Monitorul Oficial nr.90-93/401 din 29.06.2007

* * *

C U P R I N S

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul şi sfera de aplicare a legii

Articolul 2. Noţiuni principale

Articolul 3. Scopurile şi principiile de bază ale administrării şi deetatizării proprietăţii publice

Articolul 4. Cadrul legislativ şi normativ al administrării şi deetatizării proprietăţii publice

Articolul 5. Autorităţile administraţiei publice cu atribuţii în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice

Articolul 6. Competenţa Guvernului în administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice

Articolul 7. Atribuţiile organului abilitat cu administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice

Articolul 8. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice centrale în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice

Articolul 9. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale în administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice

Capitolul II

ADMINISTRAREA PROPRIETĂŢII PUBLICE

Articolul 10. Regimul juridic al bunurilor proprietate publică

Articolul 10¹. Inventarierea şi delimitarea bunurilor proprietate publică

Articolul 11. Înregistrarea şi evidenţa bunurilor domeniului public

Articolul 12. Administrarea proprietăţii publice

Articolul 13. Bunurile nepasibile de privatizare

Articolul 14. Transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor proprietate publică

Articolul 15. Concesiunea

Articolul 16. Administrarea fiduciară

Articolul 17. Locaţiunea activelor neutilizate

Articolul 18. Vînzarea activelor neutilizate

Articolul 19. Atragerea de investiţii private în societăţile comerciale cu capital public sau public-privat

Articolul 20. Evidenţa patrimoniului public

Articolul 21. Monitoringul financiar al proprietăţii publice

Capitolul III

PRIVATIZAREA PROPRIETĂŢII PUBLICE

Articolul 22. Obiectul privatizării

Articolul 23. Modalităţile de privatizare

Articolul 24. Aplicarea modalităţilor de privatizare

Articolul 25. Participanţii la privatizare

Articolul 26. Incompatibilităţi la privatizare

Articolul 27. Bunurile pasibile de privatizare

Articolul 28. Efectele aprobării listei bunurilor supuse privatizării

Articolul 29. Organizarea procesului de pregătire a bunurilor de privatizare

Articolul 30. Administrarea specială

Articolul 31. Restructurarea şi reorganizarea întreprinderilor în cadrul administrării speciale

Articolul 32. Inventarierea bunului supus privatizării

Articolul 33. Certificatul de datorii ale întreprinderii la buget

Articolul 34. Preţul bunului supus privatizării

Articolul 35. Grevările publice ale obiectelor privatizării

Articolul 36. Transmiterea activelor nepasibile de privatizare

Articolul 37. Dosarul bunului supus privatizării

Articolul 38. Expunerea bunurilor la privatizare

Articolul 39. Vînzarea de acţiuni la Bursa de Valori

Articolul 40. Licitaţia cu strigare

Articolul 41. Concursul comercial şi concursul investiţional

Articolul 42. Licitaţia cu reducere

Articolul 43. Privatizarea fără anunţul preţului iniţial, privatizarea cu titlu gratuit şi vînzarea de acţiuni în condiţiile ofertei publice

Articolul 44. Privatizarea în bază de proiecte individuale

Articolul 44¹. Consolidarea pachetelor de acţiuni

Articolul 45. Termenele şi modul de plată a bunurilor privatizate

Articolul 46. Respingerea ofertei sau a cererii de privatizare din cauza actelor de corupţie

Capitolul IV

PARTICULARITĂŢILE PRIVATIZĂRII UNOR CATEGORII DE BUNURI

Articolul 47. Achitarea datoriilor certe ale statului faţă de participanţii la privatizare

Articolul 48. Determinarea cotei-părţi valorice a participantului la privatizare în bunurile atribuite în natură. Lichidarea întreprinderilor agricole

Articolul 49. Reorganizarea şi privatizarea întreprinderilor intergospodăreşti

Articolul 50. Privatizarea încăperilor nelocuibile

Articolul 51. Privatizarea construcţiilor nefinalizate

Articolul 52. Formarea şi privatizarea complexului de bunuri imobile

Articolul 53. Privatizarea terenurilor aferente

Articolul 54. Privatizarea terenurilor pentru construcţii

Capitolul V

CONTRACTUL DE VÎNZARE-CUMPĂRARE

Articolul 55. Forma contractului de vînzare-cumpărare

Articolul 56. Trecerea dreptului de proprietate asupra bunului privatizat

Articolul 57. Mijloacele de garantare a executării contractelor de vînzare-cumpărare

Articolul 58. Finanţarea administrării şi privatizării bunurilor proprietate publică

Articolul 59. Veniturile din privatizarea proprietăţii publice

Capitolul VI

ACTIVITĂŢILE POSTPRIVATIZARE

Articolul 60. Activităţile postprivatizare

Articolul 61. Susţinerea întreprinderilor în perioada postprivatizare

Articolul 62. Apărarea dreptului de proprietate asupra bunurilor privatizate

Articolul 63. Supravegherea postprivatizare

Articolul 64. Capitalizarea investiţiilor private

Articolul 65. Modificarea şi încetarea contractului de vînzare-cumpărare

Articolul 66. Anularea contractului de vînzare-cumpărare

Articolul 67. Soluţionarea litigiilor de privatizare

Articolul 68. Păstrarea documentelor de privatizare

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 69. Transparenţa administrării şi deetatizării

Articolul 70. Intrarea în vigoare

Articolul 71. Concordarea legislaţiei în vigoare cu prezenta lege

Articolul 72. Abrogarea unor acte legislative

Anexă Lista bunurilor nepasibile de privatizare

Notă: În cuprinsul legii, textul “de pe lîngă Ministerul Economiei şi Comerţului” şi sintagma “Ministerul Economiei şi Comerţului” se substituie, respectiv, prin textul “subordonată Ministerului Economiei” şi sintagma “Ministerul Economiei” conform Legea nr.109 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul şi sfera de aplicare a legii

(1) Prezenta lege reglementează raporturile ce ţin de administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

(2) Sub incidenţa prezentei legi cad: proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice, bunurilor instituţiilor publice, terenurilor agricole şi a locuinţelor.

[Art.1 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 2. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

proprietate publică – totalitate a bunurilor domeniului public şi a bunurilor domeniului privat ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv ale unităţii teritoriale autonome Găgăuzia;

bunuri ale domeniului public al statului – totalitate a bunurilor mobile şi imobile destinate satisfacerii intereselor generale ale statului;

bunuri ale domeniului privat al statului – totalitate a bunurilor mobile şi imobile, aflate în patrimoniul statului, care au o destinaţie strict determinată, alta decît satisfacerea unui interes general;

administrare a proprietăţii publice – activitate ce ţine de exercitarea şi modificarea dreptului de proprietate al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale;

administrare fiduciară – contract prin care o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părţi (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fiduciantului;

administrare specială – regim special de administrare a întreprinderii supuse privatizării, care se aplică în cazuri excepţionale, la pregătirea întreprinderii de privatizare;

concesiune – contract prin care statul cesionează (transmite) unui investitor (persoană fizică sau juridică, inclusiv străină), în schimbul unei redevenţe, dreptul de a desfăşura activitate de prospectare, explorare, valorificare sau restabilire a resurselor naturale pe teritoriul Republicii Moldova, de a presta servicii publice, de a exploata bunuri proprietate de stat /municipală care, conform legislaţiei, sînt scoase integral sau parţial din circuitul civil, precum şi dreptul de a desfăşura anumite genuri de activitate, inclusiv cele care constituie monopol al statului, investitorul preluînd gestiunea obiectului concesiunii, riscul prezumtiv şi răspunderea patrimonială;

deetatizare a proprietăţii publice – activitate care include transmiterea patrimoniului public în proprietate privată în condiţiile prezentei legi (privatizare), precum şi transmiterea în concesiune, administrare fiduciară, transmiterea întreprinderilor de stat în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, alte activităţi orientate spre diminuarea participării statului la administrarea proprietăţii;

bun pasibil de privatizare – pachet de acţiuni, parte (cotă) socială, bun imobil distinct, încăperi nelocuibile, complex de bunuri imobile, teren, alte bunuri care se află în domeniul privat al proprietăţii publice;

listă a bunurilor supuse privatizării – listă, aprobată în modul stabilit, care include societăţi comerciale cu capital public sau public-privat ale căror acţiuni sau părţi sociale sînt pasibile de privatizare, întreprinderi de stat şi municipale cu sau fără restructurare prealabilă, alte bunuri pasibile de privatizare;

încăperi nelocuibile – spaţii în clădiri, în alte construcţii, inclusiv în anexele blocurilor locative, nedestinate traiului permanent;

participant la privatizare – persoană fizică, persoană juridică sau asociaţie a lor care a prezentat, în modul stabilit de prezenta lege, ofertă sau cerere de participare la privatizare;

vînzător – Agenţia Proprietăţii Publice subordonată Ministerului Economiei sau autoritatea administraţiei publice locale care înstrăinează proprietate publică;

cumpărător – participant la privatizare care a procurat proprietate publică în condiţiile prezentei legi;

activitate postprivatizare – activitate, ulterioară privatizării, care include executarea obligaţiilor asumate de cumpărător prin contractul de vînzare-cumpărare, exercitarea controlului asupra executării acestor obligaţii, susţinerea ori sancţionarea cumpărătorului, soluţionarea, după caz, a litigiilor, efectuarea altor activităţi;

societate comercială cu capital public – societate comercială al cărei capital social este format integral din aportul statului sau al unităţii administrativ-teritoriale;

societate comercială cu capital majoritar public – societate comercială în care statul sau unitatea administrativ-teritorială deţine un pachet de acţiuni sau o parte (cotă) socială ce acordă, la adunarea generală a societăţii comerciale, mai mult de 50% din toate voturile acţionarilor (asociaţilor) ori o altă proporţie care asigură majoritatea simplă de voturi.

[Art.2 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 3. Scopurile şi principiile de bază ale administrării şi deetatizării proprietăţii publice

(1) Administrarea proprietăţii publice se efectuează în scopul:

a) armonizării proporţiilor şi a structurii proprietăţii publice, precum şi a modalităţilor de administrare a acesteia, cu funcţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale;

b) atragerii în sectorul public al economiei naţionale de investiţii şi asigurării unui management eficient;

c) dezvoltării concurenţei în economia naţională.

(2) Administrarea proprietăţii publice se efectuează în conformitate cu principiile eficienţei, legalităţii şi transparenţei şi include în particular:

a) determinarea componenţei şi a valorii bunurilor domeniului public al statului şi al unităţii administrativ-teritoriale, evidenţa acestor bunuri;

b) delimitarea bunurilor proprietate publică a statului şi a bunurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;

c) sporirea atractivităţii întreprinderilor de stat /municipale şi a societăţilor comerciale cu capital public prin administrare corporativă, alegere pe bază de concurs a administratorilor, stimulare a lor potrivit rezultatelor obţinute şi prin alte modalităţi;

d) prognozarea, planificarea, evidenţa, monitoringul şi supravegherea proprietăţii publice;

e) apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale, ale persoanelor juridice în domeniul proprietăţii publice.

(3) Scopurile principale ale deetatizării proprietăţii publice sînt: restructurarea economiei naţionale şi sporirea competitivităţii acesteia prin atragerea de investiţii private, prin asigurarea unui management eficient şi prin alte modalităţi.

(4) Principiile de bază ale deetatizării proprietăţii publice sînt: eficienţa, legalitatea şi transparenţa, în particular:

a) corelarea direcţiilor, ritmului şi modalităţilor de deetatizare a proprietăţii publice cu strategiile de dezvoltare a ramurilor şi sectoarelor economiei naţionale, precum şi cu priorităţile de dezvoltare a unităţilor administrativ-teritoriale şi a ţării în ansamblu;

b) sporirea atractivităţii bunurilor pasibile de privatizare prin alegerea unei modalităţi adecvate de restructurare şi de privatizare, prin alte măsuri;

c) atragerea unui număr cît mai mare de participanţi la privatizare, acordarea de drepturi egale, asigurarea concurenţei loiale între participanţi;

d) asigurarea egalităţii în drepturi şi apărarea intereselor legitime ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale participanţilor la privatizare.

Articolul 4. Cadrul legislativ şi normativ al administrării şi deetatizării proprietăţii publice

(1) Raporturile ce ţin de administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice sînt reglementate de legislaţia civilă, funciară, fiscală, de alte acte normative, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(2) Terenurile aferente bunurilor care se privatizează sau bunurilor private, precum şi terenurile destinate construcţiilor, se privatizează în condiţiile prezentei legi, ale Legii privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, ale altor legi şi ale regulamentelor aprobate de Guvern.

Articolul 5. Autorităţile administraţiei publice cu atribuţii în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice

Autorităţi ale administraţiei publice cu atribuţii în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice sînt:

a) Guvernul, prin intermediul organelor centrale de specialitate şi al altor autorităţi administrative (denumite în continuare autorităţi ale administraţiei publice centrale) – în privinţa proprietăţii de stat;

b) autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi de nivelul întîi, inclusiv ale unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (denumite în continuare autorităţi ale administraţiei publice locale) – în privinţa proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.

