H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra

activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile

de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii

 

nr. 894  din  12.09.2018

 

Monitorul Oficial nr.358-364/955 din 21.09.2018

 

* * *

În temeiul art.16 alin.(2) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii, conform anexei nr.1;

2) Procedura de realizare a controlului de stat asupra activităţii agenţiilor private şi a intermediarilor nelicenţiaţi care desfăşoară activitatea ce ţine de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova în baza analizei riscurilor specifice activităţii acestora, conform anexei nr.2.

[Pct.1 în redacţia Hot.Guv. nr.78 din 26.05.2021, în vigoare 18.07.2021]

 

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

3. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.375/2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc pentru domeniul de control efectuat de către Inspectoratul de Stat al Muncii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.424).

4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

 

 

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.894 din 12 septembrie 2018

[Parafa modificată prin Hot.Guv. nr.78 din 26.05.2021, în vigoare 18.07.2021]

 

Notă: Pe tot parcursul textului, cuvântul „plângere”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul „petiţie”, la forma gramaticală corespunzătoare, iar cuvintele „organ de control”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul „Inspectorat”, la forma gramaticală corespunzătoare, conform Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021

 

METODOLOGIA

privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător

în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale

Inspectoratului de Stat al Muncii

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii (în continuare – Metodologie) este elaborată potrivit Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi în conformitate cu Metodologia generală privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.379/2018.

2. La baza Metodologiei stau criterii de risc relevante domeniilor de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii (în continuare – Inspectorat), cu acordarea punctajului corespunzător după o scară prestabilită şi raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu se efectuează pentru fiecare persoană/unitate supusă controlului şi este urmată de elaborarea unui clasament în funcţie de punctajul obţinut, în corespundere cu nivelul individual de risc estimat. Analiza riscurilor se utilizează pentru alegerea acţiunilor adecvate dintre mai multe acţiuni posibile.

3. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană/unitate supusă controlului determină nivelul frecvenţei şi intensităţii acţiunilor de control ce se aplică acesteia.

4. Analiza riscurilor în baza criteriilor de risc se aplică în următoarele situaţii:

1) la planificarea anuală a controalelor;

2) la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;

3) la identificarea soluţiei optime privind petiţia depusă la Inspectorat sau informaţiile referitoare la încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute;

4) la elaborarea listelor de verificare şi la stabilirea cerinţelor de reglementare care trebuie incluse în lista de verificare;

5) la planificarea strategică a activităţii de control;

6) în alte situaţii referitoare la decizii în domeniul controlului asupra activităţii de întreprinzător.

Analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în situaţiile prevăzute la pct.4 se va realiza în conformitate cu capitolul II.

 

Capitolul II

PLANIFICAREA CONTROALELOR

 

Secţiunea 1

Criteriile de risc

5. Procesul de analiză a riscurilor se bazează pe prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, precum şi pe:

1) datele statistice disponibile;

2) analiza informaţiilor privind riscurile stabilite de Inspectorat sau de instituţii conexe;

3) practicile relevante ale altor state.

6. Criteriul de risc sumează un set de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului ori de circumstanţe referitoare la raporturile precedente ale persoanei supuse controlului cu Inspectoratul, ale căror existenţă şi intensitate indică probabilitatea cauzării de daune vieţii şi sănătăţii salariaţilor, precum şi a încălcării drepturilor la muncă.

7. Criteriile de risc reflectă probabilitatea apariţiei prejudiciului şi/sau mărimea acestuia.

7¹. La stabilirea probabilităţii apariţiei prejudiciului se utilizează următoarele criterii de risc generale:

1) durata de la data efectuării ultimului control;

2) numărul de persoane angajate;

3) istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei şi cu prescripţiile Inspectoratului.

