H O T Ă R Â R E
cu privire la aprobarea Instrucţiunii cu privire la prezentarea de către bănci
a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere şi modificarea Instrucţiunii
cu privire la modul de întocmire şi prezentare de către bănci
a rapoartelor în scopuri prudenţiale
nr. 117 din 24.05.2018
Monitorul Oficial nr.183-194/907 din 08.06.2018
* * *
ÎNREGISTRAT: Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova nr.1337 din 04.06.2018 |
În temeiul art.5 alin.(1) lit.d), art.11 alin.(1), art.27 alin.(1) lit.c), art.44 lit.a) din Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.297-300, art.544), cu modificările şi completările ulterioare, art.84 din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.434-439, art.727), cu modificările şi completările ulterioare, Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Instrucţiunea cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere, conform anexei.
2. Prima prezentare a rapoartelor menţionate la punctul 14 subpunctele 1), 2), 3) şi 6) din instrucţiunea indicată la punctul 1 se va efectua pentru situaţia din 31 iulie 2018.
3. Prima prezentare a raportului menţionat la punctul 14 subpunctul 4) din instrucţiunea indicată la punctul 1 se va efectua pentru situaţia din 31 iulie 2018, cu prezentarea ulterioară a acestuia conform prevederilor punctului 14 subpunctul 4) din instrucţiunea indicată la punctul 1.
4. Prima prezentare a raportului menţionat la punctul 14 subpunctul 5) din instrucţiunea indicată la punctul 1 se va efectua pentru situaţia din 31 decembrie 2018 în conformitate cu prevederile punctului 4 din instrucţiunea indicată la punctul 1.
5. Instrucţiunea cu privire la modul de întocmire şi prezentare de către bănci a rapoartelor în scopuri prudenţiale, aprobată prin Hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.279 din 1 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.216-221, art.2008) înregistrată la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu nr.1169 din 15 decembrie 2016, se modifică după cum urmează:
1) la punctul 1 litera e) şi f) se abrogă;
2) anexa nr.5 şi 6 se abrogă;
3) la anexa 2, punctul 18, lit.d) va avea următorul cuprins:
„d) În rândul 2.1 Fondurile proprii se reflectă fondurile proprii ale băncii, calculate conform raportului C 01.00 Fonduri proprii (CA1) întocmit în conformitate cu Instrucţiunea cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere.”;
4) la anexa 7, punctul 3, lit.k) va avea următorul cuprins:
„k) În rândul 2.1 Fondurile proprii se reflectă fondurile proprii ale băncii, calculate conform raportului C 01.00 Fonduri proprii (CA1) întocmit în conformitate cu Instrucţiunea cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere.”;
5) la anexa 11, punctul 8 ultima propoziţie se exclude;
6) în textul instrucţiunii cuvintele „capitalul normativ total” şi „CNT” se substituie cu cuvintele „fondurile proprii”, iar textul „capitalul de gradul I” se substituie cu cuvintele „fondurile proprii de nivel 1 de bază” la numărul şi la cazul gramatical respectiv.
6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 30 iulie 2018.
PREŞEDINTELE COMITETULUI | |
EXECUTIV AL BĂNCII NAŢIONALE A MOLDOVEI | Sergiu CIOCLEA
|
Nr.117. Chişinău, 24 mai 2018. |
Aprobată
prin Hotărârea Comitetului executiv
al Băncii Naţionale a Moldovei
nr.117 din 24 mai 2018
INSTRUCŢIUNE
cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP
în scopuri de supraveghere
Prezenta instrucţiune transpune parţial anexa I şi II din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr.680/2014 al Comisiei din 16 aprilie 2014 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituţiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 191 din 28 iunie 2014, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1702 al Comisiei din 18 august 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr.680/2014 în ceea ce priveşte formularele şi instrucţiunile, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 263/1 din 29 septembrie 2016.
Capitolul I
OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
1. Prezenta instrucţiune stabileşte cerinţe uniforme în ceea ce priveşte raportarea în scopuri de supraveghere la Banca Naţională a Moldovei şi se aplică băncilor persoane juridice din Republica Moldova, inclusiv sucursalelor din străinătate ale acestora, precum şi sucursalelor băncilor din alte state în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată în Republica Moldova (denumite în continuare – bănci).
2. Băncile sunt obligate să întocmească şi să prezinte la Banca Naţională a Moldovei rapoarte cu privire la:
1) fondurile proprii, în conformitate cu prevederile de la punctul 14;
2) expunerile la risc, în conformitate cu prevederile de la punctul 14.
3. Băncile întocmesc şi prezintă la Banca Naţională a Moldovei rapoarte în conformitate cu următoarele date de referinţă:
1) raportare lunară: ultima zi a lunii;
2) raportare trimestrială: 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie şi 31 decembrie;
3) raportare semestrială: 30 iunie şi 31 decembrie.
4. Rapoartele se prezintă în decurs de cel mult 8 zile lucrătoare din data de referinţă. În cazul în care data de referinţă este o zi nelucrătoare sau o zi de sâmbătă ori de duminică rapoartele se prezintă cel târziu până la sfârşitul următoarei zile lucrătoare.
5. În rapoarte sumele se indică în moneda naţională, dacă în modul de completare nu este prevăzut altfel. Mijloacele în valută străină se recalculează în lei moldoveneşti la cursul oficial al leului moldovenesc faţă de valutele respective, valabil la data de referinţă.
6. Indicatorii ce conţin semnul minus (–) se reflectă ca valori negative, ceilalţi indicatori se reflectă ca valori pozitive.
7. Înainte de a prezenta rapoartele la Banca Naţională a Moldovei, sumele se confruntă cu cele din rapoartele precedente. În cazul în care au fost constatate modificări esenţiale faţă de perioadele precedente, concomitent cu raportul, se prezintă o notă explicativă în care se vor descrie cauzele modificărilor respective. Nota explicativă se semnează de persoana împuternicită a băncii cu aplicarea, după caz, a ştampilei băncii, şi se prezintă la Banca Naţională a Moldovei în original.
8. Informaţia din rapoarte va reflecta situaţia băncii la sfârşitul zilei operaţionale a perioadei de referinţă (lună, trimestru, semestru, an, după caz).
9. La întocmirea rapoartelor, băncile vor ţine cont, după caz, de actele Băncii Naţionale a Moldovei prin care sunt dispuse măsuri sau aplicate sancţiuni băncilor şi de notificările primite conform art.751 alin.(10) din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, dacă s-au depistat încălcări legate de raportare.
10. După examinarea rapoartelor financiare anuale de către adunarea generală a acţionarilor, dar nu mai târziu de 30 aprilie, în cazul în care în rapoartele prezentate conform prezentei instrucţiuni este necesară efectuarea unor ajustări, băncile prezintă repetat la Banca Naţională a Moldovei rapoartele modificate (pentru situaţia din 31 decembrie) în formă electronică. Concomitent cu rapoartele în formă electronică se expediază pe suport hârtie o notă explicativă detaliată privind ajustările efectuate.
Secţiunea 2
Praguri de raportare – criterii de intrare şi de ieşire
11. Băncile raportează informaţiile care fac obiectul aplicării unor praguri începând cu data de referinţă ulterioară depăşirii acestor praguri la două date de referinţă consecutive.
12. Pentru primele două date de referinţă, băncile raportează informaţiile care fac obiectul aplicării unor praguri, în cazul în care depăşesc pragurile relevante la aceeaşi dată de referinţă.
13. Băncile au dreptul să nu mai raporteze informaţiile care fac obiectul aplicării unor praguri începând cu următoarea dată de referinţă, în cazul în care s-au situat sub pragurile relevante la trei date de referinţă consecutive.
Secţiunea 3
Formatul şi frecvenţa raportării cu privire la fondurile
proprii şi la cerinţele de fonduri proprii
14. Raportarea fondurilor proprii şi a cerinţelor de fonduri proprii se efectuează prin prezentarea următoarelor rapoarte:
1) rapoartele privind fondurile proprii şi cerinţele de fonduri proprii, astfel cum se specifică în formularele C 01.00-C 04.00, în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestora – cu o frecvenţă lunară (anexa 1);
2) raportul privind expunerile la riscul de credit care sunt tratate în conformitate cu abordarea standardizată, astfel cum se specifică în formularul C 07.00, în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestuia – cu o frecvenţă lunară (anexa 2);
3) raportul privind riscul de decontare/livrare, astfel cum se specifică în formularul C 11.00, în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestuia – cu o frecvenţă lunară (anexa 3);
4) raportul privind cerinţele de fonduri proprii şi pierderile legate de riscurile operaţionale, astfel cum se specifică în formularul C 16.00, în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestuia – cu o frecvenţă trimestrială (anexa 4);
5) raportul privind pierderile materiale legate de riscurile operaţionale – cu o frecvenţă semestrială (anexa 5), în următorul mod:
a) băncile care calculează cerinţele de fonduri proprii legate de riscurile operaţionale în conformitate cu capitolul 3 din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate raportează aceste informaţii astfel cum se specifică în formularul C 17.00, în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestuia din anexa 5;
b) băncile care calculează cerinţele de fonduri proprii legate de riscurile operaţionale în conformitate cu capitolul 3 din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate şi pentru care totalul activelor din bilanţul individual reprezintă o pondere mai mică de 1% din suma totalurilor activelor din bilanţurile individuale ale tuturor băncilor din Republica Moldova raportează numai informaţiile specificate în formularul C 17.00, în conformitate cu instrucţiunile de la punctul 20 secţiunea 1 din anexa 5 aferente completării acestuia. Totalul cifrelor din bilanţ se bazează pe cifrele de la sfârşitul exerciţiului pentru anul anterior anului care precedă data de referinţă. Se aplică criteriile de intrare şi de ieşire prevăzute la secţiunea 2;
c) băncile care calculează cerinţele de fonduri proprii legate de riscurile operaţionale în conformitate cu capitolul 2 din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate sunt pe deplin exceptate de la obligaţia de a raporta informaţiile în formularul C 17.00, în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestuia.
6) rapoartele privind cerinţele de fonduri proprii legate de riscul de piaţă, astfel cum se specifică în formularele C 18.00 (anexa 6) şi formularele C 20.00-C 23.00 (anexele 7-10) în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestora – cu o frecvenţă lunară.7)
Anexa 1 la Instrucţiunea cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere
PREZENTAREA GENERALĂ A ADECVĂRII CAPITALULUI (CA)
1. Formularele CA conţin informaţii despre numărător (fonduri proprii totale, fonduri proprii de nivel 1, fonduri proprii de nivel 1 de bază) şi numitor (cerinţele de fonduri proprii), astfel cum este definit în Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.109 din 24 mai 2018 şi se împart în: 1) Formularul CA1 cuprinde cuantumul fondurilor proprii ale băncii, defalcat pe posturile necesare pentru a obţine respectivul cuantum. 2) Formularul CA2 prezintă un rezumat al cuantumurilor totale ale expunerilor la risc,. 3) Formularul CA3 conţine ratele pentru fondurile proprii ale băncii, precum şi alte date conexe. 4) Formularul CA4 conţine elementele memorandum necesare pentru calcularea elementelor din CA1, precum şi informaţii cu privire la amortizoarele de capital. 2. Informaţiile din numitor sunt legate de rezultatele finale raportate în formularele corespunzătoare pentru calculul cuantumului total al expunerii la risc. 3. Orice cuantum care majorează fondurile proprii sau cerinţele de capital se raportează ca o valoare pozitivă, iar cuantumul care reduce totalul fondurilor proprii sau cerinţele de capital se raportează ca o valoare negativă. În cazul în care există un semn minus (-) în faţa unui post, nu se va raporta nicio valoare pozitivă pentru postul în cauză. 4. În sensul prezentei anexe, prin referirea la termenul „regulament” se va subînţelege referirea la Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital, aprobată prin Hotărârea comitetului executive al Băncii Naţionale a Moldovei nr.109 din 24 mai 2018, dacă în modul de completare nu este prevăzut altfel iar prin referirea la termenul F 01.00 se va subînţelege referirea la raportul F 01.00 – Bilanţ (situaţia poziţiei financiare) din Instrucţiunea privind modul de întocmire şi prezentare de către bănci a rapoartelor FINREP la nivel individual, aprobată prin Hotărârea comitetului executive al Băncii Naţionale a Moldovei nr.42 din 2 martie 2018 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind modul de întocmire şi prezentare de către bănci a rapoartelor FINREP la nivel individual (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.95-104 art.425).
Formatul raportului C 01.00
Codul băncii_________________________
Perioada de raportare_________________ Formular C01.00
C 01.00 – FONDURI PROPRII (CA1)
| |||
Rînd | ID | Element | Valoare |
010 | 1 | FONDURI PROPRII | |
015 | 1.1 | FONDURI PROPRII DE NIVEL 1 | |
020 | 1.1.1. | FONDURI PROPRII DE NIVEL 1 DE BAZĂ | |
030 | 1.1.1.1 | Instrumente de capital eligibile drept fonduri proprii de nivel 1 de bază | |
040 | 1.1.1.1.1 | Instrumente de capital plătite | |
045 | 1.1.1.1.1* | Din care: Instrumente de capital subscrise de autorităţile publice în situaţii de urgenţă | |
050 | 1.1.1.1.2* | Element memorandum: instrumente de capital care nu sunt eligibile | |
060 | 1.1.1.1.3 | Prime de emisiune | |
070 | 1.1.1.1.4 | (-) Instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază | |
080 | 1.1.1.1.4.1 | (-) Deţineri directe de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază | |
090 | 1.1.1.1.4.2 | (-) Deţineri indirecte de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază | |
091 | 1.1.1.1.4.3 | (-) Deţineri sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază | |
092 | 1.1.1.1.5 | (-) Obligaţii reale sau contingente de a cumpăra instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază | |
130 | 1.1.1.2 | Rezultatul reportat | |
140 | 1.1.1.2.1 | Rezultatul reportat din anii anteriori | |
150 | 1.1.1.2.2 | Profitul sau pierderea eligibil(ă) | |
160 | 1.1.1.2.2.1 | Profit sau pierdere atribuibil(ă) deţinătorilor capitalurilor proprii ale întreprinderii-mamă | |
170 | 1.1.1.2.2.2 | (-) Partea din profiturile intermediare sau din cele de sfârşit de exerciţiu financiar care nu este eligibilă | |
180 | 1.1.1.3 | Alte elemente ale rezultatului global acumulate | |
200 | 1.1.1.4 | Alte rezerve | |
230 | 1.1.1.7 | Interese minoritare incluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază | x |
250 | 1.1.1.9 | Ajustări ale fondurilor proprii de nivel 1 de bază datorate filtrelor prudenţiale | |
260 | 1.1.1.9.1 | (-) Creşteri ale capitalurilor proprii care rezultă din active securitizate | x |
270 | 1.1.1.9.2 | Rezerva din operaţiuni de acoperire a fluxurilor de trezorerie | |
280 | 1.1.1.9.3 | Câştiguri şi pierderi cumulate datorate unor modificări ale propriului risc de credit pentru datoriile evaluate la valoarea justă | |
285 | 1.1.1.9.4 | Câştiguri şi pierderi la valoarea justă care rezultă din propriul risc de credit al băncii în legătură cu datoriile aferente instrumentelor derivate | |
290 | 1.1.1.9.5 | (-) Ajustări de valoare datorate cerinţelor de evaluare prudentă | |
295 | 1.1.1.9.6 | (-) Diferenţa pozitivă dintre reducerile pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale şi mărimea reducerilor pentru pierderi din deprecierea activelor şi a provizioanelor pentru pierderi | |
300 | 1.1.1.10 | (-) Fondul comercial | |
310 | 1.1.1.10.1 | (-) Fondul comercial contabilizat drept imobilizări necorporale | |
320 | 1.1.1.10.2 | (-) Fondul comercial inclus în evaluarea investiţiilor semnificative | |
330 | 1.1.1.10.3 | Datoriile privind impozitul amânat asociate fondului comercial | |
340 | 1.1.1.11 | (-) Alte active necorporale | |
350 | 1.1.1.11.1 | (-) Alte active necorporale înainte de deducerea datoriilor privind impozitul amânat | |
360 | 1.1.1.11.2 | Datoriile privind impozitul amânat asociate altor active necorporale | |
370 | 1.1.1.12 | (-) Creanţe privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi nu decurg din diferenţele temporare din care se deduc datoriile asociate privind impozitul amânat | |
380 | 1.1.1.13 | (-) Deficitul ajustărilor, în cadrul abordării IRB, pentru riscul de credit în funcţie de pierderile aşteptate | x |
390 | 1.1.1.14 | (-) Activele fondului de pensii cu beneficii determinate | |
400 | 1.1.1.14.1 | (-) Activele fondului de pensii cu beneficii determinate | |
410 | 1.1.1.14.2 | Datoriile privind impozitul amânat asociate activelor fondului de pensii cu beneficii determinate | |
420 | 1.1.1.14.3 | Activele fondului de pensii cu beneficii determinate pe care banca are capacitatea de a le utiliza fără restricţii | |
430 | 1.1.1.15 | (-) Deţineri reciproce în fonduri proprii de nivel 1 de bază | |
440 | 1.1.1.16 | (-) Valoarea deducerilor din elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar care depăşeşte fondurile proprii de nivel 1 suplimentar | |
460 | 1.1.1.18 | (-) Poziţii din securitizare care pot fi, ca alternativă, supuse unei ponderi de risc de 1000% | x |
470 | 1.1.1.19 | (-) Tranzacţii incomplete care pot fi, ca alternativă, supuse unei ponderi de risc de 1000% | |
471 | 1.1.1.20 | (-) Poziţii dintr-un coş de expuneri pentru care o bancă nu poate determina ponderea de risc aplicând abordarea IRB şi care pot fi, ca alternativă, supuse unei ponderi de risc de 1000% | x |
472 | 1.1.1.21 | (-) Expuneri provenind din titluri de capital în cadrul unei abordări bazate pe modele interne care pot fi, ca alternativă, supuse unei ponderi de risc de 1000% | x |
480 | 1.1.1.22 | (-) Instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
490 | 1.1.1.23 | (-) Creanţele deductibile privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare | |
500 | 1.1.1.24 | (-) Instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
510 | 1.1.1.25 | (-) Cuantum care depăşeşte pragul de 17,65% | |
524 | 1.1.1.27 | (-) Deduceri suplimentare din fondurile proprii de nivel 1 de bază | |
529 | 1.1.1.28 | Elemente ale fondurilor proprii de nivel 1 de bază sau deduceri din acestea – altele | |
530 | 1.1.2 | FONDURI PROPRII DE NIVEL 1 SUPLIMENTAR | |
540 | 1.1.2.1 | Instrumente de capital eligibile drept fonduri proprii de nivel 1 suplimentar | |
550 | 1.1.2.1.1 | Instrumente de capital plătite | |
560 | 1.1.2.1.2* | Element memorandum: instrumente de capital care nu sunt eligibile | |
570 | 1.1.2.1.3 | Prime de emisiune | |
580 | 1.1.2.1.4 | (-) Instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar | |
590 | 1.1.2.1.4.1 | (-) Deţineri directe de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar | |
620 | 1.1.2.1.4.2 | (-) Deţineri indirecte de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar | |
621 | 1.1.2.1.4.3 | (-) Deţineri sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar | |
622 | 1.1.2.1.5 | (-) Obligaţii reale sau contingente de a cumpăra instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar | |
670 | 1.1.2.3 | Instrumente emise de filiale care sunt recunoscute în fondurile proprii de nivel 1 suplimentar | x |
690 | 1.1.2.5 | (-) Deţineri reciproce în fonduri proprii de nivel 1 suplimentar | |
700 | 1.1.2.6 | (-) Instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
710 | 1.1.2.7 | (-) Instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
720 | 1.1.2.8 | (-) Valoarea deducerilor din elementele de fonduri proprii de nivel 2 care depăşeşte fondurile proprii de nivel 2 | |
740 | 1.1.2.10 | Valoarea deducerilor din elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar care depăşeşte fondurile proprii de nivel 1 suplimentar (deduse din fondurile proprii de nivel 1 de bază) | |
744 | 1.1.2.11 | (-) Deduceri suplimentare din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar | |
748 | 1.1.2.12 | Elemente ale fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar sau deduceri din acestea – altele | |
750 | 1.2 | FONDURI PROPRII DE NIVEL 2 | |
760 | 1.2.1 | Instrumente de capital şi împrumuturi subordonate eligibile drept fonduri proprii de nivel 2 | |
770 | 1.2.1.1 | Instrumente de capital plătite şi împrumuturi subordonate | |
780 | 1.2.1.2* | Element memorandum: instrumente de capital şi împrumuturi subordonate neeligibile | |
790 | 1.2.1.3 | Prime de emisiune | |
800 | 1.2.1.4 | (-) Instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 2 | |
810 | 1.2.1.4.1 | (-) Deţineri directe de instrumente de fonduri proprii de nivel 2 | |
840 | 1.2.1.4.2 | (-) Deţineri indirecte de instrumente de fonduri proprii de nivel 2 | |
841 | 1.2.1.4.3 | (-) Deţineri sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 2 | |
842 | 1.2.1.5 | (-) Obligaţii reale sau contingente de a cumpăra instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 2 | |
890 | 1.2.3 | Instrumente emise de filiale care sunt recunoscute în fondurile proprii de nivel 2 | x |
910 | 1.2.5 | Excesul provizioanelor, conform abordării IRB, în raport cu pierderile eligibile aşteptate | x |
920 | 1.2.6 | Ajustările generale pentru riscul de credit prevăzute de abordarea standard | |
930 | 1.2.7 | (-) Deţineri reciproce în fonduri proprii de nivel 2 | |
940 | 1.2.8 | (-) Instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
950 | 1.2.9 | (-) Instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
970 | 1.2.11 | Elemente care trebuie deduse din elementele de fonduri proprii de nivel 2 care depăşesc fondurile proprii de nivel 2 (deduse din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar) | |
974 | 1.2.12 | (-) Deduceri suplimentare din fondurile proprii de nivel 2 | |
978 | 1.2.13 | Elemente ale fondurilor proprii de nivel 2 sau deduceri din acestea – altele |
Modul de completare a raportului C 01.00 – FONDURI PROPRII (CA1)
Instrucţiuni privind anumite poziţii
| ||
Rând | Referinţe juridice şi instrucţiuni | |
010 | 1. Fonduri proprii
Punctul 5 din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital (în continuare – regulament). Fondurile proprii ale unei bănci sunt constituite din suma fondurilor proprii de nivel 1 şi a fondurilor proprii de nivel 2. | |
015 | 1.1 Fonduri proprii de nivel 1
Punctul 6 din regulament. Fondurile proprii de nivel 1 ale unei bănci sunt constituite din suma fondurilor proprii de nivel 1 de bază şi a fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar ale băncii. | |
020 | 1.1.1 Fonduri proprii de nivel 1 de bază
Punctul 7 din regulament. Fondurile proprii de nivel 1 de bază ale unei bănci constau în elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază după aplicarea ajustărilor prevăzute la punctele 26-29, a deducerilor în temeiul punctului 30 şi a derogărilor şi alternativelor prevăzute la punctele 63-67 şi la punctul 125 din regulament. | |
030 | 1.1.1.1 Instrumente de capital eligibile drept fonduri proprii de nivel 1 de bază
Punctul 10 subpunctele 1) şi 2), punctele 16-24, punctul 30 subpunctul 6) şi punctul 51 din regulament. | |
040 | 1.1.1.1.1 Instrumente de capital plătite
Punctul 10 subpunctul 1) şi punctele 16-25 din regulament. Nu este inclusă prima de emisiune aferentă instrumentelor. Instrumentele de capital subscrise de autorităţile publice în situaţii de urgenţă sunt incluse în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile de la punctul 25 din regulament. | |
045 | 1.1.1.1.1* Din care: Instrumentele de capital subscrise de autorităţile publice în situaţii de urgenţă
Punctul 25 din regulament. Se reflectă instrumentele de capital subscrise de autorităţile publice în situaţii de urgenţă care corespund condiţiilor din regulament şi care sunt incluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază. | |
050 | 1.1.1.1.2* Element memorandum: Instrumente de capital care nu sunt eligibile
Punctul 16 subpunctele 2), 12) şi 13) din regulament. Condiţiile de la punctele respective reflectă diferitele situaţii ale capitalului care sunt reversibile şi, prin urmare, cuantumul raportat la această poziţie poate fi eligibil în perioadele ulterioare. Cuantumul care trebuie raportat nu include prima de emisiune aferentă instrumentelor. | |
060 | 1.1.1.1.3 Prime de emisiune
Punctul 10 subpunctul 2) din regulament. Prima de emisiune are acelaşi înţeles ca în standardul contabil aplicabil. Cuantumul care urmează să fie raportat la acest post trebuie să fie partea referitoare la „Instrumentele de capital plătite”. | |
070 | 1.1.1.1.4 (-) Instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază
Punctul 30 subpunctul 6) şi punctul 51 din regulament. Se reflectă fondurile proprii de nivel 1 de bază deţinute de bancă la data raportării, sub rezerva excepţiilor prevăzute la punctul 51 din regulament. Deţinerile de acţiuni incluse ca „instrumente de capital care nu sunt eligibile” nu trebuie raportate la acest rând. Cuantumul care trebuie raportat include prima de emisiune aferentă acţiunilor proprii. Obligaţiile reale sau contingente de a cumpăra instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază nu se raportează în posturile 1.1.1.1.4-1.1.1.1.4.3, dar sunt raportate separat la postul 1.1.1.1.5. | |
080 | 1.1.1.1.4.1 (-) Deţineri directe de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază
Punctul 30 subpunctul 6) şi punctul 51 din regulament. Instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază incluse în postul 1.1.1.1 deţinute de instituţiile grupului consolidat. Cuantumul care trebuie raportat include deţinerile din portofoliul de tranzacţionare calculate pe baza poziţiei nete lungi, astfel cum se menţionează la punctul 51 din regulament. | |
090 | 1.1.1.1.4.2 (-) Deţineri indirecte de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază
Punctul 30 subpunctul 6) şi punctul 51 din regulament. | |
091 | 1.1.1.1.4.3 (-) Deţineri sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază
Punctul 30 subpunctul 6) şi punctul 51 din regulament. | |
092 | 1.1.1.1.5 (-) Obligaţii reale sau contingente de a cumpăra instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază
Punctul 30 subpunctul 6) şi punctul 51 din regulament. Se reflectă instrumentele proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază pe care o bancă are obligaţia reală sau contingentă de a le achiziţiona în temeiul unei obligaţii contractuale existente, pe care trebuie să le deducă. | |
130 | 1.1.1.2 Rezultatul reportat Punctul 10 subpunctul 3) şi punctul 12 din regulament. Rezultatul reportat include rezultatul reportat din anul anterior plus profiturile intermediare sau pe cele de sfârşit de exerciţiu financiar care sunt eligibile. | |
140 | 1.1.1.2.1 Rezultatul reportat din anii anteriori
Punctul 10 subpunctul 3) din regulament. | |
150 | 1.1.1.2.2 Profitul sau pierderea eligibil(ă)
Punctul 13 şi punctul 30 subpunctul 1) din regulament. Punctul 13 din regulament permite includerea, ca rezultat reportat, a profiturilor intermediare sau a celor de sfârşit de exerciţiu financiar, cu aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile din regulament. Pe de altă parte, pierderile se deduc din fondurile proprii de nivel 1 de bază, astfel cum se menţionează la punctul 30 subpunctul 1) din regulament. | |
160 | 1.1.1.2.2.1 Profit sau pierdere atribuibil(ă) deţinătorilor capitalurilor proprii ale întreprinderii-mamă
Punctul 13 şi punctul 30 subpunctul 1) din regulament. Cuantumul care trebuie raportat este cel al profitului sau al pierderii raportat(e) în contul de profit şi pierdere. | |
170 | 1.1.1.2.2.2 (-) Partea din profiturile intermediare sau din cele de sfârşit de exerciţiu financiar care nu este eligibilă
Punctul 13 din regulament. În cazul în care, în perioada de referinţă, banca a raportat pierderi în acest rând nu se va reflecta nicio cifră. În cazul în care banca raportează un profit, se va raporta partea care nu este eligibilă, în conformitate cu prevederile regulamentului, şi anume profiturile care nu au făcut obiectul unui audit şi obligaţiile sau dividendele previzibile. În caz de profit, cuantumul care urmează să fie dedus este cel puţin cel al dividendelor intermediare. | |
180 | 1.1.1.3 Alte elemente ale rezultatului global acumulate
Punctul 10 subpunctul 4) din regulament. Cuantumul care trebuie raportat se stabileşte în conformitate cu punctul 36 din regulament şi nu va include niciun impozit previzibil la momentul calculării şi înainte de aplicarea filtrelor prudenţiale. | |
200 | 1.1.1.4 Alte rezerve
Punctul 10 subpunctul 5) din regulament. La acest post se reflectă rezervele, care fac obiectul obligaţiilor de publicare în temeiul Standardelor Internaţional de Raportare Financiară, cu excepţia sumelor deja incluse în alte elemente ale rezultatului global acumulate sau în rezultatul reportat. Cuantumul care trebuie raportat nu include niciun impozit previzibil la momentul calculării. | |
230 | 1.1.1.7 Interese minoritare incluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază | X |
250 | 1.1.1.9 Ajustări ale fondurilor proprii de nivel 1 de bază datorate filtrelor prudenţiale
Punctele 26-29 din regulament. | |
260 | 1.1.1.9.1 (-) Creşteri ale capitalurilor proprii care rezultă din active securitizate | X |
270 | 1.1.1.9.2 Rezerva din operaţiuni de acoperire a fluxurilor de trezorerie
Punctul 26 subpunctul 1) din regulament. Cuantumul care trebuie raportat poate fi pozitiv sau negativ. Acesta este pozitiv în cazul în care acoperirile fluxurilor de trezorerie au drept rezultat o pierdere (adică în cazul în care acestea reduc nivelul capitalurilor proprii contabilizate) şi viceversa. Astfel, semnul trebuie să fie opus celui utilizat în situaţiile contabile. Cuantumul nu va include niciun impozit previzibil la momentul calculării. | |
280 | 1.1.1.9.3 Câştiguri şi pierderi cumulate datorate unor modificări ale propriului risc de credit pentru datoriile evaluate la valoarea justă
Punctul 26 subpunctul 2) din regulament. Cuantumul care trebuie raportat poate fi pozitiv sau negativ. Acesta este pozitiv dacă există o pierdere ca urmare a unor modificări ale propriului risc de credit (adică în cazul în care se reduce nivelul capitalurilor proprii contabilizate) şi viceversa. Astfel, semnul trebuie să fie opus celui utilizat în situaţiile contabile. Profitul care nu a făcut obiectul unui audit nu este inclus la acest post. | |
