L E G E

privind administraţia publică locală

nr. 123-XV  din  18.03.2003

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.49/211 din 19.03.2003

* * *

C U P R I N S

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1

Noţiuni şi principii de bază

Articolul 1. Noţiunile de bază

Articolul 2. Sfera de reglementare

Articolul 3. Principiile de bază ale administrării publice locale

Articolul 4. Personalitatea juridică a unităţii administrativ-teritoriale

Articolul 5. Subiectele autonomiei locale

Articolul 6. Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice

Articolul 7. Autonomia şi legalitatea în activitatea autorităţilor administraţiei publice locale

Articolul 8. Consultarea populaţiei

Articolul 9. Suportul financiar al autonomiei locale

Secţiunea a 2-a

Delimitarea domeniilor de competenţă

Articolul 10. Competenţa proprie unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi

Articolul 11. Competenţa proprie unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea

Articolul 12. Atribuţiile delegate de către stat în competenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi

Articolul 13. Atribuţiile delegate de către stat în competenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea

Articolul 14. Restricţionarea competenţelor

Capitolul II

CONSILIILE LOCALE (SĂTEŞTI, COMUNALE, ORĂŞENEŞTI, MUNICIPALE)

Secţiunea 1

Componenţa şi constituirea consiliilor locale

Articolul 15. Numărul de consilieri

Articolul 16. Statutul alesului local

Articolul 17. Constituirea consiliilor locale

Secţiunea a 2-a

Atribuţiile consiliilor locale

Articolul 18. Atribuţiile de bază ale consiliilor locale

Secţiunea a 3-a

Funcţionarea consiliului local

Articolul 19. Mandatul consiliului local

Articolul 20. Convocarea consiliului local

Articolul 21. Transparenţa şedinţelor

Articolul 22. Ordinea de zi a şedinţei

Articolul 23. Caracterul deliberativ al şedinţei

Articolul 24. Semnarea şi intrarea în vigoare a deciziilor consiliului local

Articolul 25. Limitarea dreptului de vot

Articolul 26. Examinarea problemelor în şedinţa consiliului local

Articolul 27. Răspunderea consilierilor în consiliul local

Articolul 28. Încetarea înainte de termen a mandatului de consilier

Articolul 29. Suspendarea activităţii consiliului local

Articolul 30. Dizolvarea de drept a consiliului local

Capitolul III

PRIMARUL ŞI VICEPRIMARUL

Articolul 31. Primarul şi viceprimarul

Articolul 32. Confirmarea legalităţii alegerilor şi validarea mandatului de primar

Articolul 33. Încetarea înainte de termen a mandatului de primar

Articolul 34. Atribuţiile de bază ale primarului

Articolul 35. Informarea consiliului local

Articolul 36. Alegerea viceprimarilor

Articolul 37. Actele primarului

Articolul 38. Suspendarea din funcţie a primarului

Articolul 39. Interimatul funcţiei de primar

Articolul 40. Delegatul sătesc

Articolul 41. Atribuţiile delegatului sătesc

Capitolul IV

SECRETARUL CONSILIULUI LOCAL

Articolul 42. Exigenţele pentru funcţia de secretar

Articolul 43. Desemnarea secretarului consiliului local

Articolul 44. Atribuţiile secretarului

Capitolul V

PRIMĂRIA

Articolul 45. Primăria

Articolul 46. Statutul personalului primăriei

Capitolul VI

AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ALE RAIONULUI

Secţiunea 1

Consiliul raional

Articolul 47. Componenţa consiliului raional

Articolul 48. Constituirea consiliului raional

Articolul 49. Atribuţiile consiliului raional

Articolul 50. Durata mandatului consiliului raional

Articolul 51. Convocarea şedinţelor consiliului raional

Articolul 52. Adoptarea deciziilor de către consiliul raional

Articolul 53. Organizarea şi funcţionarea consiliului raional

Articolul 54. Suspendarea activităţii consiliului raional

Articolul 55. Dizolvarea consiliului raional

Secţiunea a 2-a

Preşedintele şi vicepreşedintele raionului

Articolul 56. Alegerea preşedintelui şi vicepreşedintelui raionului

Articolul 57. Încetarea mandatului preşedintelui şi vicepreşedintelui raionului

Articolul 58. Aparatul preşedintelui raionului

Articolul 59. Rolul şi statutul preşedintelui raionului

Articolul 60. Atribuţiile de bază ale preşedintelui raionului

Articolul 61. Actele preşedintelui raionului

Capitolul VII

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ A MUNICIPIULUI CHIŞINĂU

Articolul 62. Autorităţile administraţiei publice ale municipiului Chişinău

Articolul 63. Alegerea şi componenţa consiliului municipal Chişinău

Articolul 64. Coordonarea activităţii consiliilor locale

Articolul 65. Convocarea în şedinţe a consiliului municipal Chişinău

Articolul 66. Pretorul

Capitolul VIII

SECRETARUL CONSILIULUI RAIONAL. SECRETARUL

CONSILIULUI MUNICIPAL CHIŞINĂU

Articolul 67. Statutul secretarului consiliului raional şi cel al secretarului consiliului municipal Chişinău

Capitolul IX

CONTROLUL ADMINISTRATIV AL ACTIVITĂŢII AUTORITĂŢILOR

ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

Secţiunea 1

Controlul administrativ

Articolul 68. Noţiunea şi scopul controlului administrativ

Articolul 69. Principiile controlului administrativ

Articolul 70. Subiectele controlului administrativ

Secţiunea a 2-a

Controlul de legalitate

Articolul 71. Controlul obligatoriu

Articolul 72. Controlul facultativ

Articolul 73. Controlul solicitat de autoritatea administraţiei publice locale

Articolul 74. Controlul la solicitarea persoanelor vătămate

Articolul 75. Împuternicirile oficiului teritorial al Aparatului Guvernului privind controlul legalităţii

Articolul 76. Sesizarea directă a instanţei de contencios administrativ

Secţiunea a 3-a

Controlul de oportunitate

Articolul 77. Împuternicirile subiectelor controlului de oportunitate

Articolul 78. Împuternicirile subiectelor controlului administrativ

Secţiunea a 4-a

Publicitatea controlului administrativ

Articolul 79. Raportul anual privind activitatea de control

Capitolul X

SERVICIILE PUBLICE, BUNURILE ŞI LUCRĂRILE PUBLICE

Secţiunea 1

Serviciile publice

Articolul 80. Organizarea serviciilor publice locale

Secţiunea a 2-a

Administrarea bunurilor

Articolul 81. Patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale

Articolul 82. Bunurile domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale

Articolul 83. Bunurile domeniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale

Articolul 84. Administrarea bunurilor

Secţiunea a 3-a

Lucrările publice

Articolul 85. Lucrările publice

Articolul 86. Documentaţia de urbanism

Articolul 87. Înfiinţarea de întreprinderi

Capitolul XI

ADMINISTRAREA FINANŢELOR PUBLICE

Articolul 88. Finanţele publice locale

Capitolul XII

EXERCITAREA MANDATULUI

Articolul 89. Statutul aleşilor locali

Articolul 90. Răspunderea juridică

Articolul 91. Incompatibilităţi

Articolul 92. Suplinirea mandatului predecesorilor

Capitolul XIII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 93. Punerea în aplicare a legii

Articolul 94. Îndatoririle Guvernului

Articolul 95. Abrogarea unor acte

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1

Noţiuni şi principii de bază

Articolul 1. Noţiunile de bază

În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:

administraţie publică locală – totalitate a autorităţilor publice locale constituite, în condiţiile legii, pentru satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor unei unităţi administrativ-teritoriale;

autonomie locală – drept şi capacitate a colectivităţilor locale de a rezolva şi de a gestiona, în condiţiile legii, sub proprie răspundere şi în favoarea lor, o parte importantă din treburile publice. Autonomia priveşte, de asemenea, organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale;

consiliu local – autoritate reprezentativă şi deliberativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi, aleasă în vederea soluţionării problemelor de interes local;

primar – autoritate reprezentativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale şi executivă a consiliului local, aleasă prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat;

primărie – instituţie condusă de primar;

consiliu raional – autoritate reprezentativă şi deliberativă a populaţiei raionului, care coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes raional;

preşedinte al raionului – autoritate executivă a consiliului raional;

autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul întîi – autorităţi publice, luate în ansamblu, avînd competenţă generală sau specială, care sînt constituite şi activează pe teritoriul satului (comunei), oraşului (municipiului) pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor colectivităţilor locale;

autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul al doilea – autorităţi publice, luate în ansamblu, avînd competenţă generală sau specială, care sînt constituite şi activează pe teritoriul raionului, municipiului Chişinău, unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei unităţii administrativ-teritoriale;

servicii publice desconcentrate – servicii publice din subordinea administraţiei publice centrale amplasate în teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;

servicii publice descentralizate – servicii publice scoase din subordinea administraţiei publice centrale şi organizate în mod autonom în unitatea administrativ-teritorială.

Notă: Vezi Rectificarea din Monitorul Oficial nr.60-61 din 01.04.2003 pag.41 ("servicii publice teritoriale" şi "servicii publice desconcentrate" se va citi "servicii publice desconcentrate" şi, respectiv, "servicii publice descentralizate")

Articolul 2. Sfera de reglementare

(1) Prezenta lege stabileşte şi reglementează modul de organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice în unităţile administrativ-teritoriale.

(2) Modul de organizare şi funcţionare a autorităţilor administraţiei publice locale în unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special se reglementează de legea cu privire la statutul acesteia şi de prezenta lege.

Articolul 3. Principiile de bază ale administrării publice locale

(1) Administrarea publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de autonomie financiară, au dreptul la iniţiativă în tot ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-şi, în condiţiile legii, autoritatea în limitele teritoriului administrat.

(3) Aplicarea principiilor enunţate în prezentul articol nu poate afecta caracterul unitar al statului.

Articolul 4. Personalitatea juridică a unităţii administrativ-teritoriale

Unitatea administrativ-teritorială este persoană juridică de drept public şi dispune de patrimoniu în condiţiile legii.

Articolul 5. Subiectele autonomiei locale

(1) Autorităţile administraţiei publice prin care se exercită autonomia locală în sate (comune), oraşe (municipii) sînt consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.

(2) În fiecare raion şi în municipiul Chişinău se alege un consiliu, ca autoritate deliberativă a populaţiei, care coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes raional sau, respectiv, municipiul Chişinău.

Notă: Vezi Rectificarea din Monitorul Oficial nr.60-61 din 01.04.2003 pag.41 (la art.5 alin.2 în loc de "sau municipal" se va citi "sau, respectiv, municipiul Chişinău")

(3) Consiliile locale, atît de nivelul întîi cît şi de nivelul al doilea, precum şi primarii sînt aleşi în condiţiile Codului electoral.

Articolul 6. Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice

(1) Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate (comune), oraşe (municipii) în condiţiile legii.

(2) Raporturile dintre autorităţile publice centrale şi cele locale, precum şi dintre autorităţile publice de nivelul al doilea şi cele de nivelul întîi, au la bază principiile autonomiei, legalităţii, transparenţei şi colaborării în rezolvarea problemelor comune.

(3) Prevederile prezentei legi referitoare la autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi la cele de nivelul al doilea se aplică în modul corespunzător şi autorităţilor administraţiei publice din unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special, în măsura în care ele nu sînt în contradicţie cu acest statut special.

Notă: Vezi Rectificarea din Monitorul Oficial nr.60-61 din 01.04.2003 pag.41 (la art.6 alin.3 în loc de "în măsura în care aceste raporturi nu sînt reglementate de statutul acesteia stabilit prin lege" se va citi "în măsura în care ele nu sînt în contradicţie cu acest statut special"

Articolul 7. Autonomia şi legalitatea în activitatea autorităţilor administraţiei publice locale

(1) În exercitarea atribuţiilor, autorităţile administraţiei publice locale dispun de autonomie, consfinţită şi garantată prin Constituţia Republicii Moldova, prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, prin prezenta lege şi prin alte acte legislative.

(2) În activitatea lor, autorităţile administraţiei publice locale se călăuzesc de Constituţie, de legislaţia în vigoare şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 8. Consultarea populaţiei

(1) În problemele de importanţă deosebită pentru unitatea administrativ-teritorială poate fi consultată populaţia prin referendum local, în condiţiile Codului electoral.