[Pct.7¹ introdus prin Hot.Guv. nr.787 din 16.11.2022, în vigoare 18.11.2022]

 

[Pct.8 abrogat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

9. Criteriile de risc stabilite trebuie să respecte următoarele principii:

1) să fie relevante scopului activităţii Inspectoratului;

2) să acopere toate întreprinderile pasibile controlului efectuat de către Inspectorat;

3) să fie bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă. În primul rînd, se aleg criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unei persoane/unităţi concrete în baza unei informaţii valorice (statistice), care poate fi obţinută, ori de cîte ori este necesar, din surse exterioare care nu ţin nici de activitatea Inspectoratului, nici de datele furnizate direct de unitate;

4) să poată fi ierarhizate conform ponderii şi intensităţii riscului pe care îl reflectă;

5) să fie raportate la caracterul multidimensional al surselor de risc. Este esenţial să nu se suprapună şi să fie alese cele ce ţin de subiect, obiect şi de raporturile anterioare cu Inspectoratul.

10. Criteriile de risc generale utilizate în mod obligatoriu sînt următoarele:

1) domeniul de activitate;

 

[Subpct.2)-3) pct.10 abrogate prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

4) numărul de angajaţi;

5) istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei şi cu prescripţiile Inspectoratului.

[Pct.10 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

10¹. Criteriile de risc specifice pentru domeniile de control utilizate de Inspectorat sunt următoarele:

1) devierea negativă a mărimii salariului mediu pe unitate de la mărimea salariului mediu pe ramură (după Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei (în continuare – CAEM));

2) producerea accidentelor de muncă;

3) durata de la data efectuării ultimului control;

4) ponderea salariaţilor cu salariul egal sau mai mic decât salariul minim;

5) suma totală a veniturilor constatate conform datelor contabilităţii financiare/numărul de salariaţi din unitate faţă de acest indicator pe ramură (după CAEM).

[Pct.10¹ în redacţia Hot.Guv. nr.787 din 16.11.2022, în vigoare 18.11.2022]

[Pct.10¹ introdus prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

Secţiunea a 2-a

Gradarea intensităţii riscului

11. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim, iar 5 – gradul maxim de risc.

În cazul în care nu există date sau informaţii care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctajul maxim. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, Inspectoratul revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în cadrul controlului.

12. În descrierea fiecărui criteriu de risc, acordarea punctelor este urmată de explicarea circumstanţelor pentru fiecare nivel de risc, ceea ce permite identificarea nivelului de risc al fiecărei entităţi/unităţi economice.

În cazul în care persoana supusă controlului şi/sau obiectul controlului corespund mai multor poziţii de pe scara valorică a gradelor de risc din cadrul criteriului, acestea vor fi plasate pe poziţia căreia îi corespunde punctajul cel mai înalt.

În cazurile în care persoana supusă controlului desfăşoară mai multe genuri de activitate, cărora le-au fost atribuite diferite grade de risc, se aplică gradul cel mai mare (înalt) de risc al unuia dintre genurile de activitate desfăşurat.

[Pct.12 completat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

13. La acordarea cifrelor valorice se ţine cont de ponderea fiecărui grad/nivel de risc în cadrul criteriului de risc şi de uniformitatea trecerii de la un nivel de risc la altul, astfel încît să fie reflectat un conţinut complet şi relevant al nivelurilor de risc posibile, de la nivelul minim la nivelul maxim de risc.

14. Punctajele vor fi acordate după cum urmează:

1) domeniul de activitate (tabelul 1)

Raţionamentul general: în diferite domenii de activitate, într-o măsură sau alta, se utilizează şi se prestează muncă nedeclarată, se admit restanţe la plata salariilor, neîncheierea contractelor individuale de muncă, nerespectarea timpului de muncă şi a timpului de odihnă, neacordarea garanţiilor şi compensaţiilor, răspunderea materială, disciplina muncii, riscul de accidentare. Astfel, se generează diverse forme de exploatare a muncii (muncă forţată, trafic în scopuri de exploatare prin muncă, sclavie etc.), salarii nedeclarate, prejudicierea realizării drepturilor la protecţie socială, prejudiciu adus bugetului familiei, bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale şi medicale, care se manifestă cu diferită intensitate şi frecvenţă.

