L E G E
privind Inspectoratul de Stat al Muncii
[Titlul modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
nr. 140-XV din 10.05.2001
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.68-71/505 din 29.06.2001
* * *
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Inspectoratul de Stat al Muncii
Articolul 2. Prioritatea tratatelor internaţionale
Capitolul II
OBIECTIVELE ŞI ATRIBUŢIILE INSPECTORATULUI DE STAT AL
MUNCII
Articolul 3. Obiectivele
Articolul 4. Atribuţiile
Articolul 5. Colaborarea cu alte organe, instituţii şi organizaţii
Capitolul III
ORGANIZAREA INSPECTORATULUI DE
STAT AL MUNCII
Articolul 6. Structura organizatorică
Articolul 7. Personalul Inspectoratului de Stat al Muncii
Capitolul IV
DREPTURI, OBLIGAŢII, INCOMPATIBILITĂŢI ŞI RĂSPUNDERI
Articolul 8. Drepturile inspectorului de muncă
Articolul 9. Obligaţiile şi răspunderea inspectorului de muncă
Articolul 91. Incompatibilităţi pentru inspectorul de muncă
Articolul 10. Obligaţiile subiecţilor supuşi controlului
Articolul 11. Răspunderi
Capitolul IV1
MODUL, CONDIŢIILE DE EFECTUARE A CONTROLULUI DE STAT ÎN DOMENIUL MUNCII, SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
Articolul 111. Modul de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă
Articolul 112. Condiţiile de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă
Articolul 113.Abrogat
Articolul 114.Abrogat
Articolul 115. Constatarea prin metode şi surse indirecte a achitării salariului sau a altor plăţi fără reflectarea acestora în evidenţa contabilă
Capitolul V
ASIGURAREA INSPECTORATULUI DE STAT AL
MUNCII
Articolul 12. Asigurarea
Articolul 13. Rapoartele
Capitolul VI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 14. Intrarea în vigoare
Articolul 15. Îndatoririle Guvernului
Notă: În cuprinsul legii sintagma „Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.156 din 09.06.2022, în vigoare 01.07.2022
Notă: În textul legii, sintagma „Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.79 din 24.05.2018, în vigoare 15.06.2018
Notă: În cuprinsul legii, sintagma “Inspecţia Muncii” se substituie cu sintagma “Inspectoratul de Stat al Muncii”, iar cuvintele “inspectorate”, “inspector general de stat”, “inspector general de stat al muncii”, “inspectorate teritoriale de muncă” şi “inspector-şef al inspectoratului teritorial” se substituie, respectiv, cu cuvintele “inspecţii”, “director”, “director al Inspectoratului de Stat al Muncii”, “inspecţii teritoriale de muncă” şi “şef al inspecţiei teritoriale” conform Legii nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Inspectoratul de Stat al Muncii
(1) Inspectoratul de Stat al Muncii este autoritate administrativă în subordinea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi are sediu în municipiul Chişinău.
(2) Inspectoratul de Stat al Muncii exercită control de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, la persoane fizice care angajează salariaţi, precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, denumite în continuare angajatori.
(21) Controlul de stat prevăzut la alin.(2) exercitat asupra persoanelor care practică activitate de întreprinzător se planifică, se efectuează şi se înregistrează în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în partea în care nu este reglementat de prezenta lege.
(22) Inspectoratul de Stat al Muncii exercită controlul de stat asupra activităţii agenţiilor private şi a intermediarilor nelicenţiaţi care realizează activitatea legată de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova în condiţiile prevăzute de Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj şi de alte acte normative.
(3) Inspectoratul de Stat al Muncii are personalitate juridică şi funcţionează în baza unui regulament aprobat de Guvern.
(4) În subordinea Inspectoratului de Stat al Muncii se află inspecţiile teritoriale de muncă, fără personalitate juridică, funcţionînd în fiecare unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea.
(5) Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Centrul Naţional Anticorupţie organizează activităţi de inspecţie în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă prin serviciile lor de specialitate, care au competenţă numai pentru structurile din subordine.