285 | 1.1.1.9.4 Câştiguri şi pierderi la valoarea justă care rezultă din propriul risc de credit al băncii în legătură cu datoriile aferente instrumentelor derivate
Punctul 25 subpunctul 3) şi punctul 26 din regulament. Cuantumul care trebuie raportat poate fi pozitiv sau negativ. Acesta este pozitiv dacă există o pierdere datorată unor modificări ale propriului risc de credit şi viceversa. Astfel, semnul trebuie să fie opus celui utilizat în situaţiile contabile. Profitul care nu a făcut obiectul unui audit nu este inclus la acest post. | |
290 | 1.1.1.9.5 (-) Ajustări de valoare datorate cerinţelor de evaluare prudentă
Punctul 28 subpunctul 1) din regulament. Se reflectă ajustările valorii juste a expunerilor incluse în portofoliul de tranzacţionare sau în cel netranzacţionabil datorate unor standarde mai stricte pentru evaluarea prudentă stabilită în Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
295 | 1.1.1.9.6 (-) Diferenţa pozitivă dintre reducerile pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale şi mărimea reducerilor pentru pierderi din deprecierea activelor şi a provizioanelor pentru pierderi
Punctul 28 subpunctul 2) din regulament. Se reflectă diferenţa pozitivă dintre reducerile pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale, calculate conform Regulamentului cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi mărimea reducerilor pentru pierderi din deprecierea aceloraşi active şi a provizioanelor pentru pierderi la aceleaşi angajamente condiţionale formate conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară. | |
300 | 1.1.1.10 (-) Fondul comercial
Punctul 30 subpunctul 2) şi punctul 37 din regulament. | |
310 | 1.1.1.10.1 (-) Fondul comercial contabilizat drept imobilizări necorporale
Punctul 30 subpunctul 2) din regulament. Fondul comercial are acelaşi înţeles ca în standardele contabile aplicabile. Cuantumul care trebuie raportat la acest post este acelaşi cu cel raportat în bilanţ (F 01.00). | |
320 | 1.1.1.10.2 (-) Fondul comercial inclus în evaluarea investiţiilor semnificative
Punctul 37 subpunctul 2) şi punctul 52 din regulament. | |
330 | 1.1.1.10.3 Datoriile privind impozitul amânat asociate fondului comercial
Punctul 37 subpunctul 2) din regulament. Cuantumul datoriilor privind impozitul amânat asociate fondului comercial care s-ar stinge în cazul în care fondul comercial s-ar deprecia sau ar fi derecunoscut în conformitate cu standardele contabile aplicabile. | |
340 | 1.1.1.11 (-) Alte active necorporale
Punctul 30 subpunctul 2) şi punctul 37 subpunctul 1) din regulament. Alte active necorporale sunt activele necorporale din standardul contabil aplicabil, minus fondul comercial, în funcţie de standardul contabil aplicabil. | |
350 | 1.1.1.11.1 (-) Alte active necorporale înainte de deducerea datoriilor privind impozitul amânat
Punctul 30 subpunctul 2) din regulament. Alte active necorporale sunt activele necorporale din standardul contabil aplicabil, minus fondul comercial, în funcţie, de asemenea, de standardul contabil aplicabil. Cuantumul care trebuie raportat la această rubrică corespunde cuantumului raportat în bilanţ (F 01.00) pentru activele necorporale, altele decât fondul comercial. | |
360 | 1.1.1.11.2 Datoriile privind impozitul amânat asociate altor active necorporale
Punctul 37 subpunctul 1) din regulament. Cuantumul datoriilor privind impozitul amânat care s-ar stinge în cazul în care activele necorporale, altele decât fondul comercial, s-ar deprecia sau ar fi derecunoscute în conformitate cu standardele contabile aplicabile. | |
370 | 1.1.1.12 (-) Creanţe privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi nu decurg din diferenţele temporare din care se deduc datoriile asociate privind impozitul amânat
Punctul 30 subpunctul 3) din regulament. | |
380 | 1.1.1.13 (-) Deficitul ajustărilor, în cadrul abordării IRB, pentru riscul de credit în funcţie de pierderile aşteptate | X |
390 | 1.1.1.14 (-) Activele fondului de pensii cu beneficii determinate
Punctul 30 subpunctul 4), punctul 47 şi 48 din regulament. | |
400 | 1.1.1.14.1 (-) Activele fondului de pensii cu beneficii determinate
Punctul 30 subpunctul 4) din regulament. Activele fondului de pensii cu beneficii determinate sunt definite drept „activele unui plan sau fond de pensii cu beneficii determinate, după caz, calculate după ce s-a scăzut cuantumul obligaţiilor care decurg din acelaşi fond sau plan”. Cuantumul care trebuie raportat la această rubrică corespunde cuantumului raportat în bilanţ (F 01.00) (dacă s-a raportat separat). | |
410 | 1.1.1.14.2 Datoriile privind impozitul amânat asociate activelor fondului de pensii cu beneficii determinate
Punctul 47 subpunctul 1) din regulament. Cuantumul datoriilor privind impozitul amânat care s-ar stinge în cazul în care activele fondului de pensii cu beneficii determinate s-ar deprecia sau ar fi derecunoscute în conformitate cu standardele contabile aplicabile. | |
420 | 1.1.1.14.3 Activele fondului de pensii cu beneficii determinate pe care banca are capacitatea de a le utiliza fără restricţii
Punctul 47 subpunctul 2) din regulament. Acest post prezintă o valoare numai în cazul în care există un acord prealabil al Băncii Naţionale a Moldovei de a reduce cuantumul activelor fondului de pensii cu beneficii determinate care trebuie deduse. Activele incluse la acest rând primesc o pondere de risc pentru cerinţele privind riscul de credit. | |
430 | 1.1.1.15 (-) Deţineri reciproce în fonduri proprii de nivel 1 de bază
Punctul 30 subpunctul 6) şi punctul 54 din regulament. Deţinerile în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar (astfel cum sunt definite în Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea bancară), în cazul în care există deţineri reciproce care, în opinia Băncii Naţionale a Moldovei, au fost concepute pentru a creşte în mod artificial fondurile proprii ale băncii. Cuantumul care trebuie raportat se calculează pe baza poziţiilor brute lungi şi include elementele de fonduri proprii de nivel 1 specifice societăţilor de asigurare. | |
440 | 1.1.1.16 (-) Valoarea deducerilor din elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar care depăşeşte fondurile proprii de nivel 1 suplimentar
Punctul 30 subpunctul 9) din regulament. Cuantumul care trebuie raportat este luat direct din postul „Valoarea deducerilor din elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar care depăşeşte fondurile proprii de nivel 1 suplimentar” din formularul CA 1. Cuantumul trebuie să fie dedus din fondurile proprii de nivel 1 de bază. | |
460 | 1.1.1.18 (-) Poziţii din securitizare care pot fi, ca alternativă, supuse unei ponderi de risc de 1000% | X |
470 | 1.1.1.19 (-) Tranzacţii incomplete care pot fi, ca alternativă, supuse unei ponderi de risc de 1000%
Punctul 30 subpunctul 10) din regulament. Tranzacţiilor incomplete li se aplică o pondere de risc de 1000% după 5 zile de la a doua plată contractuală sau al doilea segment al livrării până la stingerea tranzacţiei, în funcţie de cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de decontare. Ca alternativă, tranzacţiile incomplete pot fi deduse din fondurile proprii de nivel 1 de bază. În cazul din urmă, tranzacţiile incomplete se raportează la acest post. | |
471 | 1.1.1.20 (-) Poziţii dintr-un coş de expuneri pentru care o bancă nu poate determina ponderea de risc aplicând abordarea IRB şi care pot fi, ca alternativă, supuse unei ponderi de risc de 1000% | X |
472 | 1.1.1.21 (-) Expuneri provenind din titluri de capital în cadrul unei abordări bazate pe modele interne care pot fi, ca alternativă, supuse unei ponderi de risc de 1000% | X |
480 | 1.1.1.22 (-) Instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctul 30 subpunctul 7), punctele 52-60 şi punctul 126 din regulament. Acea parte a deţinerilor, de către bancă, ale unor instrumente ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă care trebuie dedusă din fondurile proprii de nivel 1 de bază. | |
490 | 1.1.1.23 (-) Creanţele deductibile privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare
Punctul 30 subpunctul 3), punctele 38-43 şi punctul 63 subpunctul 1) din regulament. Acea parte din creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare (fără partea datoriilor asociate privind impozitul amânat alocată creanţelor privind impozitul amânat care decurg din diferenţele temporare, în conformitate cu punctul 42 subpunctul 2) din regulament care trebuie dedusă aplicând pragul de 10% de la punctul 63 subpunctul 1) din regulament. | |
500 | 1.1.1.24 (-) Instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctul 30 subpunctul 8), punctele 52, 55 şi 62, punctul 63 subpunctul 2) şi punctul 126 din regulament. Acea parte a deţinerilor, de către bancă, ale unor instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, care trebuie dedusă aplicând pragul de 10% de la punctul 63 subpunctul 1) din regulament. | |
510 | 1.1.1.25 (-) Cuantum care depăşeşte pragul de 17,65%
Punctul 63 din regulament. Acea parte a creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare şi acea parte a deţinerilor directe şi indirecte de către instituţie de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar | |
524 | 1.1.1.27 Deduceri suplimentare din fondurile proprii de nivel 1 de bază
Deduceri suplimentare din fondurile proprii de nivel 1 de bază efectuate în temeiul articolului 60, alin.(7) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor şi punctul 3 din regulament. | |
529 | 1.1.1.28 Elemente ale fondurilor proprii de nivel 1 de bază sau deduceri din acestea – altele
Acest rând are ca scop să ofere flexibilitate exclusiv în scopul raportării şi se completează doar în cazul în care un element de capital al fondurilor proprii de nivel 1 de bază sau o deducere a unui element al fondurilor proprii de nivel 1 de bază nu se poate înscrie într-unul din rândurile 020-524. | |
530 | 1.1.2 FONDURI PROPRII DE NIVEL 1 SUPLIMENTAR | |
540 | 1.1.2.1 Instrumente de capital eligibile drept fonduri proprii de nivel 1 suplimentar
Punctul 68 subpunctul 1), punctele 70-79, punctul 87 subpunctul 1) şi punctul 88 din regulament. | |
550 | 1.1.2.1.1 Instrumente de capital plătite
Punctul 68 subpunctul 1) şi punctele 70-79 din regulament. Cuantumul care trebuie raportat nu include prima de emisiune aferentă instrumentelor. | |
560 | 1.1.2.1.2 (*) Element memorandum: Instrumente de capital care nu sunt eligibile
Punctul 70 subpunctele 3), 5) şi 6) din regulament. Condiţiile de la punctele respective reflectă diferitele situaţii ale capitalului care sunt reversibile şi, prin urmare, cuantumul raportat aici poate fi eligibil în perioadele ulterioare. Cuantumul care trebuie raportat nu include prima de emisiune aferentă instrumentelor. | |
570 | 1.1.2.1.3 Prime de emisiune
Punctul 68 subpunctul 2) din regulament. Cuantumul care urmează să fie raportat la acest post trebuie să fie partea referitoare la „Instrumentele de capital plătite”. | |
580 | 1.1.2.1.4 (-) Instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar
Punctul 70 subpunctul 2), punctul 87 subpunctul 1) şi punctul 88 din regulament. Instrumentele proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar deţinute de bancă la data raportării, sub rezerva excepţiilor prevăzute la punctul 88 din regulament. Deţinerile de acţiuni incluse ca „instrumente de capital care nu sunt eligibile” nu trebuie raportate la acest rând. Cuantumul care trebuie raportat include prima de emisiune aferentă acţiunilor proprii. Posturile 1.1.2.1.4-1.1.2.1.4.3 nu includ obligaţiile reale sau contingente de a cumpăra instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază. Obligaţiile reale sau contingente de a cumpăra instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sunt raportate separat la postul 1.1.2.1.5. | |
590 | 1.1.2.1.4.1 (-) Deţineri directe de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar
Punctul 70 subpunctul 2), punctul 87 subpunctul 1) şi punctul 88 din regulament. Fondurile proprii de nivel 1 suplimentar incluse la postul 1.1.2.1.1 deţinute de instituţiile grupului consolidat. | |
620 | 1.1.2.1.4.2 (-) Deţineri indirecte de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar
Punctul 70 subpunctul 2) litera b), punctul 87 subpunctul 1) şi punctul 88 din regulament. | |
621 | 1.1.2.1.4.3 (-) Deţineri sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar
Punctul 70 subpunctul 2), punctul 87 subpunctul 1) şi punctul 88 din regulament. | |
622 | 1.1.2.1.5 (-) Obligaţii reale sau contingente de a cumpăra instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar
Punctul 87 subpunctul 1) şi punctul 88 din regulament. În conformitate cu punctul 87 subpunctul 1), instrumentele proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar pe care banca ar putea fi obligată să le achiziţioneze ca rezultat al unor obligaţii contractuale existente se deduc. | |
670 | 1.1.2.3 Instrumente emise de filiale care sunt recunoscute în fondurile proprii de nivel 1 suplimentar | X |
690 | 1.1.2.5 (-) Deţineri reciproce în fonduri proprii de nivel 1 suplimentar
Punctul 87 subpunctul 2) şi punctul 89 din regulament. Deţinerile de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în cazul în care există deţineri reciproce care, în opinia Băncii Naţionale a Moldovei, au fost concepute pentru a creşte în mod artificial fondurile proprii ale băncii. | |
700 | 1.1.2.6 (-) Instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctul 87 subpunctul 3), punctele 90-95 şi punctul 126 din regulament. Acea parte a deţinerilor de către bancă ale unor instrumente ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, care trebuie dedusă din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar. | |
710 | 1.1.2.7 (-) Instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctul 87 subpunctul 4), punctul 90 şi punctul 126 din regulament. Deţinerile de către bancă ale unor instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă trebuie deduse în totalitate. | |
720 | 1.1.2.8 (-) Valoarea deducerilor din elementele de fonduri proprii de nivel 2 care depăşeşte fondurile proprii de nivel 2
Punctul 87 subpunctul 5) din regulament. Cuantumul care trebuie raportat este preluat direct din formularul CA1, poziţia 970. | |
740 | 1.1.2.10 Valoarea deducerilor din elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar care depăşeşte fondurile proprii de nivel 1 suplimentar (deduse din fondurile proprii de nivel 1 de bază)
Punctul 30 subpunctul 9) din regulament. Fondurile proprii de nivel 1 suplimentar nu pot fi negative, însă este posibil ca deducerile din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar să fie mai mari decât fondurile proprii de nivel 1 suplimentar plus primele de emisiune aferente. Atunci când se întâmplă acest lucru, fondurile proprii de nivel 1 suplimentar trebuie să fie egale cu zero, iar surplusul deducerilor din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar trebuie să fie dedus din fondurile proprii de nivel 1 de bază. În cazul în care acest post indică o cifră pozitivă, postul 1.1.1.16 reprezintă inversul acelei cifre. | |
744 | 1.1.2.11 (-) Deduceri suplimentare din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar
Deduceri suplimentare din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar efectuate în temeiul articolului 60, alin.(7) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor şi punctul 3 din regulament. | |
748 | 1.1.2.12 Elemente ale fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar sau deduceri din acestea – altele
Acest rând are ca scop oferirea flexibilităţii exclusiv în scopul raportării. Acest rând se completează doar în cazul în care un element al fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar sau o deducere a unui element al fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar nu se poate înscrie într-unul din rândurile 530-744. | |
750 | 1.2 FONDURI PROPRII DE NIVEL 2 | |
760 | 1.2.1 Instrumente de capital şi împrumuturi subordonate eligibile drept fonduri proprii de nivel 2
Punctul 96 subpunctul 1), punctele 97-99, punctul 100 subpunctul 1) şi punctul 102 din regulament. | |
770 | 1.2.1.1 Instrumente de capital plătite şi împrumuturi subordonate
Punctul 96 subpunctul 1), punctul 97 şi punctul 99 din regulament. Cuantumul care trebuie raportat nu include prima de emisiune aferentă instrumentelor. | |
780 | 1.2.1.2 (*) Element memorandum: Instrumente de capital şi împrumuturi subordonate neeligibile
Punctul 97 subpunctele 3), 5) şi 6) şi punctul 98 din regulament. Condiţiile de la punctele respective reflectă diferitele situaţii ale capitalului care sunt reversibile şi, prin urmare, cuantumul raportat aici poate fi eligibil în perioadele ulterioare. Cuantumul care trebuie raportat nu include prima de emisiune aferentă instrumentelor. | |
790 | 1.2.1.3 Prime de emisiune
Punctul 96 subpunctul 2) şi punctul 99 din regulament. Cuantumul care urmează să fie raportat la acest post trebuie să fie partea referitoare la „Instrumentele de capital plătite”. | |
800 | 1.2.1.4 (-) Instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 2
Punctul 97 subpunctul 2) litera a), punctul 100 subpunctul 1) şi punctul 102 din regulament. Instrumentele proprii de fonduri proprii de nivel 2 deţinute de bancă sau grupul raportor la data raportării, sub rezerva excepţiilor prevăzute la punctul 102 din regulament. Deţinerile de acţiuni incluse ca „instrumente de capital care nu sunt eligibile” nu trebuie raportate la acest rând. Cuantumul care trebuie raportat include prima de emisiune aferentă acţiunilor proprii. Posturile 1.2.1.4-1.2.1.4.3 nu includ obligaţiile reale sau contingente de a cumpăra instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 2. Obligaţiile reale sau contingente de a cumpăra instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 2 sunt raportate separat la postul 1.2.1.5. | |
810 | 1.2.1.4.1 (-) Deţineri directe de instrumente de fonduri proprii de nivel 2
Punctul 97 subpunctul 2), punctul 100 subpunctul 1) şi punctul 102 din regulament. Instrumentele de fonduri proprii de nivel 2 incluse la postul 1.2.1.1 deţinute de instituţiile grupului consolidat. | |
840 | 1.2.1.4.2 (-) Deţineri indirecte de instrumente de fonduri proprii de nivel 2
Punctul 97 subpunctul 2), punctul 100 subpunctul 1) şi punctul 102 din regulament. | |
841 | 1.2.1.4.3 (-) Deţineri sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 2
Punctul 97 subpunctul 2), punctul 100 subpunctul 1) şi punctul 102 din regulament. | |
842 | 1.2.1.5 (-) Obligaţii reale sau contingente de a cumpăra instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 2
Punctul 100 subpunctul 1) şi punctul 102 din regulament. | |
890 | 1.2.3 Instrumente emise de filiale care sunt recunoscute în fondurile proprii de nivel 2 | X |
910 | 1.2.5 Excesul provizioanelor, conform abordării IRB, în raport cu pierderile eligibile aşteptate | X |
920 | 1.2.6 Ajustările generale pentru riscul de credit prevăzute de abordarea standard
Punctul 96 subpunctul 3) din regulament. Pentru băncile care calculează cuantumurile expunerilor ponderate la risc în conformitate cu abordarea standard, acest post cuprinde ajustările generale pentru riscul de credit eligibile drept fonduri proprii de nivel 2. | |
930 | 1.2.7 (-) Deţineri reciproce în fonduri proprii de nivel 2
Punctul 100 subpunctul 2) şi punctul 103 din regulament. Deţinerile în fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în cazul în care există deţineri reciproce care, în opinia Băncii Naţionale a Moldovei, au fost concepute pentru a creşte în mod artificial fondurile proprii ale băncii. | |
940 | 1.2.8 (-) Instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctul 100 subpunctul 3), punctele 103-109 şi punctul 126 din regulament. Acea parte a deţinerilor, de către bancă, ale unor instrumente ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă care trebuie dedusă din fondurile proprii de nivel 2. | |
950 | 1.2.9 (-) Instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctul 100 subpunctul 3), punctele 103-109 şi punctul 126 din regulament. Deţinerile de către bancă ale unor instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă trebuie deduse în totalitate. | |
970 | 1.2.11 Elemente care trebuie deduse din elementele de fonduri proprii de nivel 2 care depăşesc fondurile proprii de nivel 2 (deduse din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar)
Punctul 87 subpunctul 5) din regulament. Fondurile proprii de nivel 2 nu pot fi negative, însă este posibil ca deducerile din fondurile proprii de nivel 2 să fie mai mari decât fondurile proprii de nivel 2 plus primele de emisiune aferente. Atunci când se întâmplă acest lucru, fondurile proprii de nivel 2 trebuie să fie egale cu zero, iar surplusul deducerilor din fondurile proprii de nivel 2 se deduce din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar. În cazul în care acest post indică o cifră pozitivă, postul 1.1.2.8 reprezintă inversul acelei cifre. | |
974 | 1.2.12 (-) Deduceri suplimentare din fondurile proprii de nivel 2
Deduceri suplimentare din fondurile proprii de nivel 2 efectuate în temeiul Legii nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor şi punctul 3 din regulament. | |
978 | 1.2.13 Elemente ale fondurilor proprii de nivel 2 sau deduceri din acestea – altele Acest rând asigură o flexibilitate exclusivă în scopul raportării şi se completează doar în cazul în care un element de fonduri proprii de nivel 2 sau o deducere a unui element de fonduri proprii de nivel 2 nu se poate înscrie într-unul din rândurile 750-974. |
Formatul raportului C 02.00
Codul băncii_________________________
Perioada de raportare_________________ Formular C02.00
C 02.00 – CERINŢE DE FONDURI PROPRII (CA2)
| |||
Rând | ID | Element | Valoare |
010 | 1 | CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERII LA RISC | |
040 | 1.1 | CUANTUMUL PONDERAT LA RISC ALE EXPUNERILOR PENTRU RISCUL DE CREDIT, RISCUL DE CREDIT AL CONTRAPĂRŢII ŞI TRANZACŢIILE INCOMPLETE | |
050 | 1.1.1 | Abordarea standardizată (SA) | |
060 | 1.1.1.1 | Clasele de expuneri din SA excluzând poziţiile din securitizare | |
070 | 1.1.1.1.01 | Administraţii centrale sau bănci centrale | |
080 | 1.1.1.1.02 | Administraţii regionale sau autorităţi locale | |
090 | 1.1.1.1.03 | Entităţi din sectorul public | |
100 | 1.1.1.1.04 | Bănci de dezvoltare multilaterală | |
110 | 1.1.1.1.05 | Organizaţii internaţionale | |
120 | 1.1.1.1.06 | Bănci | |
130 | 1.1.1.1.07 | Societăţi | |
140 | 1.1.1.1.08 | Retail | |
150 | 1.1.1.1.09 | Expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile | |
160 | 1.1.1.1.10 | Expuneri în stare de nerambursare | |
170 | 1.1.1.1.11 | Expuneri asociate unui risc extrem de ridicat | |
180 | 1.1.1.1.12 | Obligaţiuni garantate | x |
190 | 1.1.1.1.13 | Creanţe asupra băncilor şi societăţilor cu o evaluare de credit pe termen scurt | |
200 | 1.1.1.1.14 | Organisme de plasament colectiv (OPC) | |
210 | 1.1.1.1.15 | Titluri de capital | |
211 | 1.1.1.1.16 | Alte elemente | |
220 | 1.1.1.2 | Poziţiile din securitizare cuprinse în SA | x |
230 | 1.1.1.2* | din care: resecuritizare | x |
240 | 1.1.2 | Abordarea bazată pe modele interne de rating (IRB-internal ratings based) | x |
250 | 1.1.2.1 | Abordări IRB în care nu se utilizează nici estimări proprii ale pierderii în caz de nerambursare (LGD), nici factori de conversie | x |
260 | 1.1.2.1.01 | Administraţii centrale şi bănci centrale | x |
270 | 1.1.2.1.02 | Bănci | x |
280 | 1.1.2.1.03 | Societăţi – IMM-uri | x |
290 | 1.1.2.1.04 | Societăţi – Finanţări specializate | x |
300 | 1.1.2.1.05 | Societăţi – Altele | x |
310 | 1.1.2.2 | Abordări IRB în care se utilizează estimările proprii ale pierderii în caz de nerambursare (LGD) şi/sau factori de conversie | x |
320 | 1.1.2.2.01 | Administraţii centrale şi bănci centrale | x |
330 | 1.1.2.2.02 | Bănci | x |
340 | 1.1.2.2.03 | Societăţi – IMM-uri | x |
350 | 1.1.2.2.04 | Societăţi – Finanţări specializate | x |
360 | 1.1.2.2.05 | Societăţi – Altele | x |
370 | 1.1.2.2.06 | Retail – Expunerile IMM-urilor garantate cu bunuri imobile | x |
380 | 1.1.2.2.07 | Retail – Expunerile societăţilor, altele decât IMM-uri, garantate cu bunuri imobile | x |
390 | 1.1.2.2.08 | Retail – Expuneri eligibile reînnoibile | x |
400 | 1.1.2.2.09 | Retail – Alte IMM-uri | x |
410 | 1.1.2.2.10 | Retail – Alte societăţi, în afară de IMM-uri | x |
420 | 1.1.2.3 | Titlurile de capital din abordarea IRB | x |
430 | 1.1.2.4 | Poziţiile din securitizare cuprinse în IRB | x |
440 | 1.1.2.4* | Din care: resecuritizare | x |
450 | 1.1.2.5 | Active, altele decât cele care reprezintă creanţe de natura creditelor | x |
460 | 1.1.3 | Cuantumul expunerii la risc pentru contribuţiile la fondul de garantare al unei CPC | x |
490 | 1.2 | CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERII LA RISC PENTRU DECONTARE/LIVRARE | |
500 | 1.2.1 | Riscul de decontare/livrare din portofoliul netranzacţionabil | |
510 | 1.2.2 | Riscul de decontare/livrare din portofoliul de tranzacţionare | |
520 | 1.3 | CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERII LA RISC PENTRU RISCUL DE POZIŢIE, RISCUL VALUTAR ŞI RISCUL DE MARFĂ | |
530 | 1.3.1 | Cuantumul expunerii la risc pentru riscul de poziţie, riscul de schimb valutar şi riscul de marfă în cadrul abordărilor standardizate (SA) | |
540 | 1.3.1.1 | Instrumente de datorie tranzacţionate | |
550 | 1.3.1.2 | Titluri de capital | |
555 | 1.3.1.3 | Abordare specială pentru riscul de poziţie aferent OPC-urilor | |
556 | 1.3.1.3* | Element memorandum: OPC-uri investite exclusiv în instrumente de datorie tranzacţionate | |
557 | 1.3.1.3** | Element memorandum: OPC-uri investite exclusiv în instrumente de capital sau în instrumente mixte | |
560 | 1.3.1.4 | Schimb valutar | |
570 | 1.3.1.5 | Mărfuri | |
580 | 1.3.2 | Cuantumul expunerii la risc pentru riscul de poziţie, riscul valutar şi riscul de marfă în cadrul modelelor interne (IM) | x |
590 | 1.4 | CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERII LA RISC PENTRU RISCUL OPERAŢIONAL (OpR) | |
600 | 1.4.1 | Abordarea de bază a riscului operaţional (BIA) | |
610 | 1.4.2 | Abordarea standardizată a riscului operaţional (STA) / Abordări standardizate alternative (ASA) | |
620 | 1.4.3 | Abordari avansate de evaluare a riscului operaţional (AMA) | x |
640 | 1.6 | CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERII LA RISC PENTRU AJUSTAREA EVALUĂRII CREDITULUI | x |
650 | 1.6.1 | Metoda avansată | x |
660 | 1.6.2 | Metoda standardizată | x |
670 | 1.6.3 | Pe baza metodei expunerii iniţiale | x |
680 | 1.7 | CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERILOR LA RISC LEGAT DE EXPUNERILE MARI DIN PORTOFOLIUL DE TRANZACŢIONARE | x |
690 | 1.8 | ALTE CUANTUMURI ALE EXPUNERII LA RISC |
Modul de completare a raportului
C 02.00 – CERINŢE DE FONDURI PROPRII (CA2)
Instrucţiuni privind anumite poziţii
| ||
Rând | Referinţe juridice şi instrucţiuni | |
010 | 1. CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERII LA RISC
Punctul 132 din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital (în continuare regulament). | |
040 | 1.1 CUANTUMUL PONDERAT LA RISC ALE EXPUNERILOR PENTRU RISCUL DE CREDIT, RISCUL DE CREDIT AL CONTRAPĂRŢII ŞI TRANZACŢIILE INCOMPLETE
Punctul 132 subpunctul 1) din regulament. | |
050 | 1.1.1 Abordarea standardizată (SA)
Formularul CR SA (CR – riscul de credit) la nivelul expunerilor totale. | |
060 | 1.1.1.1 Clasele de expuneri din SA excluzând poziţiile din securitizare
Formularul CR SA la nivelul expunerilor totale. Clasele de expuneri SA sunt cele menţionate în actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, poziţiile din securitizare fiind excluse. | |
070 | 1.1.1.1.01 Administraţii centrale sau bănci centrale
A se vedea formularul CR SA | |
080 | 1.1.1.1.02 Administraţii regionale sau autorităţi locale
A se vedea formularul CR SA | |
090 | 1.1.1.1.03 Entităţi din sectorul public
A se vedea formularul CR SA | |
100 | 1.1.1.1.04 Bănci de dezvoltare multilaterală
A se vedea formularul CR SA | |
110 | 1.1.1.1.05 Organizaţii internaţionale
A se vedea formularul CR SA | |
120 | 1.1.1.1.06 Bănci
A se vedea formularul CR SA | |
130 | 1.1.1.1.07 Societăţi
A se vedea formularul CR SA | |
140 | 1.1.1.1.08 Retail
A se vedea formularul CR SA | |
150 | 1.1.1.1.09 Expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile
A se vedea formularul CR SA | |
160 | 1.1.1.1.10 Expuneri în stare de nerambursare
A se vedea formularul CR SA | |
170 | 1.1.1.1.11 Expuneri asociate unui risc extrem de ridicat
A se vedea formularul CR SA | |
180 | 1.1.1.1.12 Obligaţiuni garantate | X |
190 | 1.1.1.1.13 Creanţe asupra băncilor şi societăţilor cu o evaluare de credit pe termen scurt
A se vedea formularul CR SA | |
200 | 1.1.1.1.14 Organisme de plasament colectiv (OPC)
A se vedea formularul CR SA | |
210 | 1.1.1.1.15 Titluri de capital
A se vedea formularul CR SA | |
211 | 1.1.1.1.16 Alte elemente
A se vedea formularul CR SA | |
220 | 1.1.1.2 Poziţiile din securitizare cuprinse în SA | X |
230 | 1.1.1.2.* Din care: resecuritizare | X |
240 | 1.1.2 Abordarea bazată pe modele interne de rating (IRB – internal ratings based) | X |
250 | 1.1.2.1 Abordări IRB în care nu se utilizează nici estimări proprii ale pierderii în caz de nerambursare (LGD), nici factori de conversie | X |
260 | 1.1.2.1.01 Administraţii centrale şi bănci centrale | X |
270 | 1.1.2.1.02 Bănci | X |
280 | 1.1.2.1.03 Societăţi – IMM-uri | X |
290 | 1.1.2.1.04 Societăţi – Finanţări specializate | X |
300 | 1.1.2.1.05 Societăţi – Altele | X |
310 | 1.1.2.2 Abordări IRB în care se utilizează estimările proprii ale pierderii în caz de nerambursare (LGD) şi/sau factori de conversie | X |
320 | 1.1.2.2.01 Administraţii centrale şi bănci centrale | X |
330 | 1.1.2.2.02 Bănci | X |
340 | 1.1.2.2.03 Societăţi – IMM-uri | X |
350 | 1.1.2.2.04 Societăţi – Finanţări specializate | X |
360 | 1.1.2.2.05 Societăţi – Altele | X |
370 | 1.1.2.2.06 Retail – Expunerile IMM-urilor garantate cu bunuri imobile | X |
380 | 1.1.2.2.07 Retail – Expunerile societăţilor, altele decât IMM-uri, garantate cu bunuri imobile | X |
390 | 1.1.2.2.08 Retail – Expuneri eligibile reînnoibile | X |
400 | 1.1.2.2.09 Retail – Alte IMM-uri | X |