 

 

2) numărul de angajaţi (tabelul 2)

Raţionamentul general: numărul mare de angajaţi presupune multiple scheme de organizare structurală a unităţii. Prezenţa diferitor categorii de angajaţi solicită de la angajator eforturi mari şi diversificate în procesul de organizare a muncii, asigurarea salariaţilor cu condiţii decente de muncă, echipamente de muncă şi de protecţie individuală.

 

 

3) istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei şi cu prescripţiile Inspectoratului (tabelul 3)

Raţionamentul general: lipsa încălcărilor la data ultimului control efectuat indică predispunerea angajatorului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe când existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.

 

 

4) devierea negativă a mărimii salariului mediu pe unitate de la mărimea salariului mediu pe ramură (după CAEM) (tabelul 4)

Raţionamentul general: Cu cât este mai mare devierea în sens negativ a mărimii salariului mediu pe unitate de la mărimea salariului mediu pe ramură, cu atât este mai mare riscul prejudicierii drepturilor salariale sau probabilitatea achitării nedeclarate a unei părţi a salariului.

 

 

5) producerea accidentelor de muncă (tabelul 5)

Raţionamentul general: producerea accidentelor de muncă provoacă pierderi materiale, pierderi ale sănătăţii şi, în unele cazuri, ale vieţii accidentaţilor, cheltuieli pentru recuperarea sănătăţii, cheltuieli pentru repararea utilajului şi pentru plata indemnizaţiilor persoanelor accidentate.

 

 

6) durata de la data efectuării ultimului control (tabelul 6)

Raţionamentul general: Cu cât este mai scurtă durata de la data efectuării ultimului control, cu atât mai înaltă este probabilitatea respectării prevederilor actelor normative din domeniile de control ale Inspectoratului.

 

 

7) ponderea salariaţilor cu salariul egal sau mai mic decât salariul minim (tabelul 6¹)

Raţionamentul general: Cu cât este mai mare ponderea salariaţilor cu salariul egal sau mai mic decât salariul minim, cu atât mai mare este probabilitatea prestării muncii nedeclarate.

 

 

8) suma totală a veniturilor constatate conform datelor contabilităţii financiare/numărul de salariaţi din unitate faţă de acest indicator pe ramură (după CAEM) (tabelul 6²)

Raţionamentul general: Cu cât este mai mare diferenţa dintre raportul sumei veniturilor constatate conform datelor contabilităţii financiare la numărul de salariaţi din unitate faţă de acelaşi indicator din ramură, cu atât este mai mare dimensiunea muncii nedeclarate.

 

 

[Pct.14 modificat prin Hot.Guv. nr.787 din 16.11.2022, în vigoare 18.11.2022]

[Pct.14 în redacţia Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

Secţiunea a 3-a

Ponderarea criteriilor

15. Ponderea fiecărui criteriu se stabileşte în raport cu toate criteriile selectate, ţinînd cont de importanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control (tabelul 7). Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă şi pondere diferită, în funcţie de domeniul de control.

[Pct.15 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

16. La determinarea ponderii fiecărui criteriu se va ţine cont de:

1) scopul, atribuţiile şi domeniul de activitate al Inspectoratului;

2) influenţa criteriului ales asupra probabilităţii prejudiciului potenţial ce se doreşte a fi evitat şi a mărimii acestuia;

3) multidimensionalitatea surselor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriilor ce ţin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).

17. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc se determină în fracţii zecimale, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea unei ponderi mai mari unui criteriu impune diminuarea ponderii altor criterii.

 

[Pct.17 modificat prin Hot.Guv. nr.787 din 16.11.2022, în vigoare 18.11.2022]

[Pct.17 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

18. Ponderea sumată a criteriilor de risc obligatorii nu poate fi mai mică de 0,5, iar fiecare criteriu din totalitatea celor stabilite nu poate avea o pondere mai mică de 0,1.

Este obligatorie revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc, ca urmare a controalelor anterioare, în funcţie de noile date disponibile şi de actualizarea informaţiei colectate. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se va scădea consecutiv ponderea acestuia în raport cu celelalte criterii utilizate. Revizuirea trebuie să se efectueze în baza prevederilor pct.5.