[Art.1 completat prin Legea nr.137 din 16.07.2020, în vigoare 07.02.2021]
[Art.1 modificat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]
[Art.1 modificat prin Legea nr.245 din 15.11.2018, în vigoare 12.01.2019]
[Art.1 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.1 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
[Art.1 modificat prin Legea nr.304 din 26.12.2012, în vigoare 05.03.2013]
[Art.1 modificat prin Legea nr.120 din 25.05.2012, în vigoare 01.10.2012]
[Art.1 modificat prin Legea nr.109 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]
[Art.1 modificat prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
[Art.1 completat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
[Art.1 modificat prin Legea nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 08.09.2006]
[Art.1 completat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]
[Art.1 completat prin Legea nr.2-XV din 06.02.2003, în vigoare 07.03.2003]
Articolul 2. Prioritatea tratatelor internaţionale
Prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte au prioritate în raport cu normele prezentei legi.
OBIECTIVELE ŞI ATRIBUŢIILE INSPECTORATULUI DE STAT AL MUNCII
Articolul 3. Obiectivele
Obiectivele Inspectoratului de Stat al Muncii sînt următoarele:
a) asigurarea aplicării dispoziţiilor actelor legislative şi ale altor acte normative referitoare la condiţiile de muncă şi la protecţia salariaţilor în exercitarea atribuţiilor lor;
b) difuzarea informaţiilor despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă;
c) informarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale despre deficienţele legate de aplicarea legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.
[Art.3 completat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]
[Art.3 modificat prin Legea nr.109 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]
[Art.3 modificat prin Legea nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 08.09.2006]
Articolul 4. Atribuţiile
(1) În îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art.3, Inspectoratul de Stat al Muncii are următoarele atribuţii:
a) controlează respectarea legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă;
b) cercetează, în modul stabilit de Guvern, accidente de muncă;
c) oferă, la solicitare, asistenţă metodologică în procesul de pregătire, instruire şi informare a angajatorilor şi salariaţilor, precum şi a altor persoane interesate în aplicarea legislaţiei în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă;
d) acordă, la solicitare, consultanţă gratuită angajatorilor şi salariaţilor pe domeniul de competenţă;
e) exercită alte atribuţii prevăzute de lege;
l1) realizează supravegherea şi controlul activităţii agenţiilor private şi a intermediarilor nelicenţiaţi care desfăşoară activitatea legată de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova.
(2) Inspectoratul de Stat al Muncii este în drept:
a) să solicite şi să primească de la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de la persoane juridice şi fizice informaţiile necesare exercitării atribuţiilor sale;
b) să constate contravenţii şi să încheie procese-verbale conform prevederilor Codului contravenţional al Republicii Moldova.
[Art.4 completat prin Legea nr.137 din 16.07.2020, în vigoare 07.02.2021]
[Art.4 modificat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]
[Art.4 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.4 modificat prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
[Art.4 modificat prin Legea nr.131-XVIII din 23.12.2009, în vigoare 12.02.2010]
[Art.4 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
[Art.4 modificat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]
Articolul 5. Colaborarea cu alte organe, instituţii şi organizaţii
Inspectoratul de Stat al Muncii, în realizarea obiectivelor sale, colaborează cu alte organe, instituţii şi organizaţii care desfăşoară activităţi similare, cu patronatele şi sindicatele. Modalităţile de colaborare se stabilesc de comunul acord al părţilor.
[Art.5 modificat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]
[Art.5 completat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
ORGANIZAREA INSPECTORATULUI DE STAT AL MUNCII
Articolul 6. Structura organizatorică
Structura şi numărul de salariaţi ai Inspectoratului de Stat al Muncii se stabilesc de către Guvern.
Articolul 7. Personalul Inspectoratului de Stat al Muncii
(1) Inspectoratul de Stat al Muncii este condus de un director, numit în funcţie de demnitate publică şi eliberat din funcţie de demnitate publică, în condiţiile legii, de către Guvern, la propunerea ministrului.
