H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea unor norme sanitar-veterinare privind

sănătatea animală la importul materialului reproductiv

 

nr. 1297  din  05.12.2016

 

Monitorul Oficial nr.441-451/1405 din 16.12.2016

 

* * *

În temeiul art.29 al Legii nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.125-129, art.396) şi art.59 din Legea zootehniei nr.213/2022 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.267-273, art.556), pentru protecţia teritoriului Republicii Moldova faţă de pătrunderea şi izbucnirea bolilor notificabile, declarabile şi supuse carantinei, Guvernul

[Clauza de adoptare modificată prin Hot.Guv. nr.214 din 12.04.2023, în vigoare 26.08.2023]

 

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Norma sanitar-veterinară privind sănătatea animală la importul materialului seminal de bovine, conform anexei nr.1;

Norma sanitar-veterinară privind sănătatea animală la importul materialului seminal de porcine, conform anexei nr.2;

Norma sanitar-veterinară privind stabilirea unor modele de certificate de sănătate la importul de material seminal, ovule şi embrioni de animale din speciile ecvină, ovină şi caprină, precum şi de ovule şi embrioni de animale din specia porcină, conform anexei nr.3;

Norma sanitar-veterinară privind stabilirea condiţiilor de sănătate ce reglementează plasarea pe piaţă şi comerţul (importul şi exportul) de animale, material seminal, ovule şi embrioni de la specii biungulate (Artiodactyla), mamifere ce aparţin ordinelor Lagomorpha (iepure) şi Carnivora (vizon, vulpe, cîine, pisică şi dihore), inclusiv păsări, altele decît găini, curci, bibilici, raţe, gîşte, prepeliţe, porumbei, fazani, potîrnichi, ratite, struţi, conform anexei nr.4.

[Pct.1 completat prin Hot.Guv. nr.482 din 18.10.2019, în vigoare 01.12.2019

 

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri revine Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

 

 

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.1297 din 5 decembrie 2016

 

NORMA SANITAR-VETERINARĂ

privind sănătatea animală la importul materialului seminal de bovine

 

Prezenta normă transpune parţial Directiva Consiliului nr.88/407/CEE din 14 iunie 1988 de stabilire a cerinţelor de sănătate animală aplicabile în schimburile intracomunitare şi la importul de material seminal de animale domestice din specia bovină (JO L 194, 22 iulie 1988, p.10), astfel cum a fost modificată ultima oară prin Decizia 2011/629/UE de punere in aplicare a Comisiei din 20 septembrie 2011 (JO L 247, 24 septembrie 2011, p.2).

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Norma sanitar-veterinară privind sănătatea animală la importul materialului seminal de bovine (în continuare – prezenta Normă sanitar-veterinară) stabileşte cerinţe faţă de sănătatea animală la importul de material seminal de bovine.

Prezenta Normă sanitar-veterinară nu aduce atingere dispoziţiilor zootehnice care reglementează organizarea însămînţării artificiale a bovinelor şi distribuţiei materialului seminal de bovine.

2. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare noţiunile utilizate au următoarele semnificaţii:

material seminal – produs biologic al aparatului genital masculin recoltat de la bovinele domestice, preparat sau diluat;

centru de colectare a materialului seminal – unitate autorizată sanitar-veterinar şi controlată oficial, în care se obţine material seminal destinat însămînţării artificiale;

centru de depozitare a materialului seminal (bancă de spermă) – unitate autorizată sanitar-veterinar şi controlată oficial, în care se depozitează material seminal destinat însămînţării artificiale;

medic veterinar al centrului – medic veterinar împuternicit de autoritatea sanitar-veterinară competentă a cărui responsabilitate este asigurarea respectării zilnice în centru a cerinţelor prevăzute în prezenta Normă sanitar-veterinară;

lot – lot de material seminal acoperit de un singur certificat sanitar-veterinar;

ţară de colectare – ţara în care se recoltează materialul seminal şi de unde acesta este expediat către o altă ţară;

laborator desemnat – laborator autorizat de autoritatea sanitar-veterinară competentă în vederea efectuării examinărilor prevăzute în prezenta Normă sanitar-veterinară;

colectare – recoltarea materialului seminal (spermei) de la masculul donator.

 

Capitolul II

CERINŢE GENERALE

3. Se admite către import material seminal care corespunde următoarelor cerinţe generale:

a) a fost colectat şi tratat şi/sau depozitat, după caz, într-un centru de colectare sau de depozitare autorizat în acest scop, în vederea însămînţării artificiale;

b) a fost colectat de la bovine a căror stare de sănătate corespunde cerinţelor specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară;

c) a fost colectat, tratat, depozitat şi transportat în conformitate cu cerinţele privind autorizarea şi supravegherea oficială a centrelor, precum şi a cerinţelor faţă de materialul seminal destinat importului, specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară;

d) este însoţit, pe parcursul transportului către ţara de destinaţie, de un certificat de sănătate animală, întocmit în conformitate cu cerinţele prezentei Norme sanitar-veterinare.