(2) În problemele de interes local care preocupă o parte din populaţia unităţii administrativ-teritoriale pot fi organizate, cu această parte, consultări, audieri publice şi convorbiri, în condiţiile legii.

Articolul 9. Suportul financiar al autonomiei locale

Pentru asigurarea autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale elaborează şi aprobă bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, avînd dreptul să pună în aplicare şi să determine cuantumul impozitelor şi taxelor locale, în condiţiile legii.

Secţiunea a 2-a

Delimitarea domeniilor de competenţă

Articolul 10. Competenţa proprie unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi

(1) În competenţa proprie unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi intră:

a) dezvoltarea sa social-economică, amenajarea teritoriului şi urbanistica;

b) construirea şi întreţinerea, în limitele localităţii, a drumurilor, străzilor, podurilor locale şi gestionarea circulaţiei rutiere;

c) gospodăria comunală, în limitele ce nu ţin de competenţa unităţilor administrativ-teritoriale de alt nivel, transportul auto de călători, transportul electric urban, autogările şi staţiile auto, în perimetrul său;

d) construcţia, întreţinerea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu energie termică, cu apă, de canalizare, de epurare a apei, salubrizarea localităţii, gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere, în condiţiile legii;

e) acordarea de asistenţă socială populaţiei, inclusiv protecţia tinerei familii şi familiilor cu mulţi copii, mamei şi a drepturilor copilului, persoanelor în etate şi solitarilor, în partea ce nu intră în competenţa altor autorităţi;

f) construcţia de locuinţe pentru păturile socialmente vulnerabile ale populaţiei şi pentru alte categorii de locuitori prevăzute de legislaţia în vigoare, exploatarea fondului locativ municipal;

g) instituţiile de învăţămînt preşcolar şi extraşcolar, primar, gimnazial, mediu de cultură generală şi liceal, alte instituţii de învăţămînt care deservesc populaţia localităţii respective;

h) instituţiile şi activităţile publice culturale (căminele şi casele de cultură, alte aşezăminte de culturalizare);

i) bibliotecile şi muzeele;

j) cultura fizică şi sportul, amenajările şi localurile sportive;

k) activităţile pentru tineret la nivel local;

l) desfăşurarea întrunirilor;

m) pieţele şi alte locuri publice;

n) protecţia consumatorului;

o) organizarea comerţului cu amănuntul;

p) înregistrarea şi evidenţa gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), asociaţiilor acestora;

r) gestionarea patrimoniului public local, altul decît cel raional;

s) apărarea împotriva incendiilor;

t) parcurile şi spaţiile verzi;

u) protecţia solului, plantelor, animalelor şi alte măsuri de protecţie a mediului;

v) relaţiile funciare, atribuirea de terenuri pentru construcţia de locuinţe şi pentru alte scopuri;

x) întreţinerea cimitirelor.

(2) Unitatea administrativ-teritorială de nivelul întîi poate avea în competenţă proprie şi alte atribuţii, în condiţiile legii.

[Art.10 completat prin Legea nr.125-XV din 29.04.2004, în vigoare 25.06.2004]

Articolul 11. Competenţa proprie unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea

(1) În competenţa proprie unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea intră:

a) dezvoltarea sa social-economică, amenajarea teritoriului şi urbanistica;

b) construcţia, administrarea şi repararea drumurilor de interes raional;

c) construcţia obiectivelor publice de interes raional (instituţii medico-sanitare, şcoli etc.);

d) instituţiile de învăţămînt liceal, cu excepţia celor din competenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi;

e) acordarea de asistenţă socială;

f) întreţinerea aşezămintelor sanitare şi sociale;

g) coordonarea şi desfăşurarea activităţilor sportive şi altor activităţi pentru tineret;

h) transportul auto de călători, autogările şi staţiile auto de interes raional;

i) protecţia mediului înconjurător;

j) gestionarea patrimoniului său;

k) construcţia gazoductelor interurbane (inclusiv a gazoductelor de presiune medie) şi a obiectivelor termoenergetice cu destinaţie locală;

l) relaţiile funciare în condiţiile legii;

m) întreprinderile municipale de interes raional;

n) întreţinerea expoziţiilor, teatrelor, televiziunii publice şi altor instituţii care deservesc populaţia sa, precum şi finanţarea acţiunilor de culturalizare organizate şi desfăşurate de autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea;

o) apărarea împotriva incendiilor.

(2) Unitatea administrativ-teritorială de nivelul al doilea poate avea în competenţă proprie şi alte atribuţii, în condiţiile legii.

Articolul 12. Atribuţiile delegate de către stat în competenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi

(1) În competenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi statul deleagă:

a) protecţia socială a populaţiei, inclusiv a populaţiei afectate de şomaj;

b) igiena publică;

c) exploatarea şi protecţia subsolului, în condiţiile legii, respectarea regimului de gestionare a zonelor de protecţie şi a zonelor sanitare;

d) rezervaţiile naturale;

e) menţinerea ordinii publice şi ocrotirea ordinii de drept;

f) unele măsuri privind activitatea administrativ-militară, de pregătire pentru mobilizare şi de mobilizare, alte activităţi prevăzute de legislaţie în domeniul apărării naţionale;

g) protecţia civilă.

(2) Statul poate delega în competenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi alte atribuţii.

Articolul 13. Atribuţiile delegate de către stat în competenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea

(1) În competenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea statul deleagă:

a) protecţia socială a populaţiei, inclusiv a populaţiei afectate de şomaj;

b) sănătatea publică, inclusiv sănătatea mamei şi a copilului;

c) asigurarea ordinii publice;

d) coordonarea, organizarea şi supravegherea, în limitele competenţei, a activităţilor administrativ-militare, de pregătire pentru mobilizare şi de mobilizare, alte activităţi prevăzute de legislaţie în domeniul apărării naţionale;

e) instituţiile şi activităţile învăţămîntului secundar profesional, şcolile-internat, gimnaziile-internat cu regim special, alte instituţii, care deservesc populaţia unităţii administrativ-teritoriale respective, activitatea metodică în domeniul învăţămîntului;

f) protecţia resurselor naturale;

g) protecţia consumatorului, conform legislaţiei în vigoare;

h) coordonarea şi organizarea activităţilor în domeniul protecţiei civile;

i) privatizarea, în condiţiile legii, a patrimoniului întreprinderilor agricole proprietate a statului, a terenurilor aferente întreprinderilor (altor obiective) private, a terenurilor aferente întreprinderilor privatizate sau supuse privatizării, a căror valoare nu este inclusă în capitalul social al acestora, a fondului de locuinţe proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, a obiectivelor din fondul de imobile cu altă destinaţie decît cea locativă, cu excepţia obiectivelor date în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice. Prevederea în cauză nu se extinde asupra autorităţilor administraţiei publice ale municipiului Chişinău şi Bălţi.

(2) Statul poate delega în competenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi alte atribuţii.

[Art.13 completat prin Legea nr.134-XV din 06.05.2004, în vigoare 29.06.2004]

Articolul 14. Restricţionarea competenţelor

Competenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi a celor de nivelul al doilea nu poate fi pusă în cauză sau limitată de nici o autoritate publică, decît în condiţiile legii.

Capitolul II

CONSILIILE LOCALE (SĂTEŞTI, COMUNALE, ORĂŞENEŞTI, MUNICIPALE)

Secţiunea 1

Componenţa şi constituirea consiliilor locale

Articolul 15. Numărul de consilieri

(1) Consiliile locale sînt compuse din consilieri aleşi în condiţiile Codului electoral. Numărul de consilieri se stabileşte în funcţie de numărul de locuitori ai unităţii administrativ-teritoriale de la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, conform datelor statistice, după cum urmează:

(2) Prin derogare de la alin.(1), numărul de consilieri în consiliul municipiului Chişinău se stabileşte potrivit art.63.

Articolul 16. Statutul alesului local

Statutul de consilier în consiliile locale, raionale şi în consiliul municipiului Chişinău, precum şi statutul de primar, sînt stabilite prin Legea privind statutul alesului local.

Articolul 17. Constituirea consiliilor locale

(1) Consiliul local este legal constituit dacă sînt validate mandatele a cel puţin două treimi din numărul de consilieri specificat la art.15.

(2) Consiliile locale se întrunesc în primă şedinţă în termen de 20 de zile din data validării mandatelor de consilier. Consilierii din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul întîi se convoacă în primă şedinţă prin hotărîre a consiliului electoral de circumscripţie. Consiliul electoral de circumscripţie notifică Comisiei Electorale Centrale prima convocare a consiliului local.

(3) Şedinţa consiliului este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor aleşi. În cazul în care nu poate fi asigurată această majoritate, şedinţa se va ţine peste 3 zile, respectîndu-se aceleaşi condiţii. Dacă nici la a doua convocare şedinţa nu este deliberativă, se va proceda la o nouă convocare, peste 3 zile. La această nouă, a treia, convocare, şedinţa va fi deliberativă dacă se va asigura prezenţa majorităţii consilierilor aleşi. În situaţia în care, datorită absenţei nemotivate a consilierilor, nu se va putea întruni nici la ultima convocare, consiliul se consideră dizolvat de drept.

(4) Lucrările primei şedinţe sînt conduse de cel mai în vîrstă consilier dintre cei prezenţi, asistat de 1 sau 2 dintre cei mai tineri consilieri dintre cei prezenţi la şedinţă.

Secţiunea a 2-a

Atribuţiile consiliilor locale

Articolul 18. Atribuţiile de bază ale consiliilor locale

(1) Consiliul local are drept de iniţiativă şi decide, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care ţin de competenţa altor autorităţi publice.

(2) Pornind de la competenţa unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi, consiliul local îndeplineşte în teritoriul administrat următoarele atribuţii de bază:

a) alege din rîndurile consilierilor viceprimarul (viceprimarii), la propunerea primarului, în condiţiile prezentei legi;

b) desemnează, la propunerea primarului, şefii de subdiviziuni, servicii, de întreprinderi municipale din subordine, numeşte secretarul consiliului în bază de concurs, desfăşurat în condiţiile prezentei legi şi ale altor acte legislative;

c) eliberează, în temeiul legii, viceprimarul şi secretarul consiliului, alte persoane desemnate de consiliu;

d) aprobă statutul satului (comunei), oraşului (municipiului) şi regulamentul său pe bază de statut-cadru şi regulament-cadru, aprobate de Parlament; aprobă alte regulamente şi reguli prevăzute de lege;

e) elaborează şi aprobă studii, prognoze şi programe de dezvoltare social-economică şi de altă natură;

f) aprobă, la propunerea primarului, organigrama şi statele primăriei în baza statelor-tip, aprobate de Guvern, ale structurilor şi serviciilor publice din subordine;

g) aprobă bugetul local şi fondul de rezervă, precum şi fondurile speciale; aprobă împrumuturile şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

h) decide punerea în aplicare şi modificarea, în limitele competenţei, a cuantumului impozitelor şi taxelor locale, a modului şi a termenelor de plată a acestora, acordarea de facilităţi pe parcursul anului bugetar, operează modificări în bugetul local;

i) aprobă, în condiţiile legii, norme specifice şi tarife pentru instituţiile şi serviciile publice de interes local din subordine, cu excepţia normelor şi tarifelor pentru alimentarea centralizată cu apă tehnologică;

j) aprobă, în condiţiile legii, planurile urbanistice ale localităţilor din componenţa unităţii administrativ-teritoriale, precum şi planurile de amenajare a teritoriului;

k) înfiinţează instituţii publice de interes local şi organizează servicii publice locale pentru desfăşurarea activităţilor în gospodăria comunală, transporturile locale, reţelele edilitare etc., asigură buna lor funcţionare, determină suportul financiar în cazul cheltuielilor bugetare;

l) aprobă programele locale de refacere şi de protecţie a mediului; contribuie la protecţia şi conservarea monumentelor de istorie şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale;

m) ia măsuri pentru protecţia parcurilor, rezervaţiilor naturale, spaţiilor verzi şi monumentelor naturii;

n) aprobă limitele admisibile de utilizare a resurselor naturale de interes local;

o) formează din rîndurile membrilor săi, în funcţie de specificul şi necesităţile locale, comisii consultative de specialitate pentru diferite domenii de activitate, modifică componenţa acestora;

p) decide, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, inclusiv din străinătate, pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, promovarea şi protejarea intereselor autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi colaborarea cu agenţi economici şi asociaţii obşteşti din ţară şi din străinătate în scopul realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun;

r) decide, în condiţiile legii, înfiinţarea întreprinderilor municipale şi societăţilor comerciale sau participarea la capitalul statutar al societăţilor comerciale;

s) decide stabilirea de legături de colaborare, cooperare, inclusiv transfrontalieră, şi de înfrăţire cu localităţi din străinătate;

t) examinează informaţiile consilierilor, ia decizii pe marginea lor; audiază dările de seamă şi informaţiile primarului, conducătorilor de subdiviziuni, întreprinderi municipale şi de instituţii publice din subordine;

u) ridică mandatul consilierilor în condiţiile legii; iniţiază, după caz, şi decide desfăşurarea referendumului local;

v) aprobă programe locale de utilizare a forţei de muncă şi asigură îndeplinirea lor;

x) administrează bunurile publice ale satului (comunei), oraşului (municipiului);

y) aprobă simbolica unităţii administrativ-teritoriale, atribuie sau schimbă denumiri de străzi, pieţe, scuaruri şi de alte locuri publice la aer liber, stabileşte data celebrării hramului localităţii, conferă cetăţenilor Republicii Moldova şi celor străini, cu merite deosebite, titlul de cetăţean de onoare al satului (comunei), oraşului (municipiului), în condiţiile legii.