Articolul 6. Competenţa Guvernului în administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice

(1) În domeniul administrării proprietăţii publice, de competenţa Guvernului sînt:

a) adoptarea hotărîrilor privind atribuirea bunurilor proprietate de stat domeniului public sau domeniului privat al statului, privind trecerea acestora dintr-un domeniu în altul sau în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale;

a¹) adoptarea hotărîrilor privind trecerea întreprinderilor de stat şi a bunurilor imobile proprietate publică a statului din administrarea unei autorităţi a administraţiei publice centrale în administrarea altei autorităţi a administraţiei publice centrale;

b) adoptarea hotărîrilor privind delimitarea terenurilor proprietate publică, în condiţiile stabilite de lege;

c) aprobarea proiectului de listă a bunurilor proprietate publică nepasibile de privatizare şi prezentarea lui în Parlament spre aprobare;

d) aprobarea listei bunurilor proprietate publică a statului, listei lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse pentru concesionare sau pentru alte forme de parteneriat public-privat, precum şi aprobarea condiţiilor parteneriatului public-privat de interes naţional;

e) adoptarea hotărîrilor privind fondarea, restructurarea, reorganizarea sau lichidarea întreprinderilor de stat, privind transmiterea acestora în administrare autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi exercitarea funcţiei de supraveghere a activităţii întreprinderilor respective;

e¹) adoptarea hotărîrilor privind fondarea societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat, precum şi privind iniţierea restructurării, reorganizării sau lichidării societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat;

e²) adoptarea hotărîrilor privind consolidarea şi/sau procurarea pachetelor de acţiuni şi a cotelor de participare în întreprinderile cu capital majoritar de stat şi/sau de interes naţional;

f) aprobarea actelor normative necesare executării prezentei legi;

g) alte atribuţii stabilite prin lege.

(2) În domeniul privatizării proprietăţii publice, de competenţa Guvernului sînt:

a) aprobarea listei bunurilor proprietate de stat supuse privatizării;

b) aprobarea proiectelor individuale de privatizare;

c) aprobarea actelor normative necesare executării prezentei legi;

d) supravegherea procesului de privatizare a proprietăţii publice;

d¹) adoptarea hotărîrilor privind schimbul de bunuri, inclusiv acţiuni;

e) alte atribuţii stabilite prin lege.

[Art.6 completat prin Legea nr.158 din 18.07.2014, în vigoare 15.08.2014]

[Art.6 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

[Art.6 modificat prin Legea nr.181 din 15.07.2010, în vigoare 03.09.2010]

Articolul 7. Atribuţiile organului abilitat cu administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice

(1) Ministerul Economiei promovează politica statului în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice.

(2) Organul abilitat cu administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice a statului este Agenţia Proprietăţii Publice subordonată Ministerului Economiei, succesor al Agenţiei Privatizare, ale cărei atribuţii sînt stabilite în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative şi al cărei regulament se aprobă de Guvern, la propunerea Ministerului Economiei.

(3) În domeniul administrării proprietăţii publice, de competenţa organului abilitat sînt:

a) coordonarea activităţii legate de delimitarea bunurilor domeniului public şi bunurilor domeniului privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, în conformitate cu legislaţia;

b) întocmirea proiectului de listă a bunurilor proprietate publică nepasibile de privatizare, în baza propunerilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, prezentarea acestui proiect Guvernului spre aprobare şi înaintare în Parlament;

c) generalizarea proiectelor de liste ale bunurilor proprietate publică a statului, ale lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse de către autorităţile publice centrale pentru concesionare sau pentru altă formă de parteneriat public-privat, precum şi a condiţiilor concesionării ori ale altei forme de parteneriat public-privat, prezentarea acestora Guvernului spre aprobare;

d) exercitarea funcţiilor de deţinător de acţiuni (părţi sociale) în societăţile comerciale cu capital integral sau parţial de stat;

e) participarea la administrarea întreprinderilor de stat, a societăţilor comerciale cu capital de stat ori cu capital de stat şi privat, inclusiv în componenţa consiliilor acestora;

f) procurarea şi/sau schimbul, în temeiul unei hotărîri de Guvern şi în numele lui, a pachetelor de acţiuni (cotelor sociale) în societăţile comerciale cu capital privat ori cu capital public-privat;

f¹) administrarea terenurilor proprietate publică a statului aferente bunurilor imobile proprietate privată, inclusiv darea lor în locaţiune/arendă;

f²) adoptarea deciziilor privind preluarea în administrare a bunurilor proprietate a statului din administrarea economică a societăţilor comerciale fondate în procesul privatizării;

g) ţinerea registrului patrimoniului public;

h) generalizarea rapoartelor anuale privind administrarea proprietăţii publice, prezentarea lor Guvernului;

i) alte atribuţii stabilite de prezenta lege sau de regulamentul său.

(4) În domeniul privatizării, de competenţa organului abilitat sînt:

a) întocmirea proiectului de listă a bunurilor proprietate de stat supuse privatizării, prezentarea lor Guvernului spre aprobare;

b) examinarea proiectelor individuale de privatizare şi prezentarea lor Guvernului spre aprobare;

c) organizarea pregătirii şi desfăşurării procesului de privatizare a bunurilor proprietate de stat supuse privatizării şi încheierea contractelor de vînzare-cumpărare a acestora;

d) participarea la procesul de privatizare a terenurilor din domeniul privat al statului şi încheierea contractelor de vînzare-cumpărare a acestora;

e) organizarea pregătirii şi desfăşurării procesului de comercializare a bunurilor sechestrate ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor comerciale în care cota statului nu este mai mică de 25%, neincluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare;

f) monitoringul şi supravegherea executării de către cumpărători a obligaţiilor asumate în contractele de vînzare-cumpărare a bunurilor proprietate de stat, aplicarea de măsuri în vederea executării acestor obligaţii sau rezilierii contractelor, soluţionarea litigiilor în problemele privatizării;

g) informarea potenţialilor investitori şi societăţii civile despre desfăşurarea procesului de privatizare şi rezultatele lui;

h) gestionarea mijloacelor financiare destinate restructurării/lichidării sau privatizării întreprinderilor ori altor bunuri proprietate de stat;

i) alte atribuţii stabilite de prezenta lege şi de regulamentul său.

[Art.7 completat prin Legea nr.158 din 18.07.2014, în vigoare 15.08.2014]

[Art.7 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

[Art.7 modificat prin Legea nr.181 din 15.07.2010, în vigoare 03.09.2010]

Articolul 8. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice centrale în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice

(1) În domeniul administrării bunurilor proprietate publică, de competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale sînt:

a) asigurarea dezvoltării economice a ramurilor respective ale economiei naţionale, inclusiv prin atragerea de investiţii şi prin creşterea competitivităţii producţiei, lucrărilor şi serviciilor;

b) asigurarea procesului de delimitare a proprietăţii statului şi a proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale, în modul stabilit de legislaţie;

c) prezentarea de propuneri către organul abilitat privind includerea bunurilor proprietate a statului în lista bunurilor nepasibile de privatizare;

d) prezentarea organului abilitat a propunerilor de includere a bunurilor proprietate publică a statului, a lucrărilor şi serviciilor în listele bunurilor proprietate publică a statului, lucrărilor şi serviciilor propuse pentru concesionare sau pentru altă formă de parteneriat public-privat, însoţite de studiile de fezabilitate, precum şi a condiţiilor concesionării ori ale altei forme de parteneriat public-privat;

e) asigurarea, în temeiul unei hotărîri de Guvern, a fondării, restructurării, reorganizării sau lichidării întreprinderilor de stat, a societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat în limitele legii şi exercitarea funcţiilor de fondator (cofondator) în administrarea acestora;

e¹) transmiterea, cu acordul autorităţii administraţiei publice centrale interesate, a bunurilor proprietate publică a statului, cu excepţia celor care se transmit conform art.6 alin.(1) lit.a¹), din administrarea unei autorităţi a administraţiei publice centrale în administrarea altei autorităţi a administraţiei publice centrale;

f) ţinerea evidenţei patrimoniului de stat din ramură, a contractelor de locaţiune/arendă, comodat, concesiune şi administrare fiduciară a bunurilor proprietate de stat din subordine;

g) exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului de stat din ramurile respective, inclusiv coordonarea înstrăinării, gajării şi casării activelor, precum şi asupra corectitudinii calculării şi transferării la timp a dividendelor provenite din acţiunile (cotele sociale) ale statului şi a unei părţi din profitul net al întreprinderilor de stat;

g¹) administrarea terenurilor proprietate publică a statului aferente bunurilor imobile proprietate de stat din gestiune, inclusiv darea lor în locaţiune/arendă;

h) prezentarea dărilor de seamă privind patrimoniul public organului abilitat, în modul stabilit de Guvern;

i) întocmirea rapoartelor anuale privind rezultatele administrării proprietăţii publice şi prezentarea lor Guvernului şi organului abilitat;

j) informarea societăţii civile despre activitatea ramurii;

k) alte atribuţii stabilite de legislaţie.

(2) În domeniul privatizării, de competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale sînt:

a) avizarea proiectului de listă a bunurilor proprietate a statului supuse privatizării;

b) elaborarea de proiecte individuale de privatizare a bunurilor proprietate a statului şi prezentarea lor organului abilitat;

b¹) elaborarea caietelor de sarcini;

c) participarea la monitoringul executării obligaţiilor postprivatizare ale cumpărătorilor, asumate potrivit contractelor de vînzare-cumpărare, asigurarea condiţiilor care ţin de competenţa autorităţii administraţiei publice centrale şi care sînt necesare executării acestor obligaţii;

d) alte atribuţii prevăzute de legislaţie.

[Art.8 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

[Art.8 modificat prin Legea nr.181 din 15.07.2010, în vigoare 03.09.2010]

Articolul 9. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale în administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice

(1) Împuternicirile de proprietar al patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale sînt exercitate de consiliul local în numele unităţii administrativ-teritoriale.

(2) În domeniul administrării proprietăţii publice, de competenţa autorităţii administraţiei publice locale sînt:

a) asigurarea dezvoltării economice a unităţii administrativ-teritoriale;

b) trecerea bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale dintr-un domeniu al proprietăţii publice în altul sau în proprietatea statului, ori în proprietatea unei alte unităţi administrativ-teritoriale, participarea la procesul de delimitare a patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale şi a patrimoniului statului, inclusiv delimitarea terenurilor localităţilor;

c) exercitarea funcţiilor de deţinător de acţiuni (părţi sociale) în societăţile comerciale cu capital integral sau parţial al unităţii administrativ-teritoriale;

d) întocmirea proiectului de listă a bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale nepasibile de privatizare şi prezentarea acestui proiect organului abilitat;

e) fondarea, restructurarea, reorganizarea sau lichidarea întreprinderilor municipale, a societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial al unităţii administrativ-teritoriale, exercitarea funcţiilor de fondator (cofondator) în administrarea acestora;

f) întocmirea şi aprobarea listei bunurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, a listei lucrărilor şi serviciilor de interes public local propuse pentru concesionare sau pentru altă formă de parteneriat public-privat, precum şi aprobarea condiţiilor parteneriatului public-privat de interes local;

g) întocmirea listelor de întreprinderi pasibile de restructurare sau de lichidare şi prezentarea de extrase din aceste liste spre coordonare autorităţilor administraţiei publice centrale din domeniul ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului, culturii;

h) deciderea asupra dării în locaţiune/arendă sau comodat a terenurilor şi a altor bunuri proprietate a unităţii administrativ-teritoriale;

i) ţinerea evidenţei patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale, a contractelor de locaţiune/arendă, comodat, concesiune şi de administrare fiduciară;

j) exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale;

k) prezentarea dărilor de seamă privind patrimoniul public organului abilitat, în modul stabilit de Guvern;

l) întocmirea rapoartelor anuale privind rezultatele activităţii economice locale şi prezentarea lor către autoritatea administraţiei publice locale de nivelul al doilea;

m) informarea colectivităţii locale despre dezvoltarea economiei locale;

n) alte atribuţii stabilite de prezenta lege şi de legislaţia privind administraţia publică locală.

(3) În domeniul privatizării, de competenţa autorităţii administraţiei publice locale sînt:

a) întocmirea şi aprobarea listei de bunuri proprietate a unităţii administrativ-teritoriale supuse privatizării, prezentarea de extrase din aceste liste spre coordonare autorităţilor administraţiei publice centrale din domeniul ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului, culturii;

b) organizarea pregătirii şi desfăşurării, în modul stabilit de Guvern, a procesului de privatizare a bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale incluse în lista bunurilor supuse privatizării, precum şi a terenurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale, încheierea contractelor de vînzare-cumpărare;

c) organizarea pregătirii şi desfăşurării procesului de comercializare a bunurilor sechestrate de la întreprinderile municipale şi societăţile comerciale în care unitatea administrativ-teritorială are o cotă de cel puţin 25%, neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare;

d) informarea autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea şi a colectivităţii locale despre desfăşurarea şi rezultatele privatizării bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale;

e) alte atribuţii stabilite de prezenta lege şi de legislaţia privind administraţia publică locală.

[Art.9 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

[Art.9 modificat prin Legea nr.181 din 15.07.2010, în vigoare 03.09.2010]

Capitolul II

ADMINISTRAREA PROPRIETĂŢII PUBLICE

Articolul 10. Regimul juridic al bunurilor proprietate publică

(1) Bunurile domeniului public fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Circuitul civil al acestor bunuri este interzis, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

(2) Bunurile domeniului public sînt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, în particular:

a) nu pot fi înstrăinate, nici prin privatizare sau depunere în capitalul social al unei persoane juridice;

b) nu se pot constitui obiect al gajului sau al unei alte garanţii reale;

c) nu pot fi supuse urmăririi silite, nici chiar în cazul insolvabilităţii persoanei juridice care le gestionează;

d) dreptul de proprietate asupra lor nu se stinge prin neuz;

e) nu pot fi dobîndite de persoane fizice sau juridice prin uzucapiune.

(3) Bunurile domeniului public pot fi gestionate de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de instituţiile publice, de întreprinderile de stat /municipale şi, în cazurile prevăzute expres de lege, de societăţile comerciale.