 

Secţiunea a 4-a

Aplicarea criteriilor în raport cu persoanele supuse controlului

19. După determinarea criteriilor de risc concrete ce vor fi utilizate şi ponderea lor, criteriile se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

 

R_g= (w₁R₁+ w₂R₂+ ∙∙∙ +w_nR_n) x 200

sau

 

 

unde:

R_g – gradul de risc global asociat cu subiectul (unitatea) potenţial al controlului;

R₁, R₂, R_n – criteriile de risc;

w_1, w_2, w_n – ponderea fiecărui criteriu de risc;

R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.

20. În urma aplicării formulei stabilite la pct.19, riscul global va avea valori între 200 şi 1000 de puncte, unităţile care obţin 200 de puncte fiind asociate cu cel mai mic risc.

21. Subiecţii controlului sînt clasificaţi în funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasaţi subiecţii care au acumulat punctajul maxim. Aceştia sînt asociaţi cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuşi controlului în mod prioritar.

22. În baza clasamentului, Inspectoratul întocmeşte proiectul planului anual al controalelor, pe care îl înregistrează în Registrul de stat al controalelor în modul şi termenul stabilite de Guvern.

23. Clasamentul poate fi utilizat de Inspectorat pentru stabilirea frecvenţei controlului recomandat pentru fiecare unitate. Frecvenţa recomandată va fi utilizată pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care mai multe unităţi, concomitent, cad sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite în art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

24. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Inspectoratul elaborează un raport prin care se determină ponderea unităţilor supuse controlului din numărul total şi, în cazul schimbării situaţiei de la data ultimului control efectuat, modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiei acumulate în urma controlului, pentru actualizarea profilului fiecărei unităţi.

25. Evaluarea riscului pentru obiectul individual se va efectua după fiecare control, cu excepţia verificării suplimentare realizate conform art.28 alin.(9) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi a controlului la solicitarea directă din partea unităţii supuse controlului. În cazul în care datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, clasamentul existent rămîne neschimbat.

[Pct.25 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

26. Pentru unitatea care nu a mai fost supusă anterior controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător de către Inspectorat, locul în clasament se stabileşte după efectuarea primului control.

Inspectoratul poate solicita acestei unităţi realizarea unei autoevaluări a entităţii şi, pînă la efectuarea primului control, va utiliza datele autoevaluării.

27. Nivelul de risc al unităţii supuse controlului şi/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor şi reprezintă informaţie publică ce se plasează pe site-ul web al Inspectoratului.

[Pct.27 în redacţia Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

Secţiunea a 5-a

Întocmirea planului anual de control în urma

evaluării nivelului de risc

[Secţiunea a 5-a (pct.27¹-27⁴) introdusă prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

27¹. După aranjarea clasamentelor pentru fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se preia un număr estimativ de persoane/unităţi care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor. Numărul de persoane/unităţi preluate din clasament se raportează la capacităţile instituţionale, atât ale subdiviziunii responsabile de domeniul pentru care s-a făcut clasamentul, cât şi ale Inspectoratului în general, precum şi la numărul maxim potenţial de persoane/unităţi care pot fi supuse controalelor de către toate subdiviziunile Inspectoratului. Preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează la rând, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct.19, şi se reflectă în lista subdiviziunii în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.

27². Toate listele pentru toate domeniile de control se includ într-un plan al controalelor şi constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor, care se examinează suplimentar în vederea dezvoltării şi consolidării sale.

În urma comparării şi contrapunerii listelor persoanelor/unităţilor din versiunea preliminară a planului anual al controalelor, Inspectoratul definitivează, consolidează şi aprobă planul anual al controalelor în conformitate cu prevederile cadrului normativ.

27³. Clasamentele şi listele persoanelor supuse controlului, precum şi planul anual al controalelor se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informaţiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc, conform formulei stabilite în prezenta Metodologie.

27⁴. Dacă persoana supusă controlului se regăseşte de mai multe ori în planul anual al controalelor în vederea controlării în mai multe domenii de control din competenţa Inspectoratului, conducătorul acestuia are obligaţia de a asigura reducerea la maximum a numărului de vizite prin combinarea şi comasarea controalelor pentru mai multe domenii într-o singură vizită de control.