410 | 1.1.2.2.10 Retail – Alte societăţi, în afară de IMM-uri | X |
420 | 1.1.2.3 Titlurile de capital din abordarea IRB | X |
430 | 1.1.2.4 Poziţiile din securitizare cuprinse în IRB | X |
440 | 1.1.2.4* Din care: resecuritizare | X |
450 | 1.1.2.5 Active, altele decât cele care reprezintă creanţe de natura creditelor | X |
460 | 1.1.3 Cuantumul expunerii la risc pentru contribuţiile la fondul de garantare al unei CPC | X |
490 | 1.2 CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERII LA RISC PENTRU DECONTARE/LIVRARE
Punctul 132 subpunctul 3) şi punctul 133 subpunctul 2) din regulament. | |
500 | 1.2.1 Riscul de decontare/livrare din portofoliul netranzacţionabil
A se vedea formularul CR SETT | |
510 | 1.2.2 Riscul de decontare/livrare din portofoliul de tranzacţionare
A se vedea formularul CR SETT | |
520 | 1.3 CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERII LA RISC PENTRU RISCUL DE POZIŢIE, RISCUL VALUTAR ŞI RISCUL DE MARFĂ
Punctul 132 subpunctele 2) şi 3) şi punctul 133 subpunctul 2) din regulament. | |
530 | 1.3.1 Cuantumul expunerii la risc pentru riscul de poziţie, riscul de schimb valutar şi riscul de marfă în cadrul abordărilor standardizate (SA) | |
540 | 1.3.1.1 Instrumente de datorie tranzacţionate
Formularul MKR SA TDI la nivelul tuturor monedelor. | |
550 | 1.3.1.2 Titluri de capital Formularul MKR SA EQU la nivelul tuturor pieţelor naţionale. | |
555 | 1.3.1.3 Abordare specială pentru riscul de poziţie aferent OPC-urilor
Punctul 104, punctul 110 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate, aprobat prin Hotărârea comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.114 din 24 mai 2018. Cuantumul total al expunerii la risc pentru poziţiile pe OPC-uri, în cazul în care cerinţele de capital sunt calculate în conformitate cu punctul 104 din regulamentul menţionat mai sus fie imediat, fie ca urmare a plafonului definit la punct 110. Poziţiile respective nu pot fi alocate în mod expres nici riscului de rată a dobânzii şi nici riscului de devalorizare a acţiunilor. Cuantumul care trebuie raportat reprezintă 32% din poziţia netă a expunerii OPC în cauză, înmulţit cu 8,33. | |
556 | 1.3.1.3.* Element memorandum: OPC-uri investite exclusiv în instrumente de datorie tranzacţionate
Cuantumul total al expunerii la risc pentru poziţiile pe OPC-uri, în cazul în care OPC-ul este investit exclusiv în instrumente supuse riscului de rată a dobânzii. | |
557 | 1.3.1.3.** Element memorandum: OPC-uri investite exclusiv în instrumente de capital sau în instrumente mixte
Cuantumul total al expunerii la risc pentru poziţiile pe OPC-uri, în cazul în care OPC-ul este investit exclusiv în instrumente supuse riscului de devalorizare a acţiunilor sau în instrumente mixte ori în cazul în care nu se cunosc constituenţii OPC-ului. | |
560 | 1.3.1.4 Schimb valutar
A se vedea formularul MKR SA FX | |
570 | 1.3.1.5 Mărfuri
A se vedea formularul MKR SA COM | |
580 | 1.3.2 Cuantumul expunerii la risc pentru riscul de poziţie, riscul valutar şi riscul de marfă în cadrul modelelor interne (IM) | X |
590 | 1.4 CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERII LA RISC PENTRU RISCUL OPERAŢIONAL (OpR)
Punctul 132 subpunctul 4) şi punctul 133 subpunctul 2) din regulament. | |
600 | 1.4.1 Abordarea de bază a riscului operaţional (BIA)
A se vedea formularul OPR | |
610 | 1.4.2 Abordarea standardizată a riscului operaţional (STA)/ Abordări standardizate alternative (ASA)
A se vedea formularul OPR | |
620 | 1.4.3 Abordări avansate de evaluare a riscului operaţional (AMA) | X |
640 | 1.6 CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERII LA RISC PENTRU AJUSTAREA EVALUĂRII CREDITULUI | X |
650 | 1.6.1 Metoda avansată | X |
660 | 1.6.2 Metoda standardizată | X |
670 | 1.6.3. Pe baza metodei expunerii iniţiale | X |
680 | 1.7 CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERILOR LA RISC LEGAT DE EXPUNERILE MARI DIN PORTOFOLIUL DE TRANZACŢIONARE | X |
690 | 1.8 ALTE CUANTUMURI ALE EXPUNERII LA RISC
Art.60 alin.(7) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor şi cuantumurile expunerii la risc care nu pot fi încadrate la unul dintre posturile 1.1-1.7. La acest post se vor reflecta doar cuantumurile suplimentare ale expunerii la risc (de exemplu, în cazul în care o expunere de 100 are o pondere de risc de 20% şi banca aplică o pondere de risc de 50%, pe baza art.60 alin.(7) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017, cuantumul raportat este 30). |
Formatul raportului C 03.00
Codul băncii_________________________
Perioada de raportare_________________ Formular C 03.00
C 03.00 – RATE ALE FONDURILOR PROPRII ŞI NIVELURI DE CAPITAL (CA3)
| |||
Rând | ID | Element | Valoare |
010 | 1 | Rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază | |
020 | 2 | Excedentul (+)/Deficitul (-) fondurilor proprii de nivel 1 de bază | |
030 | 3 | Rata fondurilor proprii de nivel 1 | |
040 | 4 | Excedentul (+)/Deficitul (-) fondurilor proprii de nivel 1 | |
050 | 5 | Rata fondurilor proprii totale | |
060 | 6 | Excedentul (+)/Deficitul (-) fondurilor proprii totale | |
Elemente memorandum: rate ale fondurilor proprii datorate ajustărilor dispuse prin măsurile de supraveghere | |||
070 | 7 | Rata capitalului fondurilor proprii de nivel 1 de bază cu includerea ajustărilor dispuse prin măsurile de supraveghere | |
080 | 8 | Rata-ţintă a capitalului fondurilor proprii de nivel 1 de bază datorată ajustărilor dispuse prin măsurile de supraveghere | |
090 | 9 | Rata capitalului fondurilor proprii de nivel 1 cu includerea ajustărilor dispuse prin măsurile de supraveghere | |
100 | 10 | Rata-ţintă a capitalului fondurilor proprii de nivel 1 datorată ajustărilor dispuse prin măsurile de supraveghere | |
110 | 11 | Rata fondurilor proprii totale cu includerea ajustărilor dispuse prin măsurile de supraveghere | |
120 | 12 | Rata-ţintă a fondurilor proprii totale datorată ajustărilor dispuse prin măsurile de supraveghere |
Modul de completare a raportului
C 03.00 – RATE ALE FONDURILOR PROPRII ŞI NIVELURI DE CAPITAL (CA3)
Instrucţiuni privind anumite poziţii
| ||
Rânduri | ||
010 | 1 Rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază
Punctul 131 subpunctul 1) din regulament. | |
020 | 2 Excedentul(+)/Deficitul(-) fondurilor proprii de nivel 1 de bază
Acest post arată, în cifre absolute, cuantumul excedentului sau al deficitului fondurilor proprii de nivel 1 de bază în legătură cu cerinţele prevăzute la punctul 130 subpunctul 1) din regulament, fără a lua în considerare amortizoarele de capital. | |
030 | 3 Rata fondurilor proprii de nivel 1
Punctul 131 subpunctul 2) din regulament. | |
040 | 4 Excedentul (+)/Deficitul (-) fondurilor proprii de nivel 1
Acest post arată, în cifre absolute, cuantumul excedentului sau al deficitului fondurilor proprii de nivel 1 în legătură cu cerinţele prevăzute la punctul 130 subpunctul 2) din regulament, fără a lua în considerare amortizoarele de capital. | |
050 | 5 Rata fondurilor proprii totale
Punctul 131 subpunctul 3) din regulament. | |
060 | 6 Excedentul (+)/Deficitul (-) fondurilor proprii totale
Acest post arată, în cifre absolute, cuantumul excedentului sau al deficitului fondurilor proprii în legătură cu cerinţele prevăzute la punctul 130 subpunctul 3) din regulament, fără a lua în considerare amortizoarele de capital. | |
070 | Rata capitalului fondurilor proprii de nivel 1 de bază cu includerea ajustărilor dispuse prin măsurile de supraveghere
Punctul 131 subpunctul 1) din regulament, art.139, alin.(4) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor. Această celulă trebuie completată doar în cazul în care o decizie luată de Banca Naţională a Moldovei are un impact asupra ratei capitalului fondurilor proprii de nivel 1 de bază. | |
080 | Rata-ţintă a capitalului fondurilor proprii de nivel 1 de bază datorată ajustărilor dispuse prin măsurile de supraveghere
Art.139 alin.(4) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor. Această celulă trebuie completată doar în cazul în care Banca Naţională a Moldovei decide că o bancă trebuie să atingă o ţintă mai ridicată a ratei capitalului fondurilor proprii de nivel 1 de bază. | |
090 | Rata capitalului fondurilor proprii de nivel 1 cu includerea ajustărilor dispuse prin măsurile de supraveghere
Punctul 131 subpunctul 2) din regulament, art.139 alin.(4) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor Această celulă trebuie completată doar în cazul în care o decizie luată de Banca Naţională a Moldovei are un impact asupra ratei capitalului fondurilor proprii de nivel 1. | |
100 | Rata-ţintă a capitalului fondurilor proprii de nivel 1 datorată ajustărilor dispuse prin măsurile de supraveghere
Art.139 alin.(4) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor. Această celulă trebuie completată doar în cazul în care Banca Naţională a Moldovei decide că o bancă trebuie să atingă o ţintă mai ridicată a ratei capitalului fondurilor proprii de nivel 1. | |
110 | Rata fondurilor proprii totale cu includerea ajustărilor dispuse prin măsurile de supraveghere
Punctul 131 subpunctul 3) din regulament, art.139 alin.(4) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor. Această celulă trebuie completată doar în cazul în care o decizie luată de Banca Naţională a Moldovei are un impact asupra ratei fondurilor proprii totale. | |
120 | Rata-ţintă a fondurilor proprii totale datorată ajustărilor dispuse prin măsurile de supraveghere
Art.139 alin.(4) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor. |
Formularul raportului C 04.00
Codul băncii____________________
Perioada de raportare_________________ Formular C04.00
C 04.00 – ELEMENTE MEMORANDUM (CA4)
| |||
Rând | ID | Element | Valoare |
Creanţe şi datorii privind impozitul amânat | 010 | ||
010 | 1 | Creanţe totale privind impozitul amânat | |
020 | 1.1 | Creanţe privind impozitul amânat care nu se bazează pe profitabilitatea viitoare | X |
030 | 1.2 | Creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi nu decurg din diferenţele temporare | |
040 | 1.3 | Creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare | |
050 | 2 | Datorii totale privind impozitul amânat | |
060 | 2.1 | Datoriile privind impozitul amânat care nu sunt deductibile din creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare | |
070 | 2.2 | Datoriile privind impozitul amânat care sunt deductibile din creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare | |
080 | 2.2.1 | Datoriile deductibile privind impozitul amânat asociate creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi nu decurg din diferenţele temporare | |
090 | 2.2.2 | Datoriile deductibile privind impozitul amânat asociate creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare | |
Ajustări pentru riscul de credit şi pierderi aşteptate | |||
100 | 3 | Excedentul (+) sau deficitul (-), în cadrul abordării IRB, al ajustărilor pentru riscul de credit, al ajustărilor de valoare suplimentare şi al altor reduceri ale fondurilor proprii în funcţie de pierderile aşteptate pentru expunerile care nu se află în stare de nerambursare | x |
110 | 3.1 | Total ajustări pentru riscul de credit, ajustări de valoare suplimentare şi alte reduceri ale fondurilor proprii care sunt eligibile pentru a fi incluse în calculul cuantumului pierderii aşteptate | x |
120 | 3.1.1 | Ajustări generale pentru riscul de credit | x |
130 | 3.1.2 | Ajustări specifice pentru riscul de credit | x |
131 | 3.1.3 | Ajustări de valoare suplimentare şi alte reduceri ale fondurilor proprii | x |
140 | 3.2 | Pierderile eligibile aşteptate totale | x |
145 | 4 | Excedentul (+) sau deficitul (-), conform abordării IRB, al ajustărilor specifice pentru riscul de credit în funcţie de pierderile aşteptate pentru expunerile care se află în stare de nerambursare | x |
150 | 4.1 | Ajustările specifice pentru riscul de credit şi poziţiile tratate în mod similar | x |
155 | 4.2 | Pierderile eligibile aşteptate totale | x |
160 | 5 | Cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor pentru calculul plafonului aferent excedentului provizioanelor eligibile drept fonduri proprii de nivel 2 | x |
170 | 6 | Total provizioane brute eligibile pentru a fi incluse în fondurile proprii de nivel 2 | |
180 | 7 | Cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor pentru calculul plafonului în funcţie de provizioanele eligibile drept fonduri proprii de nivel 2 | |
Praguri pentru deducerile din fondurile proprii de nivel 1 de bază | |||
190 | 8 | Pragul nedeductibil al deţinerilor în entităţile din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
200 | 9 | Pragul de 10% al fondurilor proprii de nivel 1 de bază | |
210 | 10 | Pragul de 17,65% al fondurilor proprii de nivel 1 de bază | |
225 | 11 | Capitalul eligibil | |
Investiţii în instrumente de capital ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |||
230 | 12 | Deţineri de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, excluzând poziţiile scurte | |
240 | 12.1 | Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
250 | 12.1.1 | Deţineri directe brute de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
260 | 12.1.2 | (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile directe brute incluse mai sus | |
270 | 12.2 | Deţineri indirecte de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
280 | 12.2.1 | Deţineri indirecte brute de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
290 | 12.2.2 | (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile indirecte brute incluse mai sus | |
291 | 12.3 | Deţineri sintetice de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
292 | 12.3.1 | Deţineri sintetice brute de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
293 | 12.3.2 | (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile sintetice brute incluse mai sus | |
300 | 13 | Deţineri de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, excluzând poziţiile scurte | |
310 | 13.1 | Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
320 | 13.1.1 | Deţineri directe brute de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
330 | 13.1.2 | (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile directe brute incluse mai sus | |
340 | 13.2 | Deţineri indirecte de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
350 | 13.2.1 | Deţineri indirecte brute de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
360 | 13.2.2 | (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile indirecte brute incluse mai sus | |
361 | 13.3 | Deţineri sintetice de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
362 | 13.3.1 | Deţineri sintetice brute de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
363 | 13.3.2 | (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile sintetice brute incluse mai sus | |
370 | 14 | Deţineri de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, excluzând poziţiile scurte | |
380 | 14.1 | Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
390 | 14.1.1 | Deţineri directe brute de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
400 | 14.1.2 | (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile directe brute incluse mai sus | |
410 | 14.2 | Deţineri indirecte de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
420 | 14.2.1 | Deţineri indirecte brute de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
430 | 14.2.2 | (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile indirecte brute incluse mai sus | |
431 | 14.3 | Deţineri sintetice de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
432 | 14.3.1 | Deţineri sintetice brute de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
433 | 14.3.2 | (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile sintetice brute incluse mai sus | |
Investiţii în instrumente de capital ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |||
440 | 15 | Deţineri de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, excluzând poziţiile scurte | |
450 | 15.1 | Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
460 | 15.1.1 | Deţineri directe brute de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
470 | 15.1.2 | (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile directe brute incluse mai sus | |
480 | 15.2 | Deţineri indirecte de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
490 | 15.2.1 | Deţineri indirecte brute de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
500 | 15.2.2 | (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile indirecte brute incluse mai sus | |
501 | 15.3 | Deţineri sintetice de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
502 | 15.3.1 | Deţineri sintetice brute de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
503 | 15.3.2 | (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile sintetice brute incluse mai sus | |
510 | 16 | Deţineri de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, excluzând poziţiile scurte | |
520 | 16.1 | Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
530 | 16.1.1 | Deţineri directe brute de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
540 | 16.1.2 | (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile directe brute incluse mai sus | |
550 | 16.2 | Deţineri indirecte de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
560 | 16.2.1 | Deţineri indirecte brute de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
570 | 16.2.2 | (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile indirecte brute incluse mai sus | |
571 | 16.3 | Deţineri sintetice de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
572 | 16.3.1 | Deţineri sintetice brute de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
573 | 16.3.2 | (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile sintetice brute incluse mai sus | |
580 | 17 | Deţineri de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, excluzând poziţiile scurte | |
590 | 17.1 | Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
600 | 17.1.1 | Deţineri directe brute de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
610 | 17.1.2 | (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile directe brute incluse mai sus | |
620 | 17.2 | Deţineri indirecte de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
630 | 17.2.1 | Deţineri indirecte brute de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
640 | 17.2.2 | (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile indirecte brute incluse mai sus | |
641 | 17.3 | Deţineri sintetice de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
642 | 17.3.1 | Deţineri sintetice brute de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă | |
643 | 17.3.2 | (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile sintetice brute incluse mai sus | |
Cuantumurile totale ale expunerilor la risc pentru deţinerile care nu sunt deduse din categoria de capital corespunzătoare: | |||
650 | 18 | Expunerile ponderate la risc ale deţinerilor de fonduri proprii de nivel 1 de bază în entităţi din sectorul financiar, care nu sunt deduse din fondurile proprii de nivel 1 de bază ale băncii | |
660 | 19 | Expunerile ponderate la risc ale deţinerilor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar în entităţi din sectorul financiar, care nu sunt deduse din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar ale băncii | |
670 | 20 | Expunerile ponderate la risc ale deţinerilor de fonduri proprii de nivel 2 în entităţi din sectorul financiar, care nu sunt deduse din fondurile proprii de nivel 2 ale băncii | |
Derogare temporară de la deducerea din fondurile proprii | |||
680 | 21 | Deţineri de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, care fac obiectul unei derogări temporare | |
690 | 22 | Deţineri de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, care fac obiectul unei derogări temporare | |
700 | 23 | Deţineri de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, care fac obiectul unei derogări temporare | |
710 | 24 | Deţineri de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, care fac obiectul unei derogări temporare | |
720 | 25 | Deţineri de instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, care fac obiectul unei derogări temporare | |
730 | 26 | Deţineri de instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, care fac obiectul unei derogări temporare | |
Amortizoare de capital | |||
740 | 27 | Cerinţa privind amortizorul combinat | |
750 | Amortizorul de conservare a capitalului | ||
770 | Amortizorul anticiclic de capital specific băncii | ||
780 | Amortizorul de risc sistemic | ||
790 | Amortizorul altor societăţi de importanţă sistemică la nivel consolidat | ||
810 | Amortizorul altor societăţi de importanţă sistemică | ||
Cerinţe dispuse prin măsurile de supraveghere | |||
820 | 28 | Cerinţele de fonduri proprii aferente ajustărilor dispuse prin măsurile de supraveghere |
Modul de completare a raportului
C 04.00 – ELEMENTE MEMORANDUM (CA4)
Instrucţiuni privind anumite poziţii
| ||
Rânduri | ||
010 | 1. Creanţe totale privind impozitul amânat
Cuantumul raportat la acest post trebuie să fie egal cu cuantumul înregistrat în ultimul bilanţ contabil verificat/auditat. | |
020 | 1.1. Creanţe privind impozitul amânat care nu se bazează pe profitabilitatea viitoare | X |
030 | 1.2. Creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi nu decurg din diferenţele temporare
Punctul 30 subpunctul 3) şi punctele 38-43 din regulament. Creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare, dar nu decurg din diferenţele temporare şi, prin urmare, nu fac obiectul niciunui prag fiind deduse în totalitate din fondurile proprii de nivel 1 de bază. | |
040 | 1.3 Creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare
Punctul 30 subpunctul 3), punctele 38-43 şi punctele 63-67 din regulament. Creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare şi, prin urmare, deducerea lor din fondurile proprii de nivel 1 de bază este condiţionată de pragurile de 10% şi 17,65% prevăzute la punctele 63-67 din regulament. | |
050 | 2. Datoriile totale privind impozitul amânat
Cuantumul raportat la acest post trebuie să fie egal cu cuantumul înregistrat în ultimul bilanţ contabil verificat/auditat. | |
060 | 2.1. Datoriile privind impozitul amânat care nu sunt deductibile din creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare
Punctele 40 şi 41 din regulament. Datoriile privind impozitul amânat pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de la punctele 40 şi 41 din regulament. Acest post include datoriile privind impozitul amânat care reduc valoarea fondului comercial, precum şi alte active necorporale sau active ale fondului de pensii cu beneficii determinate care trebuie deduse, care sunt raportate în posturile 1.1.1.10.3, 1.1.1.11.2 şi, respectiv, 1.1.1.14.2 din CA1. | |
070 | 2.2. Datoriile privind impozitul amânat care sunt deductibile din creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare
Punctele 38 – 43 din regulament. | |
080 | 2.2.1. Datoriile deductibile privind impozitul amânat asociate creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi nu decurg din diferenţele temporare
Punctele 40 – 43 din regulament. Datoriile privind impozitul amânat care pot reduce cuantumul creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare, în conformitate cu punctele 40 şi 41 din regulament, şi care nu sunt alocate creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare, în conformitate cu punctele 42 şi 43 din regulament. | |
090 | 2.2.2. Datoriile deductibile privind impozitul amânat asociate creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare
Punctele 40 – 43 din regulament. Datoriile privind impozitul amânat care pot reduce cuantumul creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare, în conformitate cu punctele 40 şi 41 din regulament, şi care sunt alocate creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare, în conformitate cu punctele 42 şi 43 din regulament. | |
100 | 3. Excedentul (+) sau deficitul (-), în cadrul abordării IRB, al ajustărilor pentru riscul de credit, al ajustărilor de valoare suplimentare şi al altor reduceri ale fondurilor proprii în funcţie de pierderile aşteptate pentru expunerile care nu se află în stare de nerambursare | X |
110 | 3.1. Total ajustări pentru riscul de credit, ajustări de valoare suplimentare şi alte reduceri ale fondurilor proprii care sunt eligibile pentru a fi incluse în calculul cuantumului pierderii aşteptate | X |
120 | 3.1.1. Ajustări generale pentru riscul de credit | X |
130 | 3.1.2. Ajustări specifice pentru riscul de credit | X |
131 | 3.1.3. Ajustări de valoare suplimentare şi alte reduceri ale fondurilor proprii | X |
140 | 3.2. Pierderile eligibile aşteptate totale | X |
145 | 4. Excedentul (+) sau deficitul (-), conform abordării IRB, al ajustărilor specifice pentru riscul de credit în funcţie de pierderile aşteptate pentru expunerile care se află în stare de nerambursare | X |
150 | 4.1. Ajustările specifice pentru riscul de credit şi poziţiile tratate în mod similar | X |
155 | 4.2. Pierderile eligibile aşteptate totale | X |
160 | 5. Cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor pentru calculul plafonului aferent excedentului provizioanelor eligibile drept fonduri proprii de nivel 2 | X |
170 | 6. Total provizioane brute eligibile pentru a fi incluse în fondurile proprii de nivel 2
Punctul 96 subpunctul 3) din regulament. Acest post include ajustările generale pentru riscul de credit care sunt eligibile pentru a fi incluse în fondurile proprii de nivel 2 înainte de aplicarea plafonului. Cuantumul care trebuie raportat nu ţine cont de efectele impozitelor. | |
180 | 7. Cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor pentru calculul plafonului în funcţie de provizioanele eligibile drept fonduri proprii de nivel 2
Punctul 96 subpunctul 3) din regulament. Cuantumul care trebuie raportat la acest post reprezintă cuantumul ponderat la risc al expunerilor, care reprezintă baza pentru calcularea plafonului, fără a fi înmulţit cu 1,0%). | |
190 | 8. Pragul nedeductibil al deţinerilor în entităţile din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctul 56 subpunctul 1) din regulament. Acest post conţine pragul până la care deţinerile într-o entitate din sectorul financiar în care o bancă nu deţine o investiţie semnificativă nu sunt deduse. Cuantumul este obţinut prin adunarea tuturor elementelor care constituie baza pragului şi înmulţirea sumei determinate astfel cu 10%. | |
200 | 9. Pragul de 10% al fondurilor proprii de nivel 1 de bază
Punctul 63 subpunctele 1) şi 2) din regulament. Acest post conţine pragul de 10% pentru deţinerile în entităţi din sectorul financiar în care o bancă deţine o investiţie semnificativă şi pentru creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare. Cuantumul este obţinut prin adunarea tuturor elementelor care constituie baza pragului şi înmulţirea sumei determinate astfel cu 10%. | |
210 | 10. Pragul de 17,65% al fondurilor proprii de nivel 1 de bază
Punctul 63 din regulament. Acest post conţine pragul de 17,65% pentru deţinerile în entităţi din sectorul financiar în care o bancă deţine o investiţie semnificativă şi pentru creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare, care trebuie aplicat după pragul de 10%. Pragul este calculat astfel încât cuantumul celor două elemente care este recunoscut să nu depăşească 15% din fondurile proprii de nivel 1 de bază, calculate după toate deducerile. | |
225 | 11. Capitalul eligibil
Capitalul eligibil al băncii înseamnă suma valorii fondurilor proprii de nivel 1 şi a valorii fondurilor proprii de nivel 2, care este egală sau mai mică de o treime din fondurile proprii de nivel 1. | |
230 | 12. Deţineri de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, excluzând poziţiile scurte
Punctele 54-60 din regulament. | |
240 | 12.1. Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctele 54-60 din regulament. În acest rând de asemenea se reflectă deţinerile care fac obiectul unei derogări temporare, care sunt specificate la postul 21 (rândul 680). | |
250 | 12.1.1. Deţineri directe brute de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctul 54, punctele 56-60 din regulament. Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, excluzând: (a) poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin; şi (b) deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce în conformitate cu punctul 30 subpunctul 6) din regulament. | |
260 | 12.1.2. (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile directe brute incluse mai sus
Conform punctului 55 din regulament se admit poziţiile scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an. | |
270 | 12.2. Deţineri indirecte de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctele 54 şi 55 din regulament. | |
280 | 12.2.1. Deţineri indirecte brute de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctele 54 şi 55 din regulament. Cuantumul care trebuie raportat este cel al deţinerilor indirecte din portofoliul de tranzacţionare în instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar care iau forma unor deţineri de titluri de valoare bazate pe indici. Acesta se obţine prin calcularea expunerii-suport faţă de instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar incluse în indici. | |
290 | 12.2.2. (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile indirecte brute incluse mai sus
Punctul 55 din regulament. Conform punctului 55 subpunctul 1) din regulament se permite compensarea poziţiilor scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an. | |
291 | 12.3. Deţineri sintetice de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctele 54 şi 55 din regulament. | |
292 | 12.3.1. Deţineri sintetice brute de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctele 55 şi 56 din regulament. | |
293 | 12.3.2 (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile sintetice brute incluse mai sus
Punctul 55 din regulament. | |
300 | 13. Deţineri de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, excluzând poziţiile scurte
Punctele 89-95 din regulament. | |
310 | 13.1. Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctul 89, 90 şi punctul 92 din regulament. | |
320 | 13.1.1. Deţineri directe brute de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctele 89 şi 92 din regulament. Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, excluzând: (a) poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin; şi (b) deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce în conformitate cu punctul 87 subpunctul 2) din regulament. | |