(4) Bunurile domeniului public pot fi folosite numai la destinaţie şi nu pot fi transmise în comodat persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu capital privat.

(5) Asupra bunurilor domeniului public se poate constitui servitute numai în cazurile în care această grevare este compatibilă cu uzul sau cu interesul public căruia bunurile îi sînt destinate.

(6) Actele juridice privind înstrăinarea sau dobîndirea, în folosul persoanelor fizice sau al persoanelor juridice cu capital privat, a bunurilor domeniului public, inclusiv prin privatizare, precum şi actele juridice privind darea acestor bunuri în comodat persoanelor indicate sînt lovite de nulitate absolută.

(7) Bunurile domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale pot circula liber, cu excepţia unor categorii de bunuri al căror circuit civil este limitat expres prin lege.

(8) Nu se permite înstrăinarea cu titlu gratuit sau darea în comodat persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu capital privat a bunurilor domeniului privat al statului sau al unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia cazurilor în care aceste bunuri:

a) se înstrăinează cu titlu gratuit persoanelor fizice pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale;

b) se înstrăinează cu titlu gratuit în procesul privatizării, conform art.43 alin.(3);

c) reprezintă terenuri care se atribuie persoanelor fizice pentru construcţia de case individuale, în conformitate cu legea;

d) reprezintă bunuri destinate creării parcului industrial conform prevederilor Legii cu privire la parcurile industriale.

(9) Nu se permite constituirea uzufructului asupra bunurilor proprietate de stat, precum şi asupra bunurilor societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.

[Art.10 completat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

[Art.10 completat prin Legea nr.183 din 15.07.2010, în vigoare 10.08.2010]

Articolul 10¹. Inventarierea şi delimitarea bunurilor proprietate publică

(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale efectuează inventarierea bunurilor proprietate publică şi, în baza listelor de inventariere, asigură delimitarea acestora atît după apartenenţă (de stat/locală), cît şi pe domenii (public/privat), în modul şi în termenele stabilite de Guvern.

(2) Listele bunurilor imobile aflate în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale se întocmesc în baza actelor de inventariere.

(3) Listele bunurilor imobile proprietate publică a statului, coordonate cu autorităţile administraţiei publice locale de ambele niveluri pe al căror teritoriu administrativ sînt amplasate aceste imobile şi aprobate prin hotărîre de Guvern, servesc temei pentru înregistrarea primară a bunurilor respective în registrul bunurilor imobile.

(4) Listele bunurilor imobile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale administrate de autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi, coordonate cu autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea şi cu autorităţile administraţiei publice centrale interesate şi aprobate prin decizii ale consiliilor respective de nivelul întîi, servesc temei pentru înregistrarea primară a bunurilor respective în registrul bunurilor imobile.

(5) Listele bunurilor imobile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale administrate de autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea, coordonate cu autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi cu autorităţile administraţiei publice centrale interesate şi aprobate prin decizii ale consiliilor respective de nivelul al doilea, servesc temei pentru înregistrarea primară a bunurilor respective în registrul bunurilor imobile.

(6) Delimitarea bunurilor imobile proprietate publică se finalizează cu înregistrarea drepturilor şi a domeniilor în registrul bunurilor imobile.

(7) Delimitarea terenurilor proprietate publică a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale se realizează în modul stabilit de Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor.

[Art.10¹ introdus prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 11. Înregistrarea şi evidenţa bunurilor domeniului public

(1) La înregistrarea de stat a bunurilor imobile şi a altor bunuri proprietate publică în cadastrul bunurilor imobile sau în alt registru de stat, se indică domeniul proprietăţii publice la care se raportă bunul înregistrat.

(2) În evidenţa contabilă a persoanelor juridice în a căror gestiune se află bunuri ale domeniului public, evidenţa contabilă a acestor bunuri se ţine distinct, potrivit normelor aprobate de Ministerul Finanţelor.

(3) Inventarierea bunurilor domeniului public se efectuează, în modul şi în termenele stabilite de Guvern, de către persoanele juridice care le gestionează.

(4) Inventarul bunurilor domeniului public se generalizează de autorităţile publice şi se transmite organului abilitat.

Articolul 12. Administrarea proprietăţii publice

Administrarea proprietăţii publice include:

a) elaborarea şi aprobarea programelor de dezvoltare a ramurilor economiei naţionale şi a teritoriilor, prezentarea şi examinarea rapoartelor privind îndeplinirea acestor programe;

b) elaborarea şi aprobarea listei bunurilor proprietate publică nepasibile de privatizare;

b¹) consolidarea (majorarea) pachetelor de acţiuni şi a cotelor de participare în întreprinderile cu capital majoritar de stat şi/sau de interes naţional;

c) trecerea bunurilor proprietate publică dintr-un domeniu al proprietăţii publice în altul în condiţiile prezentei legi şi ale legislaţiei privind proprietatea publică;

c¹) elaborarea, aprobarea şi realizarea, în limita alocaţiilor bugetare, a programelor pentru construcţia locuinţelor de serviciu pe terenuri disponibile, aflate în administrarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale sau a instituţiilor publice;

d) administrarea întreprinderilor de stat /municipale şi a societăţilor comerciale cu capital public;

e) participarea prin reprezentanţi (mandatari) la administrarea societăţilor comerciale cu capital public-privat;

f) realizarea parteneriatului public-privat în condiţiile legii;

g) darea în locaţiune/arendă sau în comodat ori vînzarea activelor neutilizate de întreprinderile de stat /municipale şi de societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public;

h) reorganizarea/restructurarea întreprinderilor de stat /municipale sau a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public, inclusiv prin atragerea de investiţii private, ori, după caz, lichidarea acestora;

i) ţinerea evidenţei patrimoniului public, efectuarea monitoringului economico-financiar şi asigurarea integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului public;

j) desfăşurarea altor activităţi în domeniu prevăzute de legislaţie.

[Art.12 completat prin Legea nr.158 din 18.07.2014, în vigoare 15.08.2014]

[Art.12 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

[Art.12 modificat prin Legea nr.181 din 15.07.2010, în vigoare 03.09.2010]

[Art.12 completat prin Legea nr.90-XVIII din 04.12.2009, în vigoare 18.12.2009]

Articolul 13. Bunurile nepasibile de privatizare

(1) Din bunurile nepasibile de privatizare fac parte bunurile domeniului public, patrimoniul persoanelor juridice de drept public, precum şi:

a) obiectivele care asigură capacitatea de apărare şi securitatea statului, ordinea publică;

b) obiectivele care fac parte din patrimoniul cultural naţional, înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, cu excepţia celor stabilite de lege;

c) valorile materiale incluse în rezervele de stat şi în rezervele de mobilizare;

d) obiectivele a căror activitate constituie monopolul statului;

e) bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental;

f) terenurile din fondul apelor, inclusiv terenurile de sub apele folosite în interes public, fondul forestier, fîşiile forestiere de protecţie a apelor şi cele din zonele sanitare, terenurile expuse riscului de alunecări;

g) căile de comunicaţie, pasajele subterane pentru pietoni;

h) oenotecile care, potrivit legislaţiei în vigoare, fac parte din patrimoniul cultural naţional;

h¹) publicaţiile periodice “Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, monitoarele oficiale ale raioanelor, ale municipiilor şi monitorul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, precum şi publicaţiile periodice publice incluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare;

i) alte bunuri care, potrivit legislaţiei, fac obiectul exclusiv al proprietăţii statului sau al proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale.

(2) Deopotrivă cu cele indicate la alin.(1), sînt nepasibile de privatizare:

a) întreprinderile de stat care efectuează înregistrarea de stat a întreprinderilor şi a bunurilor, certificarea mărfurilor şi a tehnicii, alte întreprinderi de stat care îndeplinesc, în exclusivitate sau în parte, funcţii auxiliare ale statului;

b) întreprinderile de stat /municipale care exploatează drumurile auto, bunurile transportului feroviar, aviatic, fluvial şi prin conducte, alte întreprinderi din infrastructura socială şi/sau economică de uz sau de interes naţional ori local;

c) întreprinderile de stat/municipale care editează publicaţii periodice.

(3) Proiectul de listă a bunurilor nepasibile de privatizare se elaborează de organul abilitat, în baza propunerilor făcute de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. Întreprinderile specificate la alin.(2) lit.b) şi c) pot fi incluse în listă doar în baza fundamentării economice, bugetare, sociale şi juridice.

(4) După generalizarea propunerilor privind includerea în lista bunurilor nepasibile de privatizare, organul abilitat prezintă Guvernului proiectul de listă, care, după aprobare, se prezintă Parlamentului. Lista bunurilor nepasibile de privatizare poate fi modificată, după caz.

(5) Lista bunurilor nepasibile de privatizare, prezentată în anexă, face parte integrantă a prezentei legi.

[Art.13 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 14. Transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor proprietate publică

(1) Transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor proprietate publică se efectuează în cazul:

a) trecerii acestor bunuri dintr-un domeniu al proprietăţii publice în altul, în condiţiile legislaţiei privind proprietatea publică;

b) trecerii întreprinderilor de stat /municipale, subdiviziunilor acestora, bunurilor distincte proprietate a statului în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale şi invers;

c) trecerii întreprinderilor de stat /municipale, subdiviziunilor acestora, bunurilor distincte proprietate a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale din subordinea unei autorităţi publice în subordinea altei autorităţi publice;

d) în alte cazuri expres prevăzute de legislaţie.

(2) Transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor proprietate publică din domeniul privat în domeniul public se efectuează numai pentru utilitate publică, în modul stabilit de lege.

(3) Transmiterea cu titlu gratuit a întreprinderilor de stat /municipale, subdiviziunilor acestora, bunurilor distincte proprietate a statului în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale şi invers se efectuează în modul stabilit de legislaţie.

(4) Hotărîrile de transmitere a întreprinderilor de stat, subdiviziunilor lor sau a bunurilor distincte proprietate a statului se adoptă de Guvern în cazul:

a) transmiterii în proprietate unităţilor administrativ-teritoriale a întreprinderilor de stat, a subdiviziunilor lor, a bunurilor distincte proprietate de stat, inclusiv a cotelor de participare ale statului în societăţile comerciale;

b) constituirii sau reorganizării întreprinderilor de stat;

c) schimbării subordonării întreprinderilor de stat, societăţilor comerciale cu capital de stat, subdiviziunilor lor şi bunurilor imobile proprietate a statului în legătură cu reorganizarea autorităţilor administraţiei publice centrale.

(5) Hotărîrile privind reorganizarea autorităţilor administraţiei publice centrale sau delimitarea administrativ-teritorială vor fi însoţite de lista instituţiilor publice şi de lista întreprinderilor subordonate autorităţii publice antrenate în reorganizare.

(6) Transmiterea cu titlu gratuit a subdiviziunilor instituţiilor şi întreprinderilor de stat în cadrul unui şi aceluiaşi organ central de specialitate fără reorganizarea lor se efectuează prin hotărîre a organului respectiv, cu informarea organului abilitat.

(7) Procedura transmiterii cu titlu gratuit a bunurilor proprietate publică dintr-un domeniu al proprietăţii publice în altul sau din proprietatea statului în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale şi invers, precum şi din subordinea unei autorităţi publice în subordinea unei alte autorităţi publice, se stabileşte de Guvern.

[Art.14 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 15. Concesiunea

(1) Obiect al concesiunii pot fi bunurile sau serviciile comunale, de transport public, drumurile auto de alternativă, centralele termoelectrice, bazele sportive, bazele de recreaţie, alte bunuri sau categorii de servicii publice de uz sau de interes naţional sau local.

(2) Termenul de concesiune va fi de cel mult 50 de ani.

(3) Selectarea partenerilor privaţi pentru concesiune se efectuează prin concurs public, desfăşurat de autoritatea administraţiei publice centrale sau locale, în condiţiile legislaţiei privind concesiunile.

(4) Terenurile pentru construcţia (renovarea) şi/sau exploatarea obiectului concesiunii pot fi transmise partenerului privat cu drept de comodat.

(5) Partenerul privat ţine, în modul stabilit de Ministerul Finanţelor, evidenţa bunurilor construite (renovate) şi exploatate în baza contractului de concesiune.

(6) Autoritatea publică concedent monitorizează serviciile prestate de partenerul privat, precum şi tarifele la aceste servicii, şi este în drept de a cere, în condiţiile legii, rezilierea contractului de concesiune în cazul în care partenerul nu îndeplineşte obligaţiile stipulate în contract.

(7) Rezilierea sau modificarea unilaterală a contractului de concesiune este lovită de nulitate absolută.

(8) Bunurile construite (renovate) pe parcursul concesiunii, precum şi îmbunătăţirile aduse lor, inseparabile de obiectul concesiunii, sînt proprietate publică şi, după încetarea contractului de concesiune, se transmit autorităţii publice.

(9) Concesiunea resurselor naturale se efectuează în conformitate cu legislaţia.

Articolul 16. Administrarea fiduciară

(1) Întreprinderile de stat /municipale şi valorile mobiliare (cotele de participare) în societăţile comerciale cu capital public sau public-privat se dau în administrare fiduciară prin concurs public, desfăşurat de autoritatea administraţiei publice centrale sau locale, potrivit unui regulament aprobat de Guvern.

(2) Contractul de administrare fiduciară se elaborează după un contract-model, aprobat de Guvern, se semnează de autoritatea administraţiei publice centrale, în numele Guvernului, sau de autoritatea administraţiei publice locale, la decizia consiliului local.

(3) În cazul în care administratorul fiduciar nu a asigurat atingerea indicilor prevăzuţi de contract, ultimul poate fi reziliat la cererea autorităţii administraţiei publice centrale sau locale.

