritoriilor, prevăzut la alin.(2) şi alin.(3) ale prezentului articol, se aplică şi pentru stabilirea sumei transferurilor de la bugetul judeţean, bugetul central al unităţii teritoriale autonome şi bugetul municipal al municipiului Chişinău la bugetele locale.
Articolul 10. Transferuri cu destinaţie specială
(1) Transferurile cu destinaţie specială se prevăd în legea bugetară anuală şi pot fi alocate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în caz de:
a) delegare de către Guvern a unor funcţii autorităţilor administraţiei publice locale;
b) compensare a unor venituri ratate ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în urma modificării legislaţiei fiscale;
c) modificare a organizării administrativ-teritoriale;
d) adoptare de acte legislative şi alte acte normative a căror intrare în vigoare necesită mijloace bugetare suplimentare.
(2) Transferurile cu destinaţie specială, alocate de la bugetul de stat sau de la bugetul judeţean, bugetul central al unităţii teritoriale autonome şi bugetul municipal al municipiului Chişinău şi utilizate de către unităţile administrativ-teritoriale contrar destinaţiei se virează, pînă la sfîrşitul anului bugetar, în mărimea sumei respective în bugetul de la care au fost primite. În baza dării de seamă anuale, Ministerul Finanţelor sau direcţia generală finanţe a judeţului, a autorităţii executive a administraţiei publice a unităţii teritoriale autonome şi a Primăriei municipiului Chişinău este în drept să revoce transferurile utilizate contrar destinaţiei prin intermediul relaţiilor interbugetare.
[Art.10 modificat prin Legea nr.669-XV din 23.11.2001, în vigoare 11.12.2001]
[Art.10 modificat prin Legea nr.298-XV din 22.06.2001, în vigoare 27.06.2001]
Articolul 11. Echilibrul bugetar
(1) Bugetele anuale ale unităţilor administrativ-teritoriale nu pot fi aprobate şi executate cu deficit bugetar. Această condiţie nu are efect în cazul angajării împrumuturilor prevăzute la art.15 din prezenta lege.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate să întreprindă toate măsurile necesare menţinerii echilibrului bugetar aprobat.
(3) În cazul în care nu se încasează venituri în mărimea sumei prognozate, autorităţile administraţiei publice din teritoriile respective sînt obligate să reducă cheltuielile lor, care includ obligaţiile şi plăţile stabilite în scopul încheierii anului cu un buget echilibrat.
Articolul 12. Insuficienţa de mijloace bugetare
Veniturile prognozate şi neîncasate în bugetul unităţii administrativ-teritoriale, precum şi cheltuielile efectuate suplimentar de la bugetul ei, nu se recuperează de la bugetul de alt nivel.
Articolul 13. Surplusul de mijloace bugetare
Veniturile fiscale încasate în procesul de executare a bugetului suplimentar la cele prevăzute în legea bugetară anuală, precum şi economiile de cheltuieli, cu excepţia mijloacelor ce urmează a fi virate în conformitate cu art.9 alin.(3) din prezenta lege, rămîn la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice respective.
Articolul 14. Împrumuturi cu scadenţa în acelaşi an financiar
(1) Autorităţile administraţiei publice judeţene, unităţii teritoriale autonome şi ale municipiului Chişinău, în baza deciziei proprii, pot angaja împrumuturi cu scadenţa în acelaşi an financiar de la bugetul de stat şi de la sistemul bancar.
(2) Autorităţile administraţiei publice ale satelor (comunelor), oraşelor şi municipiilor pot angaja împrumuturi cu scadenţa în acelaşi an financiar de la bugetul judeţean, bugetul central al unităţii teritoriale autonome şi de la bugetul municipal al municipiului Chişinău.
(3) Autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale de orice nivel nu pot angaja împrumuturi cu scadenţa în acelaşi an financiar în mărime ce depăşeşte suma pe care o pot rambursa pe parcursul unui an financiar, precum şi în caz dacă au datorii la împrumuturile angajate anterior.
(4) Volumul total al împrumuturilor cu scadenţa în acelaşi an financiar nu va depăşi 5% din totalul veniturilor proprii pe care unitatea administrativ-teritorială prognozează să le încaseze pe durata anului financiar, în care se atribuie împrumutul, cu condiţia asigurării cu venituri a acestui împrumut şi a celorlalte datorii ale sale.