(3) Consiliul local exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege, prin statutul satului (comunei), oraşului (municipiului) ori prin regulamentul consiliului.

[Art.18 modificat prin Legea nr.154-XVI din 21.07.2005, în vigoare 23.09.2005]

[Art.18 completat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

[Art.18 modificat prin Legea nr.125-XV din 29.04.2004, în vigoare 25.06.2004]

Secţiunea a 3-a

Funcţionarea consiliului local

Articolul 19. Mandatul consiliului local

(1) Durata mandatului consiliului local este stabilită de Codul electoral.

(2) Consiliul local îşi exercită mandatul de la data declarării ca legal constituit pînă la data constituirii legale a consiliului nou-ales.

(3) Mandatul consiliului local poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.

Articolul 20. Convocarea consiliului local

(1) Consiliul local se întruneşte în şedinţă ordinară o dată la 3 luni, la convocarea primarului, cu excepţia primei şedinţe.

(2) Consiliul local se poate întruni, în conformitate cu ordinea de zi, în şedinţă extraordinară ori de cîte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi.

(3) Convocarea consiliului local se face cu cel puţin 5 zile înainte de şedinţele ordinare şi cu cel puţin 3 zile înainte de cele extraordinare.

(4) În caz de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor satului (comunei), oraşului (municipiului), convocarea consiliului local se poate face de îndată.

(5) Convocarea consiliului local se face prin dispoziţie a primarului sau, în cazul în care acesta se află în imposibilitatea de a convoca consiliul, a viceprimarului. Dacă primarul sau viceprimarul refuză convocarea, consiliul local este convocat, conform ordinii de zi, de un grup de cel puţin o treime din consilierii aleşi. În înştiinţarea convocării în şedinţă, care se expediază consilierilor, se indică ordinea de zi, data, ora şi locul unde va avea loc şedinţa.

(6) Ordinea de zi se aduce la cunoştinţă locuitorilor satului (comunei), oraşului (municipiului) prin presa locală sau prin alt mijloc de publicitate, inclusiv prin afişare.

(7) Consiliul local alege prin vot deschis, cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, pentru durata unei şedinţe, un preşedinte care o prezidează. Preşedintele şedinţei este asistat de secretarul consiliului local.

Articolul 21. Transparenţa şedinţelor

Şedinţele consiliului local sînt publice.

Articolul 22. Ordinea de zi a şedinţei

(1) Şedinţa consiliului se desfăşoară conform ordinii de zi propuse de primar sau de consilierii care, în condiţiile art.20, au cerut convocarea lui.

(2) Modificarea sau completarea ordinii de zi se admite numai la începutul şedinţei cu votul majorităţii consilierilor prezenţi.

Articolul 23. Caracterul deliberativ al şedinţei

(1) Prezenţa consilierilor la şedinţa consiliului local este obligatorie.

(2) Şedinţa consiliului local este deliberativă dacă la ea sînt prezenţi majoritatea consilierilor aleşi.

(3) În exercitarea atribuţiilor, consiliul local adoptă decizii cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, cu excepţia cazurilor în care legea sau regulamentul consiliului cere un număr mai mare de voturi. În cazul parităţii de voturi, nu se adoptă decizie, dezbaterile fiind reluate în şedinţa următoare.

(4) Deciziile privind administrarea patrimoniului public al satului (comunei), oraşului (municipiului), bugetului local, privind determinarea cuantumului impozitelor şi taxelor locale, privind planificarea dezvoltării localităţilor şi amenajării teritoriului, privind asocierea cu alte consilii, instituţii publice din ţară sau din străinătate se adoptă cu votul majorităţii consilierilor aleşi.

(5) Deciziile privind iniţierea revocării primarului se adoptă cu votul a două treimi din numărul consilierilor aleşi.

(6) Consiliul local poate stabili adoptarea unor decizii prin vot secret sau vot nominal.

(7) Proiectele de decizii sînt propuse de consilieri sau de primar.

[Art.23 modificat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

Articolul 24. Semnarea şi intrarea în vigoare a deciziilor consiliului local

(1) Deciziile consiliului local se semnează, în cel mult 5 zile din data desfăşurării şedinţei lui, de preşedintele acesteia şi se contrasemnează de secretarul consiliului. Deciziile privind numirea şi eliberarea din funcţie a secretarului nu se contrasemnează. În fiecare şedinţă, consiliul desemnează un consilier care va semna decizia consiliului în cazul în care preşedintele şedinţei se va afla în imposibilitatea de a o semna.

(2) În cazul în care consideră că decizia consiliului este ilegală, secretarul este în drept să nu o contrasemneze şi să solicite consiliului reexaminarea ei. Dacă acesta din urmă îşi va menţine decizia, secretarul este obligat să o contrasemneze.

(3) Secretarul va remite decizia consiliului local către primarul şi oficiul teritorial al Aparatului Guvernului Republicii Moldova în cel mult 5 zile după data semnării.

(4) În cazul în care consideră că decizia consiliului local este ilegală, primarul sesizează oficiul teritorial al Aparatului Guvernului şi/sau instanţa de contencios administrativ.

(5) Deciziile cu caracter normativ intră în vigoare la data aducerii la cunoştinţă publică prin publicare sau prin afişare în locuri publice, iar cele cu caracter individual – la data comunicării persoanelor vizate în ele.

[Art.24 modificat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

Articolul 25. Limitarea dreptului de vot

(1) Consilierul poate fi prezent la şedinţa consiliului, însă nu participă la adoptarea de decizie dacă:

a) el personal, soţul, copiii, părinţii săi au un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii;

b) este conducător sau membru al organelor de conducere ale întreprinderii, instituţiei, organizaţiei sau ale filialelor şi reprezentanţelor acestora, în a căror privinţă se ia decizie;

c) este incompatibil, conform prezentei legi şi Legii privind statutul alesului local, şi incompatibilitatea durează mai mult de 30 de zile din data apariţiei acesteia.

(2) Deciziile luate de consiliul local cu încălcarea dispoziţiilor alin.(1) pot fi declarate nule, în condiţiile legii, de instanţa de contencios administrativ.

Articolul 26. Examinarea problemelor în şedinţa consiliului local

(1) Problemele înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local se examinează de către acesta dacă sînt însoţite de avizul sau raportul comisiei de specialitate a consiliului şi, după caz, de raportul sau avizul primăriei şi/sau compartimentului de resort al serviciului public descentralizat sau a serviciului public desconcentrat.

(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), problemele înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local, în cazurile prevăzute în art.20 alin.(4) şi art.22 alin.(2), se examinează şi asupra lor se iau decizii în lipsa materialelor indicate la alin.(1).

(3) Dezbaterile din şedinţa consiliului local se consemnează într-un proces-verbal.

(4) Procesul-verbal şi documentele examinate în şedinţă se depun într-un dosar special, numerotat, sigilat şi semnat de preşedintele şedinţei şi de secretarul consiliului local.

[Art.26 modificat prin Legea nr.512-XV din 12.12.2003, în vigoare 01.01.2004]

Articolul 27. Răspunderea consilierilor în consiliul local

(1) Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului local şi pentru deciziile acestuia pe care le-au votat.

(2) Fiecare consilier poartă răspundere juridică conform legislaţiei în vigoare pentru propria activitate desfăşurată în exercitarea mandatului.

(3) La cererea consilierului, votul şi opinia lui separată pot fi consemnate în procesul-verbal al şedinţei.

Articolul 28. Încetarea înainte de termen a mandatului de consilier

(1) Mandatul consilierului se ridică de către consiliu în caz de:

a) absenţă fără motive întemeiate de la 3 şedinţe consecutive, fapt consemnat în procesele-verbale ale şedinţelor consiliului;

b) încălcare a Constituţiei, a altor legi ori a intereselor colectivităţii locale, precum şi participare la acţiunile unor organe anticonstituţionale, fapt confirmat prin hotărîre judecătorească definitivă;

c) incompatibilitate a funcţiei;

d) intrare în vigoare a sentinţei de condamnare;

e) demisie (cu depunerea cererii de demisie).

(2) În cazul prevăzut la alin.(1) lit.a), mandatul consilierului este ridicat de consiliu în şedinţa imediat următoare.

(3) Consilierul poate ataca decizia de ridicare a mandatului în instanţă de contencios administrativ.

(4) În caz de deces al consilierului, mandatul acestuia se declară vacant de consiliul respectiv.

(5) Mandatul se consideră vacant de îndată ce decizia cu privire la ridicarea lui în condiţiile alin.(1) a fost adusă la cunoştinţa consilierului vizat. În cazul în care comunicarea deciziei este imposibilă, mandatul se consideră vacant din momentul adoptării deciziei.

Articolul 29. Suspendarea activităţii consiliului local

(1) Activitatea consiliului local poate fi suspendată dacă acesta a adoptat în mod deliberat decizii repetate în aceeaşi materie care au fost anulate de către instanţa de contencios administrativ prin decizii definitive întrucît încălcau grav prevederile Constituţiei sau ale legislaţiei în vigoare, precum şi în cazul în care consiliul, în pofida sesizării repetate din partea oficiului teritorial al Aparatului Guvernului, în urma controlului administrativ efectuat conform art.69 din prezenta lege, nu adoptă decizia ce decurge evident din prevederile legii.

(2) În cazurile prevăzute la alin.(1), oficiul teritorial al Aparatului Guvernului sau, după caz, primarul ori Guvernul sînt în drept să se adreseze în instanţă de judecată pentru constatarea circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului local.

(3) Suspendarea activităţii consiliului local se face de către Parlament, la propunerea motivată a primarului, sau, după caz, a Guvernului, în temeiul unei hotărîri judecătoreşti definitive, date în condiţiile alin.(2), prin care au fost constatate circumstanţele care justifică suspendarea.

(4) Data efectuării alegerilor pentru noua componenţă a consiliului local se stabileşte de Comisia Electorală Centrală.

(5) Pînă la constituirea unui nou consiliu, primarul va soluţiona problemele curente ale unităţii administrativ-teritoriale.

[Art.29 modificat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

Articolul 30. Dizolvarea de drept a consiliului local

(1) Consiliul local se consideră dizolvat de drept în cazul în care:

a) nu s-a întrunit timp de 6 luni consecutive;

b) numărul consilierilor s-a redus sub jumătate din numărul stabilit la art.15;

c) nu a adoptat nici o decizie timp de 6 luni consecutive, indiferent de numărul şedinţelor;

d) activitatea lui se suspendă în condiţiile art.29.

(2) Dizolvarea de drept a consiliului local are ca efect încetarea mandatelor consilierilor lui.

(3) Dizolvarea de drept a consiliului local în condiţiile alin.(1) lit.a), b) şi c) se constată de către primar şi se notifică Comisiei Electorale Centrale.

Capitolul III

PRIMARUL ŞI VICEPRIMARUL

Articolul 31. Primarul şi viceprimarul

(1) Satele (comunele) şi oraşele (municipiile) au cîte un primar şi un viceprimar, municipiile Bălţi, Bender, Comrat şi Tiraspol au cîte un primar şi 3 viceprimari, municipiul Chişinău are un primar general şi 4 viceprimari, aleşi în condiţiile legii.