(4) Mijloacele financiare care revin fondatorului administrării fiduciare a bunurilor proprietate publică se transferă la bugetul respectiv.

Articolul 17. Locaţiunea activelor neutilizate

(1) Fondurile fixe şi alte active pe termen lung neutilizate de instituţiile publice, de întreprinderile de stat /municipale şi de societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public (denumite în continuare active neutilizate) pot fi date în locaţiune cu acordul prealabil al autorităţii administraţiei publice centrale sau locale, care va decide asupra modului de selectare a locatarului, în conformitate cu legislaţia.

(2) Contractele de locaţiune încheiate fără acordul indicat la alin.(1) sînt lovite de nulitate absolută.

(3) Nu se admite locaţiunea cu drept de răscumpărare (locaţiunea financiară, leasingul financiar) a activelor neutilizate.

(4) Clauzele esenţiale ale contractului de locaţiune a activelor neutilizate sînt următoarele:

a) descrierea obiectului locaţiunii;

b) termenul de locaţiune;

c) componenţa, cuantumul şi termenul de plată a chiriei şi, după caz, condiţiile şi modul de indexare şi/sau de modificare a cuantumului chiriei;

d) modul de restituire a obiectului locaţiunii şi, după caz, condiţiile de prelungire a locaţiunii.

(5) Termenul contractului de locaţiune a activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat /municipale şi ale societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare, cu excepţia activelor din cadrul parcurilor industriale, nu poate depăşi un an.

(5¹) Termenul contractului de locaţiune a bunurilor imobile ale întreprinderilor de stat/municipale şi ale societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public din cadrul parcului industrial nu poate depăşi termenul-limită pentru care a fost acordat titlul de parc industrial.

(6) Cuantumul contractual al chiriei care se plăteşte pentru activele neutilizate nu trebuie să fie mai mic decît cuantumul minim al chiriei calculat conform legii. Plata chiriei pentru activele neutilizate se efectuează exclusiv în mijloace băneşti.

(7) Mijloacele financiare obţinute din locaţiunea activelor neutilizate, după acoperirea cheltuielilor aferente locaţiunii lor, sînt folosite prioritar la plata restanţelor întreprinderii de stat /municipale sau ale societăţii comerciale faţă de bugetul public naţional şi a restanţelor la plata salariilor. Mijloacele financiare rămase după efectuarea acestor plăţi se investesc prioritar în dezvoltarea întreprinderii de stat /municipale ori a societăţii comerciale, la decizia consiliului ei.

(8) Rezilierea sau modificarea unilaterală a contractelor de locaţiune a activelor neutilizate sînt lovite de nulitate absolută.

(9) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale respective verifică corectitudinea încheierii contractelor de locaţiune a activelor neutilizate.

[Art.17 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 18. Vînzarea activelor neutilizate

(1) Activele neutilizate pot fi vîndute la decizia consiliului întreprinderii de stat/municipale sau al societăţii comerciale cu capital integral sau majoritar public, avînd acordul prealabil al autorităţii administraţiei publice centrale sau locale.

(2) Activele neutilizate ale întreprinderilor de stat/municipale, ale societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public, precum şi ale instituţiilor publice, se vînd în modul stabilit de Guvern.

(3) Contractul de vînzare-cumpărare a activelor neutilizate încheiat cu încălcarea prevederilor alin.(1) şi (2) este lovit de nulitate absolută.

(4) Mijloacele financiare obţinute din vînzarea activelor neutilizate, după acoperirea cheltuielilor aferente vînzării lor, sînt folosite prioritar la achitarea restanţelor întreprinderii faţă de bugetul public naţional, iar mijloacele financiare rămase se investesc în dezvoltarea întreprinderii.

(5) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale respective verifică corectitudinea încheierii contractelor de vînzare-cumpărare a activelor neutilizate.

(6) Încăperile nelocuibile neutilizate, precum şi terenurile care au devenit active neutilizate ale întreprinderilor de stat/municipale sau ale societăţilor comerciale cu capital public, cu excepţia bunurilor imobile din cadrul parcurilor industriale, nu cad sub incidenţa prezentului articol. Bunurile indicate sînt pasibile de privatizare în modul stabilit la art.50 şi 54.

[Art.18 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

[Art.18 modificat prin Legea nr.108-XVIII din 17.12.2009, în vigoare 01.01.2010]

Articolul 19. Atragerea de investiţii private în societăţile comerciale cu capital public sau public-privat

(1) Atragerea de investiţii private pentru dezvoltarea societăţilor comerciale cu capital public sau public-privat se efectuează prin:

a) plasarea, cu participarea investitorilor privaţi, a acţiunilor emisiunii suplimentare a societăţilor pe acţiuni;

b) desfăşurarea, cu participarea investitorilor privaţi, a emisiunii obligaţiunilor societăţii pe acţiuni;

c) atragerea în societăţile cu răspundere limitată a unor noi asociaţi investitori privaţi sau vînzarea la concurs investiţional a părţii sociale proprietate publică;

d) fondarea, în comun cu investitorii privaţi, a societăţilor comerciale cu capital public-privat;

e) constituirea de parteneriate public-private în condiţiile legii;

f) alte modalităţi prevăzute de legislaţie.

(2) Atragerea de investiţii pentru dezvoltarea societăţilor comerciale cu capital public sau public-privat se efectuează în temeiul unui studiu de fezabilitate, aprobat de autoritatea administraţiei publice centrale în coordonare cu organul abilitat sau de consiliul local.

(3) Selectarea investitorilor privaţi, precum şi atragerea investiţiilor private în dezvoltarea societăţilor comerciale cu capital public sau public-privat se efectuează în modul stabilit de Guvern.

[Art.19 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

[Art.19 modificat prin Legea nr.181 din 15.07.2010, în vigoare 03.09.2010]

Articolul 20. Evidenţa patrimoniului public

(1) Evidenţa întregului patrimoniu public se ţine în registrul patrimoniului public, care este un sistem de colectare, păstrare şi prelucrare a informaţiei cu caracter juridic şi financiar din domeniu.

(2) Registrul patrimoniului public conţine informaţii despre valoarea de bilanţ a patrimoniului public al Republicii Moldova din teritoriul ei şi din străinătate, precum şi despre modalităţile şi rezultatele utilizării acestui patrimoniu.

(3) Registrul patrimoniului public reflectă caracterul şi valoarea de bilanţ a patrimoniului public, conform situaţiei de la 1 ianuarie al anului de gestiune, al organizaţiilor care dispun de un astfel de patrimoniu, al autorităţilor publice şi al unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.

(4) Registrul patrimoniului public include:

a) subregistrul patrimoniului instituţiilor publice;

b) subregistrul patrimoniului întreprinderilor de stat /municipale;

c) subregistrul acţiunilor (cotelor sociale) proprietate publică;

d) subregistrul bunurilor proprietate de stat date în administrare economică societăţilor comerciale;

e) subregistrul parteneriatelor public-private;

e¹) subregistrul bunurilor imobile proprietate publică a statului;

f) subregistre speciale.

(5) Registrul patrimoniului public este ţinut de organul abilitat, în modul stabilit de Guvern.

(6) Autorităţile publice prezintă organului abilitat rapoarte privind valoarea de bilanţ a patrimoniului public, modalităţile şi rezultatele folosirii lui, potrivit situaţiei de la 1 ianuarie al fiecărui an.

(7) Organul abilitat prezintă, la cerere, autorităţilor publice competente informaţii cu titlu gratuit, iar altor persoane contra plată, al cărei cuantum se aprobă de Guvern.

(8) Organul abilitat întocmeşte anual balanţa patrimoniului public al Republicii Moldova conform situaţiei de la 1 ianuarie al anului curent şi al celui precedent.

(9) Balanţa patrimoniului public al Republicii Moldova conţine următoarele informaţii:

a) balanţa patrimoniului de stat în întregime pe ţară şi în fiecare ramură a economiei naţionale în parte, în comparaţie cu anul precedent;

b) balanţa patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale în întregime pe ţară şi în fiecare unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea, în comparaţie cu anul precedent;

c) analiza modalităţilor şi eficienţei utilizării patrimoniului public în anul de gestiune, în comparaţie cu anul precedent.

[Art.20 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

[Art.20 modificat prin Legea nr.181 din 15.07.2010, în vigoare 03.09.2010]

Articolul 21. Monitoringul financiar al proprietăţii publice

(1) Activitatea întreprinderilor de stat /municipale şi a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public este supusă monitoringului financiar în scopul consolidării disciplinei financiare şi al sporirii eficienţei utilizării patrimoniului public.

(2) Monitoringul financiar al activităţii întreprinderilor de stat şi al activităţii societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat se efectuează de către Ministerul Finanţelor, iar cel al activităţii întreprinderilor municipale şi al activităţii societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar al unităţii administrativ-teritoriale – de către autorităţile administraţiei publice locale.

(3) Monitoringul financiar al întreprinderilor de stat /municipale şi al societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public se efectuează în conformitate cu prezenta lege şi cu un regulament aprobat de Guvern. Rezultatele monitoringului financiar se prezintă autorităţilor publice competente şi Guvernului.

[Art.21 completat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Capitolul III

PRIVATIZAREA PROPRIETĂŢII PUBLICE

Articolul 22. Obiectul privatizării

(1) Obiect al privatizării pot fi următoarele bunuri proprietate publică:

a) pachetele de acţiuni;

b) părţile sociale;

c) încăperile nelocuibile, inclusiv cele date în locaţiune, cu excepţia celor nominalizate la art.50 alin.(3);

d) construcţiile nefinalizate;

d¹) întreprinderile de stat/municipale, ca complexe patrimoniale unice;

e) bunurile imobile, mobile şi complexele de bunuri;

f) terenurile aferente bunurilor care se privatizează sau bunurilor private, inclusiv terenurile pentru construcţii, cu excepţia celor nominalizate la art.53 alin.(5).

(2) Obiect al privatizării pot fi şi bunurile restituite în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în urma rezilierii/anulării contractelor de vînzare-cumpărare, bunurile transmise de persoane fizice sau juridice în proprietatea statului sau a unităţii administrativ-teritoriale, inclusiv în urma convertirii datoriilor în acţiuni.

(3) Nu pot fi obiect al privatizării bunurile specificate la art.13 şi nici bunurile imobile sau bunurile mobile pasibile de înregistrare de stat, dreptul de proprietate publică asupra cărora nu a fost înregistrat în modul stabilit de lege.

[Art.22 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 23. Modalităţile de privatizare

(1) Privatizarea se efectuează prin următoarele modalităţi:

a) vînzare la Bursa de Valori;

b) vînzare la licitaţie cu strigare;

c) vînzare prin concurs comercial sau investiţional, inclusiv în bază de proiecte individuale.

(2) În cazurile prevăzute de prezenta lege, privatizarea se efectuează şi prin:

a) vînzare la licitaţie cu reducere;

b) vînzare la licitaţie fără anunţarea preţului iniţial;

b¹) vînzare de acţiuni în condiţiile ofertei publice;

c) transmitere de acţiuni cu titlu gratuit;

d) transmitere de acţiuni întru onorarea datoriilor certe ale statului;

e) schimb de bunuri, inclusiv acţiuni, pasibile de privatizare.

[Art.23 completat prin Legea nr.158 din 18.07.2014, în vigoare 15.08.2014]

[Art.23 completat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 24. Aplicarea modalităţilor de privatizare

(1) Privatizarea de acţiuni se efectuează prin următoarele modalităţi principale:

a) vînzare la Bursa de Valori; sau

b) vînzare prin concurs comercial ori investiţional, inclusiv în bază de proiecte individuale; sau

c) schimb de acţiuni.

(2) Privatizarea cotelor sociale în capitalul social al societăţilor comerciale, construcţiilor nefinalizate, bunurilor imobile, mobile şi complexelor acestora, complexelor patrimoniale unice, terenurilor pentru construcţii, precum şi încăperilor nelocuibile, cu excepţia celor date în locaţiune, se efectuează prin următoarele modalităţi:

a) vînzare la licitaţie; sau

b) vînzare prin concurs comercial ori investiţional; sau

c) schimb de bunuri.

(3) Modalitatea de privatizare se stabileşte în funcţie de necesitatea atragerii de investiţii capitale şi/sau a păstrării profilului de activitate al obiectului privatizării, şi/sau a îmbunătăţirii activităţii lui, şi/sau în funcţie de alte scopuri şi se efectuează conform unui regulament aprobat de Guvern.

(4) Privatizarea publicaţiilor periodice publice se efectuează conform prevederilor Legii privind deetatizarea publicaţiilor periodice publice.

[Art.24 completat prin Legea nr.158 din 18.07.2014, în vigoare 15.08.2014]

[Art.24 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 25. Participanţii la privatizare

La privatizare pot participa în calitate de cumpărători:

a) persoane fizice şi juridice din Republica Moldova;

b) persoane fizice şi juridice străine integral private, apatrizi, în conformitate cu legea;

c) asociaţii ale persoanelor specificate la lit.a) şi b).

Articolul 26. Incompatibilităţi la privatizare

(1) Nu pot fi participanţi la privatizare:

a) persoanele juridice de drept public, instituţiile publice, întreprinderile de stat /municipale, societăţile comerciale în al căror capital social pachetul de acţiuni sau cota socială proprietate publică constituie cel puţin 25%;

b) persoanele care au participat anterior la privatizare şi nu au îndeplinit condiţiile contractului de vînzare-cumpărare, din a căror vină contractele de vînzare-cumpărare au fost reziliate sau declarate nule;

c) persoanele juridice aflate în proces de lichidare benevolă sau în proces de insolvabilitate.