4. Materialul seminal recoltat de la taurii vaccinaţi împotriva febrei aftoase se admite către import numai în cazul în care:

a) este colectat după douăsprezece luni de la vaccinarea taurului împotriva febrei aftoase; şi

b) 5% din materialul seminal al fiecărui lot (minimum 5 lamele) este supus, într-un laborator al ţării de destinaţie sau într-un laborator desemnat de autoritatea sanitar-veterinară competentă a ţării de destinaţie, unui test de izolare a virusului pentru depistarea febrei aftoase, cu rezultate negative.

5. Centrul de colectare sau de depozitare a materialului seminal:

a) este autorizat şi respectă cerinţele prezentei Norme sanitar-veterinare;

b) este înregistrat şi dispune de un număr unic de înregistrare veterinară.

6. Medicul veterinar oficial:

a) verifică respectarea cerinţelor prezentei Norme sanitar-veterinare;

b) retrage autorizaţia sanitar-veterinară în cazul în care nu sînt respectate una sau mai multe cerinţe specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară.

7. Autoritatea sanitar-veterinară competentă:

1) întocmeşte, actualizează cu regularitate şi face cunoscută publicului lista ţărilor din care se permite importul de material seminal, cu luarea în considerare a următoarelor criterii:

a) starea de sănătate a acestor animale, a celorlalte animale domestice şi a efectivului sălbatic din ţara exportatoare, avînd în vedere în special bolile animalelor exotice, precum şi starea de sănătate a mediului ţării respective, care ar putea compromite sănătatea efectivului din ţară;

b) progresele tehnologice, propunînd, în funcţie de acestea, modificări şi completări la prezenta Normă sanitar-veterinară;

c) regularitatea şi rapiditatea informaţiilor furnizate de ţara exportatoare privind prezenţa pe teritoriul său a bolilor animalelor contagioase, în special a celor menţionate în listele A şi B ale Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală (în continuare – OIE);

d) reglementările ţării exportatoare privind prevenirea şi combaterea bolilor la animale;

e) structura serviciilor veterinare ale ţării exportatoare şi prerogativele acestor servicii;

f) organizarea şi punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi combatere a bolilor contagioase;

g) garanţiile pe care ţara exportatoare le oferă în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor prezentei Norme sanitar-veterinare;

2) aprobă instrucţiuni de lucru detaliate pentru aplicarea uniformă a prezentului punct;

3) nu avizează importul de material seminal din ţara neinclusă în lista ţărilor din care se permite importul de material seminal.

8. Materialul seminal admis către import trebuie să fie însoţit de un certificat de sănătate animală echivalent modelului specificat în anexa la prezenta Normă sanitar-veterinară, întocmit şi semnat de un medic veterinar oficial din ţara de colectare, care trebuie:

a) să fie întocmit în una dintre limbile oficiale ale ţării de colectare şi în una dintre limbile ţării de destinaţie sau traducerea autentificată a acestuia;

b) să însoţească lotul pînă la locul de destinaţie, în original;

c) să fie întocmit pe o singură filă;

d) să fie prevăzut pentru un singur destinatar.

9. Autoritatea sanitar-veterinară competentă:

a) interzice importul loturilor de material seminal în cazul în care controlul documentelor scoate în evidenţă faptul că nu sînt respectate cerinţele pct.3. din prezenta Normă sanitar-veterinară;

b) ia măsurile necesare, inclusiv introducerea în carantină, pentru a obţine dovezi sigure în cazul în care materialul seminal este suspectat de infectare sau contaminare cu germeni patogeni;

c) permite, la cererea expeditorului sau a reprezentantului său, reexpedierea materialului seminal, dacă acest lucru nu este contraindicat din motive de sănătate animală;

d) dispune nimicirea materialului seminal neconform cerinţelor în cazul în care ţara exportatoare nu acceptă reexpedierea acestuia în termen de 30 de zile; şi

e) comunică expeditorului sau reprezentantului său motivele care au stat la baza luării deciziei.

 

Capitolul III

CERINŢE LA IMPORT

10. În cazul importului autoritatea sanitar-veterinară competentă trebuie să se încredinţeze că autoritatea competentă a ţării exportatoare:

1) întocmeşte, menţine actualizată şi făcută cunoscută publicului lista centrelor de colectare sau de depozitare a materialului seminal, înregistrează şi atribuie fiecărui centru un număr de înregistrare veterinară;

2) oferă garanţii cu privire la respectarea cerinţelor privind:

a) autorizarea oficială pentru export a centrelor de colectare sau de depozitare a materialului seminal menţionate în prezenta Normă sanitar-veterinară;

b) supravegherea acestor centre conform cerinţelor menţionate în prezenta Normă sanitar-veterinară;

c) aflarea sub supravegherea unui medic veterinar al centrului;

d) inspectarea oficială a centrelor incluse în listă cel puţin de două ori pe an;

e) suspendarea sau retragerea imediată a autorizaţiei în cazul în care nu sînt respectate prevederile prezentului punct de către autoritatea competentă a ţării exportatoare;

f) aplicarea unitară a prezentului punct.