Articolul 15. Împrumuturi contractate pentru cheltuieli de capital
(1) Prefectul judeţului, în comun cu consiliul judeţean, autoritatea executivă a administraţiei publice a unităţii teritoriale autonome, cu acordul autorităţii reprezentative a unităţii teritoriale autonome, şi Primăria municipiului Chişinău, cu acordul consiliului municipiului Chişinău au dreptul să contracteze împrumuturi pe termen lung pentru cheltuieli de capital sau pentru refinanţarea unei datorii de capital existente.
(2) Prefectul judeţului, în comun cu consiliul judeţean, autoritatea executivă a administraţiei publice a unităţii teritoriale autonome, cu acordul autorităţii reprezentative a unităţii teritoriale autonome, şi Primăria municipiului Chişinău, cu acordul consiliului municipiului Chişinău au dreptul să contracteze împrumuturi pe termen lung cu instituţiile financiare din ţară, precum şi, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la piaţa valorilor mobiliare, să emită valori mobiliare – contracte de împrumut pe termen scurt sau pe termen lung în monedă naţională, care se încheie între autoritatea administraţiei publice judeţene, a unităţii teritoriale autonome sau a municipiului Chişinău în calitate de debitor (beneficiar) şi persoane fizice şi juridice în calitate de creditori.
(3) Împrumutul pe termen lung reprezintă o obligaţie prioritară care trebuie rambursată, conform acordurilor încheiate, din veniturile bugetare aflate la dispoziţia unităţii administrativ-teritoriale respective.
(4) Documentele, care se perfectează la contractarea de împrumut pe termen lung, vor include clauze prin care prefectul judeţului şi consiliul judeţean, autoritatea executivă a administraţiei publice a unităţii teritoriale autonome, Primăria municipiului Chişinău se obligă să ramburseze suma principală a împrumutului şi să plătească dobîndă pentru acest împrumut numai din veniturile bugetului respectiv, fără ca Guvernul sau autoritatea administraţiei publice subordonată acestuia să aibă vreo obligaţie de plată şi fără ca credibilitatea sau capacitatea de impozitare a Guvernului ori a autorităţii administraţiei publice subordonate acestuia să fie folosită pentru garantarea rambursării datoriei unităţii administrativ-teritoriale respective. Contractele care nu conţin astfel de clauze sînt considerate nevalabile.
(5) Prefectul judeţului şi consiliul judeţean, autoritatea executivă a administraţiei publice a unităţii teritoriale autonome, Primăria municipiului Chişinău nu au dreptul să încheie contracte de împrumut pe termen lung dacă totalul datoriilor anuale, care include restanţe de împrumuturi cu scadenţa în acelaşi an financiar şi alte restanţe ale unităţii administrativ-teritoriale, precum şi împrumutul care urmează să fie angajat, depăşeşte limita de 20% din totalul veniturilor proprii anuale prognozate.
(6) Împrumuturile care urmează să fie contractate conform prevederilor prezentului articol se înregistrează la Ministerul Finanţelor, aceasta fiind o condiţie obligatorie pentru acordarea lor.
[Art.15 modificat prin Legea nr.669-XV din 23.11.2001, în vigoare 11.12.2001]
[Art.15 modificat prin Legea nr.298-XV din 22.06.2001, în vigoare 27.06.2001]
Articolul 16. Evidenţa împrumuturilor
Direcţia generală finanţe a judeţului, a autorităţii executive a administraţiei publice a unităţii teritoriale autonome şi a Primăriei municipiului Chişinău ţin registrul împrumuturilor. Aceste împrumuturi se raportează anual prin dările de seamă contabile.
[Art.16 modificat prin Legea nr.669-XV din 23.11.2001, în vigoare 11.12.2001]
Articolul 17. Inadmisibilitatea dezafectării mijloacelor bugetare
(1) Prefectul judeţului şi consiliile unităţilor administrativ-teritoriale nu sînt în drept să dezafecteze mijloacele bugetare sub formă de credite, garanţii sau ajutor financiar, care se acordă persoanelor juridice şi persoanelor fizice, inclusiv în scopuri de filantropie şi de sponsorizare.