(2) Nu pot participa concomitent la privatizarea unui şi aceluiaşi bun:

a) persoana juridică şi alt participant la privatizare care exercită control asupra acestei persoane juridice sau persoana juridică ce exercită control asupra unui alt participant la privatizare, sau persoana juridică şi un alt participant la privatizare care se găsesc sub un control comun; sau

b) persoanele juridice ai căror administratori sînt soţi, rude sau afini pînă la gradul doi inclusiv sau la care aceste persoane deţin, singuri sau împreună, control asupra unui alt participant la privatizare;

c) soţii, rudele sau afinii de pînă la gradul doi inclusiv.

(3) Prin control, în sensul alin.(2), se înţelege pachetul de acţiuni sau cota socială ce constituie cel puţin 25% din capitalul social al persoanei juridice.

(4) Dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute la alin.(2) este o declaraţie pe proprie răspundere semnată de participantul la privatizare.

(5) Prevederile alin.(2)–(4) nu se referă la cumpărătorii de acţiuni proprietate publică la Bursa de Valori.

(6) Constatarea incompatibilităţii de orice formă, prevăzute la alin.(1) şi (2), dă vînzătorului dreptul să excludă participantul la privatizare din orice fază a acestui proces. Contractul de vînzare-cumpărare încheiat cu o astfel de persoană poate fi declarat nul.

(7) Nulitatea contractului de vînzare-cumpărare care a intervenit în condiţiile alin.(6) are ca efect restituirea în proprietatea statului sau a unităţii administrativ-teritoriale a bunului privatizat, cu reţinerea despăgubirii din suma pe care persoana vinovată a plătit-o în legătură cu faptul că a încheiat şi/sau a executat contractul de vînzare-cumpărare.

Articolul 27. Bunurile pasibile de privatizare

(1) Întreprinderile de stat /municipale, societăţile comerciale cu capital public sau public-privat, alte bunuri proprietate publică neincluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare pot fi privatizate după ce vor fi înscrise în lista bunurilor supuse privatizării, aprobată de Guvern sau de autoritatea administraţiei publice locale. Excepţie de la această regulă fac terenurile aferente bunurilor supuse privatizării şi bunurilor private, încăperile nelocuibile date în locaţiune, precum şi bunurile specificate la art.22 alin.(2).

(2) Proiectul de listă a bunurilor supuse privatizării se elaborează de organul abilitat sau de autoritatea administraţiei publice locale.

(3) Avizele autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, propunerile acţionarilor (asociaţilor) societăţilor comerciale şi cele ale altor beneficiari referitor la proiectul de listă a bunurilor supuse privatizării au un caracter consultativ.

(4) În lista bunurilor supuse privatizării pot fi incluse:

a) întreprinderile de stat /municipale, ca complexe patrimoniale unice, şi societăţile comerciale cu capital public sau public-privat;

b) încăperile nelocuibile, cu excepţia celor date în locaţiune;

c) bunurile imobile, mobile şi complexele de bunuri;

d) bunurile pasibile de privatizare în baza unor proiecte individuale;

e) construcţiile nefinalizate a căror edificare a fost finanţată de la bugetul de stat sau de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale;

f) terenurile din domeniul privat al proprietăţii publice atribuite pentru construcţii.

(5) În lista bunurilor supuse privatizării se indică:

a) întreprinderea şi sediul ei;

b) valoarea nominală a unei acţiuni şi numărul de acţiuni supuse privatizării;

c) cuantumul capitalului social şi cota socială proprietate publică în acesta;

d) altă informaţie, după caz.

(6) Lista bunurilor proprietate a statului supuse privatizării şi lista bunurilor proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale supuse privatizării se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi, după caz, în presa locală.

(7) Actele juridice de privatizare a bunurilor neînscrise în lista bunurilor supuse privatizării sînt lovite de nulitate absolută. Excepţie de la această regulă fac terenurile aferente bunurilor supuse privatizării sau bunurilor private şi încăperile nelocuibile date în locaţiune.

[Art.27 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 28. Efectele aprobării listei bunurilor supuse privatizării

(1) În procesul de pregătire a bunurilor de privatizare, vînzătorul instituie comisiile de privatizare respective, procedurile instituirii şi funcţionării cărora se stabilesc în regulamente aprobate de Guvern.

(2) La data intrării în vigoare a hotărîrii de aprobare a listei bunurilor proprietate a statului supuse privatizării, autorităţile administraţiei publice centrale sînt obligate, la solicitarea organului abilitat, să asigure prezentarea materialelor necesare pentru expunerea bunurilor la privatizare.

(3) În privinţa întreprinderilor de stat /municipale sau a societăţilor comerciale cu capital majoritar public incluse în lista bunurilor supuse privatizării sînt interzise, fără acordul scris al organului abilitat sau al consiliului local, următoarele acţiuni:

a) înstrăinarea bunurilor imobile sau a fondurilor fixe mobile, cu excepţia celor care se transmit cu titlu gratuit la balanţa persoanelor juridice de drept public, a instituţiilor publice sau a întreprinderilor de stat /municipale;

b) depunerea în gaj, transmiterea în administrare fiduciară sau în concesiune;

c) modificarea capitalului social ori a cotei sociale ce aparţin statului sau unităţii administrativ-teritoriale;

d) reorganizarea sau lichidarea benevolă.

Articolul 29. Organizarea procesului de pregătire a bunurilor de privatizare

În cadrul pregătirii bunului de privatizare, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale:

a) efectuează, după caz, restructurarea întreprinderii supuse privatizării ulterioare;

b) organizează inventarierea şi evaluarea patrimoniului supus privatizării, asigură pregătirea informaţiei despre cuantumul creanţelor şi obligaţiilor financiare ale întreprinderii;

c) soluţionează problemele ce ţin de înregistrarea (reînregistrarea) bunurilor pasibile de înregistrare de stat, de grevările publice ale bunurilor supuse privatizării, după caz;

d) în cazul existenţei, în cadrul bunului supus privatizării, a unor bunuri din rezervele materiale de stat, din rezervele de mobilizare sau ale obiectivelor protecţiei civile, informează din timp autorităţile împuternicite să administreze aceste bunuri despre privatizarea bunului şi necesitatea stabilirii modalităţii de folosire ulterioară a bunurilor;

e) aprobă condiţiile sociale şi investiţionale de privatizare a patrimoniului public;

f) întreprind alte măsuri necesare privatizării.

Articolul 30. Administrarea specială

(1) La pregătirea de privatizare a întreprinderilor de stat /municipale şi a societăţilor comerciale cu capital majoritar public, în cazuri excepţionale (lipsa administratorului întreprinderii sau organului de conducere, tărăgănarea restructurării sau a privatizării etc.), organul abilitat sau consiliul local poate institui, în condiţiile legii, o administrare specială.

(2) Constituirea administrării speciale se efectuează prin:

a) eliberarea din funcţie a administratorului întreprinderii de stat /municipale sau al societăţii comerciale cu capital majoritar public şi desemnarea unui nou administrator;

b) încetarea împuternicirilor reprezentantului (mandatarului) statului sau al unităţii administrativ-teritoriale în societăţile comerciale cu capital public-privat şi desemnarea unui nou reprezentant (mandatar);

c) alte măsuri, după caz.

(3) În cadrul administrării speciale, administratorul şi contabilul-şef sînt obligaţi să asigure:

a) inventarierea patrimoniului (activului şi pasivului) întreprinderii;

b) confruntarea creanţelor şi obligaţiilor financiare ale întreprinderii;

c) actualizarea bilanţului contabil al întreprinderii;

d) rezilierea sau anularea, în modul stabilit, a contractelor ilegale sau evident inechitabile;

e) întreprinderea unor alte măsuri prevăzute de lege.

Articolul 31. Restructurarea şi reorganizarea întreprinderilor în cadrul administrării speciale

(1) Restructurarea întreprinderii de stat /municipale sau a societăţii comerciale cu capital public supuse privatizării se efectuează conform unui plan de restructurare şi privatizare a întreprinderii, aprobat de organul abilitat sau de consiliul local.

(2) Elaborarea şi realizarea planului de restructurare şi privatizare ulterioară a întreprinderii se efectuează din contul ei. Dacă întreprinderea nu funcţionează, elaborarea şi realizarea planului pot fi efectuate din contul organului abilitat sau al autorităţii administraţiei publice locale.

(3) Elaborarea planului de restructurare şi privatizare ulterioară a întreprinderii şi controlul asupra executării lui se efectuează în conformitate cu un regulament aprobat de Guvern.

(4) Reorganizarea întreprinderii supuse privatizării se efectuează după o procedură aprobată de Guvern.

(5) Societatea comercială constituită prin reorganizarea întreprinderii de stat /municipale devine succesorul ei în drepturi.

Articolul 32. Inventarierea bunului supus privatizării

(1) În cazul bunurilor supuse privatizării prin concurs, inclusiv în bază de proiect individual, precum şi în cazurile stabilite de organul abilitat sau de consiliul local, se va efectua inventarierea patrimoniului (activului şi pasivului) întreprinderii sau bunului distinct.

(2) Cheltuielile de inventariere a patrimoniului sînt suportate de întreprinderea supusă privatizării sau, după caz, de vînzător.

(3) În urma inventarierii activelor întreprinderii supuse privatizării, se întocmesc:

a) proces-verbal privind bunurile care se includ în componenţa patrimoniului supus privatizării;

b) lista bunurilor din rezervele materiale de stat, din rezervele de mobilizare, ale obiectivelor de protecţie civilă, ale infrastructurii comunale şi a altor bunuri din domeniul public care se transmit statului sau unităţii administrativ-teritoriale, sau întreprinderii în baza unui contract de întreţinere a acestor bunuri;

c) lista bunurilor de menire neproductivă (social-culturală, de deservire etc.), care se transmit statului sau unităţii administrativ-teritoriale, sau întreprinderii în baza unui contract de întreţinere.

(4) Bunurile aflate în litigiu, în urmărire, precum şi cele supuse înregistrării de stat, însă neînregistrate, se înscriu într-o listă separată, cu menţiunile respective.

(5) În baza inventarierii patrimoniului întreprinderii supuse privatizării, se actualizează bilanţul contabil al întreprinderii.

Articolul 33. Certificatul de datorii ale întreprinderii la buget

(1) În procesul inventarierii patrimoniului întreprinderii supuse privatizării, organul fiscal eliberează, în termenele stabilite de legislaţia fiscală, un certificat de datorii la buget ale întreprinderii.

(2) Certificatul de datorii la buget, eliberat de organul fiscal, va reflecta datoriile întreprinderii supuse privatizării la orice tip de impozite şi taxe la bugetul public naţional, inclusiv penalităţile şi amenzile, precum şi orice datorie, în formă de credit şi garanţie de stat, faţă de Ministerul Finanţelor.

(3) Certificatul de datorii la buget, eliberat conform alin.(2), este o probă exclusivă şi irevocabilă a datoriilor întreprinderii supuse privatizării la bugetul public naţional, la data întocmirii sale.

Articolul 34. Preţul bunului supus privatizării

(1) Preţul bunului supus privatizării se stabileşte în conformitate cu prezenta lege sau cu legislaţia privind activitatea de evaluare.

(2) Preţul iniţial de vînzare a bunului supus privatizării se stabileşte de vînzător.

(3) Modul de stabilire a preţului iniţial de vînzare a acţiunilor (cotelor sociale) supuse privatizării se aprobă de Guvern.

[Art.34 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 35. Grevările publice ale obiectelor privatizării

(1) Cumpărătorului i se poate stabili, în condiţiile legii, obligaţia de a permite folosirea limitată, în interes public, a terenurilor şi a altor bunuri imobile supuse privatizării.

(2) Informaţia privind grevările publice se include în comunicatul informativ, în contractul de vînzare-cumpărare şi, după caz, în registrul bunurilor imobile, precum şi în alte registre.

(3) Grevarea publică are forţă juridică pentru toate actele juridice ulterioare efectuate în raport cu bunul privatizat pînă la încetarea sa.

(4) Grevarea publică poate înceta înainte de termen sau poate fi modificată prin hotărîre de organul abilitat ori de consiliul local în cazul:

a) decăderii sau schimbării interesului public în grevare;

b) devenirii imposibile a grevării publice sau înrăutăţirii esenţiale a posibilităţii de folosire la destinaţie a bunului imobil grevat.

(5) În cazul în care încalcă grevările publice stabilite în contractul de vînzare-cumpărare, cumpărătorul, în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, poate fi obligat:

a) să execute în natură condiţiile grevării publice;

b) să repare paguba cauzată statului sau unităţii administrativ-teritoriale.

Articolul 36. Transmiterea activelor nepasibile de privatizare

(1) Bunurile din rezervele materiale de stat, din rezervele de mobilizare sau ale obiectivelor protecţiei civile nepasibile de privatizare, care se află la balanţa întreprinderii supuse privatizării sau la balanţa întreprinderii privatizate, se transmit prin act:

a) autorităţii administraţiei publice locale, instituţiei publice, întreprinderii de stat /municipale sau societăţii comerciale cu capital public, cu titlu gratuit; ori

b) întreprinderii de stat /municipale sau societăţii comerciale privatizate, pentru întreţinere contra plată, în bază de contract.

(2) Cumpărătorul are obligaţia de a întreţine în bază de contract bunurile care nu au fost incluse în componenţa patrimoniului supus privatizării, dar care sînt legate, prin construcţie şi/sau prin locul amplasării lor, de bunurile imobile supuse privatizării.

(3) Contractul de întreţinere a bunurilor specificate la alin.(2) se încheie de către autoritatea administraţiei publice centrale sau locale în conformitate cu un contract-model aprobat de Guvern.

