D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.119g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate

a unor dispoziţii din Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 privind

punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire

la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (restituirea

cheltuielilor suportate de către angajator pentru

dezvoltarea profesională a salariatului)

 

nr. 101  din  06.09.2018

 

Monitorul Oficial nr.24-28/4 din 25.01.2019

 

* * *

 

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Igor DOLEA,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 22 august 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 6 septembrie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

 

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a punctelor 5 subpct.3) şi 8 subpct.2) din Anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, ridicată de către dl avocat Ion Dodon, în dosarul nr.2a-1575/18, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională, la 22 august 2018, de către un complet de judecată de la Curtea de Apel Chişinău (Nelea Budăi, Ion Muruianu şi Lidia Bulgac), în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

 

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin ordinul Inspectoratului General al Poliţiei (I.G.P.) nr.838 din 1 decembrie 2015, dl Vadim Badura a fost angajat în funcţia de ofiţer de sector-interimar al Postului de poliţie Stăuceni al Sectorului de poliţie nr.8, or.Cricova.

4. În baza dispoziţiei I.G.P. nr.34/3–428 din 2 decembrie 2015, dl Vadim Badura a fost delegat la cursurile de formare profesională iniţială în cadrul Academiei „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), pentru perioada 7 decembrie 2015–11 martie 2016.

5. Pe 7 decembrie 2015, dl Vadim Badura a semnat angajamentul nr.1049 al funcţionarului public, inclusiv cu statut special, potrivit căruia s-a obligat, după absolvirea cursurilor menţionate (cu o durată de 90 zile), să lucreze în cadrul M.A.I. o perioadă de doi ani. Totodată, s-a convenit că în cazul în care acesta nu va mai lucra în cadrul MAI după absolvirea cursului întreaga perioadă specificată în angajament ori nu-l va absolvi, din vina sa, va restitui către M.A.I. cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, în condiţiile legii.

6. Prin ordinul I.G.P. nr.578 din 2 noiembrie 2016, în conformitate cu articolul 47 alin.(1) lit.a) din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, a fost încetat serviciul şi contractul individual de muncă cu dl Vadim Badura, la cererea acestuia din urmă.

7. Pe 11 aprilie 2017, I.G.P. s-a adresat în instanţa de judecată cu o cerere împotriva dlui Vadim Badura, prin care a solicitat încasarea sumei de 16408,30 de lei. Această sumă reprezintă salariul pe care l-a primit dl Vadim Badura în perioada cursurilor de 90 de zile pe care le-a urmat, din contul angajatorului, în cadrul Academiei „Ştefan cel Mare” a M.A.I.

8. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, din 15 martie 2018, cererea menţionată a fost admisă. Astfel, prin această hotărâre, dl Vadim Badura a fost obligat să restituie I.G.P. suma de 16408,30 lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru dezvoltarea sa profesională.

9. Nefiind de acord cu această hotărâre, dl Vadim Badura a contestat-o cu apel la Curtea de Apel Chişinău.

10. Pe 9 august 2018, în cadrul şedinţei instanţei de apel, dl avocat Ion Dodon a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a punctelor 5 subpct.3) şi 8 subpct.2) din Anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

11. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din aceeaşi dată, s-a dispus trimiterea unei sesizări la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării excepţiei.

 

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 102

Actele Guvernului

„[…]

(2) Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor.

[…]”

Articolul 127

Proprietatea

„(1) Statul ocroteşte proprietatea.

[…]”

13. Prevederile relevante ale Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public sunt următoarele:

Articolul 38

Condiţii specifice procesului de dezvoltare profesională continuă

„[…]

(3) Funcţionarul public care urmează forme de dezvoltare profesională a căror durată este mai mare de 90 de zile într-un an calendaristic, precum şi care urmează studii de masterat, organizate în ţară sau în străinătate, cu excepţia celor urmate pe cont propriu, este obligat să îşi asume angajamentul scris că, după terminarea acestora, va activa în serviciul public între 2 şi 5 ani, proporţional cu numărul zilelor de dezvoltare profesională. Modul de întocmire a angajamentului scris se aprobă de Guvern.

[…]”

14. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public sunt următoarele:

„[…]

Anexa nr.6

 

MODUL DE ÎNTOCMIRE

a angajamentului scris al funcţionarului public privind activitatea în serviciul

public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională

[…]

3. Angajamentul se întocmeşte în cazul în care durata formei sau durata cumulativă a formelor de dezvoltare profesională la care este delegat funcţionarul depăşeşte 90 de zile într-un an, precum şi dacă funcţionarul urmează studii de masterat.

[…]

5. Angajamentul conţine următoarea informaţie:

1) numele, prenumele funcţionarului public, funcţia deţinută, subdiviziunea şi autoritatea publică în care activează, precum şi date din buletinul de identitate;

2) perioada pentru care îşi asumă obligaţia de a activa în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, inclusiv a studiilor de masterat, calculată în conformitate cu prevederile pct.6 al prezentei anexe;

3) obligaţia de a restitui integral autorităţii publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanţare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condiţiile legii;

4) semnătura funcţionarului public, data, luna şi anul semnării angajamentului.

[…]

8. Funcţionarul public va restitui integral autorităţii publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanţare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condiţiile legii, în următoarele cazuri:

1) nu a absolvit din vina sa formele de dezvoltare profesională;

2) nu a activat în serviciul public, după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, inclusiv a studiilor de masterat, întreaga perioadă specificată în angajament.