(2) Prevederile alineatului (1) nu se extind asupra garanţiilor acordate de autorităţile administraţiei publice locale băncilor comerciale pentru creditele preferenţiale eliberate participanţilor la acţiunile de luptă din Afganistan, participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl, participanţilor la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, cetăţenilor care nu au participat la acţiunile de luptă, însă ale căror case au fost distruse în timpul acestor acţiuni, refugiaţilor, victimelor represiunilor politice, reabilitate, participanţilor la cel de-al doilea război mondial, persoanelor sinistrate în 1994, precum şi cooperativelor de construcţie a locuinţelor în conformitate cu hotărîrile Parlamentului sau cu alte acte normative.
[Art.17 completat prin Legea nr.1497-XV din 29.11.2002, în vigoare 17.12.2002]
[Art.17 modificat prin Legea nr.669-XV din 23.11.2001, în vigoare 11.12.2001]
Articolul 18. Fondurile de rezervă ale autorităţilor administraţiei publice
Autorităţile administraţiei publice pot constitui fonduri de rezervă în mărime de cel mult 2% din volumul cheltuielilor bugetelor respective, în baza regulamentelor de utilizare a fondurilor de rezervă aprobate de ele.
Capitolul III
ELABORAREA ŞI APROBAREA BUGETELOR UNITĂŢILOR
ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 19. Elaborarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
(1) Autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale sînt responsabile de elaborarea şi aprobarea bugetelor proprii în conformitate cu clasificaţia bugetară unică şi în baza prevederilor legale.
(2) Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se elaborează de către autorităţile administraţiei publice respective în modul stabilit de acestea, ţinîndu-se cont de următoarele prevederi:
a) în termenele stabilite de Guvern, Ministerul Finanţelor comunică autorităţii administraţiei publice judeţene, a unităţii teritoriale autonome şi a municipiului Chişinău prognozele macroeconomice, principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor, prognozele normativelor de defalcări de la veniturile generale de stat în bugetele respective şi unele momente specifice de calculare a transferurilor ce se prognozează a fi alocate acestor bugete de la bugetul de stat;
b) în termen de 5 zile după primirea indicaţiilor metodologice prevăzute la lit.a) a prezentului alineat, direcţia generală finanţe a judeţului, a autorităţii executive a administraţiei publice a unităţii teritoriale autonome şi a Primăriei municipiului Chişinău comunică autorităţilor publice săteşti (comunale), orăşeneşti şi municipale principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor, prognozele normativelor de defalcări de la veniturile generale de stat în bugetele satelor (comunelor), oraşelor şi municipiilor şi unele momente specifice de calculare a transferurilor ce se prognozează a fi alocate acestor bugete de la bugetul judeţean, bugetul central al unităţii teritoriale autonome şi bugetul municipal al municipiului Chişinău;
c) în termen de 20 de zile după primirea indicaţiilor metodologice prevăzute la lit.b) a prezentului alineat, primăriile satelor (comunelor), oraşelor şi municipiilor vor elabora, în baza principiilor politicii fiscale, prognoza tuturor tipurilor de impozite şi taxe ce urmează a fi colectate în anul următor în teritoriul respectiv, precum şi proiectul de buget al teritoriului dat, care se prezintă pentru analiză direcţiei generale finanţe a judeţului, a autorităţii executive a administraţiei publice a unităţii teritoriale autonome şi a Primăriei municipiului Chişinău;
d) în termenele stabilite de Guvern, direcţia generală finanţe a judeţului, a autorităţii executive a administraţiei publice a unităţii teritoriale autonome şi a Primăriei municipiului Chişinău depun la Ministerul Finanţelor prognoza tuturor tipurilor de impozite şi taxe, ce urmează a fi încasate în anul următor din teritoriul respectiv, precum şi prezintă pentru analiză proiectele de bugete la venituri şi cheltuieli ale judeţelor, unităţii teritoriale autonome şi municipiului Chişinău.
(3) Analiza proiectelor de bugete ale judeţelor, unităţii teritoriale autonome şi municipiului Chişinău are caracter consultativ. Ministerul Finanţelor nu poate obliga autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale să modifice proiectele de buget, cu excepţia cazurilor cînd acestea contravin prevederilor legale, principiilor politicii bugetar-fiscale a statului sau unor prevederi specifice pentru anul bugetar următor, care se aduc la cunoştinţă autorităţilor publice respective de către minister.
(4) În cazul în care Ministerul Finanţelor operează modificări întemeiate în proiectele de buget ale unităţilor administrativ-teritoriale, aceste modificări, vor fi aduse la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice respective în termen de 10 zile.