(4) Plata pentru întreţinerea bunurilor specificate la alin.(2) o efectuează statul, prin intermediul autorităţii administraţiei publice centrale, sau unitatea administrativ-teritorială respectivă, prin intermediul autorităţii administraţiei publice locale.

(5) Bunurile indicate la alin.(2) se reflectă în evidenţa contabilă a întreprinderii privatizate, în contul extrabilanţier respectiv şi în anexele la bilanţul contabil.

(6) Bunurile de menire socială care, anterior, au fost date întreprinderilor privatizate cu drept de administrare economică nu pot fi înstrăinate de acestea, ci se transmit la balanţa autorităţii administraţiei publice locale sau a întreprinderilor de stat /municipale, sau a societăţilor comerciale cu capital public ori se privatizează drept complexe de bunuri imobile.

(7) Bunurile distincte specificate la alin.(2) şi (6) nu pot fi puse sub urmărire pentru obligaţiile întreprinderii şi nici incluse în masa debitoare a acesteia.

Articolul 37. Dosarul bunului supus privatizării

(1) La privatizarea acţiunilor sau cotelor sociale care constituie cel puţin 1/3 din capitalul social al societăţii comerciale, precum şi a construcţiilor nefinalizate, a bunurilor imobile, mobile sau a complexelor de bunuri, a complexelor patrimoniale unice, a încăperilor nelocuibile, a terenurilor pentru construcţii, vînzătorul întocmeşte dosarul bunului supus privatizării.

(2) Dosarul bunului supus privatizării se întocmeşte din documentele prezentate de administratorul bunului sau de instituţia publică la a cărei balanţă se află construcţia nefinalizată, încăperea nelocuibilă sau un alt asemenea bun distinct supus privatizării, din alte documente, după caz.

(3) Administratorul şi alte persoane cu funcţie de răspundere ale întreprinderii supuse privatizării sau ale instituţiei publice au obligaţia să prezinte documentele, necesare întocmirii dosarului bunului supus privatizării, în termenul indicat în solicitare, confirmînd prin semnătură plenitudinea şi caracterul veridic al datelor comunicate.

(4) Persoanele specificate la alin.(3) poartă răspundere pentru prezentarea de informaţie neveridică sau pentru prezentarea tardivă a documentelor, sau pentru neprezentarea lor la dosarul bunului supus privatizării.

[Art.37 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 38. Expunerea bunurilor la privatizare

(1) Bunurile proprietate publică înscrise în lista bunurilor supuse privatizării se expun la privatizare conform deciziei vînzătorului.

(2) Decizia vînzătorului prevede:

a) denumirea (componenţa) bunului expus la privatizare, alte date ce individualizează bunul;

b) lista bunurilor care nu constituie obiect al privatizării, după caz;

c) modalitatea de privatizare;

d) preţul iniţial, în afara cazului de privatizare fără anunţul preţului;

e) alte date, după caz.

(3) În temeiul deciziei de expunere a bunului la privatizare se întocmeşte un comunicat informativ, care trebuie să conţină informaţii despre bunul supus privatizării corespunzător modalităţii de privatizare.

(4) Comunicatul informativ privind expunerea bunului la privatizare trebuie să fie semnat de vînzător şi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi, după caz, în presa locală.

(5) Nu se admit restricţii sau condiţii speciale la vînzarea de acţiuni ale statului din societăţile pe acţiuni pînă la înstrăinarea tuturor acţiunilor statului supuse privatizării din aceste societăţi.

(6) Asupra participanţilor la privatizare care achiziţionează acţiuni proprietate publică nu se răsfrînge obligaţia de a efectua ofertă publică privind achiziţionarea acţiunilor societăţii privatizate, obligaţie stabilită de legislaţia privind societăţile pe acţiuni şi de legislaţia privind piaţa valorilor mobiliare.

[Art.38 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 39. Vînzarea de acţiuni la Bursa de Valori

(1) Acţiunile supuse privatizării se vînd la Bursa de Valori conform regulilor bursei şi procedurilor stabilite în regulament, aprobat de Guvern.

(2) Vînzătorul şi Bursa de Valori vor informa potenţialii investitori şi societatea civilă despre preţurile şi volumul vînzărilor de acţiuni proprietate publică şi vor întreprinde măsuri pentru asigurarea transparenţei procesului de privatizare.

Articolul 40. Licitaţia cu strigare

(1) Procedurile de organizare şi desfăşurare a licitaţiei cu strigare la privatizarea patrimoniului public se stabilesc în regulament, aprobat de Guvern.

(2) La licitaţia cu strigare, condiţia de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vînzare.

Articolul 41. Concursul comercial şi concursul investiţional

(1) Prin concurs comercial sau concurs investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale, întreprinderi de stat /municipale, precum şi complexe de bunuri imobile.

(2) Se consideră comercial concursul la care condiţia de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vînzare.

(3) Se consideră investiţional concursul la care cumpărătorul, pe lîngă preţul maxim propus pentru bunul expus la vînzare, îşi asumă obligaţii investiţionale, preponderent capitale.

(4) Vînzătorul poate stabili anumite cerinţe faţă de participanţii la concursul comercial sau concursul investiţional în funcţie de specificul bunului supus privatizării şi al obligaţiilor postprivatizare cu caracter economic, investiţional şi de altă natură, stipulate în caietul de sarcini. Cerinţele menţionate se indică în comunicatul informativ şi în contractul de vînzare-cumpărare.

(5) Procedurile de organizare şi desfăşurare a concursului comercial şi a celui investiţional se stabilesc în regulament, aprobat de Guvern.

Articolul 42. Licitaţia cu reducere

(1) Procedura de organizare şi desfăşurare a licitaţiei cu reducere se stabileşte în regulament, aprobat de Guvern.

(2) Preţul iniţial de vînzare la licitaţia cu reducere se stabileşte astfel încît să nu fie mai mic decît preţul iniţial indicat în comunicatul informativ de vînzare a bunului la ultimul concurs sau la ultima licitaţie cu strigare.

Articolul 43. Privatizarea fără anunţul preţului iniţial, privatizarea cu titlu gratuit şi vînzarea de acţiuni în condiţiile ofertei publice

(1) Privatizarea fără anunţul preţului iniţial se permite numai în cazurile stabilite de Guvern.

(2) La privatizarea fără anunţul preţului iniţial a pachetelor de acţiuni sau a cotelor sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale, precum şi a bunurilor imobile, mobile sau a complexelor de bunuri, construcţiilor nefinalizate, criteriul de bază al stabilirii cîştigătorului este volumul investiţiilor necesare revitalizării bunului expus la vînzare.

(3) Pachetele de acţiuni expuse de cel puţin 6 ori la privatizare şi nevîndute se transmit, cu titlu gratuit, prin hotărîre a vînzătorului, emitentului lor ca acţiuni de tezaur dacă cota acţiunilor este mai mică de 10% din capitalul social al emitentului. Dacă însă cota are un alt cuantum, acţiunile pot fi transmise cu titlu gratuit emitentului numai la decizia Guvernului.

(4) Privatizarea fără anunţul preţului iniţial şi privatizarea cu titlu gratuit se efectuează în modul stabilit de Guvern.

(5) În cazul în care acţionarul societăţii pe acţiuni în care statul sau unitatea administrativ-teritorială deţine un pachet de acţiuni cu drept de vot a făcut de sine stătător sau cu persoane afiliate o ofertă publică de procurare a acţiunilor acestei societăţi, conform cerinţelor legislaţiei, vînzătorul este în drept să vîndă la preţul propus în oferta publică acţiunile proprietate publică, dacă aceste acţiuni:

a) sînt incluse în lista bunurilor supuse privatizării; şi

b) constituie mai puţin de 10% din numărul total de acţiuni cu drept de vot plasate de societatea pe acţiuni.

[Art.43 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 44. Privatizarea în bază de proiecte individuale

(1) Bunurile proprietate publică de o importanţă deosebită pentru economia naţională sau pentru economia locală se privatizează prin concurs investiţional, în bază de proiecte individuale, cu suportul unui consultant financiar independent.

(2) Proiectul individual de privatizare se elaborează de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale şi se aprobă de Guvern.

(3) Proiectul individual de privatizare va conţine:

a) analiza activităţii financiare şi a competitivităţii producţiei fabricate (lucrărilor executate, serviciilor prestate);

b) valoarea patrimoniului;

c) mărimea pachetului de acţiuni (cotei sociale) expus la vînzare;

d) modul de vînzare a acţiunilor (cotei sociale) şi condiţiile de plată a preţului de vînzare;

e) complexul de măsuri organizatorice, tehnologice, investiţionale şi de altă natură necesare;

f) obligaţiile minime postprivatizare ale cumpărătorului;

g) alte clauze ce ţin de particularităţile bunului supus privatizării.

Articolul 44¹. Consolidarea pachetelor de acţiuni

(1) Consolidarea pachetelor de acţiuni se efectuează în scopul majorării pachetelor de acţiuni ale statului în întreprinderile cu capital majoritar de stat şi/sau de interes naţional.

(2) Consolidarea pachetelor de acţiuni se efectuează prin:

a) procurarea de către stat a pachetelor de acţiuni proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice;

b) schimbul de bunuri, inclusiv acţiuni, pasibile privatizarii pe acţiuni proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice.

(3) Consolidarea pachetelor de acţiuni se efectuează în baza unui regulament aprobat de Guvern.

[Art.44¹ introdus prin Legea nr.158 din 18.07.2014, în vigoare 15.08.2014]

Articolul 45. Termenele şi modul de plată a bunurilor privatizate

(1) Plata bunurilor privatizate se efectuează potrivit regulamentelor respective aprobate de Guvern.

(2) La privatizare se admite plata în rate. Persoanele fizice şi juridice străine, apatrizii achită prin plată unică costul bunurilor privatizate.

(3) La privatizarea bunului prin plată în rate, prima tranşă a plăţii este de cel puţin 50% din preţul de vînzare şi trebuie efectuată pînă la încheierea contractului de vînzare-cumpărare.

(4) Tranşele ulterioare ale plăţii bunului privatizat pot fi eşalonate pe o perioadă de pînă la 3 ani şi se vor efectua trimestrial, în sume egale, cu indexarea lor în funcţie de nivelul inflaţiei calculat de la data încheierii contractului de vînzare-cumpărare pînă la data efectuării plăţii.

(5) Modul de indexare a tranşelor ulterioare ale plăţii bunului privatizat se stabileşte de Guvern.

(6) În cazul neefectuării plăţii în termenele stabilite în contract, cumpărătorul plăteşte pentru fiecare zi de întîrziere o penalitate de 0,1 la sută din suma neachitată.

Articolul 46. Respingerea ofertei sau a cererii de privatizare din cauza actelor de corupţie

(1) Comisia de privatizare respinge oferta sau cererea de privatizare în cazul în care se constată documentar că participantul la privatizare care a prezentat-o a propus ori a consimţit să propună oricărui membru al comisiei o favoare sub orice formă, o angajare sau un alt serviciu ca recompensă pentru anumite acţiuni (inacţiuni) sau decizii în avantajul său.

(2) Respingerea ofertei sau a cererii de privatizare din motivele indicate la alin.(1) se va consemna în proces-verbal şi se va comunica în scris participantului la privatizare.

(3) Vînzătorul va raporta organelor competente fiecare caz de corupţie, în modul stabilit de legislaţie.

Capitolul IV

PARTICULARITĂŢILE PRIVATIZĂRII UNOR CATEGORII DE BUNURI

Articolul 47. Achitarea datoriilor certe ale statului faţă de participanţii la privatizare

(1) Datoriile certe ale statului faţă de participanţii la privatizare pot fi achitate, la solicitarea acestora, din contul acţiunilor societăţilor pe acţiuni supuse privatizării, în care cota statului nu depăşeşte 33%.

(2) Lista societăţilor pe acţiuni supuse privatizării ale căror acţiuni se află în proprietatea statului şi se vor folosi la achitarea datoriilor certe ale statului faţă de participanţii la privatizare se aprobă de Guvern.

(3) Datoriile certe ale statului faţă de participanţii la privatizare se achită în modul şi în termenele stabilite de Guvern.

[Art.47 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 48. Determinarea cotei-părţi valorice a participantului la privatizare în bunurile atribuite în natură. Lichidarea întreprinderilor agricole

(1) Cota-parte valorică ce revine fiecărui participant la privatizare în bunurile atribuite în natură unui grup de coproprietari din patrimoniul întreprinderii agricole privatizate se determină în modul stabilit de Guvern.

(2) În cazul în care întreprinderea agricolă a încetat să funcţioneze fără a fi lichidată în modul stabilit de legislaţie şi/sau nu a finalizat repartizarea bunurilor către deţinătorii de cote valorice, primăria instituie o comisie de reorganizare sau de lichidare care se învesteşte cu funcţiile şi obligaţiile comisiei de privatizare a bunurilor întreprinderii agricole.

[Art.48 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 49. Reorganizarea şi privatizarea întreprinderilor intergospodăreşti

(1) Întreprinderile intergospodăreşti care nu şi-au schimbat forma juridică de organizare şi nu au fost privatizate în conformitate cu legislaţia se transformă în societăţi pe acţiuni sau în societăţi cu răspundere limitată în temeiul hotărîrii adunării generale a fondatorilor (succesorilor lor).

(2) În cazul în care o parte din fondatorii unei întreprinderi nu mai există sau nu au succesori, drepturile lor le preia consiliul raional ori consiliul municipal pe al căror teritoriu a fost situată întreprinderea.

(3) Comisia de reorganizare a întreprinderii intergospodăreşti, creată prin hotărîrea indicată la alin.(1), întocmeşte un tabel-calcul de atribuire a acţiunilor (cotelor sociale) fondatorilor întreprinderii (succesorilor lor).