(2) Oraşele cu o populaţie de peste 15.000 de locuitori, prin decizie a consiliului respectiv, pot avea 2 viceprimari. Viceprimarii satelor (comunelor), oraşelor cu o populaţie sub 5.000 de locuitori îşi exercită, de regulă, funcţiile pe baze obşteşti.

(3) Viceprimarii cad sub incidenţa Legii privind statutul alesului local.

[Art.31 modificat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

Articolul 32. Confirmarea legalităţii alegerilor şi validarea mandatului de primar

(1) Confirmarea legalităţii alegerii primarului şi validarea mandatului acestuia se fac în condiţiile Codului electoral.

(2) Validarea sau invalidarea mandatului de primar se aduce la cunoştinţă publică, se comunică oficiului teritorial al Aparatului Guvernului şi se prezintă de către un judecător la prima şedinţă sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară a consiliului.

(3) În caz de invalidare a mandatului de primar, se organizează alegeri noi, în condiţiile Codului electoral.

[Art.32 completat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

Articolul 33. Încetarea înainte de termen a mandatului de primar

(1) Primarul îşi exercită atribuţiile de la data validării mandatului pînă la data validării următorului mandat de primar, cu excepţia cazurilor cînd mandatul încetează înainte de termen. Prelungirea, prin lege organică, a mandatului primarului poate avea loc numai în caz de război sau catastrofă.

(2) Mandatul primarului încetează înainte de termen în caz de:

a) revocare prin referendum local, în condiţiile Codului electoral;

b) demisie;

c) incompatibilitate a funcţiei;

d) imposibilitate de a exercita funcţia pe o perioadă mai mare de 4 luni consecutive, inclusiv din motiv de boală;

e) intrare în vigoare a sentinţei de condamnare;

f) deces.

(3) Consiliul local poate iniţia, în condiţiile Codului electoral, un referendum local de revocare a primarului prin vot secret în cazul în care acesta a comis acţiuni ce contravin Constituţiei, a încălcat sau a executat necorespunzător atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi şi altor acte normative, fapte constatate prin hotărîre judecătorească definitivă.

Articolul 34. Atribuţiile de bază ale primarului

(1) Pornind de la competenţa unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi, primarul îndeplineşte în teritoriul administrat următoarele atribuţii de bază:

1) în domeniul asigurării ordinii de drept:

a) asigură executarea deciziilor consiliului local;

b) asigură, în limitele competenţei, respectarea Constituţiei, legilor şi altor acte normative;

c) constată încălcările legislaţiei în vigoare comise de persoane fizice şi juridice în teritoriul administrat şi ia măsuri pentru înlăturarea sau curmarea acestora şi, după caz, sesizează organele de drept;

d) asigură ordinea publică prin intermediul colaboratorilor poliţiei, al gărzilor populare, al serviciului de pompieri şi salvatori şi al organelor de protecţie civilă, acestea fiind obligate să reacţioneze cu promptitudine la solicitările primarului, în condiţiile legii;

e) iniţiază referendum local, alte măsuri de consultare a populaţiei în probleme locale de interes deosebit; ia măsuri pentru organizarea alegerilor şi a referendumurilor;

f) ia măsuri, prevăzute de lege, privind desfăşurarea întrunirilor publice; supraveghează tîrgurile, pieţele, oboarele, parcurile, locurile de agrement şi ia măsuri operative pentru buna lor funcţionare;

g) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, a reprezentaţiilor şi a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept sau bunelor moravuri;

h) înregistrează asociaţiile obşteşti care intenţionează să activeze în unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi remite informaţia de rigoare autorităţilor abilitate;

i) contribuie la funcţionarea serviciului de stare civilă;

j) reprezintă în raporturi juridice satul (comuna), oraşul (municipiul) în calitate de persoană juridică;

2) în domeniul economic şi financiar-bugetar:

a) prezintă consiliului local, anual şi ori de cîte ori este necesar, rapoarte cu privire la situaţia social-economică a satului (comunei), oraşului (municipiului);

b) coordonează elaborarea, de către primărie, a proiectului de buget local şi a contului de încheiere a exerciţiului bugetar şi le propune spre aprobare consiliului local;

c) exercită funcţia de ordonator principal de credite al satului (comunei), oraşului (municipiului);

d) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea mijloacelor de la bugetul local şi informează consiliul local despre situaţia existentă;

e) organizează prestări servicii de gospodărie comunală, de transport local, de evacuare a deşeurilor, servicii pentru reţelele edilitare şi altele asemenea, asigură buna funcţionare a acestora;

f) efectuează inventarierea bunurilor din domeniul public şi cel privat al satului (comunei), oraşului (municipiului) şi le administrează, în limitele competenţei;

g) coordonează şi controlează activitatea serviciilor publice de sub autoritatea consiliului local;

h) eliberează autorizaţii prevăzute de lege;

3) în domeniul politicii de cadre:

a) propune organigrama şi statele, schema de salarizare a personalului primăriei şi le supune aprobării consiliului local, elaborează şi aprobă statutul personalului primăriei;

b) numeşte şi eliberează din funcţie personalul primăriei, conduce şi controlează activitatea acestuia, contribuie la formarea şi reciclarea profesională;

c) stabileşte atribuţiile viceprimarului (viceprimarilor) şi ale personalului primăriei;

4) în domeniul învăţămîntului, protecţiei sociale şi al ocrotirii sănătăţii:

a) contribuie la asigurarea condiţiilor pentru buna funcţionare a instituţiilor de învăţămînt, de cultură, de ocrotire a sănătăţii care deservesc localitatea;

b) exercită, în numele consiliului local, funcţiile de tutelă şi curatelă, supraveghează activitatea tutorilor şi a curatorilor;

c) organizează şi supraveghează măsurile de protecţie socială şi de ajutor social;

d) coordonează activitatea de asistenţă socială asupra copiilor, persoanelor în etate, invalizilor, familiilor cu mulţi copii, asupra altor categorii de persoane socialmente vulnerabile, sprijină activitatea asociaţiilor obşteşti de utilitate publică din teritoriul satului (comunei), oraşului (municipiului);

e) asigură realizarea programelor naţionale şi locale privind utilizarea forţei de muncă, crearea a noi locuri de muncă, organizarea lucrărilor publice remunerate;

5) în domeniul ecologiei şi amenajării teritoriului:

a) asigură elaborarea planului general de urbanism şi a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului şi le prezintă spre aprobare consiliului local, în condiţiile legii;

b) asigură realizarea lucrărilor publice conform documentaţiei de proiectare;

c) întreprinde măsuri, în condiţiile legii, menite să asigure protecţia mediului;

6) în domeniul apărării şi situaţiilor excepţionale:

a) ia măsuri, în comun cu centrul militar, pentru încorporare în serviciul militar în termen şi concentrare, propune consiliului local spre aprobare cuantumul mijloacelor financiare necesare organizării în localitate a activităţilor de pregătire pentru mobilizare şi de mobilizare;

b) ca preşedinte al Comisiei pentru situaţii excepţionale, ia măsuri, în comun cu organele centrale de specialitate şi cu serviciile publice ale acestora din teritoriu, în vederea prevenirii şi diminuării consecinţelor calamităţilor naturale, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor, epifitotiilor şi epizootiilor şi, în acest scop, mobilizează, după caz, populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din localitate, aceştia fiind obligaţi să execute;

7) în alte domenii:

a) sprijină colaborarea cu localităţi din alte ţări, precum şi extinderea cooperaţiei şi a legăturilor directe cu acestea;

b) recomandă consiliului local să confere persoanelor fizice cu merite deosebite, cetăţeni ai Republicii Moldova şi străini, titlul de cetăţean de onoare al satului (comunei), oraşului (municipiului).

(2) Primarul poate exercita şi alte atribuţii, în condiţiile legii.

Articolul 35. Informarea consiliului local

Primarul prezintă, la cererea consiliului local, informaţii despre executarea deciziilor adoptate de consiliu, alte informaţii despre activitatea sa de exercitare a anumitor atribuţii ce îi revin potrivit legii.

Articolul 36. Alegerea viceprimarilor

(1) Viceprimarii sînt aleşi, la propunerea primarului, prin decizie a consiliului, cu votul majorităţii consilierilor aleşi. În cazul în care candidatura propusă nu întruneşte numărul necesar de voturi la 2 şedinţe consecutive, primarul propune consiliului o altă candidatură.

(2) Eliberarea din funcţie a viceprimarului se face de către consiliul local, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor aleşi, prin decizie adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi.

Articolul 37. Actele primarului

(1) În exercitarea atribuţiilor, primarul emite dispoziţii cu caracter normativ şi individual.

(2) Dispoziţiile cu caracter normativ se remit, în termen de 5 zile după semnare, oficiului teritorial al Aparatului Guvernului şi intră în vigoare la momentul aducerii conţinutului lor la cunoştinţă publică.

(3) Dispoziţiile cu caracter individual devin executorii după ce sînt aduse la cunoştinţă persoanelor vizate în ele.

[Art.37 modificat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

Articolul 38. Suspendarea din funcţie a primarului

(1) În cazul în care a fost deferit justiţiei pentru săvîrşirea unei infracţiuni, primarul poate fi suspendat din funcţie pînă la soluţionarea definitivă a cauzei. Organizarea de noi alegeri pentru funcţia de primar nu se admite pe întreaga durată a suspendării.

(2) Suspendarea poate fi dispusă numai de către instanţa de judecată, în condiţiile legii.

(3) Dacă a fost achitat sau dosarul său penal a fost clasat, primarul suspendat din funcţie are dreptul la reparare, în condiţiile legii, a prejudiciului cauzat. Primarul este restabilit în funcţie pînă la expirarea mandatului său.

(4) Prevederile prezentului articol se aplică, în modul respectiv, şi viceprimarilor.

Articolul 39. Interimatul funcţiei de primar

(1) În cazul încetării înainte de termen a mandatului, în cazul suspendării din funcţie, precum şi în cazul imposibilităţii primarului de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de drept de către un viceprimar.

(2) Dacă viceprimarul, din motive obiective, refuză interimatul funcţiei de primar sau dacă primarul şi viceprimarul sînt suspendaţi din funcţie concomitent sau, din anumite cauze, aceste funcţii devin vacante, consiliul local împuterniceşte, în termen de 5 zile, o altă persoană să le exercite temporar.

(3) În caz de absenţă temporară, primarul poate delega sub proprie răspundere exercitarea atribuţiilor sale viceprimarului sau, după caz, secretarului consiliului pe întreaga durată a absenţei sale.

(4) În exercitarea temporară a funcţiilor de primar, secretarul nu este exonerat de exercitarea atribuţiilor sale de bază.

Articolul 40. Delegatul sătesc

(1) În satul din care nu au fost aleşi consilieri în consiliul local se alege un delegat sătesc, care apără şi reprezintă interesele satului pe lîngă administraţia publică locală, precum şi pe lîngă alte autorităţi.

(2) Delegatul sătesc este ales la adunarea generală a locuitorilor cu drept de vot ai satului cu votul majorităţii celor prezenţi la adunare.

(3) Alegerea delegatului sătesc se face în prezenţa primarului sau a viceprimarului unităţii administrativ-teritoriale respective. La adunarea generală trebuie să participe cel puţin jumătate din locuitorii cu drept de vot ai satului.

(4) Alegerea delegatului sătesc se face pe durata mandatului consiliului. Adunarea generală a locuitorilor satului, în condiţiile alin.(2) şi (3), poate accepta demisia sau poate hotărî revocarea delegatului sătesc.

(5) La decizia consiliului local, delegatul sătesc poate fi remunerat din bugetul local.

Articolul 41. Atribuţiile delegatului sătesc

(1) Delegatul sătesc îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) participă la şedinţele consiliului local;

b) aduce la cunoştinţă locuitorilor satului deciziile consiliului şi dispoziţiile primarului;

c) acordă sprijin administraţiei publice comunale, orăşeneşti sau municipale în realizarea măsurilor şi sarcinilor în domeniile financiar, edilitar-gospodăresc, în alte domenii de activitate;

d) prezintă propuneri de realizare a unor obiective economice, social-culturale şi de rezolvare a altor probleme ce ţin de interesele satului;

e) urmăreşte modul în care administraţia publică locală rezolvă problemele satului care l-a delegat şi informează despre aceasta populaţia.

(2) În cazul în care consiliul sau primarul preconizează să emită acte care, în viziunea delegatului sătesc, contravin intereselor satului din a cărui parte a fost ales, delegatul poate propune amînarea adoptării lor pentru a se consulta cu locuitorii satului.