Organizarea şi efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control planificat pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului identificate în planul anual al controalelor.

 

Capitolul III

EFECTUAREA CONTROALELOR INOPINATE

ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

28. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei riscurilor şi doar în cazul existenţei temeiurilor şi respectării condiţiilor prevăzute la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. La analiza riscurilor, Inspectoratul utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu şi a mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.

29. Controalele inopinate nu pot fi desfăşurate în baza informaţiilor neverificate şi/sau provenite dintr-o sursă anonimă.

La analiza riscurilor, Inspectoratul utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu şi mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.

La stabilirea probabilităţii apariţiei prejudiciului şi a mărimii acestuia se utilizează criteriile de risc indicate la pct.10 şi 10¹.

[Pct.29 în redacţia Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

Capitolul IV

IDENTIFICAREA SOLUŢIEI OPTIME PRIVIND PETIŢIILE DEPUSE LA INSPECTORAT

SAU INFORMAŢIILE REFERITOARE LA ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI

ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

30. Petiţiile depuse la Inspectorat, precum şi informaţiile privind încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute Inspectoratului se evaluează în baza analizei riscurilor.

Controlul iniţiat în temeiul petiţiilor sau informaţiilor privind încălcarea legislaţiei se efectuează doar cu respectarea prevederilor art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi a prevederilor prezentei Metodologii.

31. Petiţiile şi informaţiile privind încălcarea legislaţiei pot determina acţiuni mai prompte, cum ar fi efectuarea de controale, care se realizează fără întîrziere, dacă acestea indică asupra unor încălcări grave sau foarte grave, accidente, precum şi dacă indică asupra unor posibile încălcări grave sau foarte grave, situaţii care prezintă pericol pentru proprietatea persoanelor.

Pentru petiţiile şi informaţiile cu privire la posibilele încălcări minore care conduc la un prejudiciu minor, Inspectoratul realizează acţiuni mai puţin intruzive sau dispune acţiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară, cu includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în petiţiile depuse sau în informaţiile deţinute.

[Pct.31 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

32. Criteriile de risc generale care pot fi utilizate pentru evaluarea petiţiilor cu privire la încălcarea legislaţiei sînt:

1) compatibilitatea cu domeniul de control al Inspectoratului;

2) conţinutul aparent neîntemeiat;

3) timpul ce a trecut de la identificarea problemei;

4) credibilitatea autorului petiţiei, în cazul în care Inspectoratul a recepţionat o petiţie repetată a aceluiaşi autor, fără a se demonstra veridicitatea reclamaţiilor anterioare;

5) completarea raportului unui incident cu detalii exacte, care permit sau nu determinarea faptului dacă petiţia este depusă de o persoană reală şi asigură, de asemenea, desfăşurarea unei anchete reuşite.

Criteriile de risc indicate la subpct.1) se utilizează în funcţie de specificul domeniului de activitate al persoanei supuse controlului şi aplicabilitatea lor acestui domeniu.

33. Inspectoratul poate, de asemenea, să evalueze din oficiu alte informaţii cu privire la încălcările legislaţiei care i-au devenit cunoscute prin intermediul mass-mediei, de pe reţelele de socializare sau din alte surse. Aceste informaţii se evaluează în temeiul şi în conformitate cu condiţiile şi criteriile de risc indicate la pct.30 şi 32.

[Pct.33 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

34. Inspectoratul decide cu privire la clasificarea petiţiilor şi informaţiilor în baza condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct.30 şi 32, cu dispunerea motivată a uneia sau a cîtorva dintre următoarele activităţi:

1) refuzul de a efectua un control, cu înregistrarea petiţiei în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor;

2) efectuarea imediată a unui control inopinat, care poate include desfăşurarea unui control la faţa locului;

3) înregistrarea petiţiei în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor, cu notificarea acesteia despre verificarea anumitor aspecte identificate în petiţie în timpul următorului control planificat;

4) transmiterea informaţiilor autorităţii competente, în cazul în care petiţia nu se încadrează în domeniile de competenţă ale Inspectoratului.