(4) Acţiunile (cotele sociale) ale societăţilor comerciale create conform alin.(1) care nu pot fi distribuite din cauza lipsei fondatorilor se transmit cu titlu gratuit în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale pe al căror teritoriu s-a aflat sediul acestor fondatori.

(5) Tabelul-calcul de atribuire a acţiunilor (cotelor sociale) ale fondatorilor întreprinderii intergospodăreşti, împreună cu documentele de fundamentare, se aprobă de consiliul raional ori de consiliul municipal.

Articolul 50. Privatizarea încăperilor nelocuibile

(1) Încăperile nelocuibile proprietate publică date în locaţiune se privatizează în modul stabilit de Guvern.

(2) Preţul iniţial de privatizare a încăperilor nelocuibile se determină în funcţie de valoarea lor de piaţă, definită în raportul de evaluare întocmit de evaluator.

(3) Nu sînt pasibile de privatizare:

a) încăperile nelocuibile din clădirile în care sînt amplasate autorităţi publice, întreprinderi, organizaţii şi instituţii de stat/municipale (cu excepţia subsolurilor ori parterului acestor clădiri, în cazul în care au fost prevăzute în documentele de proiectare sau de inventariere tehnică pentru amplasarea bunurilor de menire socială, şi a încăperilor din subsoluri, etaje tehnice în care nu sînt amplasate noduri ale reţelelor inginereşti);

b) bunurile imobile care constituie patrimoniu cultural naţional, cu excepţia celor permise pentru vînzare/cumpărare în conformitate cu legislaţia;

c) bunurile imobile în a căror privinţă sînt adoptate decizii de demolare în conformitate cu planul general de dezvoltare a localităţii;

d) încăperile amplasate pe traseele reţelelor inginereşti, în pasajele subterane pentru pietoni şi în alte locuri de uz comun;

e) încăperile în care sînt amplasate noduri ale reţelelor inginereşti;

f) încăperile al căror cost a fost inclus în costul unor alte bunuri care se privatizează.

[Art.50 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 51. Privatizarea construcţiilor nefinalizate

(1) Obiectivele nefinalizate a căror construcţie a fost finanţată de la bugetul public şi la care lucrările de construcţie şi de montaj au fost sistate ulterior se privatizează:

a) prin vînzare la licitaţie, în modul stabilit de Guvern, în cazul în care au fost incluse în lista construcţiilor nefinalizate supuse privatizării;

b) prin includere în capitalul social al societăţii comerciale, cu majorarea corespunzătoare a cotei publice.

(2) În procesul pregătirii de privatizare a construcţiei nefinalizate, organizaţia la a cărei balanţă se află construcţia este obligată:

a) să o înregistreze în registrul bunurilor imobile;

b) să remită vînzătorului extras din registrul bunurilor imobile, precum şi documentaţia de proiect şi deviz, actele de primire-predare a lucrărilor efectuate, în termen de o lună de la data solicitării.

(3) În cazul în care lipsesc, documentele indicate la alin.(2) se restabilesc, cu titlu gratuit, la cererea vînzătorului, de către instituţiile publice, întreprinderile de stat /municipale şi de către autorităţile administraţiei publice respective.

Articolul 52. Formarea şi privatizarea complexului de bunuri imobile

(1) Complexul de bunuri imobile se formează în baza construcţiilor nefinalizate, bunurilor imobile proprietate publică, bunurilor imobile restituite autorităţilor administraţiei publice în urma lichidării întreprinderilor, bunurilor imobile neutilizate ale întreprinderilor de stat /municipale şi ale societăţilor comerciale cu capital public sau public-privat supuse restructurării şi privatizării ulterioare, precum şi, după caz, a terenurilor aferente acestor bunuri.

(2) Includerea în complexul de bunuri imobile a celor din domeniul ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului, culturii şi al gospodăriei comunale se efectuează cu acordul prealabil scris al autorităţii publice centrale de specialitate.

(3) Complexul de bunuri imobile se formează fără fondarea în baza lui a unei persoane juridice şi are ca scop eficientizarea privatizării.

(4) Complexul de bunuri imobile supus privatizării se expune, după caz, la vînzare împreună cu terenul aferent acestor bunuri.

(5) Vînzarea terenului înainte de privatizarea bunurilor care se află pe el este lovită de nulitate absolută.

Articolul 53. Privatizarea terenurilor aferente

(1) Privatizarea terenurilor aferente bunurilor care se privatizează şi bunurilor private se efectuează în conformitate cu prezenta lege, cu legislaţia funciară şi cu alte acte legislative. Procedura privatizării lor se stabileşte prin regulament, aprobat de Guvern.

(2) Actele în al căror temei proprietarii de bunuri privatizate sau de întreprinderi private deţin în posesiune şi folosinţă terenurile aferente lor, cu excepţia contractelor de arendă, se anulează.

(3) După privatizarea de către două sau mai multe persoane a tuturor părţilor (încăperilor nelocuibile) ale clădirii sau ale construcţiei, coproprietarii acesteia sînt în drept:

a) să încheie contract de locaţiune a terenului aferent bunului privatizat; sau

b) să dobîndească în proprietate comună pe cote-părţi terenul respectiv.

(4) La privatizarea terenului aferent bunului privatizat, cumpărătorului nu i se transmite şi dreptul de proprietate asupra obiectivelor infrastructurii inginereşti care se folosesc pentru asigurarea necesităţilor publice.

(5) Nu pot fi privatizate terenurile:

a) din domeniul public;

b) aferente bunurilor din rezervele materiale de stat, din rezervele de mobilizare sau aferente bunurilor obiectivelor de protecţie civilă nepasibile de privatizare;

c) poluate cu substanţe chimice sau radioactive ori infectate cu preparate biologice periculoase;

d) care, potrivit unor alte acte legislative, nu pot fi înstrăinate.

Articolul 54. Privatizarea terenurilor pentru construcţii

Privatizarea, în cazurile stabilite prin hotărîre de Guvern, a terenurilor proprietate publică a statului se efectuează numai în privinţa terenurilor atribuite în scop de construcţie. Procedura privatizării unor astfel de terenuri se stabileşte prin regulament, aprobat de Guvern.

Capitolul V

CONTRACTUL DE VÎNZARE-CUMPĂRARE

Articolul 55. Forma contractului de vînzare-cumpărare

(1) Contractul de vînzare-cumpărare se încheie în forma prevăzută de legislaţie, în baza rezultatelor licitaţiei, ale concursului sau ale privatizării prin altă modalitate stabilită de prezenta lege.

(2) Contractul de vînzare-cumpărare se autentifică notarial în cazurile prevăzute de lege sau prin acord al părţilor. Cheltuielile de autentificare sînt suportate de cumpărător.

Articolul 56. Trecerea dreptului de proprietate asupra bunului privatizat

(1) Dreptul de proprietate asupra bunului privatizat trece la cumpărător după plata integrală a preţului bunului. În cazul plăţii în rate a acţiunilor (cotelor sociale), dreptul de proprietate trece la cumpărător proporţional achitării fiecărei rate scadente.

(2) Dreptul de proprietate asupra bunului imobil ori asupra unui alt bun privatizat, care, conform legii, este supus înregistrării de stat, trece la cumpărător la data înregistrării.

(3) Drept temei pentru înregistrarea de stat a trecerii dreptului de proprietate asupra bunului privatizat serveşte contractul de vînzare-cumpărare şi, după caz, actul de predare-primire a bunului sau dispoziţia de transmitere a acţiunilor (cote sociale). Cheltuielile de înregistrare sînt suportate de cumpărător.

Articolul 57. Mijloacele de garantare a executării contractelor de vînzare-cumpărare

(1) Executarea contractelor de vînzare-cumpărare se garantează în modul stabilit de prezenta lege, de legislaţia civilă, contravenţională şi penală, precum şi de clauzele acestor contracte.

(2) Pînă la plata deplină a preţului bunului vîndut, inclusiv în rate, şi pînă la executarea integrală a obligaţiilor postprivatizare prevăzute în contractul de vînzare-cumpărare, cumpărătorul nu este în drept, fără acordul prealabil scris al vînzătorului:

a) să vîndă, să dea în gaj ori să înstrăineze/transmită în orice alt mod obiectul contractului, inclusiv activele pe termen lung ale întreprinderii;

b) să transfere, integral sau parţial, obligaţiile sale contractuale;

c) să modifice capitalul social al societăţii comerciale cumpărate ori să decidă asupra reorganizării ei.

(3) Restricţiile indicate la alin.(2) se înscriu în registrul respectiv în baza contractului de vînzare-cumpărare. Restricţiile se radiază din registru în baza certificatului vînzătorului privind achitarea integrală a bunului vîndut în rate şi/sau privind îndeplinirea de către cumpărător a tuturor obligaţiilor postprivatizare prevăzute în contract.

(4) Dacă cumpărătorul bunului privatizat nu îndeplineşte obligaţiile postprivatizare, contractul de vînzare-cumpărare poate fi reziliat în condiţiile prezentei legi.

(5) În cazul indicat la alin.(4), cumpărătorului i se restituie suma plătită pentru bunul privatizat, din ea reţinîndu-se valoarea prejudiciului cauzat:

a) întreprinderii privatizate, inclusiv valoarea prejudiciului efectiv, legat de diminuarea valorii de piaţă a activelor nete (cuantumului capitalului propriu) ale acesteia la data restituirii în comparaţie cu data privatizării;

b) vînzătorului, inclusiv cheltuielile suportate de acesta la privatizarea bunului şi venitul ratat prin scăderea preţului de vînzare a bunului, expus în repetate rînduri la privatizare, în comparaţie cu privatizarea iniţială.

[Art.57 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 58. Finanţarea administrării şi privatizării bunurilor proprietate publică

(1) Din mijloacele financiare obţinute din privatizarea bunurilor proprietate publică, vînzătorul reţine o cotă în proporţie de 5% pentru acoperirea cheltuielilor de restructurare şi privatizare a acestor bunuri.

(2) În cheltuielile de restructurare şi privatizare a bunurilor proprietate publică intră şi cheltuielile aferente:

a) pregătirii de privatizare a bunurilor proprietate publică, inclusiv cheltuielile de evaluare a patrimoniului, de audit şi de restructurare a întreprinderilor pasibile de privatizare care nu funcţionează;

b) restabilirii documentaţiei de proiect şi deviz a construcţiei nefinalizate supuse privatizării;

c) pregătirii dosarelor la bunurile supuse privatizării, publicării comunicatelor informative şi a rezultatelor privatizării;

c¹) achitării serviciilor prestate de registratorii independenţi;

d) desfăşurării licitaţiilor şi a concursurilor, inclusiv în bază de contracte încheiate cu organizaţiile selectate prin concurs public;

e) informării investitorilor şi a societăţii civile despre desfăşurarea privatizării şi rezultatele ei;

f) soluţionării litigiilor judecătoreşti izvorîte din raporturile de administrare şi de restructurare a bunurilor proprietate publică supuse privatizării;

g) desfăşurării activităţii postprivatizare, inclusiv cheltuielile de soluţionare a litigiilor de privatizare;

h) dotării tehnice a vînzătorului;

h¹) desfăşurării activităţilor ce ţin de lichidarea/reorganizarea întreprinderilor de stat/municipale şi a societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public;

i) unor alte acţiuni prevăzute de lege.

(3) Mijloacele financiare indicate la alin.(1) şi (2) se utilizează în modul stabilit de Guvern.

[Art.58 completat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 59. Veniturile din privatizarea proprietăţii publice

Mijloacele financiare obţinute din administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice se utilizează în conformitate cu legea bugetară.

Capitolul VI

ACTIVITĂŢILE POSTPRIVATIZARE

Articolul 60. Activităţile postprivatizare

(1) Activităţile postprivatizare se desfăşoară în următoarele direcţii principale:

a) executarea obligaţiilor contractuale, inclusiv a obligaţiilor investiţionale, sociale şi de altă natură asumate de cumpărători prin contracte de vînzare-cumpărare;

b) exercitarea de către vînzători a controlului asupra executării obligaţiilor asumate de cumpărători prin contracte de vînzare-cumpărare;

c) monitoringul activităţii economico-financiare a întreprinderilor privatizate;

d) modificarea sau încetarea contractelor de vînzare-cumpărare, după caz;

e) soluţionarea litigiilor de privatizare;

f) întreprinderea unor alte acţiuni în domeniu prevăzute de lege.

(2) Activităţile postprivatizare sînt coordonate de vînzător.

(3) Pentru efectuarea controalelor postprivatizare şi expertizelor, precum şi pentru soluţionarea litigiilor de privatizare, vînzătorul poate să antreneze specialişti cu experienţă în domeniile respective.

Articolul 61. Susţinerea întreprinderilor în perioada postprivatizare

Susţinerea de către stat şi de către unităţile administrativ-teritoriale a întreprinderilor în perioada postprivatizare se efectuează prin:

a) apărarea dreptului de proprietate asupra bunurilor privatizate;

b) crearea unui climat investiţional favorabil;

c) atragerea asistenţei tehnice la elaborarea şi realizarea business-planurilor de către întreprinderile mici şi mijlocii create în procesul privatizării;

d) alte metode prevăzute de lege.

Articolul 62. Apărarea dreptului de proprietate asupra bunurilor privatizate

(1) Statul garantează dreptul de proprietate asupra bunurilor privatizate. Caracterul licit al privatizării se prezumă.

(2) Apărarea dreptului de proprietate asupra bunului privatizat se asigură în modul prevăzut de lege şi de contractul de vînzare-cumpărare.