330 | 13.1.2. (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile directe brute incluse mai sus
Punctul 90 din regulament. Conform punctului 90 subpunctul 1) din regulament se permite compensarea poziţiilor scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an. | |
340 | 13.2. Deţineri indirecte de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctul 89 şi 90 din regulament. | |
350 | 13.2.1. Deţineri indirecte brute de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctele 89 şi 90 din regulament. Cuantumul care trebuie raportat este cel al deţinerilor indirecte din portofoliul de tranzacţionare în instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar care iau forma unor deţineri de titluri de valoare bazate pe indici. Acesta se obţine prin calcularea expunerii-suport faţă de instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar incluse în indici. Deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce în conformitate cu punctul 90 subpunctul 2) din regulament nu sunt incluse. | |
360 | 13.2.2. (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile indirecte brute incluse mai sus
Conform punctului 90 subpunctul 1) din regulament se permit poziţiile scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an. | |
361 | 13.3. Deţineri sintetice de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctele 89 şi 90 din regulament. | |
362 | 13.3.1. Deţineri sintetice brute de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctele 89 şi 90 din regulament. | |
363 | 13.3.2. (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile sintetice brute incluse mai sus | |
370 | 14. Deţineri de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, excluzând poziţiile scurte
Punctele 89 şi 90 din regulament. | |
380 | 14.1. Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă | |
390 | 14.1.1. Deţineri directe brute de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctele 103 şi 106 din regulament. Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, excluzând: (a) poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin; şi (b) deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce. | |
400 | 14.1.2. (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile directe brute incluse mai sus
Punctul 104 subpunctul 1) din regulament permite compensarea poziţiilor scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an. | |
410 | 14.2. Deţineri indirecte de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctele 103 şi 104 din regulament. | |
420 | 14.2.1. Deţineri indirecte brute de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctele 103 şi 104 din regulament. Cuantumul care trebuie raportat este cel al deţinerilor indirecte din portofoliul de tranzacţionare în instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar care iau forma unor deţineri de titluri de valoare bazate pe indici. Acesta se obţine prin calcularea expunerii-suport faţă de instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar incluse în indici. Deţinerile, care sunt tratate drept deţineri reciproce în conformitate cu punctul 100 subpunctul 2) din regulament nu sunt incluse. | |
430 | 14.2.2. (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile indirecte brute incluse mai sus
Punctul 104 subpunctul 1) din regulament permite compensarea poziţiilor scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an. | |
431 | 14.3. Deţineri sintetice de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctele 103 şi 104 din regulament. | |
432 | 14.3.1. Deţineri sintetice brute de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă
Punctele 103 şi 104 din regulament. | |
433 | 14.3.2. (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile sintetice brute incluse mai sus
Punctul 104 din regulament. | |
440 | 15. Deţineri de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, excluzând poziţiile scurte
Punctele 54, 55 şi 62 din regulament. | |
450 | 15.1. Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctele 54, 55 şi 62 din regulament. | |
460 | 15.1.1. Deţineri directe brute de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctele 54, 55 şi 62 din regulament. Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, excluzând: (a) poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin; (b) cuantumurile referitoare la investiţiile pentru care se aplică oricare dintre alternativele; şi (c) deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce. | |
470 | 15.1.2. (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile directe brute incluse mai sus
Punctul 55 din regulament. Punctul 55 subpunctul 1) din regulament permite compensarea poziţiilor scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an. | |
480 | 15.2. Deţineri indirecte de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctele 54 şi 55 din regulament. | |
490 | 15.2.1. Deţineri indirecte brute de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctele 54 şi 55 din regulament. Cuantumul care trebuie raportat este cel al deţinerilor indirecte din portofoliul de tranzacţionare în instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar care iau forma unor deţineri de titluri de valoare bazate pe indici. Acesta se obţine prin calcularea expunerii-suport faţă de instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar incluse în indici. Deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce în conformitate cu punctul 30 subpunctul 6) din regulament nu sunt incluse. | |
500 | 15.2.2. (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile indirecte brute incluse mai sus
Punctul 55 din regulament Punctul 55 subpunctul 1) din regulament permite compensarea poziţiilor scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an. | |
501 | 15.3. Deţineri sintetice de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctele 54 şi 55 din regulament. | |
502 | 15.3.1. Deţineri sintetice brute de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctele 54 şi 55 din regulament. | |
503 | 15.3.2. (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile sintetice brute incluse mai sus
Punctul 55 din regulament. | |
510 | 16. Deţineri de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, excluzând poziţiile scurte
Punctele 89 şi 90 din regulament. | |
520 | 16.1. Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctele 89 şi 90 din regulament. | |
530 | 16.1.1. Deţineri directe brute de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctul 89 din regulament. Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, excluzând: (a) poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin; şi (b) deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce. | |
540 | 16.1.2. (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile directe brute incluse mai sus
Punctul 90 din regulament. Punctul 90 subpunctul 1) din regulament permite compensarea poziţiilor scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an. | |
550 | 16.2. Deţineri indirecte de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctele 89 şi 90 din regulament. | |
560 | 16.2.1. Deţineri indirecte brute de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctele 89 şi 90 din regulament. Cuantumul care trebuie raportat este cel al deţinerilor indirecte din portofoliul de tranzacţionare în instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar care iau forma unor deţineri de titluri de valoare bazate pe indici. Acesta se obţine prin calcularea expunerii-suport faţă de instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar incluse în indici. Deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce în conformitate cu punctul 87 subpunctul 2) din regulament nu sunt incluse. | |
570 | 16.2.2. (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile indirecte brute incluse mai sus
Punctul 90 din regulament. Punctul 90 subpunctul 1) din regulament permite compensarea poziţiilor scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an. | |
571 | 16.3. Deţineri sintetice de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctele 89 şi 90 din regulament. | |
572 | 16.3.1. Deţineri sintetice brute de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctele 89 şi 90 din regulament. | |
573 | 16.3.2. (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile sintetice brute incluse mai sus
Punctul 90 din regulament. | |
580 | 17. Deţineri de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, excluzând poziţiile scurte
Punctele 103 şi 104 din regulament. | |
590 | 17.1. Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctele 103 şi 104 din regulament. | |
600 | 17.1.1. Deţineri directe brute de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctul 103 din regulament. Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, excluzând: (a) poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin; şi (b) deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce. | |
610 | 17.1.2. (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile directe brute incluse mai sus
Conform punctului 104 subpunctul 1) din regulamentul se permite compensarea poziţiilor scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an. | |
620 | 17.2. Deţineri indirecte de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctele 103 şi 104 din regulament. | |
630 | 17.2.1. Deţineri indirecte brute de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctele 103 şi 104 din regulament. Cuantumul care trebuie raportat este cel al deţinerilor indirecte din portofoliul de tranzacţionare în instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar care iau forma unor deţineri de titluri de valoare bazate pe indici. Acesta se obţine prin calcularea expunerii-suport faţă de instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar incluse în indici. Deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce în conformitate cu punctul 100 subpunctul 2) din regulament nu sunt incluse. | |
640 | 17.2.2. (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile indirecte brute incluse mai sus
Conform punctului punctului 104 subpunctul 1) din regulament se permite compensarea poziţiilor scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an. | |
641 | 17.3. Deţineri sintetice de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctele 103 şi 104 din regulament. | |
642 | 17.3.1. Deţineri sintetice brute de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă
Punctele 103 şi 104 din regulament. | |
643 | 17.3.2. (-) Poziţii scurte de semn opus permise în ceea ce priveşte deţinerile sintetice brute incluse mai sus
Punctul 104 din regulament. | |
650 | 18. Expunerile ponderate la risc ale deţinerilor de fonduri proprii de nivel 1 de bază în entităţi din sectorul financiar, care nu sunt deduse din fondurile proprii de nivel 1 de bază ale băncii
Punctele 59 şi 67 din regulament. | |
660 | 19. Expunerile ponderate la risc ale deţinerilor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar în entităţi din sectorul financiar, care nu sunt deduse din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar ale băncii
Punctul 94 din regulament. | |
670 | 20. Expunerile ponderate la risc ale deţinerilor de fonduri proprii de nivel 2 în entităţi din sectorul financiar, care nu sunt deduse din fondurile proprii de nivel 2 ale băncii
Punctul 108 din regulament. | |
680 | 21. Deţineri de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, care fac obiectul unei derogări temporare
Punctul 126 din regulament. Banca Naţională a Moldovei poate acorda o derogare temporară de la aplicarea dispoziţiilor privind deducerile din fondurile proprii de nivel 1 de bază aferente deţinerilor de instrumente ale unei anumite entităţi din sectorul financiar, în cazul în care consideră că aceste deţineri au scopul unei operaţiuni de asistenţă financiară destinate reorganizării şi salvării entităţii respective. Aceste instrumente trebuie, de asemenea, raportate la postul 12.1. | |
690 | 22. Deţineri de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, care fac obiectul unei derogări temporare
Punctul 126 din regulament. Banca Naţională a Moldovei poate acorda o derogare temporară de la aplicarea dispoziţiilor privind deducerile din fondurile proprii de nivel 1 de bază aferente deţinerilor de instrumente ale unei anumite entităţi din sectorul financiar, în cazul în care consideră că aceste deţineri au scopul unei operaţiuni de asistenţă financiară destinate reorganizării şi salvării entităţii respective. Aceste instrumente trebuie, de asemenea, raportate la postul 15.1. | |
700 | 23. Deţineri de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, care fac obiectul unei derogări temporare
Punctul 126 din regulament. Banca Naţională a Moldovei poate acorda o derogare temporară de la aplicarea dispoziţiilor privind deducerile din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar aferente deţinerilor de instrumente ale unei anumite entităţi din sectorul financiar, în cazul în care consideră că aceste deţineri au scopul unei operaţiuni de asistenţă financiară destinate reorganizării şi salvării entităţii respective. Aceste instrumente trebuie, de asemenea, raportate la postul 13.1. | |
710 | 24. Deţineri de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, care fac obiectul unei derogări temporare
Punctul 126 din regulament. Banca Naţională a Moldovei poate acorda o derogare temporară de la aplicarea dispoziţiilor privind deducerile din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar aferente deţinerilor de instrumente ale unei anumite entităţi din sectorul financiar, în cazul în care consideră că aceste deţineri au scopul unei operaţiuni de asistenţă financiară destinate reorganizării şi salvării entităţii respective. Aceste instrumente trebuie, de asemenea, raportate la postul 16.1. | |
720 | 25. Deţineri de instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, care fac obiectul unei derogări temporare
Punctul 126 din regulament. Aceste instrumente trebuie, de asemenea, raportate la postul 14.1. | |
730 | 26. Deţineri de instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, care fac obiectul unei derogări temporare
Punctul 126 din regulament. Aceste instrumente trebuie, de asemenea, raportate la postul 17.1. | |
740 | 27. Cerinţa privind amortizorul combinat
Băncile raportează cunatumul amortizorului combinat, calculat în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent amortizoarelor de capital ale băncilor. | |
750 | Amortizorul de conservare a capitalului
Băncile raportează cuantumul amortizorului de conservare a capitalului, calculat în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent amortizoarelor de capital ale băncilor. | |
770 | Amortizorul anticiclic de capital specific băncii
Băncile raportează cuantumul amortizorului anticiclic de capital specific băncii, calculat în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent amortizoarelor de capital ale băncilor | |
780 | Amortizorul de risc sistemic
Băncile raportează cuantumul amortizorului de risc sistemic, calculat în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent amortizoarelor de capital ale băncilor | |
790 | Amortizorul aferent societăţii de importanţă sistemică pe bază consolidată
Băncile raportează cuantumul amortizorului instituţiei de importanţă sistemică aplicabil pe bază consolidată, calculat în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent amortizoarelor de capital ale băncilor. | |
810 | Amortizorul aferent societăţii de importanţă sistemică
Băncile raportează cuantumul amortizorului instituţiei de importanţă sistemică aplicabil pe bază consolidată, calculat în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent amortizoarelor de capital ale băncilor. | |
820 | 28. Cerinţele de fonduri proprii aferente ajustărilor dispuse prin măsurile de supraveghere Cerinţe de fonduri proprii suplimentare se raportează în această celulă în cazul în care în conformitate cu art.139, alin.(4) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor se va decide că o bancă trebuie să calculeze cerinţele de fonduri proprii suplimentare. |
Anexa 2 la Instrucţiunea cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere
FORMULARE PRIVIND RISCUL DE CREDIT
I. PREVEDERI GENERALE 1. Prezentul raport include mai multe formulare aferente riscului de credit pentru abordarea standardizată. 2. Raportarea tehnicilor de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie se efectuează ţinând cont de următoarele: 1) capitolul IX secţiunea a 2-a din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci descrie procedura pentru calculul expunerii care este pe deplin protejată de o protecţie nefinanţată; 2) capitolul III din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci reglementează protecţia finanţată a creditului; 3) expunerile faţă de debitori (contrapărţi imediate) şi faţă de furnizorii de protecţie care sunt încadraţi în aceeaşi clasă de expuneri se raportează atât ca o intrare, cât şi ca o ieşire la aceeaşi clasă de expuneri; 4) protecţia nefinanţată a creditului nu modifică tipul expunerii; 5) în cazul în care o expunere este garantată de o protecţie nefinanţată a creditului, partea garantată este desemnată, de exemplu, ca o ieşire din clasa de expuneri a debitorului şi ca o intrare în clasa de expuneri a furnizorului de protecţie. Cu toate acestea, schimbarea clasei de expuneri nu atrage după sine modificarea tipului expunerii; 6) efectul de substituţie în cadrul de raportare trebuie să reflecte tratarea ponderii riscului care se aplică efectiv părţii garantate a expunerii. Partea garantată a expunerii este ponderată la risc în conformitate cu abordarea standardizată şi se raportează în formularul CR SA.
II. C 07.00 – RISCUL DE CREDIT, RISCUL DE CREDIT AL CONTRAPĂRŢII ŞI TRANZACŢIILE INCOMPLETE: ABORDAREA STANDARDIZATĂ PRIVIND CERINŢELE DE CAPITAL (CR SA) 3. Formularul CR SA furnizează informaţiile necesare privind calculul cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de credit în conformitate cu abordarea standardizată. Formularul CR SA oferă informaţii detaliate despre: 1) distribuirea valorilor expunerilor în funcţie de diferitele tipuri de expuneri, ponderi de risc şi clase de expuneri; 2) cuantumul şi tipul tehnicilor de diminuare a riscului de credit utilizate pentru reducerea riscurilor. 4. În conformitate cu punctul 11 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, fiecare expunere se încadrează într-una dintre cele 16 clase de expuneri în vederea calculării cerinţelor de fonduri proprii. 5. Informaţiile cuprinse în CR SA sunt necesare pentru totalul claselor de expuneri şi individual pentru fiecare clasă de expuneri definită pentru abordarea standardizată. Sumele totale şi informaţiile din fiecare clasă de expuneri sunt raportate în alte formulare. 6. Următoarele poziţii nu se încadrează în domeniul de aplicare al CR SA: 1) expunerile încadrate în clasa de expuneri „elemente reprezentând poziţii din securitizare”, în conformitate cu punctul 11 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizat care se raportează în formularele CR SEC; 2) expunerile deduse din fondurile proprii. 7. Domeniul de aplicare al formularului CR SA acoperă următoarele cerinţe de fonduri proprii: 1) riscurile de credit în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate al expunerilor băncii; 2) riscul de decontare care rezultă din tranzacţii incomplete în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci în ceea ce priveşte toate activităţile economice. 8. Domeniul de aplicare al formularului acoperă toate expunerile pentru care cerinţele de fonduri proprii sunt calculate în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate şi cu Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. Băncile raporteează în formularul dat poziţiile din portofoliul lor de tranzacţionare cu scopul de a calcula cerinţele de fonduri proprii aferente acestora. Formularul oferă atât informaţii detaliate privind tipul de expunere (de exemplu, elemente din bilanţ/din afara bilanţului), cât şi informaţii cu privire la alocarea ponderilor de risc în cadrul respectivelor clase de expuneri. 9. Formularul CR SA include elemente memorandum la rândurile 290-320 pentru a colecta informaţii suplimentare cu privire la expunerile garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile şi cu privire la expunerile în stare de nerambursare. 10. Aceste elemente memorandum trebuie raportate numai pentru următoarele clase de expuneri: 1) faţă de administraţii centrale sau bănci centrale; 2) faţă de administraţii regionale sau autorităţi locale; 3) faţă de entităţi din sectorul public; 4) faţă de bănci; 5) faţă de societăţi; 6) expuneri de tip retail. 11. Raportarea elementelor memorandum nu aduce atingere calculului cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor din clasele de expuneri prevăzute la punctul 11, subpunctele 1)-3) şi 6)-8) din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate sau din clasele de expuneri prevăzute la punctul 11 subpunctele 9) şi 10) din regulamentul menţionat anterior, care sunt raportate în CR SA. 12. Rândurile memorandum furnizează informaţii suplimentare cu privire la structura, în funcţie de debitori, a claselor de expuneri „în stare de nerambursare” sau „garantate cu bunuri imobile”. Expunerile trebuie raportate la aceste rânduri în cazul în care s-ar fi raportat debitori în clasele de expuneri „administraţii centrale sau bănci centrale”, „administraţii regionale sau autorităţi locale”, „entităţi din sectorul public”, „bănci”, „societăţi” şi „retail” din CR SA, dacă expunerile respective nu s-ar fi încadrat în clasele de expuneri „în stare de nerambursare” sau „garantate cu bunuri imobile”. Cu toate acestea, cifrele raportate sunt aceleaşi ca cele utilizate pentru calcularea cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor pentru clasele de expuneri „în stare de nerambursare” sau „garantate cu bunuri imobile”. 13. De exemplu, în cazul în care cuantumul expunerii la risc se calculează în temeiul capitolului IV, secţiunea a 14-a din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate şi ajustările de valoare reprezintă mai puţin de 20%, aceste informaţii sunt raportate în CR SA, la rândul 320, în total şi în clasa de expuneri „în stare de nerambursare”. În cazul în care, înainte de a fi în stare de nerambursare, această expunere a fost o expunere faţă de o bancă, această informaţie, de asemenea, se raportează la rândul 320 din clasa de expuneri „bănci”. 14. Pentru a asigura consecvenţa clasificării expunerilor în diferitele clase de expuneri de la punctul 11 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, se aplică următorul proces progresiv: 1) într-o primă etapă, expunerea iniţială înainte de aplicarea factorilor de conversie este clasificată în clasa de expuneri (iniţială) corespunzătoare, fără a aduce atingere tratamentului specific (pondere de risc) pe care fiecare expunere la risc îl primeşte în cadrul clasei de expuneri alocate; 2) în a doua etapă, expunerile ar putea fi redistribuite în alte clase de expuneri ca urmare a aplicării tehnicilor de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie privind expunerea (de exemplu, garanţiile, instrumentele financiare derivate de credit, metoda simplă a garanţiilor financiare) prin intrări şi ieşiri. 15. Următoarele criterii se aplică pentru clasificarea expunerii iniţiale înainte de aplicarea factorilor de conversie în diferitele clase de expuneri (prima etapă) fără a aduce atingere redistribuirii ulterioare generate de utilizarea tehnicilor de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie asupra expunerii sau a tratamentului (ponderea de risc) pe care fiecare expunere la risc îl primeşte în cadrul clasei de expuneri alocate. 16. În scopul clasificării expunerii iniţiale înainte de aplicarea factorilor de conversie în prima etapă, tehnicile de diminuare a riscului de credit aferente expunerii nu trebuie luate în considerare (a se reţine faptul că ele trebuie luate în considerare în mod explicit în a doua etapă), cu excepţia cazului în care un efect de protecţie face parte în mod intrinsec din definiţia unei clase de expuneri, astfel cum este cazul clasei de expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile. 17. Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate nu furnizează criterii pentru disocierea claselor de expuneri. Acest lucru ar putea însemna că o singură expunere ar putea fi clasificată în diferite clase de expuneri dacă nu ar exista nicio ordine a priorităţilor în ceea ce priveşte criteriile de evaluare pentru clasificare. Cazul cel mai evident este alegerea între expunerile faţă de bănci şi societăţi cu o evaluare de credit pe termen scurt şi expunerile faţă de bănci sau expunerile faţă de societăţi. În acest caz, este evident că există o ordine implicită a priorităţilor, deoarece trebuie să se evalueze mai întâi dacă o anumită expunere este adecvată pentru a fi încadrată în expunerile pe termen scurt faţă de bănci şi societăţi, urmând ca doar apoi să se evalueze dacă aceasta se încadrează în expunerile faţă de bănci şi expunerile faţă de societăţi. În caz contrar, este evident că nicio expunere nu se va încadra vreodată în clasa de expuneri faţă de bănci şi societăţi cu o evaluare de credit pe termen scurt. Exemplul citat este unul dintre cele mai evidente, însă nu singurul. Criteriile utilizate pentru stabilirea claselor de expuneri în cadrul abordării standardizate sunt diferite (clasificare instituţională, termenul expunerii, statutul restant etc.), ceea ce constituie principalul motiv pentru nedisocierea grupurilor. 18. Pentru o raportare omogenă şi comparabilă este necesar să se specifice criteriile de evaluare a ordinii de prioritate pentru încadrarea expunerii iniţiale înainte de aplicarea factorilor de conversie pe clase de expunere, fără a se aduce atingere tratamentului specific (ponderea de risc) pe care fiecare expunere îl primeşte în cadrul clasei de expuneri alocate. Criteriile de prioritate prezentate mai jos cu ajutorul unei scheme decizionale ramificate se bazează pe evaluarea condiţiilor, stabilite în mod explicit în Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, de încadrare a unei expuneri într-o anumită clasă de expuneri şi, dacă este cazul, pe orice decizie a băncilor raportoare sau a supraveghetorului privind aplicabilitatea anumitor clase de expuneri. Băncile pot să aplice alte proceduri de încadrare internă care trebuie să fie conforme cu toate dispoziţiile relevante ale regulamentului menţionat. 19. O clasă de expuneri trebuie să fie prioritară faţă de altele în clasamentul de evaluare din schema decizională ramificată (adică trebuie mai întâi să se evalueze dacă o expunere poate fi atribuită clasei respective, fără a se aduce atingere rezultatului acelei evaluări) dacă, în caz contrar, nicio expunere nu ar fi alocată clasei respective. Este vorba despre cazul în care, în absenţa unor criterii de prioritate, o clasă de expuneri ar fi un subansamblu al altor clase. Ca atare, criteriile reprezentate grafic în următoarea schemă decizională ramificată ar funcţiona în cadrul unui proces progresiv. 20. Clasamentul de evaluare din schema decizională ramificată de mai jos ar respecta următoarea ordine: 1) poziţii din securitizare; 2) elemente asociate unui risc extrem de ridicat; 3) expuneri din titluri de capital; 4) expuneri în stare de nerambursare; 5) expuneri sub formă de unităţi sau acţiuni deţinute în organisme de plasament colectiv (OPC); 6) expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile; 7) alte elemente; 8) expuneri faţă de bănci şi societăţi cu o evaluare de credit pe termen scurt; 9) toate celelalte clase de expuneri (clase de expuneri disociate) care includ expuneri faţă de administraţii centrale sau bănci centrale; expuneri faţă de administraţii regionale sau autorităţi locale; expuneri faţă de entităţi din sectorul public; expuneri faţă de bănci de dezvoltare multilaterală; expuneri faţă de organizaţii internaţionale; expuneri faţă de bănci; expuneri faţă de societăţi şi expuneri de tip retail. 21. Instrumentele financiare derivate de credit de tipul „al n-lea caz de nerambursare” (n-th-to-default) menţionate la punctul 96 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate se clasifică, dacă beneficiază de rating, ca poziţii din securitizare. În cazul în care nu beneficiază de rating, acestea trebuie încadrate în clasa de expuneri „Alte elemente”. În acest din urmă caz, valoarea nominală a contractului se raportează ca expunere iniţială înainte de aplicarea factorilor de conversie la rândul „Alte ponderi de risc”. 22. Într-o a doua etapă, ca urmare a aplicării tehnicilor de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie, expunerile trebuie să fie realocate în clasa de expuneri a furnizorului de protecţie.
SCHEMĂ DECIZIONALĂ RAMIFICATĂ PRIVIND MODUL DE ALOCARE A EXPUNERII INIŢIALE ÎNAINTE DE APLICAREA FACTORILOR DE CONVERSIE ÎN CLASELE DE EXPUNERI ALE ABORDĂRII STANDARDIZATE
| ||
Expunere iniţială înainte de aplicarea factorilor de conversie | ||
Se poate încadra în clasa de expuneri „elemente reprezentând poziţii din securitizare”? | Da | Poziţii din securitizare |
Nu | ||
Se poate încadra în clasa „expuneri asociate unui risc extrem de ridicat”? | Da | Elemente asociate unui risc extrem de ridicat |
Nu | ||
Se poate încadra în clasa „expuneri din titluri de capital”? | Da | Expuneri din titluri de capital |
Nu | ||
Se poate încadra în clasa „expuneri în stare de nerambursare”? | Da | Expuneri în stare de nerambursare |
Nu | ||
Se poate încadra în clasa „expuneri sub formă de unităţi sau acţiuni deţinute în organisme de plasament colectiv (OPC)”? | Da | Expuneri sub formă de unităţi sau acţiuni deţinute în organisme de plasament colectiv (OPC) |
Nu | ||
Se poate încadra în clasa „expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile”? | Da | Expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile |
Nu | ||
Se poate încadra în clasa de expuneri „alte elemente”? | Da | Alte elemente |
Nu | ||
Se poate încadra în clasa „expuneri faţă de bănci şi societăţi cu o evaluare de credit pe termen scurt”? | Da | Expuneri faţă de bănci şi societăţi cu o evaluare de credit pe termen scurt |
Nu | ||
Clasele de expuneri de mai jos sunt disociate între ele.