[…]”

 

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

15. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul a invocat faptul că, în baza Hotărârii Guvernului nr.201 din 11 martie 2009, funcţionarul public este obligat să-i restituie integral autorităţii publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, dacă nu a activat în serviciul public, după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, întreaga perioadă specificată în angajamentul semnat de acesta. Totuşi, obligarea funcţionarului public de a-i restitui integral autorităţii publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, fără a ţine cont de perioada în care funcţionarul public a lucrat în serviciul public, contravine principiului statului de drept şi, totodată, încalcă dreptul de proprietate al salariatului. Funcţionarul public trebuie să restituie cheltuielile suportate de către angajator pentru dezvoltarea sa profesională în mod proporţional cu durata perioadei în care acesta a lucrat.

16. De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a subliniat că, spre deosebire de Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009, Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nu-i impune funcţionarului public să restituie integral cheltuielile suportate de către angajator pentru dezvoltarea sa profesională.

17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 102 alin.(2) şi 127 alin.(1) din Constituţie.

 

B. Aprecierea Curţii

18. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

19. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor de Guvern, în prezenta cauză a Hotărârii nr.201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

20. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Ion Dodon, în dosarul nr.2a-1575/18, pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

21. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie punctele 5 subpct.3) şi 8 subpct.2) din Anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

22. Din conţinutul sesizării, Curtea observă că autorul excepţiei pretinde că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 102 alin.(2) şi 127 alin.(1) din Constituţie.

23. Curtea reţine că, în conformitate cu articolul 38 alin.(3) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, funcţionarul public care urmează forme de dezvoltare profesională a căror durată este mai mare de 90 de zile într-un an calendaristic, precum şi care urmează studii de masterat, organizate în ţară sau în străinătate, cu excepţia celor urmate pe cont propriu, este obligat să îşi asume angajamentul scris potrivit căruia, după terminarea acestora, va activa în serviciul public între 2 şi 5 ani, proporţional cu numărul zilelor de dezvoltare profesională. Modul de întocmire a angajamentului scris se aprobă de către Guvern.

24. Acest text de lege îşi găseşte detalierea în Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

25. Potrivit punctului 3 din Anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009, angajamentul se întocmeşte în cazul în care durata formei sau durata cumulativă a formelor de dezvoltare profesională la care este delegat funcţionarul depăşeşte 90 de zile într-un an, precum şi dacă funcţionarul urmează studii de masterat.

26. Totodată, punctul 5 subpct.3) din Anexa menţionată prevede că angajamentul conţine, între altele, obligaţia de a-i restitui integral autorităţii publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanţare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condiţiile legii.

27. În fine, punctul 8 subpct.2) din aceeaşi anexă stabileşte că funcţionarul public îi va restitui integral autorităţii publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanţare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condiţiile legii, dacă nu a activat în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, inclusiv a studiilor de masterat, întreaga perioadă specificată în angajament.

28. Aşadar, Curtea observă că funcţionarul public trebuie să lucreze o anumită perioadă în serviciul public dacă a urmat (din contul angajatorului) cursuri de formare profesională ce depăşesc 90 de zile într-un an. Dacă nu va respecta angajamentul asumat, atunci funcţionarul public trebuie să restituie integral cheltuielile suportate de către angajator

29. Aceste condiţii sunt cunoscute şi acceptate în mod conştient de către funcţionarul public, la semnarea angajamentului. Un angajament asumat în mod liber trebuie executat, în caz contrar putând interveni anumite „sancţiuni”.

30. Totuşi, Curtea observă că în cazul în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate funcţionarul public (i.e. poliţist) a beneficiat de cursuri de dezvoltare profesională din contul autorităţii publice pe un termen de 90 de zile (vezi supra §5).

31. Prin urmare, prevederile contestate nu sunt aplicabile în litigiul principal, pentru că punctele 5 subpct.3) şi 8 subpct.2) din Anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 devin incidente în ipoteza în care cursurile de formare profesională depăşesc 90 de zile într-un an calendaristic, circumstanţă care nu este îndeplinită în acest caz.

32. Cu privire la pretinsa neconformitate a punctelor 5 subpct.3) şi 8 subpct.2) din Anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 cu articolul 38 din Legea nr.158 din 4 iulie 2008, Curtea subliniază că hotărârile Guvernului sunt acte de reglementare secundară (secundum legem), care sunt emise în vederea executării legilor şi, prin urmare, trebuie să nu contravină acestora. Totuşi, controlul legalităţii unei hotărâri a Guvernului excede rolului constituţional al Curţii Constituţionale. Controlul de legalitate al unor asemenea acte le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată. Această concluzie decurge din articolul 114 din Constituţie, potrivit căruia justiţia este înfăptuită în numele legii numai de instanţele judecătoreşti, dar şi din articolul 134 alin.(3) din Legea fundamentală, potrivit căruia Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei.

33. În jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a stabilit că hotărârile Guvernului cu caracter normativ sunt susceptibile de controlul legalităţii, care ţine de competenţa instanţelor de drept comun (DCC nr.1 din 14 iulie 2011; DCC nr.7 din 30 decembrie 2011, §35; DCC nr.16 din 9 februarie 2018, §21; DCC nr.27 din 29 martie 2018, §24).

34. Prin urmare, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a punctelor 5 subpct.3) şi 8 subpct.2) din Anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public este inadmisibilă.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a punctelor 5 subpct.3) şi 8 subpct.2) din Anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, ridicată de către dl avocat Ion Dodon, în dosarul nr.2a-1575/18, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.