(3) Statul nu garantează dreptul de proprietate asupra bunurilor amplasate în localităţile din stînga Nistrului şi în municipiul Bender, privatizate fără coordonare cu Guvernul Republicii Moldova în modul stabilit.

Articolul 63. Supravegherea postprivatizare

(1) Supravegherea postprivatizare se exercită asupra executării obligaţiilor asumate de cumpărători:

a) prin contracte de vînzare-cumpărare;

b) prin contracte de întreţinere a bunurilor proprietate publică nepasibile de privatizare conform art.36 alin.(2);

c) prin contracte de locaţiune a terenurilor aferente bunurilor privatizate, rămase în proprietate publică.

(2) Supravegherea asupra executării obligaţiilor cumpărătorului potrivit contractului de vînzare-cumpărare se efectuează în privinţa:

a) conformităţii sumei, modului şi termenelor de plată a preţului bunului privatizat cu clauzele respective din contract;

b) păstrării de către întreprinderea privatizată a genurilor de activitate stipulate în contract;

c) conformităţii naturii, volumului şi termenelor de efectuare a investiţiilor contractuale;

d) executării obligaţiilor contractuale de natură tehnologică;

e) executării obligaţiilor contractuale de natură socială;

e¹) capitalizării investiţiilor efectuate în societatea comercială privatizată;

f) respectării unor alte obligaţii contractuale, după caz.

(3) În procesul supravegherii postprivatizare, vînzătorul este în drept să ia cunoştinţă de registrele contabile, documentaţia tehnică şi de altă natură aferentă executării obligaţiilor contractuale, iar la faţa locului, de patrimoniul respectiv şi de integritatea lui.

(4) Supravegherea executării obligaţiilor prevăzute în contractul de întreţinere a bunului nepasibil de privatizare se exercită în privinţa:

a) conformităţii condiţiilor de întreţinere a bunului cu cele prevăzute în contract;

b) utilizării şi păstrării integrităţii obiectului contractului;

c) respectării unor alte obligaţii contractuale.

(5) Supravegherea executării obligaţiilor prevăzute în contractul de locaţiune a terenului aferent se exercită de către locator în privinţa:

a) folosinţei terenului la destinaţie;

b) respectării cerinţelor ecologice şi de mediu;

c) conformităţii sumei, modului şi termenelor de plată pentru folosinţa terenului cu clauzele respective ale contractului de locaţiune;

d) respectării unor alte obligaţii contractuale asumate de cumpărător, după caz.

(6) În cazul depistării de încălcare a obligaţiilor asumate de cumpărător, vînzătorul are dreptul:

a) să rezilieze, prin acordul părţilor sau în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, contractul de vînzare-cumpărare; ori

b) să înainteze acţiune în revendicare a bunurilor proprietate publică depistate în posesiunea şi folosinţa cumpărătorului care însă nu au fost reflectate în bilanţul contabil sau în actul de predare-primire, sau în componenţa construcţiei nefinalizate, sau în suprafaţa încăperii nelocuibile privatizate; şi

c) să ceară, în modul stabilit, plata de penalităţi şi repararea prejudiciului în partea neacoperită de penalităţi; şi, după caz,

d) să înainteze demers în organele de urmărire penală.

(7) La îndeplinirea tuturor obligaţiilor prevăzute în contractul de vînzare-cumpărare, vînzătorul eliberează un certificat cumpărătorului în care se atestă că acesta din urmă a executat toate obligaţiile contractuale, ceea ce are ca efect încetarea dreptului de supraveghere postprivatizare.

(8) Reprezentantul vînzătorului abilitat să exercite funcţiile de supraveghere postprivatizare nu este în drept să le exercite asupra întreprinderii în care există conflict de interese. În cazul în care soţul sau soţia, copiii, rudele sau afinii săi de pînă la gradul doi inclusiv au un interes patrimonial în întreprinderea supusă supravegherii, reprezentantul este obligat să informeze vînzătorul despre conflictul de interese şi să-şi decline atribuţiile de supraveghere a întreprinderii.

[Art.63 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 64. Capitalizarea investiţiilor private

(1) Investiţiile private efectuate în societatea pe acţiuni privatizată conform contractului de vînzare-cumpărare, încheiat ca rezultat al concursului investiţional, sînt folosite la majorarea capitalului propriu al societăţii pe acţiuni exclusiv:

a) prin subscrierea, contra investiţii, a cumpărătorului (investitorului) la acţiunile emisiunii suplimentare, publice sau închise, efectuate de societatea pe acţiuni privatizată; şi/sau

b) prin crearea unei rezerve prevăzute de legislaţie drept parte integrantă a capitalului propriu al societăţii pe acţiuni.

(2) Emisiunea suplimentară de acţiuni, care prevede subscrierea la ele contra investiţii efectuate potrivit contractului de vînzare-cumpărare, se va desfăşura în conformitate cu legislaţia privind societăţile pe acţiuni, cu legislaţia privind valorile mobiliare şi cu prezenta lege.

(3) Emisiunea suplimentară de acţiuni, care prevede subscrierea la ele contra investiţii efectuate potrivit contractului de vînzare-cumpărare, se efectuează după încetarea supravegherii postprivatizare în legătură cu executarea tuturor obligaţiilor contractuale în termen de un an sau, după caz, pe parcursul executării contractului de vînzare-cumpărare, cu acordul prealabil scris al vînzătorului.

(4) Acordul indicat la alin.(3) se eliberează în cazul în care cumpărătorul realizează în termenele stabilite investiţiile asumate şi alte obligaţii contractuale.

(5) Acţiunile emisiunii suplimentare se grevează la cererea vînzătorului pînă la realizarea integrală a obligaţiilor contractuale.

(6) În cazul în care contractul de vînzare-cumpărare încheiat prin concurs a fost declarat nul, sînt nule şi acţiunile subscrise contra investiţii efectuate în procesul executării contractului.

(7) Investiţiile prevăzute în contractul de vînzare-cumpărare nu pot fi efectuate în contul împrumutului luat sub orice formă de la întreprinderea privatizată.

(8) Investiţiile efectuate de cumpărător nu pot fi folosite în subscrierea la obligaţiunile pe care le plasează societatea pe acţiuni privatizată sau în stingerea datoriilor cumpărătorului faţă de societatea pe acţiuni.

(9) Investiţiile efectuate în societatea cu răspundere limitată potrivit contractului de vînzare-cumpărare se capitalizează în conformitate cu prezentul articol.

[Art.64 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 65. Modificarea şi încetarea contractului de vînzare-cumpărare

(1) Modificările contractului de vînzare-cumpărare nu pot afecta condiţiile de privatizare privind preţul şi termenul de achitare stabilite în contract, stingerea datoriilor asumate, volumul total al investiţiilor, termenul final de realizare a programului investiţional.

(2) Contractul de vînzare-cumpărare încetează prin:

a) executare a tuturor obligaţiilor lui;

b) reziliere cu acordul părţilor;

c) reziliere în temeiul unei hotărîri judecătoreşti irevocabile;

d) anulare în modul stabilit de lege.

(3) Contractul de vînzare-cumpărare poate fi reziliat la cererea uneia dintre părţi numai în cazul încălcării esenţiale, definite în lege sau în contract.

(4) În cazul în care cumpărătorul nu plăteşte integral preţul stabilit în contractul de vînzare-cumpărare sau nu îndeplineşte obligaţiile contractuale, vînzătorul iniţiază procedura de reziliere a contractului, inclusiv prin instanţă de judecată.

(5) În cazul în care contractul de vînzare-cumpărare este reziliat sau anulat din vina vînzătorului, despăgubirea cumpărătorului se efectuează de la bugetul respectiv.

[Art.65 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 66. Anularea contractului de vînzare-cumpărare

Temeiuri pentru anularea contractului de vînzare-cumpărare sînt:

a) vînzarea bunului către o persoană care nu poate fi participant la privatizare;

b) acordarea unor înlesniri sau facilităţi nelegitime cumpărătorului;

c) privatizarea printr-o modalitate care diferă de cele stabilite de prezenta lege;

d) temeiurile expres prevăzute de prezenta lege pentru declararea nulităţii absolute a contractului de vînzare-cumpărare;

e) alte temeiuri prevăzute de legislaţie.

Articolul 67. Soluţionarea litigiilor de privatizare

(1) Litigiile de privatizare pot fi soluţionate pe cale amiabilă, în arbitraj sau pe cale judiciară.

(2) Litigiile de privatizare care nu au fost soluţionate pe cale amiabilă sau în arbitraj sînt de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti ale Republicii Moldova, după competenţa acestora.

(3) Termenul de prescripţie pentru înaintarea în instanţă de judecată a acţiunii care a luat naştere din litigii de privatizare este de 3 ani.

(4) La soluţionarea litigiilor de privatizare se aplică legea materială şi procedurală a Republicii Moldova.

(5) Acţiunile, apelurile, recursurile legate de litigiile de privatizare şi înaintate de vînzător în instanţă de judecată sînt scutite de plata taxei de stat.

Articolul 68. Păstrarea documentelor de privatizare

Documentele ce ţin de încheierea tranzacţiilor de vînzare-cumpărare a bunurilor supuse privatizării se păstrează la vînzător, cumpărător şi la întreprinderea privatizată timp de 5 ani, după care se predau în arhivă în modul stabilit.

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 69. Transparenţa administrării şi deetatizării

(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor prezenta gratuit, la cererea organului abilitat, materialele şi informaţiile necesare executării prezentei legi.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea vor prezenta anual Guvernului, pînă la 15 aprilie, rapoarte privind totalurile administrării şi deetatizării proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale pentru anul precedent.

(3) Guvernul va prezenta anual în Parlament, pînă la 1 iulie, un raport privind totalurile administrării şi deetatizării proprietăţii publice pentru anul precedent.

(4) Informaţia despre totalurile procesului de administrare şi deetatizare a proprietăţii publice se face accesibilă prin publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova:

a) a balanţei anuale a patrimoniului public al Republicii Moldova;

b) a raportului anual al Guvernului privind rezultatele administrării şi deetatizării proprietăţii publice;

c) a raportului anual al organului abilitat privind veniturile din privatizare şi cheltuielile de restructurare, lichidare şi privatizare a bunurilor;

d) a rapoartelor semestriale ale organului abilitat privind desfăşurarea deetatizării şi rezultatele ei.

(5) Persoanele care încalcă prezenta lege, precum şi alte acte normative în partea ce ţine de privatizare poartă răspundere disciplinară, contravenţională, civilă şi, după caz, penală.

[Art.69 modificat prin Legea nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

Articolul 70. Intrarea în vigoare

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

(2) În situaţiile juridice de privatizare în curs de realizare la data intrării în vigoare a prezentei legi, în a căror privinţă au fost încheiate contracte de vînzare-cumpărare, se vor aplica prevederile actelor legislative în vigoare pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul 71. Concordarea legislaţiei în vigoare cu prezenta lege

(1) Guvernul, în termen de 8 luni:

a) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

b) va asigura reexaminarea şi anularea de către autorităţile administraţiei publice centrale a actelor lor normative care contravin prezentei legi;

c) va prezenta Parlamentului propuneri de aducere a legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege.

(2) Pînă la conformarea cu prezenta lege, legile şi alte acte normative vor acţiona în partea care nu contravine prezentei legi.

Articolul 72. Abrogarea unor acte legislative

La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:

Legea nr.627-XII din 4 iulie 1991 cu privire la privatizare (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.61-63, art.337), cu modificările ulterioare;

Legea nr.1217-XIII din 25 iunie 1997 cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.59-60, art.518), cu modificările ulterioare;

Legea nr.57-XIV din 10 iunie 1998 cu privire la Proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni “Tverskoi vinzavod” (Federaţia Rusă) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.60-61, art.415);

Legea nr.69-XIV din 2 iulie 1998 cu privire la Proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni “Viorica-Cosmetic” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.72-73, art.481);

Legea nr.75-XIV din 8 iulie 1998 cu privire la Proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni “Orlovski vinodelceski zavod” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.77-78, art.525);

Legea nr.76-XIV din 8 iulie 1998 cu privire la Proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni “Penzenski vinzavod” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.77-78, art.527), cu modificările ulterioare;

Legea nr.77-XIV din 8 iulie 1998 cu privire la Proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni “Ufimski vinzavod «Dacia-Fenix»” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.77-78, art.529), cu modificările ulterioare;

Legea nr.78-XIV din 8 iulie 1998 cu privire la Proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni “Barnaulski moldvinzavod” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.77-78, art.531), cu modificările ulterioare;

Legea nr.233-XIV din 23 decembrie 1998 cu privire la proiectul individual de privatizare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.19-21, art.76), cu modificările ulterioare;

Legea nr.566-XIV din 30 iulie 1999 cu privire la Proiectul individual de privatizare a Societăţii pe Acţiuni “Moldtelecom” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.118-119, art.554);

Legea nr.1309-XIV din 19 octombrie 2000 cu privire la privatizarea întreprinderilor din industria tutunului şi industria vinificaţiei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.166-168, art.1209), cu modificările ulterioare;

Hotărîrea Parlamentului nr.1377-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la aprobarea proiectului individual de privatizare a S.A. “Votkinski vinzavod” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.82-83, art.672), cu modificările ulterioare.

[Anexa completată prin Legea nr.192 din 05.11.2015, în vigoare 27.11.2015]

[Anexa în redacţia Legii nr.204 din 12.07.2013, în vigoare 24.08.2013]

[Anexa modificată prin Legea nr.166 din 22.07.2011, în vigoare 12.08.2011]

[Anexa modificată prin Legea nr.109 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

[Anexa modificată prin Legea nr.224-XVI din 30.10.2008, în vigoare 07.11.2008]