Prin urmare, încadrarea într-una dintre aceste clase este simplă. Expuneri faţă de administraţii centrale sau bănci centrale Expuneri faţă de administraţii regionale sau autorităţi locale Expuneri faţă de entităţi din sectorul public Expuneri faţă de bănci de dezvoltare multilaterală Expuneri faţă de organizaţii internaţionale Expuneri faţă de bănci Expuneri faţă de societăţi Expuneri de tip retail |
Formatul raportului
Codul băncii____________________
Perioada de raportare_________________ Formular C 07.00
C 07.00 – RISCUL DE CREDIT, RISCUL DE CREDIT AL CONTRAPARTIDEI ŞI TRANZACŢIILE INCOMPLETE: ABORDAREA STANDARDIZATĂ PRIVIND CERINŢELE DE CAPITAL (CR SA)
| |||||
Clasele de expuneri din SA | |||||
Cod poziţie | Clasele de expuneri din SA | Expunerea iniţială înainte de aplicarea factorilor de conversie | (–)
Ajustările de valoare şi provizioanele asociate expunerii iniţiale | Expunerea fără ajustările de valoare şi fără provizioane | Tehnicile de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie asupra expunerii |
Protecţia nefinanţată a creditului: valori ajustate (ga) | |||||
(–) Garanţii | |||||
010 | 030 | 040 | 050 | ||
010 | EXPUNERI TOTALE | ||||
015 | din care: expuneri în stare de nerambursare | ||||
020 | din care: IMM-uri | ||||
030 | din care: expuneri aflate sub incidenţa factorului de sprijinire a IMM-urilor | ||||
040 | din care: garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile – bunuri imobile locative | ||||
050 | din care: expuneri aflate sub incidenţa utilizării parţiale permanente a abordării standardizate | X | X | X | X |
060 | din care: expunerile din cadrul abordării standardizate cu permisiunea prealabilă a autorităţii de supraveghere de a efectua o implementare progresivă a abordării IRB | X | X | X | X |
DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE TIPURI DE EXPUNERE: | |||||
070 | Expuneri bilanţiere supuse riscului de credit | ||||
080 | Expuneri extrabilanţiere supuse riscului de credit | ||||
Expuneri/tranzacţii supuse riscului de credit al contrapărţii | X | X | X | X | |
090 | Tranzacţii de finanţare prin titluri | X | X | X | X |
100 | din care: compensate la nivel central printr-o CPCC | X | X | X | X |
110 | Instrumente financiare derivate şi tranzacţii cu termen lung de decontare | X | X | X | X |
120 | din care: compensate la nivel central printr-o CPCC | X | X | X | X |
130 | Din compensări contractuale între produse diferite | X | X | X | X |
DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE PONDERI DE RISC: | |||||
140 | 0% | X | |||
150 | 2% | X | X | X | X |
160 | 4% | X | X | X | X |
170 | 10% | X | |||
180 | 20% | X | |||
190 | 35% | X | X | X | X |
200 | 50% | X | |||
210 | 70% | X | X | X | X |
220 | 75% | X | |||
230 | 100% | X | |||
240 | 150% | X | |||
250 | 250% | X | |||
260 | 370% | X | X | X | X |
270 | 1000% | X | |||
280 | Alte ponderi de risc | X | |||
ELEMENTE MEMORANDUM | |||||
290 | Expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile comerciale | X | |||
300 | Expuneri în stare de nerambursare supuse unei ponderi de risc de 100% | X | |||
310 | Expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative | X | |||
320 | Expuneri în stare de nerambursare supuse unei ponderi de risc de 150% | X |
Cod poziţie | Tehnicile de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie asupra expunerii | |||||
Protecţia nefinanţată a creditului: valori ajustate (Ga) | Protecţia finanţată a creditului | Substituţia expunerii ca urmare a aplicării tehnicilor de diminuare a riscului de credit | ||||
(–) instrumente financiare derivate de credit | (–) garanţii financiare: metoda simplă | (–) alte tipuri de protecţie finanţată a creditului | (–) total ieşiri | total intrări (+) | ||
x | 060 | 070 | 080 | 090 | 100 | |
010 | EXPUNERI TOTALE | |||||
015 | din care: expuneri în stare de nerambursare | |||||
020 | din care: IMM-uri | |||||
030 | din care: expuneri aflate sub incidenţa factorului de sprijinire a IMM-urilor | |||||
040 | din care: garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile – bunuri imobile locative | |||||
050 | din care: expuneri aflate sub incidenţa utilizării parţiale permanente a abordării standardizate | X | X | X | X | X |
060 | din care: expunerile din cadrul abordării standardizate cu permisiunea prealabilă a autorităţii de supraveghere de a efectua o implementare progresivă a abordării IRB | X | X | X | X | X |
DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE TIPURI DE EXPUNERE: | ||||||
070 | Expuneri bilanţiere supuse riscului de credit | |||||
080 | Expuneri extrabilanţiere supuse riscului de credit | |||||
Expuneri/tranzacţii supuse riscului de credit al contrapărţii | X | X | X | X | X | |
090 | Tranzacţii de finanţare prin titluri | X | X | X | X | X |
100 | din care: compensate la nivel central printr-o CPCC | X | X | X | X | X |
110 | Instrumente financiare derivate şi tranzacţii cu termen lung de decontare | X | X | X | X | X |
120 | din care: compensate la nivel central printr-o CPCC | X | X | X | X | X |
130 | Din compensări contractuale între produse diferite | X | X | X | X | X |
DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE PONDERI DE RISC: | ||||||
140 | 0% | X | X | X | X | X |
150 | 2% | X | X | X | X | X |
160 | 4% | X | X | X | X | X |
170 | 10% | X | X | X | X | X |
180 | 20% | X | X | X | X | X |
190 | 35% | X | X | X | X | X |
200 | 50% | X | X | X | X | X |
210 | 70% | X | X | X | X | X |
220 | 75% | X | X | X | X | X |
230 | 100% | X | X | X | X | X |
240 | 150% | X | X | X | X | X |
250 | 250% | X | X | X | X | X |
260 | 370% | X | X | X | X | X |
270 | 1000% | X | X | X | X | X |
280 | Alte ponderi de risc | X | X | X | X | X |
ELEMENTE MEMORANDUM | ||||||
290 | Expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile comerciale | X | X | X | X | X |
300 | Expuneri în stare de nerambursare supuse unei ponderi de risc de 100% | X | X | X | X | X |
310 | Expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative | X | X | X | X | X |
320 | Expuneri în stare de nerambursare supuse unei ponderi de risc de 150% | X | X | X | X | X |
Cod poziţie | Expunere netă după efectele de substituţie ale diminuării riscului de credit înainte de aplicarea factorilor de conversie | Tehnicile de diminuare a riscului de credit care afectează cuantumul expunerii: protecţia finanţată a creditului. Metoda extinsă a garanţiilor financiare | Valoarea ajustată integral a expunerii (E*) | |||
Ajustarea de volatilitate aplicată expunerii | (–)
Garanţii financiare: valoarea ajustată (Cvam) | |||||
(–) din care: ajustările de volatilitate şi de scadenţă | ||||||
x | 110 | 120 | 130 | 140 | 150 | |
010 | EXPUNERI TOTALE | |||||
015 | din care: expuneri în stare de nerambursare | |||||
020 | din care: IMM-uri | |||||
030 | din care: expuneri aflate sub incidenţa factorului de sprijinire a IMM-urilor | |||||
040 | din care: garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile – bunuri imobile locative | |||||
050 | din care: expuneri aflate sub incidenţa utilizării parţiale permanente a abordării standardizate | X | X | X | X | X |
060 | din care: expunerile din cadrul abordării standardizate cu permisiunea prealabilă a autorităţii de supraveghere de a efectua o implementare progresivă a abordării IRB | X | X | X | X | X |
DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE TIPURI DE EXPUNERE: | ||||||
070 | Expuneri bilanţiere supuse riscului de credit | |||||
080 | Expuneri extrabilanţiere supuse riscului de credit | |||||
Expuneri/tranzacţii supuse riscului de credit al contrapărţii | X | X | X | X | X | |
090 | Tranzacţii de finanţare prin titluri | X | X | X | X | X |
100 | din care: compensate la nivel central printr-o CPCC | X | X | X | X | X |
110 | Instrumente financiare derivate şi tranzacţii cu termen lung de decontare | X | X | X | X | X |
120 | din care: compensate la nivel central printr-o CPCC | X | X | X | X | X |
130 | Din compensări contractuale între produse diferite | X | X | X | X | X |
DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE PONDERI DE RISC: | ||||||
140 | 0% | X | X | X | X | |
150 | 2% | X | X | X | X | X |
160 | 4% | X | X | X | X | X |
170 | 10% | X | X | X | X | |
180 | 20% | X | X | X | X | |
190 | 35% | X | X | X | X | X |
200 | 50% | X | X | X | X | |
210 | 70% | X | X | X | X | X |
220 | 75% | X | X | X | X | |
230 | 100% | X | X | X | X | |
240 | 150% | X | X | X | X | |
250 | 250% | X | X | X | X | |
260 | 370% | X | X | X | X | X |
270 | 1000% | X | X | X | X | |
280 | Alte ponderi de risc | X | X | X | X | |
ELEMENTE MEMORANDUM | ||||||
290 | Expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile comerciale | X | X | X | X | |
300 | Expuneri în stare de nerambursare supuse unei ponderi de risc de 100% | X | X | X | X | |
310 | Expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative | X | X | X | X | |
320 | Expuneri în stare de nerambursare supuse unei ponderi de risc de 150% | X | X | X | X |
Cod poziţie | Defalcarea, pe factori de conversie, a valorii ajustate integral a expunerii aferente elementelor extrabilanţiere | Valoarea expunerii | |||||
0% | 20% | 50% | 100% | din care: decurgând din riscul de credit al contrapărţii | |||
x | 160 | 170 | 180 | 190 | 200 | 210 | |
010 | EXPUNERI TOTALE | ||||||
015 | din care: expuneri în stare de nerambursare | X | |||||
020 | din care: IMM-uri | X | |||||
030 | din care: expuneri aflate sub incidenţa factorului de sprijinire a IMM-urilor | X | |||||
040 | din care: garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile – bunuri imobile locative | X | |||||
050 | din care: expuneri aflate sub incidenţa utilizării parţiale permanente a abordării standardizate | X | X | X | X | X | X |
060 | din care: expunerile din cadrul abordării standardizate cu permisiunea prealabilă a autorităţii de supraveghere de a efectua o implementare progresivă a abordării IRB | X | X | X | X | X | X |
DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE TIPURI DE EXPUNERE: | X | ||||||
070 | Expuneri bilanţiere supuse riscului de credit | X | X | X | X | X | |
080 | Expuneri extrabilanţiere supuse riscului de credit | X | |||||
Expuneri/tranzacţii supuse riscului de credit al contrapărţii | X | X | X | X | X | X | |
090 | Tranzacţii de finanţare prin titluri | X | X | X | X | X | X |
100 | din care: compensate la nivel central printr-o CPCC | X | X | X | X | X | X |
110 | Instrumente financiare derivate şi tranzacţii cu termen lung de decontare | X | X | X | X | X | X |
120 | din care: compensate la nivel central printr-o CPCC | X | X | X | X | X | X |
130 | Din compensări contractuale între produse diferite | X | X | X | X | X | X |
DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE PONDERI DE RISC: | |||||||
140 | 0% |
X | |||||
150 | 2% | X | X | X | X | X | X |
160 | 4% | X | X | X | X | X | X |
170 | 10% | X | |||||
180 | 20% | X | |||||
190 | 35% | X | X | X | X | X | X |
200 | 50% | X | |||||
210 | 70% | X | X | X | X | X | X |
220 | 75% | X | |||||
230 | 100% | X | |||||
240 | 150% | X | |||||
250 | 250% | X | |||||
260 | 370% | X | X | X | X | X | X |
270 | 1000% | X | |||||
280 | Alte ponderi de risc | X | |||||
ELEMENTE MEMORANDUM | |||||||
290 | Expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile comerciale | X | |||||
300 | Expuneri în stare de nerambursare supuse unei ponderi de risc de 100% | X | |||||
310 | Expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative | X | |||||
320 | Expuneri în stare de nerambursare supuse unei ponderi de risc de 150% | X |
Cod poziţie | Cuantumul ponderat la risc al expunerii înainte de aplicarea factorului de sprijinire a IMM-urilor | ||||
Cuantumul ponderat la risc al expunerii după aplicarea factorului de sprijinire a IMM-urilor | din care: cu o evaluare a creditului efectuată de o instituţie externă de evaluare a creditului desemnată | din care: cu o evaluare a creditului derivată din administraţia centrală | |||
x | 215 | 220 | 230 | 240 | |
010 | EXPUNERI TOTALE | Celulă legată de CA | |||
015 | din care: expuneri în stare de nerambursare | X | X | ||
020 | din care: IMM-uri | X | X | ||
030 | din care: expuneri aflate sub incidenţa factorului de sprijinire a IMM-urilor | X | X | ||
040 | din care: garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile – bunuri imobile locative | X | X | ||
050 | din care: expuneri aflate sub incidenţa utilizării parţiale permanente a abordării standardizate | X | X | X | X |
060 | din care: expunerile din cadrul abordării standardizate cu permisiunea prealabilă a autorităţii de supraveghere de a efectua o implementare progresivă a abordării IRB | X | X | X | X |
DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE TIPURI DE EXPUNERE: | |||||
070 | Expuneri bilanţiere supuse riscului de credit | X | X | ||
080 | Expuneri extrabilanţiere supuse riscului de credit | X | X | ||
Expuneri/tranzacţii supuse riscului de credit al contrapărţii | X | X | X | X | |
090 | Tranzacţii de finanţare prin titluri | X | X | X | X |
100 | din care: compensate la nivel central printr-o CPCC | X | X | X | X |
110 | Instrumente financiare derivate şi tranzacţii cu termen lung de decontare | X | X | X | X |
120 | din care: compensate la nivel central printr-o CPCC | X | X | X | X |
130 | Din compensări contractuale între produse diferite | X | X | X | X |
DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE PONDERI DE RISC: | |||||
140 | 0% | ||||
150 | 2% | X | X | X | X |
160 | 4% | X | X | X | X |
170 | 10% | ||||
180 | 20% | ||||
190 | 35% | X | X | X | X |
200 | 50% | ||||
210 | 70% | X | X | X | X |
220 | 75% | ||||
230 | 100% | ||||
240 | 150% | ||||
250 | 250% | ||||
260 | 370% | X | X | X | X |
270 | 1000% | ||||
280 | Alte ponderi de risc | ||||
ELEMENTE MEMORANDUM | |||||
290 | Expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile comerciale | X | X | ||
300 | Expuneri în stare de nerambursare supuse unei ponderi de risc de 100% | X | X | X | |
310 | Expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative | X | X | ||
320 | Expuneri în stare de nerambursare supuse unei ponderi de risc de 150% | X | X | X |
Modul de completare a raportului
C 07.00 – RISCUL DE CREDIT, RISCUL DE CREDIT AL CONTRAPARTIDEI ŞI TRANZACŢIILE INCOMPLETE: ABORDAREA STANDARDIZATĂ PRIVIND CERINŢELE DE CAPITAL (CR SA)
Instrucţiuni privind anumite poziţii
| ||
Codul coloa- nei | Denumirea coloanei | |
010 | Expunerea iniţială înainte de aplicarea factorilor de conversie
Valoarea expunerii în conformitate cu punctele 5 şi 6 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate fără a ţine seama de ajustările de valoare şi provizioane, de factorii de conversie şi de efectul tehnicilor de diminuare a riscului de credit cu următoarele calificări care decurg din punctul 9 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate: Valorile expunerilor pentru contractele de leasing fac obiectul dispoziţiilor Regulamentului cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate. În cazul compensării bilanţiere prevăzute în Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci, valorile expunerilor se raportează conform garanţiilor în numerar primite. | |
030 | (-) Ajustările de valoare şi provizioanele asociate expunerii iniţiale
Punctele 5 şi 6 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate | |
040 | Expunerea fără ajustările de valoare şi fără provizioane
Suma coloanelor 010 şi 030. | |
050-100 | Tehnicile de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie asupra expunerii
Tehnicile de diminuare a riscului de credit în sensul definiţiei din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci, care reduc riscul de credit asociat unei expuneri sau unor expuneri prin substituţia expunerilor, astfel cum sunt definite mai jos la rubrica „Substituţia expunerii ca urmare a aplicării tehnicilor de diminuare a riscului de credit”. În cazul în care garanţiile reale au un efect asupra valorii expunerii (de exemplu, în cazul în care sunt utilizate pentru tehnicile de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie asupra expunerii), acestea trebuie să se limiteze la valoarea expunerii. În aceste coloane trebuie raportate garanţii reale, încorporate în conformitate cu metoda simplă a garanţiilor financiare şi protecţia eligibilă nefinanţată a creditului. | |
050-060 | Protecţia nefinanţată a creditului: valori ajustate (Ga)
Capitolul IX secţiunea a 2-a din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. Capitolul XII din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci defineşte valoarea ajustată Ga a protecţiei nefinanţate a creditului. | |
050 | (-) Garanţii
Punctul 36 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. Protecţia nefinanţată a creditului, astfel cum este definită la punctul 3 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci, diferită de instrumentele financiare derivate de credit. | |
060 | (-) Instrumente financiare derivate de credit
Capitolul V din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. | |
070-080 | Protecţia finanţată a creditului
Aceste coloane se referă la protecţia finanţată a creditului în conformitate cu capitolul III secţiunile a 2-a, a 3-a şi a 5-a din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. Cuantumurile nu includ acordurile-cadru de compensare (deja incluse în expunerea iniţială înainte de aplicarea factorilor de conversie). Instrumentele de tip „credit linked note” şi poziţiile de compensare din bilanţ care rezultă din acordurile de compensare bilanţieră eligibile, în conformitate cu capitolul IV secţiunea 1 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci, trebuie tratate drept garanţii în numerar. | |
070 | (-) Garanţii financiare: metoda simplă
Punctele 74 şi 75 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. | |
080 | (-) Alte tipuri de protecţie finanţată a creditului
Punctele 108 şi 109 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. | |
090-100 | Substituţia expunerii ca urmare a aplicării tehnicilor de diminuare a riscului de credit
Punctele 76-78, 114, 115 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. Ieşirile corespund părţii garantate a expunerii iniţiale înainte de aplicarea factorilor de conversie, care se deduce din clasa expunerilor debitorului şi ulterior se alocă clasei de expuneri a furnizorului de protecţie. Acest cuantum trebuie considerat ca o intrare în clasa de expuneri a furnizorului de protecţie. Intrările şi ieşirile aferente aceleiaşi clase de expuneri trebuie să fie, de asemenea, raportate. Expunerile determinate de posibile intrări din alte formulare şi ieşiri către alte formulare trebuie să fie luate în considerare. | |
110 | Expunerea netă după efectele de substituţie ale diminuării riscului de credit înainte de aplicarea factorilor de conversie
Cuantumul expunerii, fără ajustările de valoare, după ce s-au luat în considerare intrările şi ieşirile datorate tehnicilor de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie asupra expunerii | |
120-140 | Tehnicile de diminuare a riscului de credit care afectează cuantumul expunerii. Protecţia finanţată a creditului, metoda extinsă a garanţiilor financiare
Capitolul VIII secţiunile a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a şi a 9-a din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. Aici sunt incluse, de asemenea, instrumentele de tip „credit linked note” (punctele 66 şi 67 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci) Instrumentele de tip „credit linked note” şi poziţiile de compensare din bilanţ care rezultă din acordurile de compensare bilanţieră eligibile în conformitate cu capitolul VIII secţiunea 1 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci sunt tratate drept garanţii în numerar. Efectul acoperirii cu garanţii reale pe care îl are metoda extinsă a garanţiilor financiare aplicată unei expuneri care este garantată de o garanţie financiară eligibilă se calculează conform capitolului VIII secţiunile a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a şi a 9-a din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. | |
120 | Ajustarea de volatilitate aplicată expunerii
Punctele 87- 90 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. Cuantumul care trebuie raportat este dat de impactul ajustării de volatilitate aplicate expunerii (Eva-E) = E*He | |
130 | (-) Valoarea ajustată a garanţiei financiare (Cvam)
Punctul 126 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. Cuantumul care trebuie raportat corespunde formulei Cvam = C*(1-Hc-Hfx)*(t-t*)/(Tt*). Pentru definiţia C, Hc, Hfx, t, T şi t*, a se vedea Titlurile IV şi V din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. | |
140 | (-) Din care: ajustările de volatilitate şi de scadenţă
Punctele 84-86 şi 126 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. Cuantumul care trebuie raportat corespunde impactului comun al ajustărilor de volatilitate şi de scadenţă (Cvam-C) = C*[(1-Hc-Hfx)*(t-t*)/(Tt*)-1], unde impactul ajustării de volatilitate este (Cva-C) = C*[(1-HcHfx)-1], iar impactul ajustărilor de scadenţă este (Cvam-Cva) = C*(1-HcHfx)*[(t-t*)/(T-t*)-1]. | |
150 | Valoarea ajustată integral a expunerii (E*)
Punctul 71, punctele 87-92 şi punctele 106 şi 107 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. | |
160-190 | Defalcarea, pe factori de conversie, a valorii ajustate integral a expunerii aferente elementelor extrabilanţiere
Punctele 6 şi 7 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate. A se vedea, de asemenea, punctele 76-78 şi punctele 106 şi 107 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. Cifrele raportate sunt valorile ajustate integral ale expunerii înainte de aplicarea factorului de conversie. Factor de conversie – raportul dintre cuantumul încă netras dintr-un angajament de finanţare care ar putea fi tras şi, prin urmare, ar deveni expus la risc în caz de nerambursare faţă de cuantumul încă netras din angajamentul de finanţare, valoarea angajamentului de finanţare fiind determinată de limita autorizată, cu excepţia cazului în care limita neautorizată este mai mare. | |
200 | Valoarea expunerii
Punctele 5 şi 6 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate şi Titlul IV din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. Valoarea expunerii după luarea în considerare a ajustărilor de valoare, a tuturor factorilor de diminuare a riscului de credit şi a factorilor de conversie a creditului care urmează să fie atribuită ponderilor de risc în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate. | |
210 | Din care: decurgând din riscul de credit al contrapărţii |
X |
215 | Cuantumul ponderat la risc al expunerii înainte de aplicarea factorului de sprijinire a IMM-urilor
Fără luarea în considerare a factorului de sprijinire a IMM-urilor în conformitate cu capitolul V din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate. | |
220 | Cuantumul ponderat la risc al expunerii după aplicarea factorului de sprijinire a IMM-urilor
Cu luarea în considerare a factorului de sprijinire a IMM-urilor în conformitate cu capitolul V din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate. | |
230 | Din care: cu o evaluare a creditului efectuată de o societate de evaluare externă a creditului desemnată | |
240 | Din care: cu o evaluare a creditului derivată din administraţia centrală |
Codul rând- ului | Instrucţiuni | |
010 | Expuneri totale | |
015 | din care: expuneri în stare de nerambursare
Punctele 73-75 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate Acest rând se raportează numai în clasele de expuneri „Elemente asociate unui risc extrem de ridicat” şi „Expuneri provenind din titluri de capital”. În cazul în care o expunere este enumerată la punctul 77 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate sau îndeplineşte criteriile stabilite la punctul 78 sau punctele 84-86 din regulamentul menţionat, aceasta se alocă clasei de expuneri „Elemente asociate unui risc extrem de ridicat” sau „Expuneri provenind din titluri de capital”. Prin urmare, nu ar trebui efectuată nicio altă alocare, chiar dacă expunerea este în stare de nerambursare în conformitate cu punctele 73-75 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate. | |
020 | din care: IMM-uri
Toate expunerile faţă de IMM-uri se raportează aici. | |
030 | din care: Expuneri aflate sub incidenţa factorului de sprijinire a IMM-urilor
Numai expunerile care îndeplinesc cerinţele de la capitolul V din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate se raportează aici. | |
040 | din care: Garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile – bunurilor imobile locative
Capitolul IV, secţiunea a 12-a din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate. Trebuie raportate doar în clasa de expuneri „garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile” | |
050 | din care: Expuneri aflate sub incidenţa utilizării parţiale permanente a abordării standardizate | X |
060 | din care: Expunerile din cadrul abordării standardizate cu permisiunea prealabilă a autorităţii de supraveghere de a efectua o implementare progresivă a abordării IRB | X |
070-130 | Defalcarea expunerilor totale pe tipuri de expunere
Poziţiile din „portofoliul bancar” al băncii raportoare trebuie defalcate, pe baza criteriilor prevăzute mai jos, în expuneri bilanţiere supuse riscului de credit, expuneri extrabilanţiere supuse riscului de credit. În sensul punctului 135 din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncii şi cerinţele de capital, băncile îşi defalcă, de asemenea, poziţiile din „portofoliul de tranzacţionare”, pe baza criteriilor prevăzute mai jos, în expuneri bilanţiere supuse riscului de credit, expuneri extrabilanţiere supuse riscului de credit. | |
070 | Expuneri bilanţiere supuse riscului de credit
Expunerile care sunt elemente bilanţiere şi sunt incluse ca tranzacţii de finanţare prin titluri, instrumente financiare derivate şi tranzacţii cu termen lung de decontare sau cele dintr-o compensare contractuală între produse diferite t se raportează la rândurile 090, 110 şi 130 şi, prin urmare, nu se raportează la acest rând. Tranzacţiile incomplete prevăzute la punctul 9 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci (dacă nu sunt deduse) nu constituie un element bilanţier, cu toate acestea, se raportează la acest rând. | |
080 | Expuneri extrabilanţiere supuse riscului de credit
Poziţiile extrabilanţiere cuprind elementele enumerate în anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate. Expunerile care sunt elemente extrabilanţiere şi sunt incluse ca tranzacţii de finanţare prin titluri, instrumente financiare derivate şi tranzacţii cu termen lung de decontare sau cele dintr-o compensare contractuală între produse diferite se reflectă la rândurile 040 şi 060 şi, prin urmare, nu se raportează la acest rând. | |
090-130 | Expuneri/tranzacţii supuse riscului de credit al contrapartidei | X |
090 | Tranzacţiile de finanţare prin titluri | X |
100 | Din care: compensate la nivel central printr-o CPCC | X |
110 | Instrumentele financiare derivate şi tranzacţiile cu termen lung de decontare | X |
120 | Din care: compensate la nivel central printr-o CPCC | X |
130 | Din compensări contractuale între produse diferite | X |
140-280 | Defalcarea expunerilor pe ponderi de risc | |
140 | 0% | |
150 | 2% | X |
160 | 4% | X |
170 | 10% | |
180 | 20% | |
190 | 35% | X |
200 | 50% | |
210 | 70% | X |
220 | 75% | |
230 | 100% | |
240 | 150% | |
250 | 250% Punctul 85 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate | |
260 | 370% | X |
270 | 1000% | |
280 | Alte ponderi de risc
Acest rând nu este disponibil pentru clasele de expuneri faţă de administraţii centrale, faţă de societăţi, faţă de bănci şi de tip retail. Pentru raportarea expunerilor care nu sunt supuse ponderilor de risc enumerate în formular. Instrumentele financiare derivate de credit de tipul „n-th-to-default” care nu beneficiază de rating din cadrul abordării standardizate (punctul 93 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate) se raportează la acest rând în clasa de expuneri „Alte elemente”. | |
290-320 | Elemente memorandum
A se vedea, de asemenea, explicaţia scopului elementelor memorandum în secţiunea generală a CR SA. | |
290 | Expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile comerciale
Punctul 11 subpunctul 9) din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate Acesta este numai un element memorandum. Independent de calculul cuantumurilor expunerilor la risc ale expunerilor garantate cu bunuri imobile comerciale în conformitate cu capitolul IV secţiunile a 11-a şi a 13-a din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, expunerile trebuie defalcate şi raportate la acest rând, dacă sunt garantate cu bunuri imobile comerciale. | |
300 | Expuneri în stare de nerambursare supuse unei ponderi de risc de 100%
Punctul 11 subpunctul 10) din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate. Expunerile incluse în clasa „expuneri în stare de nerambursare” care trebuie incluse în această clasă de expuneri dacă nu ar fi în stare de nerambursare. | |
310 | Expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative
Punctul 11 subpunctul 9) din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate. Acesta este numai un element memorandum. Independent de calculul cuantumurilor expunerilor la risc ale expunerilor garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative în conformitate cu capitolul IV secţiunile a 11-a şi a 12-a din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, expunerile trebuie defalcate şi raportate la acest rând dacă sunt garantate cu bunuri imobile. | |
320 | Expuneri în stare de nerambursare supuse unei ponderi de risc de 150%
Punctul 11 subpunctul 10) din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate. Expunerile incluse în clasa „expuneri în stare de nerambursare” care trebuie incluse în această clasă de expuneri dacă nu ar fi în stare de nerambursare. |
Corespondenţa dintre clasele de expuneri şi sectoarele contrapărţilor
1. Următoarele tabele pun în corespondenţă clasele de expuneri utilizate pentru calcularea cerinţelor de capital în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate şi sectoarele contrapartidelor utilizate în tabelele FINREP.
| ||
Clase de expuneri conform AS | Sectoare ale contrapartidei conform FINREP | Observaţii |
(1) Administraţii centrale sau bănci centrale | (1) Bănci centrale
(2) Administraţii publice | Aceste expuneri se atribuie sectoarelor contrapartidei conform FINREP în funcţie de natura contrapartidei imediate. |
(2) Administraţii regionale sau autorităţi locale | (2) Administraţii publice | |
(3) Entităţi din sectorul public | (2) Administraţii publice | |
(4) Bănci de dezvoltare multilaterală | (3) Bănci | |
(5) Organizaţii internaţionale | (4) Alte societăţi financiare | |
(6) Bănci | (3) Bănci | Aceste expuneri se atribuie sectoarelor contrapartidei conform FINREP în funcţie de natura contrapartidei imediate. |
(7) Societăţi | (2) Administraţii publice
(4) Alte societăţi financiare (5) Societăţi nefinanciare (6) Gospodării | |
(8) Retail | (4) Alte societăţi financiare (5) Societăţi nefinanciare (6) Gospodării | Aceste expuneri se atribuie sectoarelor contrapartidei conform FINREP în funcţie de natura contrapartidei imediate. |
(9) Garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile | (2) Administraţii publice
(3) Bănci (4) Alte societăţi financiare (5) Societăţi nefinanciare (6) Gospodării | Aceste expuneri se atribuie sectoarelor contrapartidei conform FINREP în funcţie de natura contrapartidei imediate. |
(10) În stare de nerambursare | (1) Bănci centrale
(2) Administraţii publice (3) Bănci (4) Alte societăţi financiare (5) Societăţi nefinanciare (6) Gospodării | Aceste expuneri se atribuie sectoarelor contrapartidei conform FINREP în funcţie de natura contrapartidei imediate. |
(11) Elemente asociate unui risc extrem de ridicat | (1) Bănci centrale
(2) Administraţii publice (3) Bănci (4) Alte societăţi financiare (5) Societăţi nefinanciare (6) Gospodării | Aceste expuneri se atribuie sectoarelor contrapartidei conform FINREP în funcţie de natura contrapartidei imediate. |
(12) Poziţii din securitizare | (2) Administraţii publice
(3) Bănci (4) Alte societăţi financiare (5) Societăţi nefinanciare (6) Gospodării | Aceste expuneri ar trebui atribuite sectoarelor contrapartidei conform FINREP în funcţie de riscul-suport al securitizării. În FINREP, atunci când poziţiile securitizate rămân recunoscute în bilanţ, sectoarele contrapartidei sunt sectoarele contrapartidelor imediate ale acestor poziţii. |
(13) Bănci şi societăţi cu o evaluare de credit pe termen scurt | (3) Bănci
(4) Alte societăţi financiare (5) Societăţi nefinanciare | Aceste expuneri se atribuie sectoarelor contrapartidei conform FINREP în funcţie de natura contrapartidei imediate. |
(14) Organisme de plasament colectiv | Instrumente de capital | Investiţiile în OPC-uri se clasifică ca instrumente de capital în FINREP. |
(15) Titluri de capital | Instrumente de capital | În FINREP, instrumentele de capital sunt separate ca instrumente în cadrul diferitelor categorii de active financiare. |
(16) Alte elemente | Diferite elemente din bilanţ | În FINREP, alte elemente pot fi incluse în cadrul diferitelor categorii de active. |
Anexa 3 la Instrucţiunea cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere
C 11.00 – RISCUL DE DECONTARE/LIVRARE (CR SETT)
1. Acest formular prevede furnizarea de informaţii cu privire la tranzacţiile din portofoliul de tranzacţionare şi din afara acestuia care au rămas nedecontate după data de livrare prevăzută, precum şi cu privire la cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de decontare aferente acestora, în conformitate cu capitolul II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci. 2. Băncile raportează în formularul CR SETT informaţii privind riscul de decontare/livrare în legătură cu instrumentele de datorie, titlurile de capital, monedele şi mărfurile deţinute în portofoliul de tranzacţionare sau în afara acestuia. 3. Conform capitolului II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci, tranzacţiile de răscumpărare, operaţiunile de dare de titluri sau mărfuri cu împrumut şi operaţiunile de luare de titluri sau mărfuri cu împrumut în legătură cu instrumente de datorie, titluri de capital, monede şi mărfuri nu sunt supuse riscului de decontare/livrare. De menţionat faptul că instrumentele financiare derivate şi tranzacţiile cu termen lung de decontare rămase nedecontate după data de livrare scadentă sunt supuse, cu toate acestea, cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de decontare/livrare, astfel cum sunt stabilite la capitolul II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci. 4. În cazul tranzacţiilor rămase nedecontate după data de livrare scadentă, băncile calculează diferenţa de preţ la care sunt expuse. Aceasta reprezintă diferenţa dintre preţul de decontare convenit pentru instrumentul de datorie, titlul de capital, monede sau marfa în cauză şi valoarea de piaţă curentă, atunci când diferenţa ar putea implica o pierdere pentru bancă. 5. Băncile înmulţesc această diferenţă cu factorul corespunzător din tabelul 1 de la punctul 7 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci pentru a determina cerinţele de fonduri proprii corespunzătoare. 6. Cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de decontare/livrare trebuie să fie multiplicate cu 10,0 pentru a calcula cuantumul expunerii la risc. 7. De menţionat faptul că cerinţele de fonduri proprii pentru tranzacţii incomplete, astfel cum sunt prevăzute la capitolul III din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci, nu se încadrează în domeniul de aplicare al formularului CR SETT; acestea din urmă se raportează în formularele privind riscul de credit (CR SA).