11. Materialul seminal trebuie să provină de la animale care, înainte de recoltare, s-au aflat cel puţin şase luni pe teritoriul ţării exportatoare inclusă în lista ţărilor din care se permite importul de material seminal şi, respectiv, în lista centrelor de colectare sau de depozitare a materialului seminal admis către export.

Nu se avizează importul de material seminal dacă acesta nu corespunde cerinţelor faţă de sănătatea animală, specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară cu luarea în consideraţie a:

a) stării de sănătate a zonei din jurul centrului de colectare a materialului seminal, acordîndu-se o atenţie specială bolilor enumerate în lista A a OIE;

b) stării de sănătate a efectivului prezent în centrul de colectare a materialului seminal, inclusiv a cerinţelor privind examenele veterinare;

c) stării de sănătate a animalului donator de material seminal şi a rezultatelor examenelor veterinare, specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară;

d) cerinţelor legate de examenele la care trebuie supus materialul seminal.

12. La stabilirea cerinţelor de sănătate animală pentru tuberculoză, precum şi pentru bruceloză, se aplică, ca bază de referinţă, cerinţele privind problemele de sănătate animală ce afectează comerţul Republicii Moldova cu bovine şi porcine.

Autoritatea competentă a ţării exportatoare furnizează garanţii de sănătate animală cel puţin echivalente cu cele specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară la intrarea animalelor în centrele de colectare.

 

Capitolul IV

MĂSURI DE SALVGARDARE ŞI DE CONTROL

13. La importul materialului seminal autoritatea sanitar-veterinară competentă aplică prevederile prezentei Norme sanitar-veterinare, precum şi prevederile specificate în unele norme sanitar-veterinare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1408 din 10 decembrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.230-232, art.1442) şi în Normele sanitar-veterinare privind controalele sanitar-veterinare la importul animalelor, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1099 din 29 septembrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.180-181, art.1104).

14. În cazul în care este necesară verificarea aplicării uniforme a prezentei Norme sanitar-veterinare, experţii veterinari ai autorităţii sanitar-veterinare competente:

a) efectuează controale la faţa locului, în colaborare cu autorităţile competente din ţara de colectare;

b) solicită autorităţilor competente din ţara de colectare sprijinul necesar pentru îndeplinirea misiunii;

c) informează ţara de colectare cu privire la rezultatul controalelor efectuate;

d) examinează măsurile suplimentare luate de ţara de colectare care pot fi necesare pentru conformarea cu prevederile prezentei Norme sanitar-veterinare;

e) consultă, în caz de necesitate, Consiliul consultativ cu privire la includerea ţării de colectare în lista ţărilor din care se permite importul de material seminal.

 

Capitolul V

CERINŢE PRIVIND AUTORIZAREA CENTRELOR DE COLECTARE

ŞI DE DEPOZITARE A MATERIALULUI SEMINAL

15. Centrele de colectare a materialului seminal urmează:

1) să se afle în permanenţă sub supravegherea unui medic veterinar al centrului;

2) să dispună cel puţin de:

a) unităţi care să permită adăpostirea şi izolarea animalelor;

b) unităţi de colectare a materialului seminal, inclusiv de un spaţiu separat pentru curăţarea, dezinfectarea sau sterilizarea echipamentelor;

c) o unitate de tratare a materialului seminal, care nu trebuie să se situeze neapărat în acelaşi loc;

d) o unitate de depozitare a materialului seminal, care nu trebuie să se situeze neapărat în acelaşi loc;

3) să fie construite sau izolate astfel încît să împiedice contactul cu animale din exterior;

4) să fie construite astfel încît unităţile folosite pentru adăpostirea animalelor, precum şi pentru colectarea, tratarea şi depozitarea materialului seminal, să poată fi curăţate şi dezinfectate cu uşurinţă;

5) să dispună, pentru adăpostirea animalelor care trebuie izolate, de unităţi care să nu comunice direct cu unităţile obişnuite;

6) să fie concepute astfel încît zona de adăpostire a animalelor să fie separată fizic de spaţiul de tratare a materialului seminal şi ambele să fie separate de spaţiul de depozitare a materialului seminal.

16. Centrele de depozitare a materialului seminal urmează:

a) să se afle în permanenţă sub supravegherea unui medic veterinar al centrului;

b) să fie construite sau izolate astfel încît să împiedice contactul cu animale în exterior;

c) să fie construite astfel încît unităţile folosite pentru depozitarea materialului seminal să poată fi curăţate şi dezinfectate cu uşurinţă.