[Art.19 modificat prin Legea nr.669-XV din 23.11.2001, în vigoare 11.12.2001]
[Art.19 modificat prin Legea nr.298-XV din 22.06.2001, în vigoare 27.06.2001]
Articolul 20. Examinarea şi aprobarea bugetelor locale
(1) Primarul satului (comunei), oraşului şi municipiului examinează proiectul bugetului elaborat şi, cel mai tîrziu la data de 1 noiembrie, printr-o dispoziţie, îl prezintă spre aprobare consiliului local.
(2) Proiectul bugetului local prezentat spre aprobare consiliului local include:
a) proiectul deciziei consiliului local privind aprobarea bugetului;
b) anexele la proiectul deciziei, în care se vor reflecta:
- veniturile şi cheltuielile bugetare prevăzute pentru anul bugetar următor;
- cotele impozitelor şi taxelor locale ce vor fi încasate în buget;
- sumele mijloacelor speciale, ce vor fi încasate de către fiecare instituţie publică finanţată de la buget, din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau din alte activităţi desfăşurate contra plată şi tarifele pentru aceste lucrări şi servicii;
- limitele numărului de personal angajat în instituţiile publice finanţate de la buget;
c) alte date adiţionale, conform cerinţelor consiliului local;
d) nota explicativă la proiectul bugetului.
(3) Consiliul local examinează proiectul bugetului local în două lecturi la un interval de cel mult 5 zile.
(4) Consiliul local aprobă bugetul pe anul bugetar următor cel mai tîrziu la data de 10 decembrie a fiecărui an.
Articolul 21. Examinarea şi aprobarea bugetului judeţean, bugetului central al unităţii teritoriale autonome şi bugetului municipal al municipiului Chişinău
(1) Biroul permanent al consiliului judeţean, autoritatea executivă a administraţiei publice a unităţii teritoriale autonome şi primăria municipiului Chişinău, cel mai tîrziu la data de 15 noiembrie, examinează în şedinţă specială proiectul bugetului judeţean, al bugetului central al unităţii teritoriale autonome şi al bugetului municipal al municipiului Chişinău şi decid prezentarea lui spre aprobare consiliului respectiv.
(2) Proiectul bugetului judeţean, bugetului central al unităţii teritoriale autonome şi proiectul bugetului municipal al municipiului Chişinău, prezentate spre aprobare consiliilor respective, includ:
a) proiectul deciziei consiliului respectiv privind aprobarea bugetului;
b) anexele la proiectul deciziei, în care se vor reflecta:
- veniturile şi cheltuielile bugetului respectiv prevăzute pentru anul bugetar următor;
- normativele defalcărilor de la veniturile generale de stat în bugetele locale;
- normativele defalcărilor de la impozitele locale (impozitul pe bunurile imobiliare) în bugetele locale;
- sumele mijloacelor speciale, ce vor fi încasate de către fiecare instituţie publică finanţată de la bugetul respectiv, din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau din alte activităţi desfăşurate contra plată şi tarifele pentru aceste lucrări şi servicii;
- transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale;
- limitele numărului de personal angajat în instituţiile publice finanţate de la bugetul respectiv;
c) alte date adiţionale, conform cerinţelor consiliului respectiv;
d) nota explicativă la proiectul bugetului.
(3) Consiliul judeţean, al unităţii teritoriale autonome şi al municipiului Chişinău examinează proiectul bugetului respectiv în două lecturi.
(4) În prima lectură, consiliul audiază raportul preşedintelui consiliului asupra proiectului bugetului, examinează şi aprobă volumul total al veniturilor şi cheltuielilor bugetului, tarifele la lucrările executate şi serviciile prestate de către instituţiile publice finanţate de la bugetul respectiv.
(5) În lectura a doua, consiliul examinează şi aprobă:
a) veniturile sub formă de calcule, structura lor;
b) prognoza cheltuielilor, structura şi destinaţia lor;
c) unele cheltuieli de capital şi sursele de finanţare a acestora;
d) alocaţiile care vor fi finanţate în mod prioritar;
e) limitele numărului de personal pentru instituţiile publice finanţate de la bugetul respectiv;
f) alte detalii ale bugetului.
(6) Consiliul judeţean, al unităţii teritoriale autonome şi al municipiului Chişinău aprobă bugetele respective pe anul bugetar următor cel mai tîrziu la data de 20 decembrie a fiecărui an.