(2) Personalul Inspectoratului de Stat al Muncii, inclusiv al inspecţiilor teritoriale de muncă, se formează din inspectori de muncă şi din alţi specialişti, care sînt funcţionari publici, al căror statut le asigură stabilitate în funcţie şi independenţă faţă de orice schimbare guvernamentală şi orice influenţă neprevăzută din afară, precum şi din personal auxiliar. În funcţia de inspector de muncă se angajează persoane cu studii superioare în domeniul ingineriei şi activităţi inginereşti, al dreptului sau al economiei.
(3) Încadrarea în Inspectoratul de Stat al Muncii se va face, în modul stabilit de legislaţie, numai pe baza aptitudinilor candidaţilor de a îndeplini sarcinile care le vor fi puse în seamă.
(4) Inspectorul de muncă este subordonat numai şefului ierarhic şi, în exerciţiul funcţiunii, se supune numai legii.
(5) Nu se admite nici un fel de amestec în activitatea inspectorilor de muncă ce le-ar impune exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor.
[Art.7 modificat prin Legea nr.337 din 09.11.2023, în vigoare 22.11.2023]
[Art.7 completat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]
[Art.7 modificat prin Legea nr.140 din 27.07.2018, în vigoare 17.08.2018]
[Art.7 completat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
DREPTURI, OBLIGAŢII, INCOMPATIBILITĂŢI ŞI RĂSPUNDERI
[Denumirea modificată prin Legea nr.355 din 22.12.2022, în vigoare 31.12.2022]
Articolul 8. Drepturile inspectorului de muncă
(1) În exerciţiul funcţiunii, inspectorul de muncă, la prezentarea legitimaţiei de serviciu, este în drept:
a) să pătrundă liber, la orice oră din zi sau din noapte, fără informarea prealabilă a angajatorului, în locurile de muncă, în încăperile de serviciu şi de producţie;
b) să solicite şi să primească de la angajator actele şi informaţiile necesare controlului;
c) să solicite şi să primească, în limitele competenţei, declaraţii de la angajatori şi salariaţi;
d) să ceară lichidarea imediată sau într-un anumit termen a abaterilor constatate de la dispoziţiile actelor legislative şi ale altor acte normative referitoare la condiţiile de muncă şi la protecţia salariaţilor în exercitarea atribuţiilor lor;
[Lit.e) alin.(1) art.8 abrogată prin Legea nr.131-XVIII din 23.12.2009, în vigoare 12.02.2010]
f) să solicite retragerea de către autorităţile administraţiei publice competente a autorizaţiei (licenţei) de activitate a angajatorului pentru neexecutarea intenţionată a prescripţiilor privind înlăturarea încălcărilor legislaţiei muncii, stabilită în urma controalelor repetate;
g) să sesizeze organele de ocrotire a normelor de drept şi organele de licenţiere cu privire la depistarea încălcărilor legislaţiei în domeniul migraţiei în scop de muncă, în special privind cazurile de trafic de fiinţe umane şi de muncă forţată în străinătate, precum şi practicarea nelicenţiată a activităţii legate de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova.
(11) Suplimentar la cele prevăzute la alin.(1), inspectorul de muncă cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în cazul constatării unui pericol iminent de accidentare, este în drept să dispună sistarea funcţionării (cu indicarea în procesul-verbal de control) a atelierelor, a halelor, a secţiilor, a altor subdiviziuni ale unităţii, sistarea exploatării clădirilor, a edificiilor şi a echipamentelor tehnice, precum şi sistarea lucrărilor şi a proceselor tehnologice, în modul prevăzut la art.291 alin.(3) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
[Art.8 completat prin Legea nr.137 din 16.07.2020, în vigoare 07.02.2021]
[Art.8 modificat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]
[Art.8 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.8 completat prin Legea nr.230 din 23.09.2016, în vigoare 28.10.2016]
[Art.8 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
[Art.8 modificat prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
[Art.8 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
[Art.8 completat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]
Articolul 9. Obligaţiile şi răspunderea inspectorului de muncă
(1) Inspectorul de muncă este obligat:
a) să se călăuzească în activitatea sa de legislaţie;
b) să păstreze confidenţialitate asupra sursei oricărei reclamaţii care semnalizează încălcarea dispoziţiilor actelor legislative şi ale altor acte normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă şi să nu dezvăluie angajatorului faptul că respectivul control a fost efectuat în urma unei reclamaţii;
c) să păstreze confidenţialitate, conform legislaţiei, asupra informaţiilor care reprezintă secrete de stat sau secrete comerciale şi care i-au devenit cunoscute în exerciţiul funcţiunii;
d) să fie obiectiv şi imparţial, să nu se manifeste în calitate de mediator sau arbitru în soluţionarea conflictelor de muncă;
e) să nu aibă nici un fel de interes, direct sau indirect, legat de angajatorii care se află sub incidenţa controlului său.
