D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.14g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a

art.123 alin.(2) din Codul de procedură civilă şi a unor prevederi din Regulamentul

cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi

necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile

deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi

alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.191 din 19 februarie 2002

 

nr. 16  din  09.02.2018

 

Monitorul Oficial nr.157-166/81 din 18.05.2018

 

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Aurel BĂIEŞU, preşedinte de şedinţă,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Aliona Balaban, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 29 ianuarie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 9 februarie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

 

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a art.123 alin.(2) din Codul de procedură civilă nr.225-XV din 30 mai 2003 şi a punctelor 8¹-8⁵ din Anexa nr.7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002 [în redacţia Hotărârii Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011 cu privire la unele măsuri de eficientizare a funcţionării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică], ridicată de către avocatul Dumitru Buliga, în dosarul nr.2c-510/16, pendinte la Judecătoria Chişinău (sediul central).

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională, la 29 ianuarie 2018, de către judecătorul Nicolae Şova, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

 

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 2 iunie 2016, Cooperativa de Construcţie a Locuinţelor nr.73 a depus la Judecătoria Chişinău (sediul central) o cerere de chemare în judecată împotriva Societăţii Comerciale „IMC Market” SRL, cu privire la încasarea datoriei în sumă de 248151 lei şi 62 bani şi a cheltuielilor de judecată.

4. În cererea de chemare în judecată au fost invocate prevederile punctelor 8¹-8⁵ din Anexa nr.7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002 [în redacţia Hotărârii Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011 cu privire la unele măsuri de eficientizare a funcţionării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică], precum şi s-a făcut referire la unele hotărâri judecătoreşti irevocabile, care sunt întemeiate pe prevederile menţionate.

5. În cadrul şedinţei de judecată din 27 decembrie 2017, avocatul Dumitru Buliga, în calitate de reprezentant al Societăţii Comerciale „IMC Market” SRL, a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor menţionate la §1.

6. Prin încheierea din aceeaşi dată, instanţa de judecată a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

 

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie. ”

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[…]”

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225-XV din 30 mai 2003 (republicat: M.O., 2013, nr.130-134, art.415) sunt următoarele:

Articolul 123

Temeiurile degrevării de probaţiune

„[…]

(2) Faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.

[…]”

9. Prevederile relevante din Anexa nr.7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/ reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002 (M.O., 2002, nr.29-31, art.263), sunt următoarele:

„8¹. În cazul deconectării integrale deja efectuate a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, cu instalarea altei surse de încălzire pentru întreţinerea temperaturii constante în încăpere la un nivel de cel puţin +18 C, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de:

10%, începând cu 1 octombrie 2011;

15%, începând cu 1 octombrie 2012;

20%, începând cu 1 octombrie 2013

din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului (încăperii locuibile în cămine).

Plata stabilită în alineatul unu din prezentul punct va fi distribuită în aceeaşi perioadă de încălzire, în mod obligatoriu, de către gestionarul fondului de locuinţe sau furnizor la reducerea plăţilor pentru consumatorii conectaţi la sistemul centralizat de alimentare cu căldură, conform calculului efectuat şi semnat de către gestionar şi furnizor, în cazul contractelor încheiate de furnizor cu gestionarul, sau furnizor şi consumator, în cazul contractelor încheiate direct de furnizor cu consumatorul.

8². În cazul deconectării integrale deja efectuate a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire fără instalarea altei surse de încălzire pentru întreţinerea temperaturii constante în încăpere la un nivel de cel puţin +18 C, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de 20% din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului (încăperii locuibile în cămine), începând cu 1 octombrie 2011.

8³. Luând în considerare existenţa pierderilor normative de energie termică în încăperile tehnice (etaje tehnice şi subsoluri) care menţin în stare funcţională sistemele inginereşti de alimentare cu apă şi de canalizare în perioada rece, necesitatea încălzirii locurilor de uz comun şi imposibilitatea deconectării coloanelor de încălzire tranzitorii, în cazul deconectării parţiale deja efectuate a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de:

100% – pentru suprafaţa încăperilor conectate;

20% – pentru suprafaţa încăperilor deconectate.

8⁴. În cazul deconectării parţiale deja efectuate a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, pentru încăperile auxiliare în cadrul apartamentului, în care nu a fost prevăzută instalarea corpurilor de încălzire, achitarea pentru încălzirea suprafeţelor încăperilor auxiliare se va efectua proporţional suprafeţelor încăperilor locuibile în care a fost prevăzută instalarea corpurilor de încălzire, neconectate/conectate la sistemul centralizat de încălzire, sau în baza recalculării sarcinii termice a apartamentului (încăperii locuibile în cămine), care vor fi efectuate de către instituţiile de proiectare sau persoanele fizice care deţin licenţă în acest gen de activitate.

8⁵. Deconectarea ulterioară integrală de la sistemul centralizat de încălzire se va efectua doar cu acordul în scris al tuturor proprietarilor de apartamente din cadrul blocului locativ, încăperi locuibile în cămine şi gestionarului fondului locativ, cu condiţia existenţei proiectului reconstrucţiei sistemului centralizat de încălzire elaborat de către instituţiile de proiectare sau persoanele fizice care deţin licenţă în acest gen de activitate, pe baza datelor inventarierii sistemului centralizat de încălzire existent şi coordonat în modul stabilit. Responsabilitatea asupra veridicităţii listelor şi semnăturilor se pune în seama gestionarului fondului locativ.

[…]”

 

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile art.123 alin.(2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane”, restrâng accesul la justiţie şi încalcă dreptul la apărare al părţii în proces, deoarece aceasta este lipsită de posibilitatea de a demonstra propriul adevăr şi nu poate să-şi exercite dreptul la contestarea unor fapte, stabilite eronat prin hotărârile judecătoreşti anterioare. În acest sens, rolul instanţelor de judecată este redus doar la pronunţarea unei alte hotărâri având la bază hotărâri judecătoreşti anterioare.