 

Capitolul V

ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE

ŞI STABILIREA CERINŢELOR DE REGLEMENTARE

CARE TREBUIE INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE

35. Desfăşurarea controalelor are loc doar în baza şi în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul şi obiectul de control în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului şi a eforturilor necesare pentru desfăşurarea controlului, asigurînd orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.

36. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite în metodologia sectorială. În conţinutul listelor de verificare se urmăreşte reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea şi/sau diminuarea efectivă şi oportună a riscurilor pentru mediu, sănătatea, viaţa şi proprietatea persoanelor care sînt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.

37. În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerinţă legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariţia unui prejudiciu şi potenţiala mărime a acestuia.

38. Cerinţa legală se include în lista de verificare dacă:

1) nerespectarea acesteia:

a) creează pericol iminent, dar nu imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţilor acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;

b) creează pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţilor acesteia ori creează pericol iminent şi imediat pentru societate;

2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor şi prevenirea daunelor.

39. Listele de verificare se întocmesc şi se aprobă conform regulilor aprobate de Guvern. Listele de verificare în domeniul raporturilor de muncă aprobate se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, pe pagina web a Inspectoratului şi în Registrul de stat al controalelor.

 

Capitolul VI

PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII

DE CONTROL A INSPECTORATULUI

40. Inspectoratul realizează planificarea strategică a activităţii de control prin utilizarea analizei riscurilor, în scopul determinării domeniilor strategice pe care urmează să se concentreze activitatea sa de control. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activităţi economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi într-un anumit domeniu. Domeniile strategice pot avea dimensiune locală sau regională.

41. Domeniile strategice ale Inspectoratului în asigurarea respectării dispoziţiilor actelor normative în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă sînt:

1) legalizarea modului de încadrare în muncă, perfectarea contractelor individuale de muncă pentru minimizarea practicii de achitare a salariului „în plic” şi diminuarea fenomenului „muncii nedeclarate”;

2) corectitudinea stabilirii salariului de bază şi lichidarea restanţelor la plata salariilor;

3) corectitudinea stabilirii, a calculului şi a plăţii indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă;

4) respectarea duratei normale a timpului de muncă;

5) evaluarea riscurilor profesionale la locurile de muncă;

6) corectitudinea întocmirii actelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, ce trebuie să fie elaborate şi/sau deţinute de angajator conform legislaţiei;

7) organizarea securităţii şi sănătăţii în muncă la nivel de unitate.

[Pct.41 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

42. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, furnizarea de consultanţă persoanelor supuse controlului, precum şi stabilirea unui echilibru între controalele efectuate şi furnizarea de consultanţă pentru atingerea obiectivelor de reglementare.

43. În cazul planificării strategice a activităţii de control a Inspectoratului, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor şi ponderii pentru fiecare criteriu de risc se vor realiza conform prevederilor referitoare la planificarea anuală a controalelor statuate de prezenta Metodologie.

 

Capitolul VII

CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE

NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC

44. Sistemul de efectuare a controalelor în baza analizei riscurilor trebuie să fie întemeiat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de Biroul Naţional de Statistică, pe date colectate de Inspectorat, de alte autorităţi şi instituţii publice, inclusiv din surse informatice oficiale, precum şi din alte surse sigure. Este obligatorie evitarea aplicării criteriilor de risc în baza datelor incomplete şi interpretabile:

1) pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului persoanelor supuse controlului în conformitate cu riscul prezentat, Inspectoratul menţine, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, o bază de date care reflectă cel puţin:

a) lista tuturor unităţilor pasibile de a fi supuse controlului, cu datele individuale de identificare;

b) istoria activităţii de control;

c) profilul fiecărei unităţi supuse controlului, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate la clasificarea unităţii în cauză;

2) Inspectoratul reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an.