Formatul raportului C 11.00 – RISCUL DE DECONTARE/LIVRARE (CR SETT)
Codul băncii____________________ Perioada de raportare_______________ Formular C11.00
C 11.00 – RISCUL DE DECONTARE/LIVRARE (CR SETT)
| |||||
Rând | Element | Tranzacţii nedecontate la preţul de decontare
| Expunere la diferenţe de preţ datorate tranzacţiilor nedecontate
| Cerinţe de fonduri proprii | Cuantumul total al expunerii la riscul de decontare |
010 | 020 | 030 | 040 | ||
010 | Total tranzacţii nedecontate din afara portofoliului de tranzacţionare | Celulă legată de CA | |||
020 | Tranzacţii nedecontate până la 4 zile (factor 0%) | X | |||
030 | Tranzacţii nedecontate între 5 şi 15 zile (factor 8%) | X | |||
040 | Tranzacţii nedecontate între 16 şi 30 de zile (factor 50%) | X | |||
050 | Tranzacţii nedecontate între 31 şi 45 de zile (factor 75%) | X | |||
060 | Tranzacţii nedecontate 46 de zile sau mai mult (factor 100%) | X | |||
070 | Total tranzacţii nedecontate din portofoliul de tranzacţionare | Celulă legată de CA | |||
080 | Tranzacţii nedecontate pînă la 4 zile (factor 0%) | X | |||
090 | Tranzacţii nedecontate între 5 şi 15 zile (factor 8%) | X | |||
100 | Tranzacţii nedecontate între 16 şi 30 de zile (factor 50%) | X | |||
110 | Tranzacţii nedecontate între 31 şi 45 de zile (factor 75%) | X | |||
120 | Tranzacţii nedecontate 46 de zile sau mai mult (factor 100%) | X |
Modul de completare a raportului
C 11.00 – RISCUL DE DECONTARE/LIVRARE (CR SETT)
Instrucţiuni privind anumite poziţii
| |
Coloane | |
010 | TRANZACŢII NEDECONTATE LA PREŢUL DE DECONTARE
În conformitate cu capitolul II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci, băncile raportează în coloana 010 tranzacţiile rămase nedecontate după data de livrare scadentă, la preţurile de decontare convenite. Toate tranzacţiile rămase nedecontate se includ în coloana 010, indiferent dacă sunt în câştig sau în pierdere după data scadentă pentru decontare. |
020 | EXPUNEREA LA DIFERENŢE DE PREŢ DATORATE TRANZACŢIILOR NEDECONTATE
În conformitate cu capitolul II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci, băncile raportează în coloana 020 diferenţa de preţ dintre preţul de decontare convenit şi valoarea de piaţă curentă pentru instrumentul de datorie, titlul de capital, moneda sau marfa în cauză, atunci când diferenţa poate implica o pierdere pentru bancă. În coloana 020 se raportează numai tranzacţiile rămase nedecontate în pierdere după data scadentă pentru decontare. |
030 | CERINŢE DE FONDURI PROPRII
Băncile raportează în coloana 030 cerinţele de fonduri proprii calculate în conformitate cu capitolul II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci. |
040 | CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERII LA RISCUL DE DECONTARE
Băncile îşi multiplică cerinţele de fonduri proprii raportate în coloana 030 cu 10,0 pentru a obţine cuantumul expunerii la riscul de decontare. |
Rânduri | |
010 | Total tranzacţii nedecontate din afara portofoliului de tranzacţionare
Băncile raportează la rândul 010 informaţii agregate în legătură cu riscul de decontare/livrare pentru poziţiile din afara portofoliului de tranzacţionare (în conformitate cu capitolul II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci). Băncile raportează la poziţia 010/010 suma agregată a tranzacţiilor rămase nedecontate după data de livrare scadentă, la preţurile de decontare convenite. Băncile raportează la poziţia 010/020 informaţii agregate pentru expunerile la diferenţe de preţ cauzate de tranzacţii rămase nedecontate în pierdere. Băncile raportează la poziţia 010/030 cerinţele agregate de fonduri proprii obţinute prin însumarea cerinţelor de fonduri proprii pentru tranzacţiile rămase nedecontate prin multiplicarea „diferenţei de preţ” raportate în coloana 020 cu un factor corespunzător, în funcţie de numărul de zile lucrătoare după data scadentă pentru decontare (categoriile menţionate în tabelul 1 de la punctul 7 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci). |
020-060 | Tranzacţii nedecontate până la 4 zile (factor 0%)
Tranzacţii nedecontate între 5 şi 15 zile (factor 8%) Tranzacţii nedecontate între 16 şi 30 zile (factor 50%) Tranzacţii nedecontate între 31 şi 45 zile (factor 75%) Tranzacţii nedecontate 46 de zile sau mai mult (factor 100%) Băncile raportează la rândurile 020-060 informaţiile legate de riscul de decontare/livrare pentru poziţiile din afara portofoliului de tranzacţionare în conformitate cu categoriile menţionate în tabelul 1 de la punctul 7 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci. Nu se impun cerinţe de fonduri proprii pentru riscul de decontare/livrare în cazul tranzacţiilor rămase nedecontate pentru o perioadă de mai puţin de cinci zile lucrătoare după data scadentă pentru decontare. |
070 | Total tranzacţii nedecontate din portofoliul de tranzacţionare
Băncile raportează la rândul 070 informaţii agregate în legătură cu riscul de decontare/livrare pentru poziţiile din portofoliul de tranzacţionare (în conformitate cu Capitolul II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci). Băncile raportează la poziţia 070/010 suma agregată a tranzacţiilor rămase nedecontate după data de livrare scadentă, la preţurile de decontare convenite. Băncile raportează la poziţia 070/020 informaţii agregate pentru expunerile la diferenţe de preţ cauzate de tranzacţii rămase nedecontate în pierdere. Băncile raportează la poziţia 070/030 cerinţele agregate de fonduri proprii obţinute prin însumarea cerinţelor de fonduri proprii pentru tranzacţiile rămase nedecontate prin multiplicarea „diferenţei de preţ” raportate în coloana 020 cu un factor corespunzător, în funcţie de numărul de zile lucrătoare după data scadentă pentru decontare (categoriile menţionate în tabelul 1 de la punctul 7 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci). |
080-120 | Tranzacţii nedecontate până la 4 zile (factor 0%)
Tranzacţii nedecontate între 5 şi 15 zile (factor 8%) Tranzacţii nedecontate între 16 şi 30 zile (factor 50%) Tranzacţii nedecontate între 31 şi 45 zile (factor 75%) Tranzacţii nedecontate 46 de zile sau mai mult (factor 100%) Băncile raportează la rândurile 080-120 informaţiile legate de riscul de decontare/livrare pentru poziţiile din portofoliul de tranzacţionare în conformitate cu categoriile menţionate în tabelul 1 de la punctul 7 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci. Nu se impun cerinţe de fonduri proprii pentru riscul de decontare/livrare în cazul tranzacţiilor rămase nedecontate pentru o perioadă de mai puţin de cinci zile lucrătoare după data scadentă pentru decontare. |
Anexa 4 la Instrucţiunea cu privire prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere
C 16.00 – RISCUL OPERAŢIONAL (OPR)
1. Acest formular oferă informaţii privind calcularea cerinţelor de fonduri proprii conform Regulamentului privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate (aprobat prin HCE al BNM nr.113 din 24.05.2018) (care reglementează abordarea de bază (BIA), abordarea standardizată (TSA), abordarea standardizată alternativă (ASA)). O bancă nu poate aplica TSA şi ASA pentru liniile de activitate corespunzătoare serviciilor bancare pentru clienţi de retail şi serviciilor bancare comerciale în acelaşi timp la nivel individual. 2. Băncile care utilizează BIA, TSA şi/sau ASA îşi calculează cerinţele de fonduri proprii pe baza informaţiilor de la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul în care nu sunt disponibile cifre auditate, băncile pot utiliza estimări. În cazul în care sunt utilizate cifre auditate, băncile raportează cifrele auditate, care ar trebui să rămână neschimbate. Sunt posibile abateri de la acest principiu al cifrelor „neschimbate”, de exemplu, dacă în perioada respectivă au existat circumstanţe excepţionale, cum ar fi achiziţii sau cedări de entităţi sau activităţi realizate recent. 3. Dacă o bancă poate justifica în faţa Băncii Naţionale a Moldovei că, din cauza unor circumstanţe excepţionale, cum ar fi o fuziune sau o cedare de entităţi sau activităţi, utilizarea unei medii pe trei ani pentru calcularea indicatorului relevant ar conduce la o estimare distorsionată a cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional, Banca Naţională a Moldovei poate permite băncii să modifice calculul într-un mod care ar lua în considerare astfel de evenimente. De asemenea, Banca Naţională a Moldovei poate să solicite din proprie iniţiativă unei bănci să modifice calculul. În cazul în care o bancă funcţionează de mai puţin de trei ani, aceasta poate utiliza estimări ale evoluţiei activităţii pentru calcularea indicatorului relevant, cu condiţia să înceapă folosirea datelor istorice de îndată ce sunt disponibile. 4. Acest formular prezintă, pe coloane, informaţii pentru ultimii trei ani cu privire la valoarea indicatorului relevant al activităţilor bancare supuse riscului operaţional şi la cuantumul creditelor şi avansurilor (acestea din urmă se aplică numai în cazul ASA). În continuare, se raportează informaţii cu privire la cuantumul cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional. 5. Informaţiile sunt prezentate, pe rânduri, în funcţie de metoda de calcul al cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional, prezentându-se în detaliu liniile de activitate pentru TSA şi ASA. 6. Acest formular trebuie să fie transmis de către toate băncile care fac obiectul cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional.
Formularul raportului
Codul băncii _____________
Perioada de raportare _____________ Codul formularului_________________
C 16.00 – RISCUL OPERAŢIONAL (OPR)
| ||||||||||||||
Activităţi bancare | Indicator relevant | Credite şi avansuri (în cazul aplicării ASA) | Cerin- ţa de fon- duri pro- prii | Cuan- tumul total al expu- nerii la riscul ope- raţi- onal | Elemente memorandum ama care trebuie raportate, dacă este cazul | |||||||||
Anul-3 | Anul-2 | Anul prece- dent | Anul-3 | Anul-2 |
Anul | Din care: ca ur- mare a unui meca- nism de alo- care | Cerinţa de fonduri proprii înainte de redu- cerea ca urmare a pier- derilor aştep- tate, a diversi- ficării şi a tehni- cilor de redu- cere a riscului | (-) Redu- cerea cerin- ţelor de fonduri proprii ca urmare a pier- derii aştep- tate reflec- tate în prac- ticile interne | (-) Redu- cerea cerin- ţelor de fonduri proprii ca urmare a diver- sificării | (-) Redu- cerea cerin- ţelor de fonduri proprii ca urmare a tehni- cilor de dimi- nuare a ris- curilor (asigu- rări şi alte mecanis- me de transfer al riscului) | ||||
010 | 020 | 030 | 040 | 050 | 060 | 070 | 071 | 080 | 090 | 100 | 110 | 120 | ||
010 | 1. ACTIVITĂŢI BANCARE CARE FAC OBIECTUL ABORDĂRII DE BAZĂ (BIA) | x | x | x | Celulă legată de CA2 | x | x | x | x | x | ||||
020 | 2. ACTIVITĂŢI BANCARE CARE FAC OBIECTUL ABORDĂRII STANDARDIZATE (TSA)/ ABORDĂRII STANDARDIZATE ALTERNATIVE (ASA) | x | x | x | x | x | x | Celulă legată de CA2 | x | x | x | x | x | |
CARE FAC OBIECTUL TSA: | ||||||||||||||
030 | FINANŢE CORPORATISTE (CF) | x | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |||
040 | TRANZACŢIONARE ŞI VÂNZĂRI (TS) | x | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |||
050 | BROKERAJ DE RETAIL (RBR) | x | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |||
060 | ACTIVITATE BANCARĂ COMERCIALĂ (CB) | x | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |||
070 | ACTIVITATE BANCARĂ DE RETAIL (RB) | x | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |||
080 | PLĂŢI ŞI DECONTĂRI (PS) | x | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |||
090 | SERVICII DE AGENT (AS) | x | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |||
100 | ADMINISTRAREA ACTIVELOR (AM) | x | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |||
CARE FAC OBIECTUL ASA: | ||||||||||||||
110 | ACTIVITATE BANCARĂ COMERCIALĂ (CB) | x | x | x | x | x | x | x | ||||||
120 | ACTIVITATE BANCARĂ DE RETAIL (RB) | x | x | x | x | x | x | x | ||||||
130 | 3. ACTIVITĂŢI BANCARE CARE FAC OBIECTUL ABORDĂRILOR AVANSATE DE EVALUARE (AMA) | x | x | x | x | x | x | x | x | x | x | x | x | x |
Modul de completare a raportului
C 16.00 – RISCUL OPERAŢIONAL (OPR)
Instrucţiuni privind anumite poziţii
| ||
Coloane | ||
Pentru blocare | ||
010-030 | INDICATOR RELEVANT
Băncile care utilizează indicatorul relevant pentru a calcula cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional (BIA, TSA şi ASA) raportează indicatorul relevant pentru anii respectivi în coloanele 010-030. În continuare, termenul „indicator relevant” se referă la „suma elementelor” de la sfârşitul exerciţiului financiar, astfel cum sunt definite în anexa nr.1 din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate. În cazul în care banca are date disponibile privind „indicatorul relevant” pentru o perioadă mai mică de 3 ani, în coloanele corespunzătoare din tabel se înscriu datele istorice disponibile (cifre auditate) în funcţie de prioritate. Dacă, de exemplu, sunt disponibile date istorice pentru un singur an, acestea se raportează în coloana 030. În cazul în care acest lucru pare justificat, estimările evoluţiei activităţii vor fi apoi incluse în coloana 020 (estimare pentru anul următor) şi în coloana 010 (estimare pentru anul+ 2). În plus, în cazul în care nu există date istorice disponibile privind „indicatorul relevant”, banca poate utiliza estimări ale evoluţiei activităţii. | |
040-060 | CREDITE ŞI AVANSURI (ÎN CAZUL APLICĂRII ASA)
Aceste coloane trebuie utilizate pentru a raporta cuantumurile creditelor şi avansurilor pentru liniile de activitate „activitate bancară comercială” şi „activitate bancară de retail”, astfel cum sunt menţionate la punctul 28 subpunctul 2) din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate. Aceste cuantumuri trebuie utilizate pentru a calcula indicatorul relevant alternativ care duce la cerinţele de fonduri proprii corespunzătoare activităţilor care fac obiectul ASA [punctul 28 subpunctul 1) din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate]. Pentru linia de activitate „activitate bancară comercială”, trebuie incluse şi titlurile de valoare din afara portofoliul de tranzacţionare. | |
070 | CERINŢA DE FONDURI PROPRII
Cerinţa de fonduri proprii se calculează în conformitate cu abordarea utilizată, conform Regulamentului privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate. Cuantumul rezultat este raportat în coloana 070. | |
071 | CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERII LA RISCUL OPERAŢIONAL
Punctul 133 din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital. Cerinţele de fonduri proprii din coloana 070 înmulţite cu 10,0. | |
080 | DIN CARE: CA URMARE A UNUI MECANISM DE ALOCARE | Blocare în contextul AMA |
090-120 | ELEMENTE MEMORANDUM AMA CARE TREBUIE RAPORTATE, DACĂ ESTE CAZUL | Blocare în contextul AMA |
090 | CERINŢA DE FONDURI PROPRII ÎNAINTE DE REDUCEREA CA URMARE A PIERDERILOR AŞTEPTATE, A DIVERSIFICĂRII ŞI A TEHNICILOR DE REDUCERE A RISCULUI | Blocare în contextul AMA |
100 | (-) REDUCEREA CERINŢELOR DE FONDURI PROPRII CA URMARE A PIERDERII AŞTEPTATE REFLECTATE ÎN PRACTICILE INTERNE | Blocare în contextul AMA |
110 | (-) REDUCEREA CERINŢELOR DE FONDURI PROPRII CA URMARE A DIVERSIFICĂRII | Blocare în contextul AMA |
120 | (-) REDUCEREA CERINŢEI DE FONDURI PROPRII CA URMARE A TEHNICILOR DE DIMINUARE A RISCURILOR (ASIGURĂRI ŞI ALTE MECANISME DE TRANSFER AL RISCULUI) | Blocare în contextul AMA |
Rânduri | ||
Pentru blocare | ||
010 | ACTIVITĂŢI BANCARE CARE FAC OBIECTUL ABORDĂRII DE BAZĂ (BIA)
Acest rând prezintă cuantumurile corespunzătoare activităţilor care fac obiectul abordării BIA pentru a calcula cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional (capitolul II din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate). | |
020 | ACTIVITĂŢI BANCARE CARE FAC OBIECTUL ABORDĂRII STANDARDIZATE (TSA)/ABORDĂRII STANDARDIZATE ALTERNATIVE (ASA)
Se raportează cerinţa de fonduri proprii calculată conform TSA şi ASA (capitolul III din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate). | |
030-100 | CARE FAC OBIECTUL TSA
În cazul utilizării abordării TSA, indicatorul relevant pentru fiecare an este distribuit pe rândurile 030-100 în funcţie de liniile de activitate definite în anexa nr.2 din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate. Încadrarea activităţilor pe linii de activitate trebuie să urmeze principiile descrise la punctele 25 şi 26 din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate. | |
110-120 | CARE FAC OBIECTUL ASA
Băncile care utilizează ASA (secţiunea 2 din capitolul III din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate) raportează pentru anii respectivi indicatorul relevant în mod separat pentru fiecare linie de activitate pe rândurile 030-050 şi 080-100, iar pentru liniile de activitate „activitate bancară comercială” şi „activitate bancară de retail” pe rândurile 110-120. Rândurile 110 şi 120 prezintă cuantumul indicatorului relevant al activităţilor care fac obiectul abordării ASA, făcându-se distincţie între cele care corespund liniei de activitate „activitate bancară comercială” şi cele care corespund liniei „activitate bancară de retail” (secţiunea 2 din capitolul III din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate). Pot fi raportate cuantumuri pentru rândurile care corespund „activităţii bancare comerciale” şi „activităţii bancare de retail” în cadrul abordării TSA (rândurile 060 şi 070), precum şi în cadrul abordării ASA – rândurile 110 şi 120 (de exemplu, în cazul în care o filială face obiectul abordării TSA, iar entitatea-mamă face obiectul abordării ASA). | |
130 | ACTIVITĂŢI BANCARE CARE FAC OBIECTUL ABORDĂRILOR AVANSATE DE EVALUARE (AMA) | Blocare în contextul AMA |
Anexa 5 la Instrucţiunea cu privire prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere
C 17.00 – RISCUL OPERAŢIONAL: PIERDERI ŞI RECUPERĂRI PE LINII DE ACTIVITATE ÎN CURSUL ANULUI PRECEDENT (DETALII PRIVIND RISCUL OPERAŢIONAL – OPR)
1. Acest formular sintetizează informaţiile privind pierderile brute şi recuperările pierderilor înregistrate de o bancă în anul precedent în funcţie de liniile de activitate. 2. „Pierdere brută” înseamnă o pierdere care decurge dintr-un eveniment sau dintr-o categorie de evenimente de risc operaţional înainte de orice tip de recuperări, fără a aduce atingere punctul 4. 3. „Recuperare” înseamnă un eveniment independent legat de pierderea iniţială din riscul operaţional care este separat în timp şi prin care sunt primite fonduri sau intrări de beneficii economice de la prima parte sau de la părţi terţe, cum ar fi asigurătorii sau alte părţi. 4. „Evenimente de pierderi recuperate rapid” înseamnă evenimente de risc operaţional generatoare de pierderi care sunt recuperate integral sau parţial în decurs de cinci zile lucrătoare. În cazul unui eveniment de pierderi recuperate rapid, numai partea din pierdere care nu este recuperată integral (adică pierderea din care se exclude recuperarea parţială rapidă) trebuie inclusă în definiţia pierderii brute. Prin urmare, evenimentele de pierderi generatoare de pierderi care sunt recuperate integral în decurs de cinci zile lucrătoare nu trebuie incluse deloc în definiţia pierderii brute şi nici în raportarea detaliilor privind riscul operaţional. 5. „Data de contabilizare” înseamnă data la care s-a recunoscut pentru prima oară o pierdere sau o rezervă/un provizion în contul de profit şi pierdere pentru o pierdere din riscul operaţional. Această dată este în mod logic ulterioară „Datei de apariţie” (adică data la care evenimentul de risc operaţional s-a produs sau a început pentru prima oară) şi „Datei de descoperire” (adică data la care banca a devenit conştientă de evenimentul de risc operaţional). 6. Numărul de evenimente este numărul de evenimente de risc operaţional care sunt contabilizate pentru prima oară în cursul perioadei de raportare. 7. Cuantumul total al pierderii este suma algebrică a următoarelor evenimente: a) cuantumurile pierderilor brute relevante pentru evenimentele de risc operaţional „contabilizate pentru prima oară” în cursul perioadei de raportare (de exemplu cheltuieli directe, provizioane, decontări); b) cuantumurile pierderilor brute relevante pentru ajustările pozitive ale pierderilor efectuate în cursul perioadei de raportare (de exemplu creşterea provizioanelor, evenimente de pierderi conexe, decontări suplimentare) pentru evenimentele de risc operaţional „contabilizate pentru prima oară” în cursul perioadelor de raportare anterioare; şi c) cuantumurile pierderilor brute relevante pentru ajustările negative ale pierderilor efectuate în cursul perioadei de raportare – ca urmare a scăderii provizioanelor – pentru evenimentele de risc operaţional „contabilizate pentru prima oară” în cursul perioadelor de raportare anterioare. 8. Numărul de evenimente include convenţional şi evenimentele care au fost contabilizate pentru prima oară în cursul perioadelor de raportare anterioare, dar care nu au fost încă raportate în rapoartele de supraveghere anterioare. Cuantumul total al pierderii include convenţional şi elementele de la punctul 7 care sunt relevante pentru perioadele de raportare anterioare, dar care nu au fost încă raportate în rapoartele de supraveghere anterioare. 9. Pierderea singulară maximă este valoarea cea mai mare dintre cele incluse la punctul 7 lit.a) sau la punctul 7 lit.b) de mai sus. 10. Suma primelor cinci cele mai mari pierderi este suma primelor cinci cele mai mari cuantumuri dintre cele incluse la punctul 7 lit.a) sau la punctul 7 lit.b) de mai sus. 11. Recuperarea totală a pierderii este suma tuturor recuperărilor contabilizate în cursul perioadei de raportare şi relevante pentru evenimentele de risc operaţional contabilizate pentru prima oară în cursul perioadei de raportare sau al perioadelor anterioare de raportare. 12. Cifrele raportate în luna iunie a anului respectiv sunt cifre intermediare, cifrele finale fiind raportate în luna decembrie. Prin urmare, cifrele din iunie au o perioadă de referinţă de şase luni (şi anume de la 01.01 la 30.06 din anul calendaristic), în timp ce cifrele din decembrie au o perioadă de referinţă de douăsprezece luni (şi anume de la 01.01 la 31.12 din anul calendaristic). 13. Informaţiile sunt prezentate prin repartizarea pierderilor şi a recuperărilor care depăşesc pragurile interne pe linii de activitate [astfel cum sunt definite în anexa nr.2 din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate], existând posibilitatea ca pierderile aferente unui eveniment să fie repartizate pe mai multe linii de activitate. 14. Coloanele prezintă totalurile pentru fiecare linie de activitate, împreună cu un element memorandum care prezintă cel mai scăzut prag intern aplicat la colectarea datelor privind pierderile, specificând în cadrul fiecărei linii de activitate cel mai scăzut şi cel mai ridicat prag, în cazul în care există mai mult de un singur prag. Băncile care îşi calculează cerinţa de fonduri proprii conform abordării TSA sau ASA raportează pierderile în coloana 080. 15. Rândurile prezintă liniile de activitate şi, în cadrul fiecărei linii de activitate, informaţii privind numărul de evenimente, cuantumul total al pierderii, pierderea singulară maximă, suma primelor cinci cele mai mari pierderi şi recuperarea totală a pierderii. 16. Pentru totalul liniilor de activitate sunt solicitate, de asemenea, date privind numărul de evenimente şi cuantumul total al pierderii pentru anumite intervale determinate pe baza unor praguri prestabilite: 10 000, 20 000, 100 000 şi 1 000 000. Pragurile corespund unor cuantumuri în lei moldoveneşti şi sunt incluse în scopul comparării pierderilor raportate între bănci. Prin urmare, acestea nu corespund pragurilor de pierdere minimă utilizate pentru colectarea datelor interne privind pierderea, care trebuie raportate într-o altă secţiune a formularului. 17. În cazul în care suma elementelor cuantumului total al pierderii, astfel cum sunt indicate la punctul 7 de mai sus, conduce la obţinerea unei valori negative pentru unele linii de activitate /combinaţii de categorii de evenimente, se raportează valoarea 0 (zero) în celulele relevante. 18. Acest formular trebuie raportat de către băncile care utilizează TSA/ASA pentru calcularea cerinţelor de fonduri proprii. 19. Pentru a verifica respectarea condiţiilor prevăzute la secţiunea 3 punctul 14 subpunctul 5) lit.b) din prezenta instrucţiune, băncile utilizează cele mai recente statistici disponibile pe pagina web a BNM din compartimentul consacrat publicării de date în scopuri prudenţiale pentru a determina „suma totalurilor activelor din bilanţurile individuale ale tuturor băncilor din Republica Moldova”. 20. Băncile cărora li se aplică dispoziţiile secţiunii 3 punctul 14 subpunctul 5) lit.b) din prezenta instrucţiune raportează numai următoarele informaţii pentru suma tuturor evenimentelor (coloana 080) din formularul „Detalii privind riscul operaţional”: a) numărul de evenimente (rândul 910); b) cuantumul total al pierderii (rândul 920); c) pierderea singulară maximă (rândul 930); d) suma primelor cinci cele mai mari pierderi (rândul 940) şi e) recuperarea totală a pierderii (rândul 950).