[Art.21 completat prin Legea nr.1040-XV din 03.05.2002, în vigoare 01.07.2002]
Articolul 22. Publicitatea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, aprobate de către consiliile respective, şi rectificările la aceste bugete sînt date publicităţii în mod obligatoriu.
Articolul 23. Acţiuni în cazul neaprobării bugetului unităţii administrativ-teritoriale
Dacă bugetul unităţii administrativ-teritoriale nu a fost aprobat pînă la data de 31 decembrie, finanţarea cheltuielilor se efectuează lunar proporţional mărimii de 1/12 parte din suma cheltuielilor, conform clasificaţiei bugetare pe anul bugetar precedent, pînă la aprobarea noului buget.
Articolul 24. Corelarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale cu legea bugetară anuală
(1) În termen de cel mult 30 de zile de la data publicării legii bugetului pe anul respectiv, consiliul local, consiliul judeţean, autoritatea reprezentativă a unităţii teritoriale autonome şi consiliul municipiului Chişinău vor aduce în concordanţă bugetele aprobate de ele cu prevederile legii menţionate.
(2) În cazul în care bugetul unităţii administrativ-teritoriale nu este aprobat pînă la publicarea legii bugetului pe anul respectiv, consiliul unităţii administrativ-teritoriale în cauză va aproba bugetul corespunzător în termen de cel mult 30 de zile de la data publicării legii menţionate. Bugetul aprobat va fi adus în concordanţă cu prevederile legii menţionate.
(3) În caz de nerespectare a prevederilor alineatelor (1) şi (2), efectuarea defalcărilor din veniturile generale de stat şi a transferurilor din fondul de susţinere financiară a teritoriului la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale respective se suspendă.
[Art.24 modificat prin Legea nr.669-XV din 23.11.2001, în vigoare 11.12.2001]
Articolul 25. Repartizarea pe luni a veniturilor şi cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
(1) În termen de 10 zile de la aprobarea bugetului local, contabilitatea centralizată a primăriei solicită de la toate instituţiile publice finanţate de la bugetul local propuneri de repartizare pe luni a cheltuielilor aprobate în buget pentru instituţia respectivă şi a veniturilor ei provenite din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau din desfăşurarea contra plată a altor activităţi, şi generalizează propunerile primite.
(2) În termen de pînă la data de 20 decembrie, primarul aprobă repartizarea pe luni a veniturilor şi cheltuielilor bugetului local conform clasificaţiei bugetare.
(3) În termen de 10 zile de la aprobarea bugetului judeţean, bugetului central al unităţii teritoriale autonome şi bugetului municipal al municipiului Chişinău, direcţia generală finanţe din teritoriul respectiv:
a) solicită de la instituţiile publice finanţate de la bugetul judeţean, bugetul central al unităţii autonome teritoriale şi bugetul municipal al municipiului Chişinău propuneri de repartizare pe luni a cheltuielilor aprobate în buget pentru instituţia respectivă şi a veniturilor ei provenite din executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau desfăşurarea contra plată a altor activităţi;
b) întocmeşte repartizarea pe luni a veniturilor prevăzute pentru încasare în bugetul judeţean, bugetul central al unităţii teritoriale autonome şi bugetul municipal al municipiului Chişinău;
c) întocmeşte repartizarea pe luni a transferurilor la bugetele locale, prevăzute în bugetul judeţean, bugetul central al unităţii teritoriale autonome şi bugetul municipal al municipiului Chişinău.
(4) În termen de pînă la data de 30 decembrie, prefectul judeţului, autoritatea executivă a administraţiei publice a unităţii teritoriale autonome şi primăria municipiului Chişinău aprobă repartizarea pe luni a veniturilor şi cheltuielilor bugetului respectiv conform clasificaţiei bugetare.
(5) În termen de pînă la data de 30 decembrie, fiecare primărie depune la direcţia generală finanţe a judeţului, a autorităţii executive a administraţiei publice a unităţii teritoriale autonome şi a Primăriei municipiului Chişinău repartizarea pe luni a veniturilor şi cheltuielilor bugetului local conform clasificaţiei bugetare.
(6) Direcţiile generale finanţe, pe baza repartizării pe luni a veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale, întocmesc totalizări ale repartizărilor pe luni ale veniturilor şi cheltuielilor bugetelor judeţelor, bugetului unităţii teritoriale autonome şi bugetului municipiului Chişinău şi, anual, cel mai tîrziu la 15 ianuarie, le depun la Ministerul Finanţelor.