(2) Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a atribuţiilor, inspectorul de muncă poartă răspundere în modul stabilit de legislaţie.
[Art.9 modificat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]
[Art.9 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.9 modificat prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
[Art.9 modificat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]
Articolul 91. Incompatibilităţi pentru inspectorul de muncă
(1) Inspectorului de muncă i se interzice să fondeze servicii externe private de protecţie şi prevenire, societăţi comerciale care prestează servicii de consultanţă pentru afaceri şi management sau orice alte servicii conexe, precum şi să activeze sau să aibă orice interes personal în cadrul acestora.
(2) Situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin.(1) urmează să înceteze în termen de o lună de la data apariţiei acestora. Dacă nu a eliminat situaţia de incompatibilitate în termenul prevăzut, inspectorul de muncă este destituit din funcţie.
(3) Persoana care, în ultimii 5 ani, a fondat entităţi specificate la alin.(1), a activat sau a deţinut orice interes personal în cadrul acestora nu poate activa în funcţii de conducere sau de execuţie în domeniul controlului privind respectarea legislaţiei din domeniul muncii şi securităţii şi sănătăţii în muncă.
[Art.91 în redacţia Legii nr.112 din 11.05.2023, în vigoare 02.07.2023]
[Art.91 introdus prin Legea nr.355 din 22.12.2022, în vigoare 31.12.2022]
Articolul 10. Obligaţiile subiecţilor supuşi controlului
Subiecţii supuşi controlului au următoarele obligaţii:
a) să asigure inspectorului de muncă acces liber, la orice oră din zi sau din noapte, la locurile de muncă, în încăperile de producţie şi de serviciu pentru efectuarea inspecţiei;
b) să prezinte documentele şi să dea informaţiile solicitate de inspectorul de muncă în timpul efectuării inspecţiei;
c) să asigure realizarea măsurilor stabilite de inspectorul de muncă în urma controlului.
[Art.10 modificat prin Legea nr.137 din 16.07.2020, în vigoare 07.02.2021]
[Art.10 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
Articolul 11. Răspunderi
(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea prevăzută de lege.
(2) Constituie contravenţie şi se sancţionează în condiţiile legii:
a) împiedicarea, în orice mod, de către angajator a inspectorului de muncă de a-şi exercita funcţia în limitele drepturilor prevăzute la art.8;
b) refuzul angajatorului de a îndeplini, în termenele stabilite, măsurile obligatorii dispuse de inspectorul de muncă, în limitele drepturilor prevăzute la art.8.
(3) Măsurile luate de inspectorul de muncă pot fi contestate în modul stabilit de legislaţie.
[Art.11 modificat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]
[Art.11 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Capitolul IV1
MODUL, CONDIŢIILE DE EFECTUARE A CONTROLULUI DE STAT ÎN
DOMENIUL MUNCII, SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
[Cap.IV1 în redacţia Legii nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]
[Cap.IV1 (art.111-114) introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
Articolul 111. Modul de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă
(1) Controlul de stat asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă reprezintă totalitatea acţiunilor organizate şi realizate de Inspectoratul de Stat al Muncii sub formă de verificare, evaluare şi/sau analiză la faţa locului şi/sau prin solicitare directă de la angajatori prin poştă, inclusiv prin poşta electronică, sau prin telefon de a prezenta documentaţia şi alte informaţii pe care aceştia, în virtutea legii, sunt obligaţi să le posede.