Capitolul IV

SECRETARUL CONSILIULUI LOCAL

Articolul 42. Exigenţele pentru funcţia de secretar

(1) Secretarul consiliului local este şi secretar al satului (comunei), oraşului (municipiului). Candidatul la funcţia de secretar se va selecta pe bază de concurs. Persoana numită, în condiţiile prezentei legi, în funcţia de secretar trebuie să fie absolvent al unei facultăţi (secţii) de drept sau de administraţie publică.

(2) Prin derogare de la alin.(1), în cazul în care, după anunţarea repetată a concursului pentru ocuparea funcţiei vacante de secretar al consiliului local, nu au parvenit solicitări de la persoane cu studiile respective, la concurs poate fi admis un absolvent al unei alte facultăţi (secţii) sau o persoană care face studii superioare, inclusiv de scurtă durată.

Articolul 43. Desemnarea secretarului consiliului local

(1) Desemnarea în funcţie a învingătorului concursului pentru ocuparea funcţiei de secretar, organizat în conformitate cu legislaţia în vigoare, se face la prima şedinţă a consiliului local, după anunţarea rezultatelor concursului.

(2) Prevederile alin.(1) se aplică numai în cazul în care funcţia de secretar este vacantă. Vacanţa intervine în cazul eliberării persoanei, în temeiul şi modul stabilit de legislaţia muncii şi de Legea serviciului public.

(3) Secretarul este funcţionar public şi cade sub incidenţa Legii serviciului public.

(4) Eliberarea din funcţie a secretarului se face în temeiul legii de către consiliul respectiv, la propunerea primarului sau a unei treimi din consilierii locali, prin decizie adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi.

(5) Pe durata concediului sau a unei lipse îndelungate a secretarului pe motive întemeiate, consiliul local poate împuternici un alt funcţionar din cadrul primăriei să îndeplinească toate atribuţiile secretarului sau a unora din ele.

Articolul 44. Atribuţiile secretarului

(1) Secretarul îndeplineşte, sub autoritatea primarului, următoarele atribuţii de bază:

a) asigură înştiinţarea convocării consiliului local;

b) participă la şedinţele consiliului local;

c) avizează proiectele de decizii ale consiliului local, asumîndu-şi răspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnează deciziile;

d) asigură buna funcţionare a primăriei;

Notă: Vezi Rectificarea din Monitorul Oficial nr.60-61 din 01.04.2003 pag.41 (în loc de "a aparatului primăriei" se va citi "a primăriei")

e) asigură efectuarea lucrărilor de secretariat;

f) pregăteşte materialele pe marginea problemelor supuse dezbaterii în consiliul local;

g) dacă legea nu prevede altfel, comunică şi înaintează, în termen de 5 zile, autorităţilor şi persoanelor interesate actele emise de consiliul local sau de primar;

h) asigură aducerea la cunoştinţă publică a deciziilor consiliului local şi a dispoziţiilor primarului cu caracter normativ;

i) primeşte, distribuie şi întreţine corespondenţa;

j) eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara celor care conţin informaţii secrete, stabilite potrivit legii, precum şi de pe actele de stare civilă;

k) organizează, coordonează şi poartă răspundere pentru activitatea organelor de stare civilă, de protecţie socială şi exercită, după caz, atribuţiile respective;

l) înregistrează şi ţine evidenţa gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a asociaţiilor acestora conform registrului aprobat de Guvern;

m) păstrează şi aplică, după caz, sigiliul;

n) acordă ajutor consilierilor şi comisiilor consiliului local;

o) administrează sediul primăriei şi bunurile ei;

p) îndeplineşte acte notariale conform Legii cu privire la notariat;

r) înregistrează contractele de locaţiune sau, după caz, contractele de arendă a bunurilor imobile pe un termen mai mic de 3 ani.

(2) Secretarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de către consiliul local sau de către primar.

Capitolul V

PRIMĂRIA

Articolul 45. Primăria

(1) Primăria este aparatul de lucru al primarului. Primăria se organizează şi funcţionează în baza unui regulament aprobat de consiliul local.

(2) Primăria are următoarele atribuţii:

a) întocmeşte proiectele de decizii ale consiliului local şi proiectele de dispoziţii ale primarului;

b) aduce la cunoştinţă publică deciziile consiliului şi dispoziţiile normative ale primarului;

c) colectează şi prezintă primarului informaţii pentru raportul anual privind starea economică şi socială a satului (comunei), oraşului (municipiului);

d) prezintă primarului, în comun cu serviciile publice, informaţii despre funcţionarea acestor servicii, precum şi a întreprinderilor municipale create de autoritatea publică locală;

e) supraveghează executarea măsurilor dispuse de primar atît în cadrul primăriei, cît şi în teritoriul administrat;

f) contribuie la elaborarea proiectului de buget al unităţii administrativ-teritoriale pentru următorul an bugetar şi a proiectelor de modificare a bugetului, care urmează să fie prezentate de primar spre examinare consiliului local;

g) contribuie la asigurarea executării bugetului unităţii administrativ-teritoriale, în conformitate cu deciziile consiliului local, şi la respectarea prevederilor legale;

h) întocmeşte rapoarte privind execuţia bugetului unităţii administrativ-teritoriale;

i) contribuie la îndeplinirea de către secretarul consiliului local a atribuţiilor lui conform legii;

j) asigură îndeplinirea, sub conducerea primarului, a atribuţiilor delegate de către stat.

(3) Primăria poate îndeplini şi alte atribuţii prevăzute în regulamentul primăriei.

Articolul 46. Statutul personalului primăriei

(1) Condiţiile numirii, angajării, promovării, sancţionării şi eliberării din funcţie a personalului primăriei, drepturile şi obligaţiile lui sînt stabilite de legislaţia în vigoare şi de regulamentul primăriei, aprobat de consiliul local.

(2) Funcţionarii primăriei sînt funcţionari publici şi cad sub incidenţa Legii serviciului public.

Capitolul VI

AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ALE RAIONULUI

Secţiunea 1

Consiliul raional

Articolul 47. Componenţa consiliului raional

(1) Consiliul raional este autoritatea reprezentativă a populaţiei raionului.

(2) Consiliul raional se compune din consilieri, aleşi în condiţiile Codului electoral. Numărul de consilieri se stabileşte în funcţie de numărul de locuitori ai raionului de la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, conform datelor statistice, în modul stabilit la art.15.

Articolul 48. Constituirea consiliului raional

(1) La constituirea consiliului raional şi la desfăşurarea şedinţelor lui se aplică, după caz, dispoziţiile art.17, 20, 21 şi 23.

(2) Consilierii raionali se convoacă în primă şedinţă prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale.

Articolul 49. Atribuţiile consiliului raional

(1) Pornind de la competenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, consiliul raional îndeplineşte, în teritoriul administrat, următoarele atribuţii de bază:

a) coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes raional;

b) organizează serviciile publice de interes raional şi aprobă regulamentele lor;

c) analizează propunerile făcute de consiliile şi de primarii satelor (comunelor) şi oraşelor (municipiilor) în vederea elaborării de prognoze şi programe economice, refacerii şi protecţiei mediului înconjurător;

d) aprobă strategii, prognoze, planuri şi programe de dezvoltare social-economică a raionului, programe de utilizare a forţei de muncă în teritoriu şi monitorizează realizarea acestora;

e) aprobă bugetul raional, relaţiile acestuia cu bugetele satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor) şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar raional, precum şi fondurile speciale;

f) aprobă suma totală a cheltuielilor şi statele de personal ale instituţiilor sferei sociale din subordine, organizează, în colaborare cu consiliile locale şi în limitele competenţei sale, servicii publice de interes raional, aprobă tarifele la serviciile cu plată, prestate de instituţiile şi serviciile menţionate, cu excepţia serviciilor prestate de instituţiile medico-sanitare şi serviciilor de alimentare centralizată cu apă tehnologică;

g) stabileşte orientările generale privind dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului;

h) alege din rîndul consilierilor, în condiţiile prezentei legi, preşedintele şi vicepreşedintele raionului;

i) desemnează, pe bază de concurs desfăşurat conform legislaţiei în vigoare, secretarul consiliului raional, şefii de direcţii (direcţii generale), secţii şi servicii publice de economie, de finanţe, de sănătate, de cultură, de învăţămînt, de tineret şi sport, de asistenţă socială şi protecţie a familiei, de arhitectură şi urbanism, de agricultură şi alimentaţie, de relaţii funciare şi cadastru, precum şi ai altor subdiviziuni subordonate consiliului, încunoştinţînd autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate;

j) aprobă propriul regulament în baza regulamentului-cadru al consiliilor locale aprobat de Parlament;

k) aprobă organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, ale direcţiilor şi ale altor subdiviziuni subordonate consiliului raional, luînd ca bază organigrama şi statele-tip aprobate de Guvern;

l) decide sau, după caz, propune, înfiinţarea, în condiţiile legii, de instituţii publice şi întreprinderi municipale;

m) aprobă, în condiţiile legii, norme specifice pentru structurile autonome şi pentru instituţiile publice pe care le înfiinţează;

n) înfiinţează, reorganizează şi lichidează instituţii social-culturale şi asigură buna lor funcţionare, în limita alocaţiilor prevăzute la bugetul respectiv;

o) asigură condiţii pentru organizarea şi desfăşurarea de activităţi ştiinţifice, instructiv-educative, cultural-educative, sportive şi de tineret;

p) decide, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, inclusiv cooperarea transfrontalieră, pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, promovarea şi protejarea intereselor autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi colaborarea cu agenţi economici şi asociaţii obşteşti din ţară şi din străinătate, în scopul realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun;

r) contribuie la protecţia consumatorului.

(2) Consiliul raional poate exercita şi alte atribuţii în condiţiile legii.

[Art.40 modificat prin Legea nr.154-XVI din 21.07.2005, în vigoare 23.09.2005]

[Art.49 modificat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

[Art.49 modificat prin Legea nr.125-XV din 29.04.2004, în vigoare 25.06.2004]

Articolul 50. Durata mandatului consiliului raional

(1) Durata mandatului consiliului raional este stabilită de Codul electoral.

(2) Consiliul raional îşi exercită mandatul de la data declarării ca legal constituit pînă la data constituirii legale a consiliului nou-ales.

(3) Mandatul consiliului raional poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.

Articolul 51. Convocarea şedinţelor consiliului raional

(1) Consiliul raional se întruneşte în şedinţe ordinare o dată la 3 luni.

(2) Consiliul raional se poate întruni în şedinţă extraordinară ori de cîte ori este necesar, la cererea preşedintelui raionului sau a cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi, conform ordinii de zi.

(3) Convocarea consiliului raional se face prin dispoziţie a preşedintelui raionului cu cel puţin 10 zile înaintea şedinţelor ordinare şi cu cel puţin 3 zile înaintea celor extraordinare. În temeiul dispoziţiei, fiecărui consilier se expediază o înştiinţare în care se indică ordinea de zi, data, ora şi locul desfăşurării şedinţei. Înştiinţarea este semnată de secretarul consiliului raional.

(4) În cazul în care preşedintele raionului refuză convocarea, cerută de cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi, a şedinţei extraordinare a consiliului raional, aceştia sînt în drept:

a) să convoace şedinţa consiliului raional de sine stătător, în condiţiile prezentei legi; şi/sau b) să atace refuzul în instanţă de contencios administrativ.

(5) Consiliul raional alege prin vot deschis, cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, pentru durata unei şedinţe, un preşedinte care o prezidează. Preşedintele şedinţei este asistat de secretarul consiliului raional.

Articolul 52. Adoptarea deciziilor de către consiliul raional

(1) În exercitarea atribuţiilor, consiliul raional adoptă decizii cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, cu excepţia cazurilor în care legea sau regulamentul consiliului cere un număr mai mare de voturi.

(2) Deciziile se semnează de preşedintele şedinţei şi se contrasemnează de secretar.

Articolul 53. Organizarea şi funcţionarea consiliului raional

Prevederile prezentei legi referitoare la organizarea şi funcţionarea consiliului local, cu excepţia celor referitoare la atribuţii, sînt aplicabile în modul corespunzător consiliului raional.

Articolul 54. Suspendarea activităţii consiliului raional

(1) Activitatea consiliului raional poate fi suspendată dacă acesta a adoptat în mod deliberat decizii repetate în aceeaşi materie care au fost anulate de către instanţa de contencios administrativ prin decizii definitive întrucît încălcau grav prevederile Constituţiei sau ale legislaţiei în vigoare.