 

Capitolul VI

CERINŢE PRIVIND SUPRAVEGHEREA CENTRELOR DE COLECTARE

ŞI DE DEPOZITARE A MATERIALULUI SEMINAL

 

Secţiunea 1

Centre de colectare

17. Centrele de colectare trebuie:

a) să fie supravegheate astfel încît în ele să nu poată staţiona decît animale din specia de la care trebuie colectat materialul seminal, excepţie făcînd alte animale domestice care sînt absolut necesare pentru funcţionarea normală a centrului de colectare, cu condiţia că aceste animale nu prezintă nici un risc de infecţie pentru animalele din speciile al căror material seminal trebuie colectat şi corespund condiţiilor stabilite de medicul veterinar al centrului;

b) să fie supravegheate astfel încît să se poată întocmi un registru privind toate bovinele prezente în unitate şi care să furnizeze informaţii cu privire la rasă, data naşterii şi identificarea fiecărui animal, precum şi un registru privind controalele de depistare a bolilor şi vaccinările efectuate pe fiecare animal;

c) să fie supuse unor inspecţii periodice, efectuate cel puţin de două ori pe an de către un medic veterinar oficial, în cadrul controlului permanent al condiţiilor de autorizare şi de supraveghere;

d) să beneficieze de supraveghere care să împiedice accesul persoanelor neautorizate, iar accesul persoanelor autorizate să se facă în conformitate cu condiţiile stabilite de medicul veterinar al centrului;

e) să deţină personal tehnic competent, asigurat cu echipament special, instruit corespunzător în ceea ce priveşte tehnicile de dezinfectare şi de igienă care previn răspîndirea bolilor.

18. Supravegherea trebuie să garanteze că centrele de colectare autorizate:

1) tratează şi depozitează material seminal colectat într-un centru autorizat, fără a intra în contact cu alte loturi de material seminal; sau

2) tratează şi depozitează material seminal colectat într-un centru neautorizat:

a) recoltat de la bovine care întrunesc condiţiile de sănătate pentru acceptarea animalelor în centrele autorizate de colectare a materialului seminal, specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară la intrarea animalelor în centrele de colectare;

b) cu echipamente separate de materialul seminal destinat exportului, urmat de curăţarea şi sterilizarea acestora după utilizare;

c) care nu face obiectul exportului şi nu intră în nici un moment în contact sau nu este depozitat împreună cu materialul seminal destinat exportului;

d) care trebuie să poarte un marcaj diferit de marcajul materialului seminal destinat exportului pentru a putea fi identificat.

19. În centrele de colectare autorizate pot fi depozitaţi, de asemenea, embrioni congelaţi rapid, cu condiţia ca:

a) această depozitare să fie autorizată de autoritatea competentă;

b) embrionii să corespundă cerinţelor de sănătate animală care reglementează comerţul şi importul de embrioni de bovine;

c) embrionii să fie depozitaţi în recipiente separate, în spaţii prevăzute pentru depozitarea materialului seminal autorizat.

Supravegherea trebuie să garanteze că centrele de colectare autorizate colectează, tratează şi depozitează material seminal exclusiv în spaţii rezervate în acest scop şi în cele mai riguroase condiţii de igienă:

a) cu instrumente, care intră în contact cu materialul seminal sau cu animalul donator în timpul colectării şi tratării, dezinfectate sau sterilizate în mod corespunzător înainte de fiecare utilizare, cu excepţia instrumentelor de unică folosinţă;

b) cu produse de origine animală, inclusiv aditivi sau diluanţi proveniţi din surse care nu prezintă nici un risc pentru sănătate, sau care au fost supuse unui tratament prealabil pentru îndepărtarea riscului;

c) în recipiente pentru depozitare şi transport dezinfectate sau sterilizate în mod corespunzător înainte de începerea oricărei operaţiuni de umplere, cu excepţia recipientelor de unică folosinţă;

d) în agent criogenic neutilizat anterior pentru alte produse de origine animală;

e) marcat cu un marcaj vizibil, comunicat autorităţii sanitar-veterinare competente, care permite să se stabilească cu uşurinţă data colectării materialului seminal, a fiecărei doze individuale de material seminal, rasa şi identificarea animalului donator, precum şi numărul autorizaţiei centrului;

f) în unităţi de depozitare care corespund cerinţelor specifice privind supravegherea centrelor de depozitare a materialului seminal, specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară.

 

Secţiunea a 2-a

Centre de depozitare

20. Centrele de depozitare urmează:

a) să fie supravegheate astfel încît să fie înregistrate toate mişcările (intrările şi ieşirile) materialului seminal, precum şi starea de sănătate a taurilor donatori al căror material seminal este depozitat şi care trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute de prezenta Normă sanitar-veterinară;

b) să fie supuse unor inspecţii periodice, efectuate cel puţin de două ori pe an de către un medic veterinar oficial, în cadrul controlului permanent al condiţiilor de autorizare şi de supraveghere;

c) să beneficieze de supraveghere astfel încît să se împiedice accesul persoanelor neautorizate, iar accesul persoanelor autorizate să se facă în conformitate cu condiţiile stabilite de medicul veterinar al centrului;

d) să dispună de personal tehnic competent, pregătit corespunzător în ceea ce priveşte tehnicile de dezinfectare şi de igienă care previn răspîndirea bolilor.