(2) Controlul de stat asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă se efectuează conform Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
(3) Controlul de stat asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă are următoarele scopuri:
a) verificarea modului în care angajatorii respectă actele normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă;
b) verificarea modului în care agenţiile private care desfăşoară activitate legată de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova respectă actele normative din domeniul migraţiei în scop de muncă;
c) acordarea ajutorului consultativ şi metodologic angajatorului şi agenţiilor private care desfăşoară activitate legată de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova în identificarea căilor de aplicare eficientă a legislaţiei şi de prevenire a încălcărilor, a căilor de lichidare a încălcărilor în cazul constatării acestora, precum şi a căilor de conformare la prevederile legale.
(4) Controlul asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă se realizează prin control planificat sau prin control inopinat.
(5) Controlul planificat se efectuează în conformitate cu Planul anual al controalelor, elaborat şi înregistrat conform Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
(6) Planul anual al controalelor se întocmeşte de către Inspectoratul de Stat al Muncii în baza metodologiei de planificare a controalelor, aprobată de Guvern, şi se înregistrează în Registrul de stat al controalelor până la data de 1 decembrie a anului precedent anului calendaristic la care se referă planul controalelor. La elaborarea planului anual al controalelor se ia în considerare Programul de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii, aprobat de directorul Inspectoratului de Stat al Muncii după coordonarea cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
(7) Controlul inopinat reprezintă controlul exercitat în afara planului anual al controalelor şi se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
[Art.111 în redacţia Legii nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]
[Art.111 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.111 modificat prin Legea nr.230 din 23.09.2016, în vigoare 28.10.2016]
[Art.111 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
[Art.111 introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
Articolul 112. Condiţiile de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă
(1) Controlul de stat asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă se efectuează în baza listelor de verificare, aprobate conform rigorilor stabilite de Guvern.
(2) Controlul de stat asupra respectării actelor normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă se efectuează în temeiul delegaţiei de control emise de directorul Inspectoratului de Stat al Muncii.
(3) Inspectorul de muncă poate solicita angajatorului sau, în lipsa acestuia, persoanei care îl înlocuieşte să-i acorde sprijin, asigurând:
a) numirea unei persoane responsabile de prezentarea documentelor necesare controlului, de asistarea şi însoţirea inspectorului, pe durata efectuării controlului, la locurile de muncă, în încăperile de serviciu, de producţie şi auxiliare;
b) punerea la dispoziţie a unei încăperi de serviciu, a mijloacelor de comunicaţie, a transportului în limita spaţiului unităţii supuse controlului.
(4) Pe durata efectuării controlului, inspectorul de muncă se protejează de pericolele cu caracter general prin aplicarea măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat al Muncii şi cu echipamente individuale de protecţie, oferite de Inspectoratul de Stat al Muncii. În caz de necesitate, cere angajatorului să-i acorde echipament individual de protecţie şi de lucru, adecvat riscurilor specifice unităţii la care poate fi expus în procesul controlului.