(2) În cazurile prevăzute la alin.(1), oficiul teritorial al Aparatului Guvernului sau, după caz, preşedintele raionului ori Guvernul sînt în drept să se adreseze în instanţă de judecată pentru constatarea circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului raional.

(3) Suspendarea activităţii consiliului raional se face de către Parlament, la propunerea motivată a preşedintelui raionului, sau, după caz, a Guvernului, în temeiul unei hotărîri judecătoreşti definitive, date în condiţiile alin.(2), prin care au fost constatate circumstanţele care justifică suspendarea.

[Art.54 modificat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

Articolul 55. Dizolvarea consiliului raional

(1) Consiliul raional se consideră dizolvat de drept în cazul în care:

a) se întrunesc condiţiile prevăzute la art.30 alin.(1) lit.a), b) şi c), care se aplică în modul corespunzător;

b) activitatea lui se suspendă în condiţiile art.54.

(2) Dizolvarea de drept a consiliului raional are ca efect încetarea mandatelor consilierilor lui.

(3) Dizolvarea de drept a consiliului raional prevăzută la alin.(1) lit.a) se constată de către preşedintele raionului şi se notifică Comisiei Electorale Centrale.

Secţiunea a 2-a

Preşedintele şi vicepreşedintele raionului

Articolul 56. Alegerea preşedintelui şi vicepreşedintelui raionului

(1) Consiliul raional alege preşedintele raionului, la propunerea a cel puţin o treime din consilierii aleşi, cu votul majorităţii consilierilor aleşi. În cazul în care candidatura propusă nu întruneşte votul majorităţii consilierilor aleşi, în termen de 15 zile se convoacă o nouă şedinţă în vederea organizării alegerilor repetate. Dacă şi după alegerile repetate nici una din candidaturile propuse nu întruneşte votul majorităţii consilierilor aleşi, în termen de o săptămînă se organizează o votare suplimentară în urma căreia se consideră ales candidatul care întruneşte cel mai mare număr de voturi.

(2) Preşedintele raionului este ajutat de vicepreşedinţi. Numărul vicepreşedinţilor se stabileşte de consiliul raional, în funcţie de numărul locuitorilor din raion. Raionul cu pînă la 50.000 de locuitori poate avea un vicepreşedinte, iar raionul cu peste 50.000 de locuitori poate avea 2 vicepreşedinţi.

(3) Vicepreşedintele raionului este ales de consiliul raional, la propunerea preşedintelui raionului, în condiţiile alin.(1).

Articolul 57. Încetarea mandatului preşedintelui şi vicepreşedintelui raionului

(1) Consiliul raional poate elibera înainte de termen, în condiţiile legii, preşedintele raionului, cu votul majorităţii consilierilor aleşi, la propunerea a cel puţin o treime din consilierii aleşi.

(2) Vicepreşedintele raionului poate fi eliberat înainte de termen, în condiţiile legii, cu votul majorităţii consilierilor aleşi, la propunerea preşedintelui raionului sau a unei treimi din consilierii aleşi.

(3) Preşedintele şi vicepreşedintele raionului îşi prezintă demisia în faţa consiliului raional.

(4) Mandatul preşedintelui şi cel al vicepreşedintelui raionului încetează o dată cu mandatul consiliului raional.

(5) În cazul în care mandatul consiliului raional încetează înainte de termen, preşedintele şi vicepreşedintele raionului îşi exercită atribuţiile şi soluţionează problemele curente ale raionului pînă la alegerea de către consiliul raional nou-constituit a unui alt preşedinte al raionului.

Articolul 58. Aparatul preşedintelui raionului

(1) Preşedintele raionului este asistat în activitatea sa de un aparat, care se află în subordinea sa.

(2) Organigrama şi statele aparatului preşedintelui raionului sînt aprobate de consiliul raional, la propunerea preşedintelui raionului, în baza organigramei şi a statelor-tip aprobate de Guvern.

(3) Preşedintele raionului încheie şi reziliază contractele individuale de muncă cu personalul aparatului şi secretarul consiliului raional, promovează şi supraveghează cadrele, stabileşte atribuţiile acestora.

(4) Preşedintele raionului ia măsuri şi este responsabil pentru instruirea şi pregătirea profesională a funcţionarilor din aparatul său.

Articolul 59. Rolul şi statutul preşedintelui raionului

(1) Preşedintele raionului exercită conducerea operativă a treburilor publice locale în limitele competenţei.

(2) Preşedintele raionului reprezintă raionul în raporturile cu Guvernul, cu alte autorităţi publice centrale, cu persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, precum şi în instanţă judecătorească.

(3) Preşedintele raionului este coordonator al serviciilor publice descentralizate din cadrul raionului şi exercită atribuţiile de preşedinte al comisiei pentru situaţii excepţionale.

(4) Preşedintele şi vicepreşedintele raionului cad sub incidenţa Legii privind statutul alesului local.

Articolul 60. Atribuţiile de bază ale preşedintelui raionului

(1) Pornind de la competenţa unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, preşedintele raionului îndeplineşte în teritoriul administrat următoarele atribuţii de bază:

1) în domeniul asigurării ordinii de drept:

a) asigură executarea deciziilor consiliului raional;

b) asigură, în limitele competenţei sale, respectarea Constituţiei, a legilor şi altor acte normative;

c) constată încălcările legislaţiei în vigoare comise de persoane fizice şi juridice în teritoriul administrat şi ia măsuri pentru înlăturarea sau curmarea acestora şi, după caz, sesizează organele de drept;

d) înregistrează asociaţiile obşteşti care intenţionează să activeze în unitatea administrativ-teritorială respectivă, remite informaţia de rigoare autorităţilor abilitate;

e) convoacă şedinţele consiliului raional şi asigură prezenţa consilierilor;

f) acordă sprijin poliţiei de stat, îndrumă şi creează condiţii pentru buna desfăşurare a activităţii poliţiei municipale, corelează activitatea poliţiei cu cea a instituţiilor de stat şi obşteşti pentru prevenirea infracţiunilor, menţinerea ordinii publice şi asigurarea securităţii, apărarea drepturilor cetăţenilor;

g) semnează actele şi contractele încheiate în numele raionului sau al consiliului raional;

2) în domeniul economic şi financiar-bugetar:

a) coordonează elaborarea, de către direcţia generală finanţe, a proiectului bugetului raional şi a contului de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune aprobării consiliului raional;

b) eliberează licenţele şi autorizaţiile prevăzute de lege;

c) exercită funcţia de ordonator principal de credite al raionului;

d) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea mijloacelor de la bugetul raional şi informează operativ consiliul raional despre situaţia existentă;

e) sprijină şi contribuie, în condiţiile legii, la eficientizarea activităţii agenţilor economici din teritoriul raionului;

f) coordonează şi controlează activitatea serviciilor publice ale consiliului raional; audiază raporturile şi informaţiile şefilor acestor servicii şi propune soluţii întru îmbunătăţirea activităţii acestora; acordă asistenţa tehnică şi consultativă la crearea serviciilor publice de către consiliile locale şi primari;

g) examinează raporturile trimestriale ale direcţiei generale finanţe privind executarea bugetului raional; prezintă consiliului raional spre examinare şi aprobare raportul pe semestrul întîi, pe 9 luni şi raportul anual privind executarea bugetului raional;

3) în domeniul apărării şi situaţiilor excepţionale:

a) contribuie la organizarea educaţiei militar-patriotice a populaţiei, la pregătirea tinerilor pentru serviciul militar, a instituţiilor publice, întreprinderilor, organizaţiilor pentru funcţionare în condiţii excepţionale;

b) ia măsurile prevăzute de lege sau dispuse prin decizie a consiliului raional în vederea soluţionării problemelor şi îndeplinirii sarcinilor din domeniul administrativ-militar, în vederea pregătirii de mobilizare şi mobilizării, rechiziţiilor de bunuri şi prestărilor de servicii în interes public, altor măsuri în domeniul apărării naţionale;

c) contribuie la realizarea, la nivel raional, a măsurilor de protecţie a populaţiei, a proprietăţii din domeniul public şi cel privat în caz de calamitate naturală şi tehnogenă, de catastrofe, incendii, epidemii, epifitotii şi epizootii, ia măsuri de prevenire a situaţiilor excepţionale, de reducere a prejudiciului şi de lichidare a consecinţelor;

4) în domeniul electoral:

a) propune consiliului raional să consulte prin referendum populaţia în probleme locale de interes deosebit şi, în temeiul deciziei consiliului, ia măsuri în vederea organizării de referendum;

b) contribuie la desfăşurarea, pe teritoriul raionului, în conformitate cu legislaţia electorală, a alegerilor autorităţilor administraţiei publice reprezentative de toate nivelurile şi a referendumurilor;

5) în domeniul colaborării cu alte autorităţi publice:

a) asigură colaborarea raionului cu alte unităţi administrativ-teritoriale, inclusiv din alte ţări;

b) prezintă, la solicitarea consiliului raional, informaţii despre activitatea sa şi a serviciilor publice din subordine;

c) prezintă anual sau ori de cîte ori este necesar, la solicitarea Guvernului, informaţii cu privire la activitatea consiliului raional, la activitatea sa şi a serviciilor publice constituite în raion.

(2) Preşedintele raionului poate îndeplini şi alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare sau încredinţate de consiliul raional.

[Art.60 modificat prin Legea nr.391-XV din 25.11.2004, în vigoare 17.12.2004]

Articolul 61. Actele preşedintelui raionului

(1) În exercitarea atribuţiilor, preşedintele raionului emite dispoziţii cu caracter normativ şi individual.

(2) Dispoziţiile cu caracter normativ se remit, în termen de 5 zile după semnare, oficiului teritorial al Aparatului Guvernului şi intră în vigoare la momentul aducerii conţinutului lor la cunoştinţă publică.

Notă: Vezi Rectificarea din Monitorul Oficial nr.60-61 din 01.04.2003 pag.41 (în loc de "3 zile" se va citi "5 zile")

(3) Dispoziţiile cu caracter individual devin executorii după ce sînt aduse la cunoştinţă persoanelor vizate în ele.

(4) Preşedintele raionului este în drept să emită dispoziţii numai în chestiuni ce ţin de atribuţiile sale. Dispoziţiile preşedintelui raionului sau, după caz, ale vicepreşedintelui raionului se consemnează într-un registru special.

(5) La emiterea dispoziţiilor, preşedintele raionului are dreptul să consulte oficiul teritorial al Aparatului Guvernului, conducătorii sau reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice, atît locale, cît şi centrale, precum şi ai asociaţiilor de autorităţi ale administraţiei publice locale.

[Art.61 modificat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

 Capitolul VII

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ A MUNICIPIULUI CHIŞINĂU

Articolul 62. Autorităţile administraţiei publice ale municipiului Chişinău

(1) Administraţia publică a municipiului Chişinău se realizează de către consiliul municipal, ca autoritate deliberativă, şi de către primarul general al municipiului Chişinău, ca autoritate executivă.

(2) Organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice ale municipiului Chişinău se reglementează, în modul corespunzător, de prevederile prezentei legi referitoare la autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi de nivelul al doilea, precum şi de prevederile Legii cu privire la statutul municipiului Chişinău.

Articolul 63. Alegerea şi componenţa consiliului municipal Chişinău

(1) Consiliul municipal Chişinău se alege în condiţiile Codului electoral.

(2) Consiliul municipal Chişinău este constituit din 51 de consilieri.

Articolul 64. Coordonarea activităţii consiliilor locale

Consiliul municipal Chişinău coordonează activitatea consiliilor unităţilor administrativ-teritoriale din componenţa municipiului în vederea realizării serviciilor publice de interes municipal.

Articolul 65. Convocarea în şedinţe a consiliului municipal Chişinău

(1) Consiliul municipal Chişinău se întruneşte, conform ordinii de zi, în şedinţă ordinară o dată la 3 luni, la convocarea primarului general al municipiului.

(2) Consiliul municipal Chişinău se poate întruni în şedinţă extraordinară în cazul unor probleme de neamînat ori de cîte ori este necesar, la iniţiativa primarului general sau la cererea scrisă a cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi.