21. Supravegherea trebuie să garanteze că centrele de depozitare autorizate:

a) depozitează numai material seminal colectat într-un centru autorizat în conformitate cu prevederile prezentei Norme sanitar-veterinare, fără a intra in contact cu alte loturi de material seminal; sau

b) introduc numai material seminal care provine dintr-un centru de colectare sau de depozitare autorizat şi care este transportat in condiţii care oferă toate garanţiile sanitare, fără a intra in contact cu alte loturi de material seminal.

22. În centrele de depozitare autorizate pot fi depozitaţi embrioni congelaţi, cu condiţia ca:

a) această depozitare să fie autorizată de autoritatea competentă;

b) embrionii să corespundă cerinţelor de sănătate animală care reglementează comerţul şi importul de embrioni de bovine;

c) embrionii să fie depozitaţi în recipiente separate, în spaţii prevăzute pentru depozitarea materialului seminal autorizat.

Supravegherea trebuie să garanteze că centrele de depozitare autorizate depozitează material seminal exclusiv în spaţii rezervate în acest scop şi în cele mai riguroase condiţii de igienă:

a) cu instrumente, care intră în contact cu materialul seminal, dezinfectate sau sterilizate în mod corespunzător înainte de fiecare utilizare, cu excepţia instrumentelor de unică folosinţă;

b) în recipiente pentru depozitare şi transport dezinfectate sau sterilizate în mod corespunzător înainte de începerea oricărei operaţiuni de umplere, cu excepţia recipientelor de unică folosinţă;

c) în agent criogenic neutilizat anterior pentru alte produse de origine animală;

d) marcat cu un marcaj vizibil, inclusiv fiecare doză individuală de material seminal, care permite să se stabilească cu uşurinţă data colectării materialului seminal, rasa şi numărul de identificare a animalului donator precum şi numărul autorizaţiei centrului, comunicînd autorităţii competente caracteristicile şi forma sub care se prezintă marcajul utilizat.

 

Capitolul VII

cerinţe de sănătate pentru acceptarea animalelor în centre

autorizate de colectare a materialului seminal

23. Bovinele acceptate într-un centru de colectare a materialului seminal urmează:

1) să fi fost supuse unei perioade de carantină de cel puţin 28 de zile în unităţi de carantină autorizate în acest scop de către autoritatea competentă din ţara exportatoare şi în care se găsesc numai animale biongulate care au cel puţin acelaşi statut sanitar;

2) să fi fost selectate, înainte de a intra în unităţile de carantină dintr-un efectiv indemn oficial de tuberculoză şi de bruceloză, în conformitate cu cerinţele privind problemele de sănătate animală ce afectează comerţul Republicii Moldova cu bovine şi porcine şi să nu se fi aflat anterior în alt efectiv cu un statut sanitar inferior;

3) să provină dintr-un efectiv indemn oficial de leucoză enzootică bovină, în conformitate cu cerinţele privind problemele de sănătate animală ce afectează comerţul Republicii Moldova cu bovine şi porcine sau să fi fost născute de o femelă care a fost supusă unui test, cu rezultat negativ, după separarea animalelor de „mamă” (în cazul animalelor care provin dintr-un transfer de embrioni, prin „mamă” se înţelege receptoarea embrionului) sau doar de la donatorul de material seminal care a împlinit vîrsta de 2 ani şi a fost testat, cu rezultat negativ, conform prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare;

4) să fi fost supuse, în intervalul de 28 de zile anterior perioadei de carantină, cu rezultate negative, la următoarele teste, cu excepţia testului de depistare a anticorpilor împotriva BVD/MD (Bovine virus diarrhoea – Mucosal disease – Diareea virotică a bovinelor – Boala mucoasei) menţionat la lit.e) a prezentului subpunct:

a) pentru tuberculoză bovină – un test de intradermotuberculinare efectuat în conformitate cu cerinţele privind problemele de sănătate animală ce afectează comerţul Republicii Moldova cu bovine şi porcine;

b) pentru bruceloză bovină – un test serologic efectuat în conformitate cu cerinţele privind problemele de sănătate animală ce afectează comerţul Republicii Moldova cu bovine şi porcine;

c) pentru leucoză enzootică bovină – un test serologic efectuat în conformitate cu cerinţele privind problemele de sănătate animală ce afectează comerţul Republicii Moldova cu bovine şi porcine;

d) pentru IBR/IPV (rinotraheita infecţioasă a bovinelor) – un test serologic (virus întreg) efectuat pe o probă de sînge, în cazul în care animalul nu provine dintr-un efectiv indemn de IBR/IPV;

e) pentru BVD/MD – un test de izolare a virusului sau un test de depistare a antigenilor virusului şi un test serologic pentru stabilirea prezenţei sau a absenţei anticorpilor.