[Art.112 în redacţia Legii nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]
[Alin.(2) art.112 abrogat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
[Alin.(3) art.112 abrogat prin Legea nr.230 din 23.09.2016, în vigoare 28.10.2016]
[Alin.(4) art.112 abrogat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
[Art.112 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.112 modificat prin Legea nr.230 din 23.09.2016, în vigoare 28.10.2016]
[Art.112 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
[Art.112 introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
Articolul 113. Procedura de efectuare a controlului de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii
[Art.113 abrogat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]
[Lit.g) alin.(1) art.113 abrogată prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.113 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.113 modificat prin Legea nr.230 din 23.09.2016, în vigoare 28.10.2016]
[Art.113 completat prin Legea nr.201 din 28.07.2016, în vigoare 09.09.2016]
[Art.113 completat prin Legea nr.71 din 14.04.2016, în vigoare 27.05.2016]
[Art.113 modificat prin Legea nr.139 din 14.06.2013, în vigoare 19.07.2013]
[Art.113 introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
Articolul 114. Modul şi condiţiile de eliberare a avizelor privind introducerea în fabricaţie a prototipurilor noi de echipamente tehnice şi echipamente individuale de protecţie şi de lucru
[Art.114 abrogat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.114 introdus prin Legea nr.304-XVI din 25.12.2008, în vigoare 30.04.2010]
Articolul 115. Constatarea prin metode şi surse indirecte a achitării salariului sau a altor plăţi fără reflectarea acestora în evidenţa contabilă
(1) La verificarea respectării interdicţiilor legale de achitare a salariului sau a altor plăţi fără reflectarea acestora în evidenţa contabilă, pentru stabilirea faptului achitării salariului sau a altor plăţi fără reflectarea acestora în evidenţa contabilă, inspectorul de muncă aplică metode şi surse indirecte în baza următorilor indicatori:
a) salariul mediu în întreprindere pentru salariaţi cu activitate similară, cu excepţia salariilor managementului de top;
b) salariul mediu pe sector pentru salariaţi cu activitate similară sau salariul specificat în convenţia colectivă la nivel de ramură şi/sau contractul colectiv de muncă aplicabile;
c) informaţii obţinute în urma schimbului de date cu autorităţile publice;
d) alte informaţii stabilite de Guvern.
(2) Inspectoratul de Stat al Muncii sesizează Serviciul Fiscal de Stat imediat, dar nu mai târziu de 10 zile de la data constatării faptelor menţionate, pentru întreprinderea măsurilor de conformare benevolă sau forţată.
[Art.115 introdus prin Legea nr.355 din 22.12.2022, în vigoare 31.12.2022]
ASIGURAREA INSPECTORATULUI DE STAT AL MUNCII. RAPOARTELE
Articolul 12. Asigurarea
(1) Inspectoratul de Stat al Muncii este finanţată de la bugetul de stat.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor asigura Inspectoratul de Stat al Muncii cu încăperi, mijloace de transport, de comunicare, birotică, tehnică de prelucrare automată a informaţiilor, cu mobilier funcţional, cu alte dotări necesare realizării obiectivelor prevăzute la art.3.
[Art.12 modificat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]
Articolul 13. Rapoartele
(1) Inspectoratul de Stat al Muncii, în termen de 6 luni de la expirarea anului de gestiune, elaborează şi publică pe pagina sa web oficială şi pe pagina web oficială a Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale raportul anual privind propria activitate.
(2) Raportul anual privind activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii se referă la:
a) cadrul normativ privind competenţa Inspectoratului de Stat al Muncii;
b) informaţiile despre personalul Inspectoratului de Stat al Muncii;
c) datele analitice privind angajatorii supuşi controlului şi numărul de salariaţi ai acestora, inclusiv numărul salariaţilor cu dizabilităţi;
d) datele analitice ale controalelor efectuate;
e) datele analitice privind încălcările legislaţiei privind raporturile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă depistate şi ale sancţiunilor aplicate;
f) statisticile accidentelor de muncă constatate şi îmbolnăvirilor profesionale;
g) alte aspecte ale activităţii în domeniul raporturilor de muncă, al securităţii şi sănătăţii în muncă.
[Alin.(21) art.13 abrogat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]
(3) Inspectoratul de Stat al Muncii, în termen de 3 luni de la data publicării raportului anual privind activitatea sa, va prezenta directorului general al Biroului Internaţional al Muncii o copie de pe acest raport.
[Art.13 modificat prin Legea nr.191 din 19.11.2020, în vigoare 01.01.2021]
[Art.13 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]
[Art.13 completat prin Legea nr.201 din 28.07.2016, în vigoare 09.09.2016]
[Art.13 modificat prin Legea nr.110-XVI din 02.06.2005, în vigoare 01.07.2005]
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2002.
Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi:
va prezenta Parlamentului propuneri în vederea aducerii legislaţiei în conformitate cu prezenta lege;
va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;
va adopta acte normative care vor asigura executarea prezentei legi.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Eugenia OSTAPCIUC |
| Chişinău, 10 mai 2001. | |
| Nr.140-XV. |