(3) Un grup de cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi este în drept să convoace de sine stătător în şedinţă, conform ordinii de zi, consiliul municipal Chişinău în cazul în care primarul general:

a) nu a convocat în şedinţă ordinară consiliul în decursul a 15 zile de după expirarea termenului de convocare; ori b) refuză sau se află în imposibilitatea de a convoca în şedinţă extraordinară consiliul la cererea consilierilor, conform prevederilor alin.(2).

Articolul 66. Pretorul

(1) În fiecare sector al municipiului Chişinău, consiliul municipal, la propunerea primarului general, numeşte un pretor, care este reprezentant al acestuia din urmă.

(2) Pretorul este asistat de un aparat de lucru, denumit pretură. Funcţionarii, inclusiv secretarul preturii, cad sub incidenţa Legii serviciului public. Secretarului preturii se aplică în modul corespunzător prevederile prezentei legi referitoare la atribuţiile şi la statutul secretarului consiliului local.

(3) Organigrama, statele de personal ale subdiviziunilor instituite în sectoare, precum şi regulamentele preturilor, se aprobă de consiliul municipal Chişinău, la propunerea primarului general.

(4) În activitatea sa, pretorul se conduce de legislaţia în vigoare, de deciziile consiliului municipal Chişinău, de dispoziţiile primarului general şi de regulamentul preturii.

Capitolul VIII

SECRETARUL CONSILIULUI RAIONAL. SECRETARUL

CONSILIULUI MUNICIPAL CHIŞINĂU

Articolul 67. Statutul secretarului consiliului raional şi cel al secretarului consiliului municipal Chişinău

(1) Secretarul consiliului raional şi secretarul consiliului municipal Chişinău sînt funcţionari publici. Persoana numită, în condiţiile prezentei legi, în funcţia de secretar trebuie să fie licenţiat al unei facultăţi (secţii) de drept sau de administraţie publică.

(2) Desemnarea în funcţie a învingătorului concursului pentru ocuparea funcţiei de secretar, organizat în conformitate cu legislaţia în vigoare, se face la prima şedinţă a consiliului respectiv de după anunţarea rezultatelor concursului.

(3) Prevederile alin.(2) se aplică numai în cazul în care funcţia de secretar este vacantă. Vacanţa intervine în cazul eliberării, în conformitate cu legislaţia muncii şi Legea serviciului public, a persoanei care o deţine.

(4) Secretarul cade sub incidenţa prevederilor Legii serviciului public.

(5) Eliberarea din funcţie a secretarului se face, în temeiul legii, de către consiliul raional sau consiliul municipal Chişinău, la propunerea preşedintelui raionului sau a primarului general al municipiului Chişinău, sau a unei treimi din consilierii aleşi. Decizia cu privire la eliberarea din funcţie a secretarului se adoptă cu votul majorităţii consilierilor aleşi.

(6) Secretarul consiliului raional şi secretarul consiliului municipal Chişinău sînt concomitent secretar al raionului şi, respectiv, secretar al municipiului Chişinău.

(7) Secretarului consiliului raional şi secretarului consiliului municipal Chişinău li se aplică, în modul corespunzător, dispoziţiile prezentei legi privitoare la secretarul consiliului local.

Capitolul IX

CONTROLUL ADMINISTRATIV AL ACTIVITĂŢII AUTORITĂŢILOR

ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

Secţiunea 1

Controlul administrativ

Articolul 68. Noţiunea şi scopul controlului administrativ

(1) Activitatea autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi şi a celor de nivelul al doilea este supusă controlului administrativ în temeiul Constituţiei, al prezentei legi şi al altor acte legislative.

(2) Controlul administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale vizează respectarea Constituţiei, tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, prezentei legi şi altor acte normative atît de autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi de nivelul al doilea, cît şi de funcţionarii acestora.

(3) Controlul administrativ include controlul legalităţii şi al oportunităţii activităţii autorităţilor administraţiei publice locale.

(4) Controlul administrativ se efectuează din oficiu sau la cerere.

Articolul 69. Principiile controlului administrativ

(1) Controlul administrativ se întemeiază pe următoarele principii:

a) exercitarea numai potrivit procedurilor şi în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare;

b) respectarea proporţionalităţii între amploarea intervenţiei autorităţii de control şi importanţa intereselor pe care le protejează;

c) neadmiterea limitării dreptului autorităţii administraţiei publice locale de a administra în mod autonom, în condiţiile legii, afacerile ce ţin de propria competenţă.

(2) Controlul administrativ vizează în principal legalitatea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale.

(3) Exercitarea controlului administrativ de oportunitate de către autorităţi de nivel superior se admite doar în partea ce se referă la atribuţiile delegate de către stat autorităţilor administraţiei publice locale.

Articolul 70. Subiectele controlului administrativ

(1) Guvernul este responsabil de organizarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale, exercitat nemijlocit de Aparatul Guvernului sau prin intermediul oficiilor teritoriale ale Aparatului Guvernului.

(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare, structura şi statele de personal ale oficiului teritorial al Aparatului Guvernului se aprobă prin hotărîre de Guvern.

(3) Subiecte ale controlului de oportunitate sînt: Aparatul Guvernului, organele administraţiei publice centrale de specialitate, alte autorităţi administrative, care acţionează inclusiv prin intermediul serviciilor desconcentrate din unităţile administrativ-teritoriale potrivit competenţelor ce revin acestora în condiţiile legii.

[Art.70 modificat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

Secţiunea a 2-a

Controlul de legalitate

Articolul 71. Controlul obligatoriu

(1) Controlului obligatoriu sînt supuse următoarele acte ale autorităţilor administraţiei publice locale:

a) deciziile consiliilor locale de nivelul întîi şi ale celor de nivelul al doilea;

b) actele normative ale primarului, ale preşedintelui raionului şi ale pretorului;

c) actele privind organizarea licitaţiilor şi actele de atribuire de terenuri;

d) actele de angajare şi actele de eliberare a personalului administraţiei publice locale;

e) dispoziţiile care implică cheltuieli sau angajamente financiare de cel puţin 30.000 lei în unitatea administrativ-teritorială de nivelul întîi şi de cel puţin 300.000 lei în unitatea de nivelul al doilea;

f) actele emise în exercitarea unei atribuţii delegate de stat autorităţilor administraţiei publice locale.

(2) O copie de pe actul menţionat la alin.(1) se remite obligatoriu, din contul emitentului, către oficiul teritorial al Aparatului Guvernului în termen de 5 zile de la semnarea actului. Responsabil de această obligaţie este secretarul consiliului, care transmite, de asemenea, subiectului învestit cu dreptul de control procesul-verbal al fiecărei şedinţe a consiliului în termen de 15 zile de la şedinţă.

[Art.71 modificat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

Articolul 72. Controlul facultativ

(1) Pînă la data de 10 a fiecărei luni, secretarul consiliului transmite oficiului teritorial al Aparatului Guvernului lista actelor adoptate de primar sau de preşedintele raionului pentru luna precedentă.

(2) Oficiul teritorial al Aparatului Guvernului poate proceda la controlul legalităţii oricărui act care nu constituie obiectul unui control obligatoriu în termen de 30 de zile de la data primirii listei menţionate la alin.(1).

[Art.72 modificat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

Articolul 73. Controlul solicitat de autoritatea administraţiei publice locale

(1) Consiliul local de nivelul întîi şi consiliul local de nivelul al doilea pot solicita oficiului teritorial al Aparatului Guvernului să verifice legalitatea oricărui act adoptat de autoritatea executivă în cazul în care consideră că acesta este ilegal.

(2) În cazul în care consideră că decizia consiliului local este ilegală, primarul, preşedintele raionului sau secretarul pot solicita oficiului teritorial al Aparatului Guvernului efectuarea unui control al legalităţii.

(3) Cererea de efectuare a controlului legalităţii este depusă în termen de 30 de zile de la data emiterii actului, cu indicarea prevederilor legislaţiei ce se consideră a fi încălcate.

(4) În termen de 30 de zile de la data primirii cererii, oficiul teritorial al Aparatului Guvernului va lua una din următoarele decizii:

a) declanşarea procedurii de control prevăzute la art.75;

b) respingerea cererii cu indicarea motivelor şi încunoştinţarea solicitantului.

[Art.73 modificat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

Articolul 74. Controlul la solicitarea persoanelor vătămate

(1) Orice persoană fizică sau juridică ce se consideră vătămată într-un drept al său de către o autoritate a administraţiei publice locale printr-un act administrativ poate solicita oficiului teritorial al Aparatului Guvernului controlul legalităţii actului.

(2) Cererea de efectuare a controlului legalităţii se depune în termen de 30 de zile de la data publicării sau comunicării actului. În ea se indică prevederile legislaţiei ce se consideră a fi încălcate.

(3) În termen de 30 de zile de la data primirii cererii, oficiul teritorial al Aparatului Guvernului va lua una din următoarele decizii:

a) declanşarea procedurii de control prevăzute la art.75;

b) respingerea cererii cu indicarea motivelor şi încunoştinţarea solicitantului. În acest caz, solicitantul nu este lipsit de dreptul de a sesiza direct instanţa de contencios administrativ.

(4) Exercitarea dreptului prevăzut în prezentul articol nu lipseşte solicitantul de dreptul sesizării directe a instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.

[Art.74 modificat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

Articolul 75. Împuternicirile oficiului teritorial al Aparatului Guvernului privind controlul legalităţii

(1) În cazul în care consideră că un act emis de autoritatea administraţiei publice locale este ilegal, oficiul teritorial al Aparatului Guvernului notifică autorităţii locale emitente nelegalitatea actului controlat, cerînd modificarea sau abrogarea lui totală sau parţială.

(2) În cazul exercitării controlului obligatoriu al legalităţii, sesizarea oficiului teritorial al Aparatului Guvernului trebuie făcută într-un termen de 30 de zile de la data primirii copiei de pe act sau ultimului document, sau unei informaţii suplimentare, necesare constatării legalităţii actului.

(3) În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie să modifice sau să abroge actul contestat.

(4) În cazul în care, în termenul stabilit la alin.(3), autoritatea locală emitentă şi-a menţinut poziţia sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Aparatului Guvernului poate sesiza instanţa de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a retrage actul contestat sau, în caz de tăcere a autorităţii locale emitente, în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare sau de retragere a actului în cauză.

[Art.75 modificat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

Articolul 76. Sesizarea directă a instanţei de contencios administrativ

(1) În cazul în care consideră că actul poate avea consecinţe grave şi în scopul prevenirii unei pagube iminente, oficiul teritorial al Aparatului Guvernului poate sesiza direct instanţa de contencios administrativ după primirea actului pe care îl consideră ilegal, încunoştinţînd de îndată autoritatea locală emitentă.

(2) O dată cu sesizarea instanţei de contencios administrativ, oficiul teritorial al Aparatului Guvernului poate cere acesteia suspendarea actului contestat sau dispunerea unor alte măsuri provizorii.

(3) În termen de 3 zile de la primirea sesizării, instanţa de contencios administrativ decide asupra suspendării actului şi/sau dispunerii unor alte măsuri provizorii solicitate de oficiul teritorial al Aparatului Guvernului, după audierea părţilor vizate.

[Art.76 modificat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

Secţiunea a 3-a

Controlul de oportunitate

Articolul 77. Împuternicirile subiectelor controlului de oportunitate

(1) Pentru ca autorităţile administraţiei publice locale să-şi exercite atribuţiile delegate de stat, subiectele controlului de oportunitate sînt în drept să modifice ori să revoce actul, în termen de 15 zile de la data primirii lui, din motiv de oportunitate. În caz de inactivitate a autorităţii administraţiei publice locale chiar şi după avertismentul subiectului controlului, acesta poate să emită actul respectiv în locul autorităţii incapabile de a lua decizia.

(2) În toate cazurile prevăzute în alin.(1), subiectul controlului de oportunitate notifică decizia sa autorităţii administraţiei publice locale în termen de 5 zile de la data adoptării.

(3) În cazul în care consideră că decizia subiectului controlului de oportunitate este ilegală, autoritatea administraţiei publice locale este în drept să atace decizia în instanţă de contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la data notificării, încunoştinţînd de îndată subiectul controlului de oportunitate care a emis decizia.

(4) Autoritatea administraţiei publice locale poate cere instanţei de contencios administrativ suspendarea de urgenţă a deciziei subiectului controlului de oportunitate sau adoptarea unor alte măsuri provizorii, dacă există pericolul unor pagube iminente. Despre măsurile solicitate instanţei de contencios administrativ, autoritatea administraţiei publice locale comunică de îndată subiectului controlului de oportunitate care a emis decizia.