Testele specificate în prezentul subpunct pot fi efectuate pe eşantioane prelevate în unitatea de carantină. În acest caz, perioada de carantină începe după data prelevării probelor. În cazul în care unul dintre teste are rezultat pozitiv, animalul (animalele) respectiv trebuie scos imediat din ferma de carantină, apoi începe perioada de carantină pentru animalele rămase;

5) să fi fost supuse, pe parcursul perioadei de carantină şi după 21 de zile de la acceptarea lor în carantină (cel puţin şapte zile de la acceptarea lor în carantină pentru depistarea Campylobacter fetus ssp. venerealis şi Trichomonas foetus), cu rezultate negative, la următoarele teste, cu excepţia testului de depistare a anticorpilor împotriva BVD/MD:

a) pentru bruceloză bovină – un test serologic, efectuat în conformitate cu cerinţele privind problemele de sănătate animală ce afectează comerţul Republicii Moldova cu bovine şi porcine;

b) pentru IBR/IPV – un test serologic (virus întreg) efectuat pe o probă de sînge;

c) în cazul unui rezultat pozitiv la bruceloză bovină şi IBR/IPV, animalul trebuie retras imediat din unitatea de carantină, iar celelalte animale din acelaşi grup trebuie să rămînă în carantină şi să fie supuse unui nou test, care să înregistreze rezultate negative, în termen de cel puţin 21 de zile de la retragerea animalului (animalelor) pozitiv(e);

d) pentru BVD/MD – un test de izolare a virusului sau un test de depistare a antigenilor virusului şi un test serologic pentru stabilirea prezenţei sau a absenţei anticorpilor. Un animal (seronegativ sau seropozitiv) poate fi acceptat în unităţile de colectare a materialului seminal numai dacă nu survine nici o seroconversie la animalele care au testat seronegativ înainte de acceptarea lor în unitatea de carantină. În cazul producerii unei seroconversii, toate animalele care au rămas seronegative trebuie să rămînă în carantină pe o perioadă prelungită, pînă în momentul în care nu mai survine nici o seroconversie în grupul respectiv timp de trei săptămîni. Animalele pozitive din punct de vedere serologic pot fi acceptate în unităţile de colectare a materialului seminal;

e) pentru Campylobacter fetus ssp. Venerealis – în cazul animalelor cu vîrsta mai mică de şase luni sau ţinute de la acea vîrstă intr-un singur grup de acelaşi sex înainte să fie puse sub carantină – un test unic pe o probă de material colectat dintr-o spălătură vaginală sau din prepuţ, iar în cazul animalelor cu vîrsta de cel puţin şase luni care ar putea să fi intrat în contact cu femele înainte de a fi puse sub carantină – un test efectuat de trei ori, la intervale de o săptămană, pe o probă de material colectat dintr-o spălătură vaginală sau din prepuţ;

f) pentru Trichomonas foetus – în cazul animalelor cu vîrsta mai mică de şase luni sau ţinute de la acea vîrstă într-un singur grup de acelaşi sex înainte să fie puse sub carantină – un test unic pe o probă de material colectat din prepuţ, iar în cazul animalelor cu o vîrstă de cel puţin şase luni care ar putea să fi intrat în contact cu femele înainte de a fi puse sub carantină – un test efectuat de trei ori, la intervale de o săptămînă, pe o probă de material colectat din prepuţ;

g) în cazul unui rezultat pozitiv la testele specificate în prezentul subpunct, animalul trebuie retras imediat din carantină şi se i-au toate măsurile necesare pentru animalele rămase să fie acceptate în centrul de colectare, respectînd durata perioadei de carantină;

6) înainte de expedierea iniţială a materialului seminal de la tauri depistaţi pozitiv din punct de vedere serologic la testul pentru depistarea BVD/MD, o probă de material seminal de la fiecare animal să fie supusă unui test de izolare a virusului sau unui test ELISA de depistare a antigenilor BVD/MD şi în cazul unui rezultat pozitiv, taurul să fie retras din centru iar întregul său material seminal trebuie nimicit.

24. Testele se efectuează într-un laborator desemnat.

25. Animalele sînt acceptate în centrul de colectare a materialului seminal numai cu permisiunea expresă a medicului veterinar al centrului.

Se înregistrează toate mişcările animalelor, respectiv toate intrările sau ieşirile acestora.

26. Animalele acceptate în centrul de colectare a materialului seminal nu trebuie să prezinte nici un simptom clinic de boală în ziua intrării.

Fără a aduce atingere pct.27 din prezenta Normă sanitar-veterinară, toate animalele trebuie să provină dintr-o unitate de carantină care îndeplineşte în mod oficial, în ziua expedierii, următoarele condiţii:

a) este situată în centrul unei zone cu o rază de 10 kilometri în care nu a fost înregistrat nici un caz de febră aftoasă cel puţin în ultimele 30 de zile;

b) este indemnă, de cel puţin trei luni, de febră aftoasă şi de bruceloză;

c) este indemnă, de cel puţin 30 de zile, de bolile bovine cu declarare obligatorie, în conformitate cu cerinţele privind problemele de sănătate animală ce afectează comerţul Republicii Moldova cu bovine şi porcine.