 

 

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului

nr.894 din 12 septembrie 2018

[Anexa nr.2 introdusă prin Hot.Guv. nr.78 din 26.05.2021, în vigoare 18.07.2021]

 

 

PROCEDURA

de realizare a controlului de stat asupra activităţii agenţiilor private şi a intermediarilor

nelicenţiaţi care desfăşoară activitatea ce ţine de plasarea în câmpul muncii în

străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova în baza analizei riscurilor

specifice activităţii acestora

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezenta Procedură stabileşte modalitatea de realizare a controlului de stat asupra activităţii agenţiilor private şi a intermediarilor nelicenţiaţi care desfăşoară activitatea ce ţine de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova (în continuare – agenţii private şi intermediari nelicenţiaţi) în baza analizei riscurilor specifice activităţii acestora şi este elaborată în temeiul Legii nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj şi al Legii nr.140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii.

2. Prezenta Procedură stabileşte:

1) modalitatea de control asupra activităţii ce ţine de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova;

2) criteriile de risc specifice domeniului de activitate;

3) procedura de analiză a criteriilor de risc stabilite în funcţie de specificul activităţii de intermediere a muncii în străinătate.

 

Capitolul II

MODALITĂŢILE DE CONTROL, CRITERIILE DE RISC, ANALIZA

CRITERIILOR DE RISC ŞI GRADAREA INTENSITĂŢII RISCULUI

3. În vederea realizării controlului de stat asupra activităţii ce ţine de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova, Inspectoratul de Stat al Muncii (în continuare – Inspectorat) poate realiza:

1) control planificat, în baza criteriilor de risc stabilite;

2) control inopinat.

4. Criteriul de risc în contextul prezentei Proceduri sumează un set de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului ori de circumstanţe referitoare la raporturile precedente dintre subiectul supus controlului şi Inspectorat, ale căror existenţă şi intensitate indică probabilitatea cauzării de daune, inclusiv materiale, vieţii şi sănătăţii persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate, precum şi a încălcării procedurilor de plasare în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova, stabilite prin acte normative.

5. În cazul analizei riscurilor activităţii agenţiilor private, Inspectoratul utilizează următoarele criterii de risc:

1) durata de la data efectuării ultimului control;

2) istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei şi cu prescripţiile Inspectoratului;

3) numărul de contracte de intermediere a muncii încheiate pe parcursul unui an de activitate între agenţia privată şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate;

4) numărul de persoane plasate în câmpul muncii în străinătate de către agenţia privată.

6. Analiza criteriilor de risc se realizează în vederea stabilirii acţiunilor necesare a fi întreprinse în cadrul procedurii de control şi a tipului de control aplicat, precum şi a intensităţii acţiunilor de control aplicate, în funcţie de statutul subiectului supus controlului – agenţie privată sau intermediar nelicenţiat.

7. Gradarea intensităţii riscului se realizează în condiţiile generale reglementate de prezenta hotărâre, iar punctajele pentru criteriile de risc specifice activităţii desfăşurate de agenţiile private se acordă după cum urmează:

1) numărul de contracte de intermediere a muncii încheiate pe parcursul unui an de activitate între agenţia privată şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate:

 

 

Raţionamentul general: numărul redus de contracte de intermediere a muncii încheiate între o agenţie şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate poate indica riscul plasării cetăţenilor Republicii Moldova în câmpul muncii în lipsa unui contract de intermediere a muncii, care poate duce la perceperea ilegală de taxe, neîncheierea unui contract individual de muncă între beneficiarul din străinătate şi persoana aflată în căutarea unui loc de muncă în străinătate, nerespectarea drepturilor persoanei în procesul de intermediere a muncii realizată de agenţie şi alte încălcări ale legislaţiei;

2) numărul de persoane plasate în câmpul muncii în străinătate de către agenţia privată:

 

 

Raţionamentul general: un număr mai mare de persoane plasate în câmpul muncii în străinătate implică creşterea procentuală a posibilităţii apariţiei anumitor încălcări ale drepturilor lucrătorilor plasaţi.

8. Ponderea fiecărui criteriu se stabileşte prin prezenta Procedură, iar aplicarea acestora în raport cu persoanele supuse controlului şi aplicarea formulelor de calcul se realizează conform prevederilor generale ale Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii.