(5) Instanţa de contencios administrativ, în termen de 3 zile de la primirea sesizării, decide, după audierea părţilor vizate, asupra suspendării actului şi/sau asupra dispunerii unor alte măsuri provizorii solicitate.

Articolul 78. Împuternicirile subiectelor controlului administrativ

(1) La cererea subiectului controlului administrativ, autoritatea administraţiei publice locale este obligată să-i furnizeze, în termen de 10 zile, copiile de pe toate documentele şi alte informaţii solicitate. Secretarii consiliilor locale sînt responsabili de această obligaţie.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale şi funcţionarii acestora sînt obligaţi să permită accesul în clădirile lor şi ale subdiviziunilor, să răspundă la întrebări, să dea explicaţii şi să prezinte documente la solicitarea funcţionarilor subiectului controlului administrativ.

(3) În timpul exercitării controlului, funcţionarii subiectului controlului administrativ nu pot da ordine directe funcţionarilor autorităţii administraţiei publice locale. Orice solicitare de documente trebuie să fie adresată autorităţii locale vizate. Transmiterea documentelor va fi efectuată de secretar în condiţiile alin.(1).

Secţiunea a 4-a

Publicitatea controlului administrativ

Articolul 79. Raportul anual privind activitatea de control

(1) Anual, pînă la sfîrşitul lunii martie, Aparatul Guvernului elaborează şi prezintă Guvernului un raport privind controlul actelor autorităţilor administraţiei publice locale pentru perioada de activitate din anul precedent.

(2) Raporturile privind activitatea de control se dau publicităţii.

[Art.79 modificat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

Capitolul X

SERVICIILE PUBLICE, BUNURILE ŞI LUCRĂRILE PUBLICE

Secţiunea 1

Serviciile publice

Articolul 80. Organizarea serviciilor publice locale

(1) Serviciile publice locale se organizează de către consiliul local, la propunerea primarului, în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi necesităţilor locale, în limita mijloacelor financiare de care dispune.

(2) Numirea şi eliberarea din funcţie în serviciile publice locale se face de către conducătorii acestora, în condiţiile legii.

(3) Serviciile publice locale activează în temeiul legislaţiei în vigoare şi al statutelor lor aprobate de consiliul local.

Secţiunea a 2-a

Administrarea bunurilor

Articolul 81. Patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale

(1) Constituie patrimoniu al unităţilor administrativ-teritoriale bunurile care aparţin domeniului public şi domeniului privat al acestora.

(2) Bunurile care fac parte din domeniul public sînt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.

(3) Bunurile care aparţin unităţilor administrativ-teritoriale fac parte din domeniul lor privat dacă, prin lege sau în modul stabilit de lege, nu sînt transferate în domeniul public de interes local.

(4) Donaţiile şi legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local, cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor aleşi.

Articolul 82. Bunurile domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale

(1) Din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale fac parte bunurile determinate de lege, precum şi bunurile care, prin natura lor, sînt de uz sau de interes public local. Interesul public implică afectarea bunului la un serviciu public sau la orice activitate care satisface necesităţile colectivităţii, fără a presupune accesul nemijlocit al acesteia la utilizarea bunului, conform destinaţiei menţionate.

(2) La categoria bunurilor ce fac parte din domeniul public de interes local pot fi raportate terenurile pe care sînt amplasate construcţii de interes public local, porţiunile de subsol, drumurile, străzile, pieţele, obiectele acvatice separate, parcurile publice, clădirile, monumentele, muzeele, pădurile, zonele de protecţie şi zonele sanitare şi alte obiective care, conform legii, nu aparţin domeniului public al statului.

(3) Transmiterea în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale a bunurilor din domeniul public al statului se face prin hotărîre de Guvern, în condiţiile legii.

(4) Consiliul local poate decide, potrivit legii, transferarea bunurilor din domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale în domeniul public de interes local al acesteia.

Articolul 83. Bunurile domeniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale

(1) La categoria bunurilor care fac parte din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale pot fi raportate toate bunurile care nu aparţin domeniului public al acestora.

(2) Din domeniul privat pot face parte şi alte bunuri dobîndite de unităţile administrativ-teritoriale în condiţiile legii.

Articolul 84. Administrarea bunurilor

(1) Toate bunurile care aparţin unităţilor administrativ-teritoriale sînt supuse inventarierii anuale, iar rapoartele asupra situaţiei lor se prezintă consiliilor respective.

(2) Consiliile locale decid ca bunurile care aparţin domeniului public de interes local să fie date în administrare întreprinderilor municipale şi instituţiilor publice, să fie concesionate, închiriate sau arendate.

(3) Înstrăinarea, concesionarea, arenda şi locaţiunea, cu excepţia locaţiunii imobilelor de locuit, se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii.

(4) Înstrăinarea bunurilor care aparţin domeniului privat al satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor), raioanelor, schimburile de terenuri, delimitarea, partajul sau trecerea bunurilor dintr-un domeniu în altul, renunţarea la drepturi sau recunoaşterea de drepturi şi obligaţii se fac prin decizie a consiliului local, în temeiul rezultatelor expertizei.

Secţiunea a 3-a

Lucrările publice

Articolul 85. Lucrările publice

(1) Consiliul local poate contracta, în condiţiile legii, lucrări şi servicii de interes public în limitele sumelor aprobate în bugetul său.

(2) Lucrările de construcţii şi reparaţii de interes public se execută pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale numai în baza documentaţiei de proiect verificate şi a raportului de expertiză ecologică de stat.

(3) Lucrările aprobate de consiliu vor fi atribuite spre executare în bază de licitaţie, organizată în condiţiile legii, cu respectarea strictă a documentaţiei de proiect şi a studiilor de fezabilitate aprobate.

Articolul 86. Documentaţia de urbanism

Documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului unităţii administrativ-teritoriale se elaborează, se avizează şi se aprobă în termenele stabilite de lege.

Articolul 87. Înfiinţarea de întreprinderi

Consiliile locale pot decide înfiinţarea, în condiţiile legii, a unor întreprinderi municipale, societăţi comerciale, în scopul executării unor lucrări de interes local, prin utilizarea capitalului statutar constituit din aportul consiliilor respective şi al altor persoane juridice şi fizice.

Capitolul XI

ADMINISTRAREA FINANŢELOR PUBLICE

Articolul 88. Finanţele publice locale

(1) Finanţele unităţilor administrativ-teritoriale se administrează în condiţiile legii, conform principiilor autonomiei locale.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul la resurse financiare proprii suficiente, de care pot dispune liber în exerciţiul competenţei lor.

(3) Resursele financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să fie proporţionale competenţei prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi de alte acte legislative.

(4) O parte cel puţin din resursele financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să provină din impozite şi taxe locale, al căror cuantum este stabilit, în condiţiile legii, de autoritatea locală.

(5) Autorităţile administraţiei publice locale urmează să fie consultate în modul corespunzător asupra procedurilor de redistribuire a resurselor care urmează a fi alocate lor, precum şi asupra modificărilor legislaţiei referitoare la funcţionarea sistemului finanţelor publice locale.

(6) Sprijinul unităţilor administrativ-teritoriale mai slabe din punct de vedere financiar necesită utilizarea unor proceduri de repartizare financiară justă sau unor măsuri echivalente destinate corijării efectelor repartizării inegale a resurselor potenţiale de finanţare şi a sarcinilor ce le revin.

(7) Orice delegare de competenţă trebuie să fie însoţită de alocarea de surse financiare, necesare pentru a se acoperi costul exerciţiului competenţei.

(8) Criteriile de distribuire a suportului financiar acordat de stat unităţilor administrativ-teritoriale trebuie să fie obiective şi stabilite conform legii.

Capitolul XII

EXERCITAREA MANDATULUI

Articolul 89. Statutul aleşilor locali

(1) În exercitarea mandatului, consilierii locali, primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor sînt în serviciul colectivităţii locale şi se bucură de protecţia şi garanţiile acordate prin Legea privind statutul alesului local.

(2) Persoanele enumerate la alin.(1), cu excepţia consilierilor, au dreptul la concediu plătit, în condiţiile legislaţiei muncii. Concediul de odihnă plătit se acordă conform graficului aprobat de consiliul respectiv.

[Art.89 completat prin Legea nr.452-XV din 30.12.2004, în vigoare 21.01.2005]

Articolul 90. Răspunderea juridică

Primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor, consilierii, secretarii şi personalul primăriilor şi aparatelor preşedinţilor raioanelor poartă răspundere juridică în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru faptele ilegale comise în exerciţiul funcţiunii.

Articolul 91. Incompatibilităţi

(1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii raionului, guvernatorul unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, preşedintele şi vicepreşedinţii adunării populare a unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, primarii, viceprimarii (cu excepţia viceprimarilor care îşi exercită funcţiile pe baze obşteşti) nu au dreptul să practice activitate de întreprinzător, să deţină concomitent o altă funcţie sau să cumuleze o altă muncă salarizată în întreprinderi, instituţii şi organizaţii cu orice formă de organizare juridică, cu excepţia activităţilor ştiinţifice şi didactice.

(2) Funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte al raionului, de primar şi viceprimar este incompatibilă cu calitatea de consilier.

Articolul 92. Suplinirea mandatului predecesorilor

Consiliile locale şi primarii aleşi în cursul unei legislaturi, ca urmare a dizolvării unor consilii sau devenirii vacante a unor posturi de primari, încheie mandatul predecesorilor.

Capitolul XIII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 93.

Prezenta lege se pune în aplicare de la data efectuării alegerilor locale generale din 2003, cu excepţia prevederilor referitoare la reforma administrativ-teritorială şi la procedurile legate de desfăşurarea alegerilor locale generale din 2003, care se pun în aplicare de la data publicării prezentei legi.

Articolul 94.

Guvernul, în termen de 6 luni:

a) va prezenta Parlamentului propuneri referitoare la aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege.

Articolul 95.

(1) La data efectuării alegerilor locale generale din 2003, se abrogă:

Legea nr.186-XIV din 6 noiembrie 1998 privind administraţia publică locală;

Legea nr.348-XIV din 7 aprilie 1999 cu privire la modificarea Legii privind administraţia publică locală;

art.VI din Legea nr.509-XIV din 15 iulie 1999 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;

Legea nr.718-XIV din 3 decembrie 1999 pentru modificarea Legii privind administraţia publică locală;

Legea nr.728-XIV din 16 decembrie 1999 pentru modificarea Legii privind administraţia publică locală;

Legea nr.811-XIV din 17 februarie 2000 pentru completarea Legii privind administraţia publică locală;

art.I din Legea nr.945-XIV din 21 aprilie 2000 pentru modificarea unor acte legislative;

art.VII din Legea nr.1101-XIV din 30 iunie 2000 privind modificarea şi completarea unor acte legislative;

art.I din Legea nr.298-XV din 22 iunie 2001 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;

Legea nr.686-XV din 29 noiembrie 2001 pentru completarea art.51 din Legea nr.186-XIV din 6 noiembrie 1998 privind administraţia publică locală;

art.X din Legea nr.757-XV din 21 decembrie 2001 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;

Legea nr.781-XV din 28 decembrie 2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.186-XIV din 6 noiembrie 1998 privind administraţia publică locală;

Legea nr.835-XV din 7 februarie 2002 pentru modificarea articolului 72 al Legii nr.186-XIV din 6 noiembrie 1998 privind administraţia publică locală;

Legea nr.839-XV din 14 februarie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.186-XIV din 6 noiembrie 1998 privind administraţia publică locală;

Legea nr.1061-XV din 16 mai 2002 pentru modificarea şi completarea art.13 din Legea nr.186-XIV din 6 noiembrie 1998 privind administraţia publică locală;

Legea nr.1149-XV din 20 iunie 2002 pentru modificarea Legii nr.186-XIV din 6 noiembrie 1998 privind administraţia publică locală;

art.II şi art.III din Legea nr.1279-XV din 25 iulie 2002 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

(2) La data publicării prezentei legi, textul "şi Legea nr.781-XV din 28 decembrie 2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.186-XIV din 6 noiembrie 1998 privind administraţia publică locală" din articolul 1 şi articolul 2 din Legea nr.1078-XV din 24 mai 2002 cu privire la modul de aplicare a Legii nr.764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova şi a Legii nr.781-XV din 28 decembrie 2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.186-XIV din 6 noiembrie 1998 privind administraţia publică locală se abrogă.