27. În temeiul executării pct.26 din prezenta Normă sanitar-veterinară trebuie efectuate testele de rutină, specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară, în cursul celor 12 luni precedente.

Animalele pot fi transferate direct dintr-un centru autorizat de colectare a materialului seminal în altul cu un nivel sanitar echivalent, fără să fie supuse unei perioade de carantină şi testelor, fără a intra în contact direct sau indirect cu animale biongulate cu un nivel sanitar inferior, iar mijlocul de transport utilizat trebuie să fi fost dezinfectat în prealabil.

 

Capitolul VIII

TESTE DE RUTINĂ OBLIGATORII PENTRU BOVINELE PREZENTE

ÎNTR-UN CENTRU AUTORIZAT DE COLECTARE

A MATERIALULUI SEMINAL

28. Bovinele din centrul de colectare a materialului seminal trebuie supuse, cel puţin o dată pe an, următoarelor teste, cu rezultate negative:

a) pentru tuberculoză bovină – un test de intradermotuberculinare efectuat în conformitate cu cerinţele privind problemele de sănătate animală ce afectează comerţul Republicii Moldova cu bovine şi porcine;

b) pentru bruceloză bovină – un test serologic efectuat în conformitate cu cerinţele privind problemele de sănătate animală ce afectează comerţul Republicii Moldova cu bovine şi porcine;

c) pentru leucoză enzootică bovină – un test serologic efectuat în conformitate cu cerinţele privind problemele de sănătate animală ce afectează comerţul Republicii Moldova cu bovine şi porcine;

d) pentru IBR/IPV – un test serologic (virus întreg) efectuat pe o probă de sînge;

e) pentru BVD/MD – un test serologic de depistare a anticorpilor împotriva BVD/MD, efectuat numai pe animale seronegative. În cazul în care un animal devine pozitiv din punct de vedere serologic, orice ejaculat colectat de la acest animal de la ultimul test cu rezultate negative trebuie să fie nimicit sau retestat în vederea depistării virusului cu obţinerea rezultatelor negative;

f) pentru Campylobacter fetus ssp. Venerealis – un test pe o probă de material colectat din prepuţ numai de la taurii utilizaţi pentru obţinerea de material seminal sau cei care intră în contact cu taurii utilizaţi pentru obţinerea de material seminal şi de la taurii readuşi pentru colectare după o pauză de mai mult de şase luni, testaţi cu cel mult 30 de zile înainte de reluarea producţiei;

g) pentru Trichomonas foetus – un test pe o probă de material colectat din prepuţ, numai de la taurii utilizaţi pentru obţinerea de material seminal sau care intră în contact cu tauri utilizaţi pentru obţinerea de material seminal şi de la taurii readuşi pentru colectare după o pauză de mai mult de şase luni cu cel mult 30 de zile înainte de reluarea producţiei.

29. Testele se efectuează intr-un laborator desemnat.

30. În cazul în care unul dintre testele enumerate în prezentul capitol are un rezultat pozitiv, animalul trebuie izolat, iar materialul seminal colectat de la data ultimului test cu rezultat negativ nu poate face obiectul comerţului, cu excepţia, în cazul BVD/MD, a materialului seminal obţinut din fiecare ejaculat care a fost testat, cu rezultate negative, pentru virusul BVD/MD.

Materialul seminal colectat de la celelalte animale aflate în centru de la data la care a fost efectuat testul cu rezultat pozitiv este depozitat separat şi nu poate face obiectul comerţului pînă la reacordarea statutului sanitar al centrului.

 

Capitolul IX

CERINŢE SPECIFICE FAŢĂ DE MATERIALUL SEMINAL DESTINAT IMPORTULUI

31. Materialul seminal trebuie să provină de la animale care:

a) nu prezintă nici un simptom clinic de boală la data colectării materialului seminal;

b) nu au fost vaccinate împotriva febrei aftoase într-un interval de 12 luni care precedă colectarea; sau

c) au fost vaccinate împotriva febrei aftoase într-un interval de 12 luni care precedă colectarea şi 5% din materialul seminal provenit din fiecare colectare (cu un minimum de 5 lamele) este supus unui test de izolare a virusului pentru depistarea febrei aftoase, cu rezultate negative;

d) nu au fost vaccinate împotriva febrei aftoase într-un interval de 30 de zile imediat anterior colectării;

e) au staţionat într-un centru autorizat de colectare a materialului seminal pe parcursul unei perioade neîntrerupte de cel puţin 30 de zile imediat anterioare colectării materialului seminal, în cazul colectării de material seminal proaspăt;

f) nu sînt autorizate pentru însămînţare naturală;

g) se află în centre de colectare a materialului seminal care au fost indemne de febră aftoasă pe o perioadă de cel puţin trei luni anterioare colectării şi pe o perioadă de 30 de zile ulterioare colectării, sau, în cazul materialului seminal proaspăt, pînă la data expedierii, aceste centre fiind situate în centrul unei zone cu o rază de 10 kilometri în care nu a fost înregistrat nici un caz de febră aftoasă pe o perioadă de cel puţin 30 de zile;

h) au staţionat în centre de colectare a materialului seminal care, pe parcursul perioadei care începe cu 30 de zile înainte de colectare şi se încheie la 30 de zile după colectare sau, în cazul materialului seminal proaspăt, pînă la data expedierii, au fost indemne de bolile bovine cu declarare obligatorie.