 

 

9. Pe parcursul desfăşurării procedurilor de control la agenţiile private, inspectorii delegaţi pentru realizarea acestor atribuţii examinează şi, după caz, preiau originale sau copii de pe următoarele categorii de acte:

1) cu privire la beneficiarii străini, inclusiv copii de pe actele de constituire, licenţe, autorizări, actele de identitate ale administratorilor şi/sau fondatorilor, actele de identitate ale persoanelor fizice angajatori, acordurile de colaborare semnate cu aceştia;

2) cu privire la lucrătorii plasaţi sau care urmează a fi plasaţi în câmpul muncii în străinătate, inclusiv copii de pe actele de identitate, diplomele de specialitate;

3) cu privire la procedurile de intermediere, inclusiv copii de pe contractele de intermediere a muncii, contractele individuale de muncă, modelele de contracte individuale de muncă sau alte contracte asimilate utilizate de beneficiarii străini, modelele de acte cu privire la instruirea în securitatea şi sănătatea muncii utilizate de beneficiari, petiţiile depuse de lucrătorii plasaţi şi corespondenţa realizată de agenţie pentru intervenirea în conflictul dintre lucrătorul plasat şi angajator, solicitările cu privire la realizarea procedurii de repatriere şi corespondenţa aferentă, după caz;

4) cu privire la activitatea agenţiei private, inclusiv licenţa de activitate, actele de identitate ale administratorilor şi fondatorilor, actele cu privire la spaţiul de desfăşurare a activităţii agenţiei private, copii de pe diplomele de studii superioare de licenţă ale administratorului şi ale angajaţilor, cazierul judiciar al administratorului, fondatorului, asociaţilor, angajaţilor şi al persoanei juridice.

 

Capitolul III

ACTIVITĂŢILE DE CONTROL ASUPRA INTERMEDIARILOR NELICENŢIAŢI

10. Inspectoratul realizează activităţi de identificare şi control al intermediarilor nelicenţiaţi.

11. Identificarea intermediarilor nelicenţiaţi se realizează în baza următoarelor criterii:

1) lipsa licenţei de activitate eliberate de către organul de licenţiere în condiţiile Legii nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj;

2) necorespunderea anunţului privind ofertele de muncă plasate de intermediarii nelicenţiaţi cu cerinţele reglementate de Hotărârea Guvernului nr.1276/2018 pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forţei de muncă.

12. Identificarea intermediarilor nelicenţiaţi se realizează prin analiza anunţurilor cu privire la ofertele de muncă plasate de intermediarii nelicenţiaţi pe toate platformele informaţionale disponibile.

13. În urma analizei anunţurilor cu privire la ofertele de muncă plasate de intermediarii nelicenţiaţi, Inspectoratul întocmeşte lista intermediarilor nelicenţiaţi depistaţi, actul de constatare a neregulilor depistate în baza criteriilor indicate la pct.11 şi iniţiază controlul comun cu alte autorităţi abilitate asupra activităţii acestora.

14. Controlul comun se realizează la iniţiativa Inspectoratului prin transmiterea către autorităţile indicate la pct.15 a unui demers oficial prin care se solicită iniţierea controlului comun asupra intermediarilor nelicenţiaţi, cu anexarea listei intermediarilor nelicenţiaţi depistaţi şi a actului de constatare.

15. În cadrul controlului comun, la decizia Inspectoratului, participă:

1) organul de licenţiere;

2) Centrul pentru combaterea traficului de persoane;

3) organele de ocrotire a ordinii de drept;

4) alte autorităţi specializate.

16. În cadrul controlului comun, Inspectoratul verifică:

1) prezenţa contractelor individuale de muncă şi a celor asimilate încheiate între un beneficiar din străinătate şi persoana aflată în căutarea unui loc de muncă în străinătate, intermediate de către intermediarul nelicenţiat supus controlului;

2) activităţile de intermediere a muncii realizate de intermediarul nelicenţiat.

17. Constatările controlului comun vor fi transmise de către autorităţile implicate în procedura de control organelor competente pentru a întreprinde măsurile necesare de tragere la răspundere a intermediarilor nelicenţiaţi conform prevederilor legislaţiei.