[Art.25 modificat prin Legea nr.669-XV din 23.11.2001, în vigoare 11.12.2001]
Articolul 26. Depunerea bugetelor aprobate
(1) Imediat după aprobarea bugetului local, autorităţile administraţiei publice locale vor depune la direcţia generală finanţe a judeţului, a autorităţii executive a administraţiei publice a unităţii teritoriale autonome şi a Primăriei municipiului Chişinău o copie legalizată a acestuia.
(2) În termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, direcţiile generale finanţe prezintă ministerului bugetul judeţului, bugetul unităţii teritoriale autonome şi bugetul municipiului Chişinău pentru a fi incluse în bugetul consolidat al ţării.
[Art.26 modificat prin Legea nr.669-XV din 23.11.2001, în vigoare 11.12.2001]
[Art.26 modificat prin Legea nr.298-XV din 22.06.2001, în vigoare 27.06.2001]
Articolul 27. Rectificarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
(1) Autorităţile executive ale administraţiei publice înaintează consiliilor respective propuneri privind rectificarea bugetelor aprobate, după caz.
(2) Rectificarea bugetelor se aprobă numai cu condiţia menţinerii echilibrului bugetar.
(3) Rectificarea bugetelor se aprobă de către consiliile unităţilor administrativ-teritoriale în caz dacă:
a) s-au modificat condiţiile de colectare a impozitelor şi taxelor locale;
b) a diminuat necesitatea de cheltuieli aprobate în buget;
c) a apărut necesitatea unor cheltuieli neaprobate în buget.
(4) Drept surse la rectificarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pot servi mijloacele împrumutate pe un termen ce depăşeşte un an, mijloacele primite pe parcursul anului bugetar de la bugetul de stat prin intermediul transferurilor cu destinaţie specială, veniturile încasate în bugetele respective, în sume ce depăşesc prognoza anuală, şi soldurile de mijloace băneşti constituite în urma executării bugetului pentru anul precedent.
Capitolul IV
EXECUŢIA BUGETELOR UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 28. Execuţia de casă a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
(1) Execuţia de casă a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează prin sistemul trezorerial, reflectîndu-se în conturi distincte:
a) încasările veniturilor bugetare în conformitate cu structura clasificaţiei bugetare;
b) efectuarea de cheltuieli în limita alocaţiilor bugetare aprobate şi conform destinaţiei stabilite;
c) alte operaţii financiare.
(2) Sistemul trezorerial prin care se efectuează execuţia de casă a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi reglarea decontărilor dintre bugetele de toate nivelurile este reprezentat prin Trezoreria de Stat, formată din Trezoreria Centrală şi trezoreriile teritoriale.
(3) Trezoreria Centrală, în baza legii bugetare anuale, efectuează alocări de transferuri de la bugetul de stat la bugetul judeţean, bugetul central al unităţii teritoriale autonome şi bugetul municipal al municipiului Chişinău, precum şi defalcări în aceste bugete de la veniturile generale de stat.
(4) Trezoreriile teritoriale au următoarele atribuţii:
a) efectuează, în baza deciziilor consiliului judeţean sau al unităţii teritoriale autonome, alocări de transferuri de la bugetul judeţean sau bugetul central al unităţii teritoriale autonome la bugetele locale, precum şi defalcări în aceste bugete de la veniturile generale de stat;
b) asigură execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate de la bugetul judeţean sau de la bugetul central al unităţii teritoriale autonome;
c) asigură execuţia bugetelor satelor (comunelor), oraşelor şi municipiilor, precum şi ale instituţiilor publice finanţate de la aceste bugete, din raza de activitate a trezoreriei teritoriale.
(5) Trezoreria municipiului Chişinău este trezorerie teritorială şi are următoarele atribuţii:
a) efectuează, în baza deciziei consiliului municipal, alocări de transferuri de la bugetul municipal la bugetele locale, precum şi defalcări în aceste bugete de la veniturile generale de stat;
b) asigură execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate de la bugetul municipal, precum şi a bugetelor satelor (comunelor) şi oraşelor din componenţa municipiului.
(6) Conturile pentru gestionarea veniturilor şi cheltuielilor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pentru gestionarea bugetelor instituţiilor publice finanţate de la bugete, pot fi deschise numai în trezoreriile teritoriale respective.