11. În partea ce ţine de neconstituţionalitatea prevederilor pct.8¹-8⁵ din Anexa nr.7 la Regulamentul contestat, introduse prin Hotărârea Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011, autorul menţionează că acestea operează şi pentru situaţiile anterioare, încălcându-se astfel principiul previzibilităţii şi accesibilităţii legii.

12. De asemenea, autorul menţionează că, deşi prevederile contestate urmează să se aplice doar în cazul apartamentelor şi încăperilor locuibile în cămine, instanţele de judecată dispun încasarea sumelor pentru achitarea energiei termice şi pentru încăperile nelocuibile, încălcându-se astfel dreptul la proprietate.

13. La fel, autorul susţine că punctele 8¹-8⁵ din Anexa nr.7 la Regulamentul menţionat sunt neconstituţionale, întrucât nici o lege nu abilitează Guvernul cu aprobarea unor astfel de norme, iar potrivit prevederilor constituţionale, hotărârile Guvernului se aprobă întru executarea legilor.

14. În final, autorul consideră că prevederile contestate contravin articolelor 4 alin.(2), 20, 22, 23 alin.(2), 26 alin.(1) şi (2), 46 alin.(1), 54 alin.(1), 76, 102 alin.(2), 116 alin.(1), 127 alin.(1) şi 119 din Constituţie.

 

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor şi a hotărârilor de Guvern, în speţă a Codului de procedură civilă şi a Hotărârii Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Dumitru Buliga, în dosarul nr.2c-510/16, pendinte la Judecătoria Chişinău (sediul central), este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

18. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

19. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile:

- articolului 123 alin.(2) din Codul de procedură civilă;

- punctelor 8¹-8⁵ din Anexa nr.7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/ reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002 [în redacţia Hotărârii Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011 cu privire la unele măsuri de eficientizare a funcţionării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică].

- Cu privire la punctele 8¹-8⁵ din Regulament

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile contestate au constituit anterior obiect al instanţei de contencios constituţional, astfel, prin Decizia nr.7 din 30 decembrie 2011, Curtea Constituţională s-a pronunţat în acest sens şi a sistat procesul pentru controlul constituţionalităţii.

21. În decizia menţionată, printr-o analiză a prevederilor legale, Curtea a reţinut că normele contestate, fiind elaborate pentru executarea legilor care nu sunt contestate, nu constituie domeniul jurisdicţiei constituţionale, fiind susceptibile de controlul legalităţii, care ţine de competenţa instanţelor de drept comun.

22. În acelaşi timp, Curtea menţionează că alegaţiile autorului, potrivit cărora prevederile punctelor 8¹-8⁵ din Regulament vizează doar apartamentele şi încăperile locuibile în cămine, dar nu şi încăperile nelocuibile, nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate.

23. Curtea menţionează că, în cadrul procedurii de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate, este competentă, potrivit articolului 135 din Constituţie, de a raporta o normă legală la o normă constituţională. Or, în speţă, Curtea atestă că problema invocată se referă la modul de aplicare şi interpretare a prevederilor contestate de către instanţele de judecată, şi nu la neclaritatea acesteia, fapt care excede domeniului jurisdicţiei constituţionale.

- Cu privire la dispoziţiile art.123 alin.(2) din Codul de procedură civilă

24. Examinând prevederile art.123 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acestea statuează temeiurile degrevării de probaţiune.

25. Astfel, potrivit alin.(2) al articolului menţionat: „Faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.”

26. Curtea reţine că hotărârea judecătorească reprezintă actul final de dispoziţie al unei instanţe judecătoreşti. Hotărârea judecătorească irevocabilă dispune de autoritatea lucrului judecat şi produce unele efecte juridice precum: exclusivitatea, prejudicialitatea, obligativitatea, executorialitatea.

27. Curtea menţionează că, potrivit efectului prejudicialităţii, faptele şi raporturile juridice stabilite anterior printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă sunt obligatorii pentru instanţa care judecă o altă pricină la care participă aceleaşi persoane.

28. Totodată, Curtea reţine că, având ca scop asigurarea stabilităţii şi obligativităţii hotărârii judecătoreşti, caracterul prejudicial al hotărârii de judecată constituie un mijloc ce certifică necontrarietatea actelor judiciare şi asigură aplicabilitatea principiului certitudinii juridice.

29. În acelaşi timp, Curtea menţionează că ţine de competenţa instanţei de judecată de a determina corect obiectul probaţiunii şi de a accepta în proces doar probele necesare pentru soluţionarea cauzei.

30. În acest sens, art.121 din Codul de procedură civilă stabileşte că instanţa judecătorească reţine spre examinare şi cercetare numai probele pertinente, care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existenţa sau inexistenţa de circumstanţe, importante pentru soluţionarea justă a cazului.

31. Astfel, având în vedere efectele unei hotărâri judecătoreşti, Curtea nu poate reţine criticile de neconstituţionalitate ale autorului sesizării formulate în raport cu prevederile art.123 alin.(2) din Codul de procedură civilă.

32. Având în vedere cele enunţate, Curtea menţionează că excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în conformitate cu prevederile articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate:

- a articolului 123 alineatul (2) din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225-XV din 30 mai 2003;

- a punctelor 8¹-8⁵ din Anexa nr.7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la /reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002 [în redacţia Hotărârii Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011 cu privire la unele măsuri de eficientizare a funcţionării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică], ridicată de către avocatul Dumitru Buliga, în dosarul nr.2c-510/16, pendinte la Judecătoria Chişinău (sediul central).

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.