Formularul raportului
Codul băncii _____________
Perioada de raportare _____________
Codul formularului_________________
C 17.00 – RISCUL OPERAŢIONAL: PIERDERI ŞI RECUPERĂRI PE LINII DE ACTIVITATE ÎN CURSUL ANULUI PRECEDENT (Detalii privind OPR)
| ||||||||||||
Alocarea pierderilor pe linii de activitate | Tipuri de evenimente |
Total eveni- mente | Element memo- randum: pragul aplicat la colec- tarea datelor | |||||||||
Fra- udă inter-nă | Fra- udă exter- nă | Practici de angajare şi sigu- ranţa la locul de muncă | Clienţi, produ-se şi practici comer- ciale |
Pagube asupra acti- velor corpo- rale | Între- ruperea activităţii şi func- ţionarea neadec- vată a siste- melor | Execu- tarea, livra- rea şi gesti- unea proce- selor | Cel mai scă- zut | Cel mai ridi- cat | ||||
Rân-duri | 010 | 020 | 030 | 040 | 050 | 060 | 070 | 080 | 090 | 100 | ||
010 | FINANŢE CORPORATISTE (CF) | Numărul de evenimente | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |
020 | Cuantumul total al pierderilor | x | x | x | x | x | x | x | ||||
030 | Pierderea singulară maximă | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
040 | Suma primelor cinci dintre cele mai mari pierderi: | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
050 | Totalul recuperărilor din pierderi | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
110 | TRANZACŢIONARE ŞI VÂNZĂRI (TS) | Numărul de evenimente | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |
120 | Cuantumul total al pierderilor | x | x | x | x | x | x | x | ||||
130 | Pierderea singulară maximă | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
140 | Suma primelor cinci dintre cele mai mari pierderi: | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
150 | Totalul recuperărilor din pierderi | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
210 | BROKERAJ DE RETAIL (RBr) | Numărul de evenimente | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |
220 | Cuantumul total al pierderilor | x | x | x | x | x | x | x | ||||
230 | Pierderea singulară maximă | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
240 | Suma primelor cinci dintre cele mai mari pierderi: | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
250 | Totalul recuperărilor din pierderi | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
310 | ACTIVITATE BANCARĂ COMERCIALĂ (CB) | Numărul de evenimente | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |
320 | Cuantumul total al pierderilor | x | x | x | x | x | x | x | ||||
330 | Pierderea singulară maximă | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
340 | Suma primelor cinci dintre cele mai mari pierderi: | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
350 | Totalul recuperărilor din pierderi | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
410 | ACTIVITATE BANCARĂ DE RETAIL (RB) | Numărul de evenimente | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |
420 | Cuantumul total al pierderilor | x | x | x | x | x | x | x | ||||
430 | Pierderea singulară maximă | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
440 | Suma primelor cinci dintre cele mai mari pierderi: | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
450 | Totalul recuperărilor din pierderi | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
510 | PLĂŢI ŞI DECONTĂRI (PS) | Numărul de evenimente | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |
520 | Cuantumul total al pierderilor | x | x | x | x | x | x | x | ||||
530 | Pierderea singulară maximă | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
540 | Suma primelor cinci dintre cele mai mari pierderi: | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
550 | Totalul recuperărilor din pierderi | x | x | x | x | x | x | x | ||||
610 | SERVICII DE AGENT (AS) | Numărul de evenimente | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |
620 | Cuantumul total al pierderilor | x | x | x | x | x | x | x | ||||
630 | Pierderea singulară maximă | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
640 | Suma primelor cinci dintre cele mai mari pierderi: | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
650 | Totalul recuperărilor din pierderi | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
710 | ADMINISTRAREA ACTIVELOR (AM) | Numărul de evenimente | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |
720 | Cuantumul total al pierderilor | x | x | x | x | x | x | x | ||||
730 | Pierderea singulară maximă | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
740 | Suma primelor cinci dintre cele mai mari pierderi: | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
750 | Totalul recuperărilor din pierderi | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
810 | ELEMENTE CORPORATISTE (CI) | Numărul de evenimente | x | x | x | x | x | x | x | x | x | x |
820 | Cuantumul total al pierderilor | x | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |
830 | Pierderea singulară maximă | x | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |
840 | Suma primelor cinci dintre cele mai mari pierderi: | x | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |
850 | Totalul recuperărilor din pierderi | x | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |
910 | TOTAL LINII DE ACTIVITATE | Numărul de evenimente. Din care: | x | x | x | x | x | x | x | x | x | |
911 | ≥ 10 000 şi < 20 000 | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
912 | ≥ 20 000 şi < 100 000 | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
913 | ≥ 100 000 şi < 1 000 000 | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
914 | ≥ 1 000 000 | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
920 | Cuantumul total al pierderilor. Din care: | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
921 | ≥ 10 000 şi < 20 000 | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
922 | ≥ 20 000 şi < 100 000 | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
923 | ≥ 100 000 şi < 1 000 000 | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
924 | ≥ 1 000 000 | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
930 | Pierderea singulară maximă | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
940 | Suma primelor cinci dintre cele mai mari pierderi: | x | x | x | x | x | x | x | x | x | ||
950 | Totalul recuperărilor din pierderi | x | x | x | x | x | x | x | x | x |
Modul de completare a raportului
C 17.00 – RISCUL OPERAŢIONAL: PIERDERI ŞI RECUPERĂRI PE LINII DE ACTIVITATE ÎN CURSUL ANULUI PRECEDENT (DETALII PRIVIND RISCUL OPERAŢIONAL – OPR)
Instrucţiuni privind anumite poziţii
| ||
Coloane | ||
Pentru blocare | ||
010-070 | TIPURI DE EVENIMENTE
Băncile raportează pierderile în coloanele corespunzătoare, de la 010 la 070, în conformitate cu tipurile de evenimente. | Blocare AMA |
080 | TOTAL EVENIMENTE
În coloana 080, pentru fiecare linie de activitate, băncile raportează totalul „numărului de evenimente”, totalul „cuantumului total al pierderii” şi totalul „recuperării totale a pierderii”. „Pierderea singulară maximă” din coloana 080 este cuantumul maxim al „pierderilor brute singulare maxime” înregistrată de către bancă. Pentru suma primelor cinci cele mai mari pierderi, în coloana 080 se raportează suma primelor cinci cele mai mari pierderi suportate în cadrul unei linii de activitate. | |
090-100 | ELEMENT MEMORANDUM: PRAGUL APLICAT LA COLECTAREA DATELOR
Băncile raportează în coloanele 090 şi 100 pragurile de pierdere minimă pe care le folosesc la colectarea datelor interne privind pierderile. În cazul în care banca aplică un singur prag pentru fiecare linie de activitate, se completează numai coloana 090. În cazul în care se aplică praguri diferite în cadrul aceleiaşi linii de activitate reglementate, se completează şi cel mai înalt prag aplicabil (coloana 100). | |
Rânduri | ||
Pentru blocare | ||
010-750 | LINII DE ACTIVITATE: FINANŢE CORPORATISTE, TRANZACŢIONARE ŞI VÂNZĂRI, BROKERAJ DE RETAIL, ACTIVITATE BANCARĂ COMERCIALĂ, ACTIVITATE BANCARĂ DE RETAIL, PLĂŢI ŞI DECONTĂRI, SERVICII DE AGENT, ADMINISTRAREA ACTIVELOR
Pentru fiecare linie de activitate, astfel cum sunt definite în anexa nr.2 din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate, banca raportează, în funcţie de pragurile interne, următoarele informaţii: numărul de evenimente, cuantumul total al pierderii, pierderea singulară maximă, suma primelor cinci cele mai mari pierderi şi recuperarea totală a pierderii. Pentru un eveniment de pierdere care afectează mai multe linii de activitate, „cuantumul total al pierderii” este repartizat pe toate liniile de activitate afectate. | |
910-950 | TOTAL LINII DE ACTIVITATE
Pentru total evenimente (coloana 080) trebuie raportate următoarele informaţii: - Numărul de evenimente (rândul 910): se raportează numărul de evenimente situate deasupra pragului intern pentru totalul liniilor de activitate. Această cifră poate fi mai mică decât cea obţinută prin agregarea numărului de evenimente pe linii de activitate, deoarece evenimentele cu impact multiplu (impact asupra mai multor linii de activitate diferite) sunt considerate un singur eveniment. - Numărul de evenimente. Din care ≥ 10000 şi < 20000, ≥ 20000 şi < 100000, ≥ 100000 şi < 1000000, ≥ 1000000 (rândurile 911- 914): se raportează numărul de evenimente interne cuprins în intervalele definite la rândurile relevante. - Cuantumul total al pierderii (rândul 920): cuantumul total al pierderii este simpla agregare a cuantumului total al pierderilor pentru fiecare linie de activitate. - Cuantumul total al pierderii, din care ≥ 10000 şi < 20000, ≥ 20000 şi < 100000, ≥ 100000 şi < 1000000, ≥ 1000000 (rândurile 921- 924): se raportează cuantumul total al pierderii cuprins în intervalele definite la rândurile relevante. - Pierderea singulară maximă (rândul 930): pierderea singulară maximă este pierderea maximă situată deasupra pragului intern în cadrul tuturor liniilor de activitate. Aceste cifre pot fi mai mari decât cea mai mare pierdere singulară înregistrată în cadrul fiecărei linii de activitate în cazul în care un eveniment are impact asupra mai multor linii de activitate diferite. - Suma primelor cinci cele mai mari pierderi (rândul 940): se raportează suma primelor cinci cele mai mari pierderi brute în cadrul tuturor liniilor de activitate. Această sumă poate fi mai mare decât cea mai mare sumă a primelor cinci cele mai mari pierderi înregistrate în cadrul fiecărei linie de activitate. Această sumă trebuie raportată indiferent de numărul de pierderi. - Recuperarea totală a pierderii (rândul 950): recuperarea totală a pierderii este simpla agregare a recuperării totale a pierderilor pentru fiecare linie de activitate. | |
910-950/ 080 | TOTAL LINII DE ACTIVITATE – TOTAL EVENIMENTE
- Numărul de evenimente: pentru fiecare rând cuprins în intervalul 910-914 se va indica numărul de evenimente, având în vedere că, evenimentele cu impact asupra mai multor linii de activitate diferite au fost deja considerate un singur eveniment. Numărul de la rândul 910 nu trebuie neapărat să fie egal cu agregarea pe verticală (pe linii de activitate) a numărului de evenimente care sunt incluse în coloana 080, având în vedere că un singur eveniment poate avea impact simultan asupra mai multor linii de activitate diferite. - Cuantumul total al pierderii: pentru fiecare rând cuprins în intervalul 920-924 se va indica cuantumul total al pierderii. Cuantumul total al pierderii de la rândul 920 este egal cu agregarea pe verticală a cuantumurilor totale ale pierderii pe linii de activitate de la coloana 080. - Pierderea singulară maximă: astfel cum s-a menţionat anterior, în cazul în care un eveniment are impact asupra mai multor linii de activitate diferite, este posibil ca, pentru evenimentul respectiv, cuantumul aferent „pierderii singulare maxime” din rubrica „Total linii de activitate” să depăşească „pierderile singulare maxime” din cadrul fiecărei linii de activitate. Prin urmare, cuantumul din această celulă trebuie să fie egal cu cea mai mare dintre valorile „pierderii singulare maxime” din rubrica „Total linii de activitate”, care poate să nu fie neapărat egală cu cea mai mare valoare a „pierderii singulare maxime” din coloana 080 în cadrul tuturor liniilor de activitate. - Suma primelor cinci cele mai mari pierderi: este suma primelor cinci cele mai mari pierderi înregistrate de bancă, ceea ce înseamnă că aceasta poate să nu fie neapărat egală cu valoarea maximă a „sumei primelor cinci cele mai mari pierderi” din rubrica „Total linii de activitate”. – Recuperarea totală a pierderii: este egală cu agregarea pe verticală a recuperărilor totale ale pierderii pe linii de activitate din coloana 080. |
Anexa 6 la Instrucţiunea cu privire prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere
C 18.00 – RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDAREA STANDARDIZATĂ PENTRU RISCURILE DE POZIŢIE AFERENTE INSTRUMENTELOR DE DATORIE TRANZACŢIONATE (MKR SA TDI)
1. Acest formular reflectă poziţiile şi cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de poziţie aferent instrumentelor de datorie tranzacţionate conform abordării standardizate [secţiunea 1 din capitolul II şi punctul 16 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate (aprobat prin HCE al BNM nr.114 din 24.05.2018)]. Diferitele riscuri şi metode disponibile în temeiul Regulamentului cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate sunt prezentate pe rânduri. Riscul specific asociat expunerilor incluse în MKR SA CTP trebuie raportat numai în formularul Total al MKR SA TDI. Cerinţele de fonduri proprii raportate în formularul respectiv sunt transferate în celula {330;060} (CTP). 2. Formularul trebuie să fie completat separat pentru „Total”, precum şi pentru o listă prestabilită cuprinzând monedele următoare: EUR, USD, RUB, RON, UAH, precum şi două formulare reziduale care acoperă „alte valute liber convertibile” şi „alte valute străine”.
Formularul raportului
Codul băncii _____________
Perioada de raportare _____________ Codul formularului_________________
C 18.00 – RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDAREA STANDARDIZATĂ PENTRU RISCURILE DE POZIŢIE AFERENTE INSTRUMENTELOR DE DATORIE TRANZACŢIONATE (MKR SA TDI)
| ||||||||
Moneda: | ||||||||
Poziţii | Cerinţe de fonduri proprii | Cuan- tumul total al expunerii la risc | ||||||
Toate poziţiile | Poziţii nete | Poziţii care fac obiectul unei cerinţe de capital | ||||||
Lungi | Scurte | Lungi | Scurte | |||||
010 | 020 | 030 | 040 | 050 | 060 | 070 | ||
010 | INSTRUMENTE DE DATORIE TRANZACŢIONATE DIN PORTOFOLIUL DE TRANZACŢIONARE | X | X | X | X | X |
Celulă legată de CA2 | |
011 | Risc general | X | X | X | X | X | X | |
012 | Instrumente financiare derivate | X | X | X | X | X | ||
013 | Alte active şi datorii | X | X | X | X | X | ||
020 | Abordarea pe baza scadenţei | X | ||||||
030 | Zona 1 | X | X | X | ||||
040 | 0 ≤ 1 lună | X | X | X | X | X | ||
050 | > 1 ≤ 3 luni | X | X | X | X | X | ||
060 | > 3 ≤ 6 luni | X | X | X | X | X | ||
070 | > 6 ≤ 12 luni | X | X | X | X | X | ||
080 | Zona 2 | X | X | X | ||||
090 | > 1 ≤ 2 (1,9 pentru cupon de mai puţin de 3%) ani | X | X | X | X | X | ||
100 | > 2 ≤ 3 (> 1,9 ≤ 2,8 pentru cupon de mai puţin de 3%) ani | X | X | X | X | X | ||
110 | > 3 ≤ 4 (> 2,8 ≤ 3,6 pentru cupon de mai puţin de 3%) ani | X | X | X | X | X | ||
120 | Zona 3 | X | X | X | ||||
130 | > 4 ≤ 5 (> 3,6 ≤ 4,3 pentru cupon de mai puţin de 3%) ani | X | X | X | X | X | ||
140 | > 5 ≤ 7 (> 4,3 ≤ 5,7 pentru cupon de mai puţin de 3%) ani | X | X | X | X | X | ||
150 | > 7 ≤ 10 (> 5,7 ≤ 7,3 pentru cupon de mai puţin de 3%) ani | X | X | X | X | X | ||
160 | > 10 ≤ 15 (> 7,3 ≤ 9,3 pentru cupon de mai puţin de 3%) ani | X | X | X | X | X | ||
170 | > 15 ≤ 20 (> 9,3 ≤ 10,6 pentru cupon de mai puţin de 3%) ani | X | X | X | X | X | ||
180 | > 20 (> 10,6 ≤ 12,0 pentru cupon de mai puţin de 3%) ani | X | X | X | X | X | ||
190 | (> 12,0 ≤ 20,0 pentru cupon de mai puţin de 3%) ani | X | X | X | X | X | ||
200 | (> 20 pentru cupon de mai puţin de 3%) ani | X | X | X | X | X | ||
210 | Abordarea pe baza duratei | X | ||||||
220 | Zona 1 | X | X | X | ||||
230 | Zona 2 | X | X | X | ||||
240 | Zona 3 | X | X | X | ||||
250 | Risc specific | X | ||||||
251 | Cerinţa de fonduri proprii pentru instrumentele de datorie care nu sunt poziţii din securitizare | X | X | X | X | X | X | |
260 | Titluri de datorie conform primei categorii din tabelul 2 | X | ||||||
270 | Titluri de datorie conform celei de a doua categorii din tabelul 2 | X | ||||||
280 | Cu durata reziduală ≤ 6 luni | X | ||||||
290 | Cu durata reziduală > 6 luni şi ≤ 24 de luni | X | ||||||
300 | Cu durata reziduală > 24 de luni | X | ||||||
310 | Titluri de datorie conform celei de a treia categorii din tabelul 2 | X | ||||||
320 | Titluri de datorie conform celei de a patra categorii din tabelul 2 | X | ||||||
321 | Instrumente financiare derivate de credit de tipul „nth-to-default” care beneficiază de rating | X | ||||||
325 | Cerinţa de fonduri proprii pentru instrumentele care sunt poziţii din securitizare | X | X | X | X | X | X | X |
330 | Cerinţa de fonduri proprii pentru portofoliul de tranzacţionare pe bază de corelaţie | X | X | X | X | X | X | |
350 | Cerinţe suplimentare pentru opţiuni (alte riscuri decât riscul delta) | X | X | X | X | X | X | |
360 | Metoda simplificată | X | X | X | X | X | X | |
370 | Abordarea delta plus – cerinţe suplimentare pentru riscul gamma | X | X | X | X | X | X | |
380 | Abordarea delta plus – cerinţe suplimentare pentru riscul vega | X | X | X | X | X | X | |
390 | Abordarea scenariului matrice | X | X | X | X | X | X |
Modul de completare a raportului
C 18.00 – RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDAREA STANDARDIZATĂ PENTRU RISCURILE DE POZIŢIE AFERENTE INSTRUMENTELOR DE DATORIE TRANZACŢIONATE (MKR SA TDI)
Instrucţiuni privind anumite poziţii
| ||
Coloane | ||
Pentru blocare | ||
010-020 | TOATE POZIŢIILE (LUNGI ŞI SCURTE)
Secţiunea 1 din capitolul II şi punctul 16 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. Acestea sunt poziţii brute, necompensate cu instrumente, excluzând însă poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă subscrise sau subangajate de către terţe părţi (propoziţia a doua din punctul 92 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate). În ceea ce priveşte distincţia dintre poziţiile lungi şi scurte, care se aplică şi în cazul acestor poziţii brute, a se vedea punctul 40 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
030-040 | POZIŢII NETE (LUNGI ŞI SCURTE)
Punctele 36-42 şi punctul 56 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. În ceea ce priveşte distincţia dintre poziţiile lungi şi scurte, a se vedea punctul 40 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
050 | POZIŢII CARE FAC OBIECTUL UNEI CERINŢE DE CAPITAL
Poziţiile nete care, în conformitate cu diferitele abordări avute în vedere în capitolul III din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate, sunt supuse unei cerinţe de capital. | |
060 | CERINŢE DE FONDURI PROPRII
Cerinţa de capital pentru orice poziţie relevantă în conformitate cu capitolul III din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
070 | CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERII LA RISC
Punctul 133 subpunctul 2) din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital (aprobat prin HCE al BNM nr.109 din 24.05.2018). Rezultatul multiplicării cerinţelor de fonduri proprii cu 10,0 | |
Rânduri | ||
Pentru blocare | ||
010-350 | INSTRUMENTE DE DATORIE TRANZACŢIONATE DIN PORTOFOLIUL DE TRANZACŢIONARE
Poziţiile pe instrumente de datorie tranzacţionate din portofoliul de tranzacţionare şi cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de poziţie corespunzătoare acestora în conformitate cu punctul 132, subpunctul 2) din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital şi capitolul III din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate sunt raportate în funcţie de categoria de risc, de scadenţă şi de abordarea utilizată. | |
011 | RISC GENERAL. | |
012 | Instrumente financiare derivate
Instrumentele financiare derivate incluse în calculul riscului de rată a dobânzii pentru poziţiile din portofoliul de tranzacţionare, ţinând cont de punctele 39-47 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate, dacă este cazul. | |
013 | Alte active şi datorii
Alte instrumente decât instrumentele financiare derivate incluse în calculul riscului de rată a dobânzii pentru poziţiile din portofoliul de tranzacţionare. | |
020-200 | ABORDAREA PE BAZA SCADENŢEI
Poziţiile pe instrumente de datorie tranzacţionate cărora li se aplică abordarea pe baza scadenţei în conformitate cu punctele 66-73 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate şi cerinţele de fonduri proprii corespunzătoare prevăzute la punctul 74 din regulamentul respectiv. Poziţia este defalcată pe zonele 1, 2 şi 3, iar acestea, la rândul lor, sunt defalcate în funcţie de scadenţa instrumentelor. | |
210-240 | RISC GENERAL. ABORDAREA PE BAZA DURATEI
Poziţiile pe instrumente de datorie tranzacţionate cărora li se aplică abordarea pe baza duratei în conformitate cu punctele 75-81 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate şi cerinţele de fonduri proprii corespunzătoare prevăzute la punctul 82 din regulamentul respectiv. Poziţia este defalcată pe zonele 1, 2 şi 3. | |
250 | RISC SPECIFIC
Suma cuantumurilor raportate pe rândurile 251 şi 330. Poziţiile pe instrumente de datorie tranzacţionate cărora li se aplică cerinţa de capital pentru riscul specific şi cerinţa de capital corespunzătoare acestora în conformitate cu punctul 132 subpunctul 2) din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital şi cu punctele 57, 58 şi punctele 61-65 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. A se ţine cont de ultima propoziţie din punctul 36 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
251-321 | Cerinţa de fonduri proprii pentru instrumentele de datorie care nu sunt poziţii din securitizare
Suma cuantumurilor raportate pe rândurile 260-321. Cerinţa de fonduri proprii pentru instrumentele financiare derivate de credit de tipul „n-th to default” care nu beneficiază de un rating extern trebuie calculată prin însumarea ponderilor de risc ale entităţilor de referinţă [punctul 49 lit.e) şi punctul 50 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate – „look-through”]. Instrumentele financiare derivate de credit de tipul „n-th-to-default” care beneficiază de un rating extern [punctul 51 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate] trebuie raportate separat pe rândul 321. În cazul în care riscul general al poziţiilor pe rata dobânzii este acoperit printr-un instrument financiar derivat de credit, se aplică subsecţiunile 1 şi 2 din secţiunea 5 capitolul III din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
325 | Cerinţa de fonduri proprii pentru instrumentele care sunt poziţii din securitizare | Nu se transpune în contextul securitizărilor |
330 | Cerinţa de fonduri proprii pentru portofoliul de tranzacţionare pe bază de corelaţie
Cerinţele de fonduri proprii totale raportate în coloana 450 din formularul MKR SA CTP. Acestea se raportează numai la nivelul Total din formularul MKR SA TDI. | |
350-390 | CERINŢE SUPLIMENTARE PENTRU OPŢIUNI (ALTE RISCURI DECÂT RISCUL DELTA)
Punctul 43 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. Cerinţele suplimentare pentru opţiuni legate de alte riscuri decât riscul delta se raportează prin metoda utilizată pentru calcularea acestuia. |
Anexa 7 la Instrucţiunea cu privire prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere
C 20.00 – RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDAREA STANDARDIZATĂ PENTRU RISCUL SPECIFIC ÎN CAZUL POZIŢIILOR ALOCATE PORTOFOLIULUI DE TRANZACŢIONARE PE BAZĂ DE CORELAŢIE (MKR SA CTP)
1. Acest formular prevede furnizarea de informaţii cu privire la poziţiile din CTP [cuprinzând instrumente financiare derivate de credit de tipul „n-th-to-default” şi alte poziţii din CTP incluse în conformitate cu punctul 64 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate] şi la cerinţele de fonduri proprii corespunzătoare conform abordării standardizate. 2. Formularul MKR SA CTP determină cerinţa de fonduri proprii numai pentru riscul specific aferent poziţiilor alocate portofoliului de tranzacţionare pe bază de corelaţie în conformitate cu punctul 57 coroborat cu punctul 63 şi punctul 64 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. În cazul în care poziţiile alocate portofoliului de tranzacţionare pe bază de corelaţie din portofoliul de tranzacţionare sunt acoperite prin instrumente financiare derivate de credit, se aplică subsecţiunile 1 şi 2 din secţiunea 5 al capitolului III din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. 3. Această structură a formularului se referă la instrumentele financiare derivate de credit de tipul „n-th-to-default” şi la alte poziţii alocate portofoliului de tranzacţionare pe bază de corelaţie. Instrumentele financiare derivate de credit de tipul „n-th-to-default” sunt întotdeauna raportate pe rândul 110. „Celelalte poziţii alocate portofoliului de tranzacţionare pe bază de corelaţie” nu sunt instrumente financiare derivate de credit de tipul „n-th-to-default” [a se vedea definiţia de la punctul 64 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate], dar sunt în mod explicit „legate” (din cauza intenţiei de acoperire împotriva riscului) de această poziţie. De aceea sunt alocate la subrubrica „instrumente financiare derivate de credit de tipul „n-th-to-default”.