(7) Metodologia de execuţie a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale prin sistemul trezorerial se aprobă de către Ministerul Finanţelor de comun acord cu Banca Naţională a Moldovei, în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Trezoreriei de Stat, precum şi cu prevederile prezentei legi.
Articolul 29. Rapoartele privind execuţia bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
(1) Subdiviziunile financiare ale autorităţilor executive ale administraţiei publice a unităţilor administrativ-teritoriale (contabilităţile centralizate şi direcţiile generale finanţe) şi trezoreriile teritoriale întocmesc rapoarte lunare, trimestriale şi anuale privind execuţia bugetelor respective.
(2) Raportul trimestrial se examinează şi se aprobă de către primar, biroul permanent al consiliului judeţean şi, respectiv de către autoritatea executivă a administraţiei publice a unităţii teritoriale autonome.
(3) Raportul privind mersul execuţiei bugetului unităţii administrativ-teritoriale pe semestrul întîi şi pe 9 luni ale anului în curs se examinează şi se aprobă de către consiliul respectiv.
(4) Raportul anual privind execuţia bugetului unităţii administrativ-teritoriale se prezintă spre aprobare consiliului respectiv de către autoritatea executivă a administraţiei publice cel mai tîrziu la data de 1 februarie a anului următor.
(5) direcţiile generale finanţe, în termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, prezintă ministerului rapoarte lunare, trimestriale şi anuale privind execuţia bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pentru a fi incluse în raportul privind execuţia bugetului consolidat al ţării.
[Art.29 modificat prin Legea nr.669-XV din 23.11.2001, în vigoare 11.12.2001]
Capitolul V
DREPTURILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE ORDONATORILOR DE CREDITE
Articolul 30. Ordonatorii de credite
(1) Primarii satelor (comunelor), oraşelor şi municipiilor, prefecţii judeţelor, guvernatorul unităţii teritoriale autonome, primarul general al municipiului Chişinău sînt ordonatori principali de credite ai bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
(2) Conducătorii instituţiilor publice care sînt subordonate consiliului judeţean, al unităţii teritoriale autonome, al municipiului Chişinău şi consiliului local şi care au statut de persoană juridică sînt ordonatori secundari de credite.
(3) Conducătorii instituţiilor publice care sînt subordonate consiliului judeţean, al unităţii teritoriale autonome, al municipiului Chişinău şi consiliului local, dar nu au statut de persoană juridică, care sînt împuterniciţi să utilizeze mijloacele financiare ce le-au fost repartizate numai pentru necesităţile unităţilor pe care le conduc sînt ordonatori terţiari de credite.
[Art.30 modificat prin Legea nr.298-XV din 22.06.2001, în vigoare 27.06.2001]
Articolul 31. Drepturile ordonatorilor de credite
(1) Ordonatorii principali de credite repartizează alocaţiile, aprobate în bugetele respective, pe unităţile subordonate în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugete, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele respective, cu respectarea dispoziţiilor legale.
(2) Ordonatorii secundari de credite aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale, şi repartizează alocaţiile bugetare aprobate pe unităţile subordonate ale căror conducători sînt ordonatori terţiari de credite.
(3) Ordonatorii terţiari de credite utilizează alocaţiile bugetare, ce le-au fost repartizate, numai pentru necesităţile unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.
(4) Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi utiliza alocaţiile bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor şi serviciilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
[Art.31 modificat prin Legea nr.669-XV din 23.11.2001, în vigoare 11.12.2001]
Articolul 32. Responsabilităţile ordonatorilor de credite
(1) Ordonatorii principali, secundari şi terţiari de credite sînt responsabili de:
a) elaborarea proiectului de buget;
b) urmărirea modului de încasare a veniturilor;
c) necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării alocaţiilor bugetare în limita şi cu destinaţia aprobate prin buget;
d) integritatea bunurilor aflate în administrare;
e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor, dărilor de seamă contabile şi a conturilor de execuţie a bugetului. Această prevedere nu se extinde asupra ordonatorilor terţiari de credite.
(2) Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din alocaţiile bugetare se aprobă de ordonatorul de credite şi se realizează numai cu viza prealabilă de control financiar intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în alocaţiile bugetare aprobate şi destinaţia acestora.
Articolul 33. Justificarea cheltuielilor bugetare
Cheltuielile bugetare se efectuează numai pe bază de documente justificative, care confirmă angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, plata salariilor şi altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor către bugete, precum şi a altor obligaţii.
Articolul 34. Priorităţi în efectuarea cheltuielilor bugetare
Ordonatorii principali de credite sînt obligaţi să asigure finanţarea prioritară a instituţiilor învăţămîntului public.
Capitolul VI
RESPONSABILITĂŢI ŞI CONTROLUL ASUPRA PROCESULUI DE EXECUŢIE
A BUGETELOR UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 35. Responsabilitatea pentru execuţia bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
(1) Responsabilitatea pentru execuţia bugetelor locale revine primarilor satelor (comunelor), oraşelor şi municipiilor.
(2) Responsabilitatea pentru execuţia bugetului judeţean şi bugetului central al unităţii teritoriale autonome revine prefectului judeţului şi autorităţii executive a administraţiei publice a unităţii teritoriale autonome.
(3) Responsabilitatea pentru execuţia bugetului municipal al municipiului Chişinău revine primăriei municipiului.
(4) Autorităţile executive ale administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale sînt responsabile de:
a) corectitudinea şi veridicitatea bugetelor elaborate;
b) asigurarea colectării depline şi în termenele stabilite a veniturilor proprii;
c) utilizarea conform destinaţiei a alocaţiilor bugetare aprobate;
d) respectarea termenelor de plată a salariilor către angajaţii instituţiilor publice finanţate de la buget şi de plată pentru lucrări, servicii şi bunuri materiale contractate, conform bugetelor aprobate.
(5) Conducătorii instituţiilor publice finanţate de la buget sînt responsabili de respectarea limitelor alocaţiilor bugetare aprobate în devizele de cheltuieli.
(6) În caz de efectuare de către instituţia publică a unor cheltuieli neprevăzute în deviz, autorităţile executive ale administraţiei publice sînt în drept să nu achite cheltuielile neasigurate cu suport financiar.
[Art.35 modificat prin Legea nr.298-XV din 22.06.2001, în vigoare 27.06.2001]
Articolul 36. Controlul financiar
(1) Controlul asupra corectitudinii execuţiei bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează de către organele financiare şi fiscale teritoriale şi Departamentul Control Financiar şi Revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor.
(2) Activitatea autorităţilor administraţiei publice locale va fi supusă unei verificări excepţionale de către Departamentul Control Financiar şi Revizie în următoarele situaţii:
a) dacă autoritatea administraţiei publice locale nu a rambursat toate obligaţiile de plată pe termen scurt pînă la sfîrşitul anului bugetar în care a fost angajat împrumutul;
b) dacă, la un anumit moment, pe durata anului bugetar, împrumutul pe termen scurt al autorităţii administraţiei publice a unităţii administrativ-teritoriale depăşeşte limitele stabilite la art.14 alin.(4) din prezenta lege.
(3) Departamentul Control Financiar şi Revizie va solicita autorităţilor administraţiei publice locale care se află într-una dintre situaţiile specificate la alin.(2) al prezentului articol să întocmească şi să depună un plan de redresare prevăzut pe 12 luni.
Capitolul VII
FONDURILE EXTRABUGETARE
Articolul 37. Fondurile extrabugetare ale unităţilor administrativ-teritoriale
(1) Consiliile unităţilor administrativ-teritoriale pot constitui fonduri extrabugetare pentru susţinerea unor programe de interes local, cu respectarea dispoziţiilor legale.
(2) Drept surse de constituire a fondurilor extrabugetare pot fi:
a) depunerile benevole ale persoanelor juridice şi fizice pentru soluţionarea problemelor de interes comun;
b) veniturile provenite din desfăşurarea loteriilor locale, concursurilor etc.
(3) Sursele de formare a fondurilor extrabugetare şi destinaţia lor se aprobă de către consiliile unităţilor administrativ-teritoriale. Mijloacele obţinute în conformitate cu prezentul articol se virează integral la un cont special al unităţii administrativ-teritoriale în trezorerie.
Capitolul VIII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 38. Intrarea în vigoare a prezentei legi
Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2000, cu excepţia art.28 care va intra în vigoare pînă la 1 iulie 2000.
Articolul 39. Aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege
Guvernul, în termen de 2 luni:
a) va prezenta Parlamentului propuneri referitoare la aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Dumitru DIACOV |
Chişinău, 9 iulie 1999. | |
| Nr.491-XIV. |