Formularul raportului
Codul băncii _____________
Perioada de raportare _____________ Codul formularului_________________
C 20.00 – RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDAREA STANDARDIZATĂ PENTRU RISCUL SPECIFIC ÎN PORTOFOLIUL DE TRANZACŢIONARE PE BAZĂ DE CORELAŢIE (MKR SA CTP)
| |||||||
Toate poziţiile | (-) Poziţii deduse din fondurile proprii | Poziţii nete | |||||
Lungi | Scurte | (-) Lungi | (-) Scurte | Lungi | Scurte | ||
010 | 020 | 030 | 040 | 050 | 060 | ||
010 | TOTAL EXPUNERI | ||||||
POZIŢII DIN SECURITIZARE: | |||||||
020 | INIŢIATOR: TOTAL EXPUNERI | X | X | X | X | X | X |
030 | SECURITIZĂRI | X | X | X | X | X | X |
040 | ALTE POZIŢII CTP | X | X | X | X | X | X |
050 | INVESTITOR: TOTAL EXPUNERI | X | X | X | X | X | X |
060 | SECURITIZĂRI | X | X | X | X | X | X |
070 | ALTE POZIŢII CTP | X | X | X | X | X | X |
080 | SPONSOR: TOTAL EXPUNERI | X | X | X | X | X | X |
090 | SECURITIZĂRI | X | X | X | X | X | X |
100 | ALTE POZIŢII CTP | X | X | X | X | X | X |
INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE DE CREDIT DE TIPUL „NTH-TO-DEFAULT” | |||||||
110 | INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE DE CREDIT DE TIPUL „NTH-TO-DEFAULT” | ||||||
120 | ALTE POZIŢII CTP |
Defalcarea poziţiilor nete (lungi) conform ponderilor de risc din abordarea SA şi IRB | ||||||||||||||||||
Ponderi de risc < 1000% | 1000% | Metoda formulei regle- men- tate | Look- thro- ugh | Abor- darea baza- tă pe eva- luări inte- rne | ||||||||||||||
7-10% | 12-18% | 20-35% | 40-75% | 100% | 250% | 350% | 425% | 650% | Altele | Care bene- ficia- ză de rating | Care nu be- nefi- ciază de ra- ting | Pon- dere de risc me- die (%) | Pon- dere de risc me- die (%) | |||||
070 | 080 | 090 | 100 | 110 | 120 | 130 | 140 | 150 | 160 | 170 | 180 | 190 | 200 | 210 | 220 | 230 | ||
010 | TOTAL EXPUNERI | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | ||||||
POZIŢII DIN SECURITIZARE: | ||||||||||||||||||
020 | INIŢIATOR: TOTAL EXPUNERI | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
030 | SECURITIZĂRI | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
040 | ALTE POZIŢII CTP | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
050 | INVESTITOR: TOTAL EXPUNERI | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
060 | SECURITIZĂRI | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
070 | ALTE POZIŢII CTP | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
080 | SPONSOR: TOTAL EXPUNERI | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
090 | SECURITIZĂRI | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
100 | ALTE POZIŢII CTP | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE DE CREDIT DE TIPUL „NTH-TO-DEFAULT” | ||||||||||||||||||
110 | INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE DE CREDIT DE TIPUL „NTH-TO-DEFAULT” | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | ||||||
120 | ALTE POZIŢII CTP | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
Defalcarea poziţiilor nete (scurte) conform ponderilor de risc din abordarea SA şi IRB | ||||||||||||||||||
Ponderi de risc < 1000% | 1000% | Metoda formulei regle- mentate | Look- thro- ugh | Abordarea bazată pe evaluări interne | ||||||||||||||
7-10% | 12-18% | 20-35% | 40-75% | 100% | 250% | 350% | 425% | 650% | Altele | Care bene- ficia- ză de rating | Care nu be- nefi- ciază de ra- ting | Pon- dere de risc me- die (%) | Pon- dere de risc me- die (%) | |||||
240 | 250 | 260 | 270 | 280 | 290 | 300 | 310 | 320 | 330 | 340 | 350 | 360 | 370 | 380 | 390 | 400 | ||
010 | TOTAL EXPUNERI | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | ||||||
POZIŢII DIN SECURITIZARE: | ||||||||||||||||||
020 | INIŢIATOR: TOTAL EXPUNERI | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
030 | SECURITIZĂRI | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
040 | ALTE POZIŢII CTP | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
050 | INVESTITOR: TOTAL EXPUNERI | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
060 | SECURITIZĂRI | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
070 | ALTE POZIŢII CTP | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
080 | SPONSOR: TOTAL EXPUNERI | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
090 | SECURITIZĂRI | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
100 | ALTE POZIŢII CTP | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE DE CREDIT DE TIPUL „NTH-TO-DEFAULT” | ||||||||||||||||||
110 | INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE DE CREDIT DE TIPUL „NTH-TO-DEFAULT” | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | ||||||
120 | ALTE POZIŢII CTP | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X |
Înainte de plafon | După plafon | Cerinţe totale de fonduri proprii | ||||
Poziţii nete lungi ponderate | Poziţii nete scurte ponderate | Poziţii nete lungi ponderate | Poziţii nete scurte ponderate | |||
410 | 420 | 430 | 440 | 450 | ||
010 | TOTAL EXPUNERI | Celulă legată de MKR SA TDI {330:060} | ||||
POZIŢII DIN SECURITIZARE: | ||||||
020 | INIŢIATOR: TOTAL EXPUNERI | X | X | X | X | X |
030 | SECURITIZĂRI | X | X | X | X | X |
040 | ALTE POZIŢII CTP | X | X | X | X | X |
050 | INVESTITOR: TOTAL EXPUNERI | X | X | X | X | X |
060 | SECURITIZĂRI | X | X | X | X | X |
070 | ALTE POZIŢII CTP | X | X | X | X | X |
080 | SPONSOR: TOTAL EXPUNERI | X | X | X | X | X |
090 | SECURITIZĂRI | X | X | X | X | X |
100 | ALTE POZIŢII CTP | X | X | X | X | X |
INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE DE CREDIT DE TIPUL „NTH-TO-DEFAULT” | ||||||
110 | INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE DE CREDIT DE TIPUL „NTH-TO-DEFAULT” | X | ||||
120 | ALTE POZIŢII CTP | X |
Modul de completare a raportului
C 20.00 – RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDAREA STANDARDIZATĂ PENTRU RISCUL SPECIFIC ÎN CAZUL POZIŢIILOR ALOCATE PORTOFOLIULUI DE TRANZACŢIONARE PE BAZĂ DE CORELAŢIE (MKR SA CTP)
Instrucţiuni privind anumite poziţii
| ||
Coloane | ||
Pentru blocare | ||
010-020 | TOATE POZIŢIILE (LUNGI ŞI SCURTE)
Punctele 9-12 şi punctul 16 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate în legătură cu poziţiile alocate portofoliului de tranzacţionare pe bază de corelaţie, în conformitate cu punctele 63 şi 64 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. În ceea ce priveşte distincţia dintre poziţiile lungi şi scurte, care se aplică şi în cazul acestor poziţii brute, a se vedea punctul 40 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
030-040 | (-) POZIŢII DEDUSE DIN FONDURILE PROPRII (LUNGI ŞI SCURTE) | Nu se transpune în contextul securitizărilor |
050-060 | POZIŢII NETE (LUNGI ŞI SCURTE)
Punctele 35-43 şi punctul 56 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. În ceea ce priveşte distincţia dintre poziţiile lungi şi scurte, a se vedea punctul 40 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
070-400 | DEFALCAREA POZIŢIILOR NETE PE PONDERI DE RISC (SA ŞI IRB)
Punctul 51 (tabelul 1) din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | Coloanele 070, 080, 120, 140, 150 şi coloanele 240, 250, 290, 310, 320 se blochează deoarece punctul 51 (tabelul 1) specifică expres ponderi de risc (20%, 50%, 100%, 350%) |
160 şi 330 | ALTELE | Se blochează. Punctul 51 (tabelul 1) specifică expres 5 ponderi de risc (20%, 50%, 100%, 350% şi 1000%) |
170-180 şi 340-350 | 1000%
Punctul 51 (tabelul 1) din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
190-200 şi 360-370 | METODA FORMULEI REGLEMENTATE | Nu se transpune în contextul securitizărilor şi IRB |
210/ 380 | LOOK THROUGH | Nu se transpune în contextul securitizărilor şi IRB |
220-230 şi 390-400 | ABORDAREA BAZATĂ PE EVALUĂRI INTERNE | Nu se transpune în contextul securitizărilor şi IRB |
410-420 | ÎNAINTE DE APLICAREA PLAFONULUI – POZIŢII NETE PONDERATE LUNGI/SCURTE
Punctele 61-65 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate, fără a ţine cont de marja de apreciere prevăzută la punctul 57 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
430-440 | DUPĂ APLICAREA PLAFONULUI – POZIŢII NETE PONDERATE LUNGI/SCURTE
Punctele 61-65 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate, fără a ţine cont de marja de apreciere prevăzută la punctul 57 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
450 | CERINŢE TOTALE DE FONDURI PROPRII
Cerinţa de fonduri proprii este determinată ca cea mai mare dintre (i) cerinţa pentru riscul specific care s-ar aplica numai poziţiilor nete lungi (coloana 430) şi (ii) cerinţa pentru riscul specific care s-ar aplica numai poziţiilor nete scurte (coloana 440). | |
Rânduri | ||
Pentru blocare | ||
010 | TOTAL EXPUNERI
Cuantumul total al poziţiilor în sold (deţinute în portofoliul de tranzacţionare pe bază de corelaţie) raportat de către bancă. | |
020-040 | INIŢIATOR | Nu se transpune în contextul securitizărilor |
050-070 | INVESTITOR | Nu se transpune în contextul securitizărilor |
080-100 | SPONSOR | Nu se transpune în contextul securitizărilor |
030, 060 şi 090 | SECURITIZĂRI | Nu se transpune în contextul securitizărilor |
110 | INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE DE CREDIT DE TIPUL N-TH-TO-DEFAULT
Aici se raportează instrumentele financiare derivate de credit de tipul „n- th-to-default” care sunt acoperite prin instrumente financiare derivate de credit de tipul „n-th-to-default” în conformitate cu subsecţiunea 2 din secţiunea 5 capitolul III din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
040, 070, 100 şi 120 | ALTE POZIŢII CTP
Se includ poziţiile din: - instrumentele financiare derivate ale unor expuneri din poziţiile care acoperă poziţii din portofoliul de tranzacţionare pe bază de corelaţie trebuie incluse în rândul „Alte poziţii din portofoliul de tranzacţionare pe bază de corelaţie”; - poziţiile din portofoliul de tranzacţionare pe bază de corelaţie acoperite prin instrumente financiare derivate de credit, în conformitate cu subsecţiunea 1 din secţiunea 5 capitolul III din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate; - alte poziţii care îndeplinesc cerinţele de la punctul 64 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | Rândurile 40, 70 şi 100 se blochează în contextul securitizărilor. Se va completa doar rândul 120 |
Anexa 8 la Instrucţiunea cu privire prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere
C 21.00 – RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDAREA STANDARDIZATĂ PENTRU RISCUL DE POZIŢIE AFERENT TITLURILOR DE CAPITAL (MKR SA EQU)
1. Prezentul formular solicită informaţii privind poziţiile şi cerinţele de fonduri proprii corespunzătoare pentru riscul de poziţie aferent titlurilor de capital deţinute în portofoliul de tranzacţionare şi tratate conform abordării standardizate. 2. Formularul se va completa după cum urmează: a) un formular separat pentru „Total”; b) câte un formular pentru o listă statică prestabilită cuprinzând pieţele următoare: România, Regatul Unit, Federaţia Rusă, Elveţia, Turcia, Ucraina, SUA, Franţa, Italia, Germania, Austria, Republica Irlanda, Olanda; c) un formular agregat „Zona euro (alte pieţe)” pentru alte pieţe ale zonei monetare euro care nu sunt enumerate expres la lit.b); d) un formular rezidual pentru toate celelalte pieţe care nu sunt enumerate expres la lit.b) şi c). În sensul prezentei cerinţe de raportare, termenul „piaţă” are înţelesul de „ţară”, cu excepţia ţărilor din zona euro (alte pieţe).
Formularul raportului
Codul băncii _____________
Perioada de raportare _____________ Codul formularului_________________
C 21.00 – RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDAREA STANDARDIZATĂ PENTRU RISCUL DE POZIŢIE AFERENT TITLURILOR DE CAPITAL (MKR SA EQU)
| ||||||||
Piaţa naţională: |
||||||||
Poziţii | Cerinţe de fonduri proprii | Cuantumul total al expunerii la risc | ||||||
Toate poziţiile | Poziţii nete | Poziţii care fac obiectul unei cerinţe de capital | ||||||
Lungi | Scurte | Lungi | Scurte | |||||
010 | 020 | 030 | 040 | 050 | 060 | 070 | ||
010 | TITLURI DE CAPITAL DIN PORTOFOLIUL DE TRANZACŢIONARE | X | X | X | X | X |
Celulă legată de CA | |
020 | Risc general | X | ||||||
021 | Instrumente financiare derivate | X | X | X | X | X | ||
022 | Alte active şi datorii | X | X | X | X | X | ||
030 | Contracte futures pe indici bursieri cu o largă diversificare, tranzacţionate la bursă, supuse unei abordări speciale | X | X | X | ||||
040 | Titluri de capital, altele decât contractele futures pe indici bursieri cu o largă diversificare, tranzacţionate la bursă | X | X | X | ||||
050 | Risc specific | X | ||||||
090 | Cerinţe suplimentare pentru opţiuni (alte riscuri decât riscul delta) | X | X | X | X | X | X | |
100 | Metoda simplificată | X | X | X | X | X | X | |
110 | Abordarea delta plus – cerinţe suplimentare pentru riscul gamma | X | X | X | X | X | X | |
120 | Abordarea delta plus – cerinţe suplimentare pentru riscul vega | X | X | X | X | X | X | |
130 | Abordarea scenariului matrice | X | X | X | X | X | X |
Modul de completare a raportului
C 21.00 – RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDAREA STANDARDIZATĂ PENTRU RISCUL DE POZIŢIE AFERENT TITLURILOR DE CAPITAL (MKR SA EQU)
Instrucţiuni privind anumite poziţii
| ||
Coloane | ||
Pentru blocare | ||
010-020 | TOATE POZIŢIILE (LUNGI ŞI SCURTE)
Punctele 9-12 şi punctul 16 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. Acestea sunt poziţii brute, necompensate cu instrumente, excluzând însă poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă subscrise sau subangajate de către terţe părţi (propoziţia a doua din punctul 92 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate). | |
030-040 | POZIŢII NETE (LUNGI ŞI SCURTE)
Punctele 36-38, 41-43, 48-54, 83-85 şi secţiunea 4 din capitolul III din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
050 | POZIŢII CARE FAC OBIECTUL UNEI CERINŢE DE CAPITAL
Poziţiile nete care, în conformitate cu diferitele abordări avute în vedere în capitolul III din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate, sunt supuse unei cerinţe de capital. Cerinţa de capital trebuie să fie calculată separat pentru fiecare piaţă naţională. Poziţiile pe contracte futures pe indici bursieri în conformitate cu punctul 90 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate nu sunt incluse în această coloană. | |
060 | CERINŢE DE FONDURI PROPRII
Cerinţa de capital pentru orice poziţie relevantă în conformitate cu capitolul III din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
070 | CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERII LA RISC
Punctul 133 subpunctul 2) din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital. Rezultatul multiplicării cerinţelor de fonduri proprii cu 10,0. | |
Rânduri | ||
Pentru blocare | ||
010-130 | TITLURI DE CAPITAL DIN PORTOFOLIUL DE TRANZACŢIONARE
Cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de poziţie în conformitate cu punctul 132, subpunctul 2) din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital şi cu secţiunea 3 din capitolul III din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
020-040 | RISC GENERAL
Poziţiile pe titluri de capital care fac obiectul riscului general (punctul 87 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate) şi cerinţele de fonduri proprii aferente acestora în conformitate cu secţiunea 3 din capitolul III din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. Ambele defalcări (021/022, precum şi 030/040) se referă la toate poziţiile care fac obiectul riscului general. Rândurile 021 şi 022 solicită informaţii privind defalcarea pe instrumente. Doar defalcarea de pe rândurile 030 şi 040 este utilizată ca bază pentru calcularea cerinţelor de fonduri proprii. | |
021 | Instrumente financiare derivate
Instrumentele financiare derivate incluse în calculul riscului de devalorizare a acţiunilor pentru poziţiile din portofoliul de tranzacţionare, ţinând cont de punctele 41-54 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate, dacă este cazul. | |
022 | Alte active şi datorii
Alte instrumente decât instrumentele financiare derivate incluse în calculul riscului de devalorizare a acţiunilor pentru poziţiile din portofoliul de tranzacţionare. | |
030 | Contracte futures pe indici bursieri cu o largă diversificare, tranzacţionate la bursă, supuse unei abordări speciale
Contracte futures pe indici bursieri cu o largă diversificare, tranzacţionate la bursă, supuse unei abordări speciale în conformitate cu punctele 91 şi 89-90 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. Aceste poziţii sunt supuse numai riscului general şi, în consecinţă, nu trebuie să fie raportate pe rândul (050). | |
040 | Titluri de capital, altele decât contractele futures pe indici bursieri cu o largă diversificare, tranzacţionate la bursă
Alte poziţii pe titluri de capital supuse riscului specific şi cerinţele de fonduri proprii aferente acestora în conformitate cu punctul 87 şi cu punctul 88 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
050 | RISC SPECIFIC
Poziţii pe titluri de capital supuse riscului specific şi cerinţele de fonduri proprii aferente acestora în conformitate cu punctul 86 şi cu punctele 89-90 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
090-130 | CERINŢE SUPLIMENTARE PENTRU OPŢIUNI (ALTE RISCURI DECÂT RISCUL DELTA)
Punctele 42 şi 43 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. Cerinţele suplimentare pentru opţiuni legate de alte riscuri decât riscul delta se raportează prin metoda utilizată pentru calcularea acestuia. |
Anexa 9 la Instrucţiunea cu privire prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere
C 22.00 – RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDĂRI STANDARDIZATE PENTRU RISCUL VALUTAR (MKR SA FX)
1. Băncile raportează informaţii privind poziţiile pe fiecare valută şi cerinţele de fonduri proprii aferente acestora în cazul schimburilor valutare tratate conform abordării standardizate. Poziţia se calculează pentru EUR, USD, RUB, RON, UAH, precum şi pentru „alte valute liber convertibile” şi „alte valute străine”. De asemenea poziţia se calculează pentru aur şi pentru poziţiile în OPC. Rândurile 100-480 din prezentul formular trebuie raportate chiar dacă băncile nu sunt obligate să îşi calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru riscul valutar, în conformitate cu punctul 112 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. 2. Elementele memorandum din formular se completează separat pentru toate monedele statelor membre ale Uniunii Europene şi pentru monedele următoare: USD, CHF, JPY, RUB, TRY, AUD, CAD, RSD, ALL, UAH, MKD, EGP, ARS, BRL, MXN, HKD, ICK, TWD, NZD, NOK, SGD, KRW, CNY şi toate celelalte monede.
Formularul raportului
Codul băncii _____________
Perioada de raportare _____________ Codul formularului_________________
C 22.00 – RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDĂRI STANDARDIZATE PENTRU RISCUL VALUTAR (MKR SA FX)
| ||||||||||
Toate poziţiile | Poziţii nete | Poziţii care fac obiectul unei cerinţe de capital (Inclusiv redistribuirea poziţiilor nepuse în corespondenţă pe valutele care fac obiectul unui tratament special pentru poziţiile puse în corespondenţă) | Cerinţe de fonduri proprii | Cuantumul total al expunerii la risc | ||||||
Lungi | Scurte | Lungi | Scurte | Lungi | Scurte | Puse în cores- pondenţă | ||||
020 | 030 | 040 | 050 | 060 | 070 | 080 | 090 | 100 | ||
010 | POZIŢII TOTALE ÎN VALUTE, ALTELE DECÂT MONEDA DE RAPORTARE | Celulă legată de CA | ||||||||
020 | Valute strâns corelate | X | X | X | ||||||
030 | Toate celelalte valute (inclusiv OPC-uri tratate ca valute diferite) | X | X | |||||||
040 | Aur | X | X | |||||||
050 | Cerinţe suplimentare pentru opţiuni (alte riscuri decât riscul delta) | X | X | X | X | X | X | X | X | |
060 | Metoda simplificată | X | X | X | X | X | X | X | X | |
070 | Abordarea delta plus – cerinţe suplimentare pentru riscul gamma | X | X | X | X | X | X | X | X | |
080 | Abordarea delta plus – cerinţe suplimentare pentru riscul vega | X | X | X | X | X | X | X | X | |
090 | Abordarea scenariului matrice | X | X | X | X | X | X | X | X | |
DEFALCAREA POZIŢIILOR TOTALE (INCLUZÂND ŞI MONEDA DE RAPORTARE) PE TIPURI DE EXPUNERI | ||||||||||
100 | Alte active şi datorii decât elementele extrabilanţiere şi instrumentele financiare derivate | X | X | X | X | X | X | X | ||
110 | Elemente extrabilanţiere | X | X | X | X | X | X | X | ||
120 | Instrumente financiare derivate | X | X | X | X | X | X | X | ||
Elemente memorandum: POZIŢII VALUTARE | ||||||||||
130 | Euro | X | X | X | X | X | ||||
140 | Lek albanez | X | X | X | X | X | ||||
150 | Peso argentinian | X | X | X | X | X | ||||
160 | Dolar australian | X | X | X | X | X | ||||
170 | Real brazilian | X | X | X | X | X | ||||
180 | Leva bulgărească | X | X | X | X | X | ||||
190 | Dolar canadian | X | X | X | X | X | ||||
200 | Coroană cehă | X | X | X | X | X | ||||
210 | Coroană daneză | X | X | X | X | X | ||||
220 | Liră egipteană | X | X | X | X | X | ||||
230 | Liră sterlină | X | X | X | X | X | ||||
240 | Forint | X | X | X | X | X | ||||
250 | Yen | X | X | X | X | X | ||||
270 | Litas lituanian | X | X | X | X | X | ||||
280 | Dinar | X | X | X | X | X | ||||
290 | Peso mexican | X | X | X | X | X | ||||
300 | Zlot | X | X | X | X | X | ||||
310 | Leu românesc | X | X | X | X | X | ||||
320 | Rublă rusească | X | X | X | X | X | ||||
330 | Dinar sârbesc | X | X | X | X | X | ||||
340 | Coroană suedeză | X | X | X | X | X | ||||
350 | Franc elveţian | X | X | X | X | X | ||||
360 | Liră turcească | X | X | X | X | X | ||||
370 | Hrivna ucraineană | X | X | X | X | X | ||||
380 | Dolar SUA | X | X | X | X | X | ||||
390 | Coroană islandeză | X | X | X | X | X | ||||
400 | Coroană norvegiană | X | X | X | X | X | ||||
410 | Dolar Hong Kong | X | X | X | X | X | ||||
420 | Dolar taiwanez nou | X | X | X | X | X | ||||
430 | Dolar neozeelandez | X | X | X | X | X | ||||
440 | Dolar singaporez | X | X | X | X | X | ||||
450 | Won sud-coreean | X | X | X | X | X | ||||
460 | Yuan Renminbi chinezesc | X | X | X | X | X | ||||
470 | Altele | X | X | X | X | X | ||||
480 | Kuna croată | X | X | X | X | X |
Modul de completare a raportului
C 22.00 – RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDĂRI STANDARDIZATE PENTRU RISCUL VALUTAR (MKR SA FX)
Instrucţiuni privind anumite poziţii
| |
Coloane | |
020-030 | TOATE POZIŢIILE (LUNGI ŞI SCURTE)
Poziţii brute ca urmare a activelor, sumelor de încasat şi elementelor similare menţionate la punctele 113-116 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. În conformitate cu punctul 117 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate şi sub rezerva obţinerii aprobărilor din partea Băncii Naţionale a Moldovei, nu trebuie raportate poziţiile adoptate pentru a se acoperi efectul advers al cursului de schimb asupra ratelor lor în conformitate cu punctul 130 din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital şi nici poziţiile în legătură cu elemente care sunt deja deduse la calcularea fondurilor proprii. |
040-050 | POZIŢII NETE (LUNGI ŞI SCURTE)
Punctul 118 şi punctul 119 prima şi a doua propoziţie şi subsecţiunea 2 din secţiunea 1 capitolul IV din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. Poziţiile nete sunt calculate pe fiecare valută, prin urmare pot exista simultan poziţii lungi şi scurte. |
060-080 | POZIŢII CARE FAC OBIECTUL UNEI CERINŢE DE CAPITAL
Punctul 119 propoziţia a treia, subsecţiunea 2 din secţiunea 1 capitolul IV şi secţiunea 2 din capitolul IV din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. |
060-070 | POZIŢII CARE FAC OBIECTUL UNEI CERINŢE DE CAPITAL (LUNGI ŞI SCURTE)
Poziţiile nete lungi şi scurte pentru fiecare valută se calculează prin deducerea totalului poziţiilor scurte din totalul poziţiilor lungi. Poziţiile nete lungi pentru fiecare operaţiune într-o valută se însumează pentru a obţine poziţia netă lungă în valuta respectivă. Poziţiile nete scurte pentru fiecare operaţiune într-o valută se însumează pentru a obţine poziţia netă scurtă în valuta respectivă. Poziţiile nepuse în corespondenţă se adaugă la poziţiile care fac obiectul unor cerinţe de capital pentru alte valute (rândul 030) în coloana (060) sau (070), în funcţie de dispunerea lor scurtă sau lungă. |
080 | POZIŢII CARE FAC OBIECTUL UNEI CERINŢE DE CAPITAL (PUSE ÎN CORESPONDENŢĂ)
Poziţii puse în corespondenţă pentru valute strâns corelate |
CERINŢA DE CAPITAL DE RISC (%)
Cerinţele de capital pentru risc în procente, astfel cum sunt definite la punctul 112 şi secţiunea 2 din capitolul IV din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
090 | CERINŢE DE FONDURI PROPRII
Cerinţa de capital pentru orice poziţie relevantă în conformitate cu capitolul IV din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. |
100 | CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERII LA RISC
Punctul 133 subpunctul 2) din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital. Rezultatul multiplicării cerinţelor de fonduri proprii cu 10,0. |
Rânduri | |
010 | POZIŢII TOTALE ÎN VALUTE, ALTELE DECÂT MONEDA DE RAPORTARE
Poziţiile în alte valute decât cele de raportare şi cerinţele de fonduri proprii corespunzătoare acestora în conformitate cu punctul 132, subpunctul 3) din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital şi cu punctele 117 şi 119 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate (pentru conversia în valuta de raportare). |
020 | VALUTE STRÂNS CORELATE
Poziţiile şi cerinţele de fonduri proprii corespunzătoare acestora pentru valutele menţionate la secţiunea 2 din capitolul IV din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. |
030 | TOATE CELELALTE VALUTE (inclusiv OPC-uri tratate ca valute diferite)
Poziţiile şi cerinţele de fonduri proprii corespunzătoare acestora pentru valutele care fac obiectul procedurii generale menţionate la punctul 112 şi punctul 117 şi 119 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. Raportarea OPC-urilor tratate ca valute separate, în conformitate cu subsecţiunea 2 din secţiunea I capitolul IV din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate: Există două tratamente diferite aplicabile OPC-urilor tratate ca valute separate pentru calcularea cerinţelor de capital: 1. Metoda modificată a aurului, în cazul în care direcţia investiţiei OPC-ului nu este disponibilă (OPC-urile în cauză se adaugă la poziţia valutară netă generală a băncii) 2. În cazul în care direcţia investiţiei OPC-ului este disponibilă, OPC-urile în cauză se adaugă la poziţia valutară deschisă totală (lungă sau scurtă, în funcţie de direcţia OPC-ului) Raportarea OPC-urilor respective urmează calculul cerinţelor de capital în mod corespunzător. |
040 | AUR
Poziţiile şi cerinţele de fonduri proprii corespunzătoare acestora pentru valutele care fac obiectul procedurii generale menţionate la punctul 112, punctul 117 şi punctul 119 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. |
050-090 | CERINŢE SUPLIMENTARE PENTRU OPŢIUNI (ALTE RISCURI DECÂT RISCUL DELTA)
Punctul 120 şi anexa nr.1 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. Cerinţele suplimentare pentru opţiuni legate de alte riscuri decât riscul delta se raportează prin metoda utilizată pentru calcularea acestuia. |
100-120 | Defalcarea poziţiilor totale (incluzând şi moneda de raportare) pe tipuri de expuneri
Poziţiile totale trebuie defalcate pe instrumente financiare derivate, alte active şi datorii şi elemente extrabilanţiere. |
100 | Alte active şi datorii decât elementele extrabilanţiere şi instrumentele financiare derivate Poziţiile care nu sunt incluse în rândul 110 sau 120 trebuie incluse aici. |
110 | Elemente extrabilanţiere
Elementele incluse în anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, cu excepţia celor incluse ca tranzacţii de finanţare prin titluri & tranzacţii cu termen lung de decontare sau care provin din compensare încrucişată contractuală. |
120 | Instrumente financiare derivate
Poziţii evaluate în conformitate cu subsecţiunea 1 din secţiunea 1 capitolul IV din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. |
130-480 | ELEMENTE MEMORANDUM: POZIŢII VALUTARE
Elementele memorandum din formular se completează separat pentru toate monedele statelor membre ale Uniunii Europene şi pentru monedele următoare: USD, CHF, JPY, RUB, TRY, AUD, CAD, RSD, ALL, UAH, MKD, EGP, ARS, BRL, MXN, HKD, ICK, TWD, NZD, NOK, SGD, KRW, CNY şi toate celelalte monede. |
Anexa 10 la Instrucţiunea cu privire prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere
C 23.00 – RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDĂRI STANDARDIZATE PENTRU RISCUL DE MARFĂ (MKR SA COM)
1. În acest formular se solicită informaţii privind poziţiile pe mărfuri şi cerinţele de fonduri proprii aferente acestora, tratate conform abordării standardizate.
Formularul raportului
Codul băncii _____________
Perioada de raportare _____________ Codul formularului_________________
C 23.00 – RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDĂRI STANDARDIZATE PENTRU RISCUL DE MARFĂ (MKR SA COM)
| ||||||||
Toate poziţiile | Poziţii nete | Poziţii care fac obiectul unei cerinţe de capital | Cerinţe de fonduri proprii | Cuantumul total al expunerii la risc | ||||
Lungi | Scurte | Lungi | Scurte | |||||
010 | 020 | 030 | 040 | 050 | 060 | 070 | ||
010 | TOTAL POZIŢII PE MĂRFURI | Celulă legată de CA | ||||||
020 | Metale preţioase (exceptând aurul) | X | ||||||
030 | Metale de bază | X | ||||||
040 | Produse agricole (din categoria softs) | X | ||||||
050 | Altele | X | ||||||
060 | Din care produse energetice (petrol, gaze) | X | ||||||
070 | Abordarea pe benzi de scadenţă | X | ||||||
080 | Abordarea extinsă pe benzi de scadenţă | X | ||||||
090 | Abordarea simplificată: Toate poziţiile | X | ||||||
100 | Cerinţe suplimentare pentru opţiuni (alte riscuri decât riscul delta) | X | X | X | X | X | X | |
110 | Metoda simplificată | X | X | X | X | X | X | |
120 | Abordarea delta plus – cerinţe suplimentare pentru riscul gamma | X | X | X | X | X | X | |
130 | Abordarea delta plus – cerinţe suplimentare pentru riscul vega | X | X | X | X | X | X | |
140 | Abordarea scenariului matrice | X | X | X | X | X | X |
Modul de completare a raportului
C 23.00 – RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDĂRI STANDARDIZATE PENTRU RISCUL DE MARFĂ (MKR SA COM)
Instrucţiuni privind anumite poziţii
| ||
Coloane | ||
Pentru blocare | ||
010-100 | TOATE POZIŢIILE (LUNGI ŞI SCURTE)
Poziţiile brute lungi/scurte considerate a fi poziţii pe aceeaşi marfă în conformitate cu punctul 139 şi punctul 142 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate [a se vedea, de asemenea, punctul 149 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate]. | |
030-040 | POZIŢII NETE (LUNGI ŞI SCURTE)
Astfel cum sunt definite la punctul 141 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
050 | POZIŢII CARE FAC OBIECTUL UNEI CERINŢE DE CAPITAL
Poziţiile nete care, în conformitate cu diferitele abordări avute în vedere în capitolul V din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate, sunt supuse unei cerinţe de capital. | |
060 | CERINŢE DE FONDURI PROPRII
Cerinţa de capital pentru orice poziţie relevantă în conformitate cu capitolul V din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
070 | CUANTUMUL TOTAL AL EXPUNERII LA RISC
Punctul 133 subpunctul 2) din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital. Rezultatul multiplicării cerinţelor de fonduri proprii cu 10,0. | |
Rânduri | ||
Pentru blocare | ||
010 | TOTAL POZIŢII PE MĂRFURI
Poziţiile pe mărfuri şi cerinţele de fonduri proprii aferente acestora pentru riscul de piaţă în conformitate cu punctul 132 subpunctul 3) din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital şi capitolul V din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
020-060 | POZIŢII PE CATEGORII DE MĂRFURI
În scopul raportării, mărfurile sunt grupate în cele patru categorii principale de mărfuri menţionate în tabelul 7 de la punctul 157 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
070 | ABORDAREA PE BENZI DE SCADENŢĂ
Poziţii pe mărfuri care fac obiectul abordării pe benzi de scadenţă, astfel cum este menţionată la subsecţiunea 1 din secţiunea 2 capitolul V din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
080 | ABORDAREA EXTINSĂ PE BENZI DE SCADENŢĂ
Poziţii pe mărfuri care fac obiectul abordării extinse pe benzi de scadenţă, astfel cum este menţionată la subsecţiunea 3 din secţiunea 2 capitolul V din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
090 | ABORDARE SIMPLIFICATĂ
Poziţii pe mărfuri care fac obiectul abordării simplificate, astfel cum este menţionată la subsecţiunea 2 din secţiunea 2 capitolul V din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. | |
100-140 | CERINŢE SUPLIMENTARE PENTRU OPŢIUNI (ALTE RISCURI DECÂT RISCUL DELTA)
Anexa nr.1 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. Cerinţele suplimentare pentru opţiuni legate de alte riscuri decât riscul delta se raportează prin metoda utilizată la calcularea acestuia. |