32. Concentraţia antibioticelor adăugate în materialul seminal, după diluţia finală trebuie să constituie cel puţin:

a) 500 μg de streptomicină pe mililitru de diluţie finală;

b) 500 UI de penicilină pe mililitru de diluţie finală;

c) 150 μg de lincomicină pe mililitru de diluţie finală;

d) 300 μg de spectinomicină pe mililitru de diluţie finală.

Se pot utiliza şi alte combinaţii diferite de antibiotice cu un efect echivalent împotriva campilobacterilor, leptospirelor şi micoplasmelor.

Imediat după adăugarea antibioticelor, materialul seminal diluat trebuie păstrat la o temperatură de cel puţin 5°C timp de cel puţin 45 de minute.

33. Materialul seminal destinat importului trebuie:

a) să fie depozitat în condiţii autorizate timp de cel puţin 30 de zile înainte de expediere, excepţie făcînd materialul seminal proaspăt;

b) să fie transportat către ţara de destinaţie în flacoane care au fost curăţate, dezinfectate sau sterilizate înainte de utilizare şi care au fost sigilate şi numerotate înainte de expediere din spaţiul de depozitare autorizat.

 

 

 

 

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.1297 din 5 decembrie 2016

 

NORMA SANITAR-VETERINARĂ

privind sănătatea animală la importul materialului seminal de porcine

 

Prezenta normă transpune parţial Directiva Consiliului din 26 iunie 1990 de stabilire a cerinţelor de sănătate animală care se aplică schimburilor intracomunitare şi importurilor de material seminal de animale domestice din specia porcină (90/429/CEE) (JO L 224, 18 august 1990, p.62), astfel cum a fost modificată ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr.176/2012 al Comisiei din 1 martie 2012 ( JO L 61, p.1 din 2 martie 2012).

 

Capitolul I

SCOP ŞI DEFINIŢII

1. Norma sanitar-veterinară privind sănătatea animală la importul materialului seminal de porcine (în continuare – prezenta Normă sanitar-veterinară) stabileşte cerinţe faţă de sănătatea animală la importul de material seminal de porcine.

2. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare noţiunea utilizată are următoarea semnificaţie:

material seminal – ejaculatul recoltat de la un vier în stare naturală, preparată sau diluată.

În caz de necesitate se utilizează noţiunile specificate în Norma sanitar-veterinară privind sănătatea animală la importul materialului seminal de bovine.

 

Capitolul II

CERINŢE GENERALE

3. Se admite către import material seminal care corespunde următoarelor cerinţe generale:

a) a fost colectat şi tratat, în vederea însămînţării artificiale, într-un centru de colectare autorizat din punct de vedere al sănătăţii animale conform prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare;

b) a fost recoltat de la vieri a căror stare de sănătate corespunde cerinţelor specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară;

c) a fost colectat, tratat, depozitat şi transportat în centre autorizate şi supravegheate sanitar-veterinar şi corespunde cerinţelor specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară.

4. Centrul de colectare care deţine numai animale nevaccinate împotriva bolii Aujeszky, care prezintă un rezultat negativ la testul de seroneutralizare sau la testul ELISA pentru depistarea bolii Aujeszky, în conformitate cu cerinţele prezentei Norme sanitar-veterinare:

1) poate refuza introducerea pe teritoriul său a materialului seminal provenit din centre de colectare care nu au acelaşi statut;

2) acceptă material seminal provenit de la vieri vaccinaţi în centre de colectare cu vaccin GI deletat, cu condiţia ca:

a) această vaccinare s-a efectuat numai la vieri seronegativi la virusul bolii Aujeszky;

b) examenele serologice efectuate nu mai devreme de trei săptămîni de la vaccinarea acestor vieri să nu releve prezenţa unor anticorpi induşi de virusul bolii şi o probă din fiecare colectare zilnică de material seminal destinat comerţului se poate supune unui test de izolare a virusului într-un laborator desemnat din ţara de destinaţie.

5. Dispoziţiile specificate la pct.4 subpct.2) lit.b) din prezenta Normă sanitar-veterinară se aplică doar în cazul în care autoritatea sanitar-veterinară competentă stabileşte, luînd în considerare avizul Consiliului consultativ, frecvenţa testelor ce trebuie efectuate în centre, testele de izolare a virusului, eficacitatea şi siguranţa vaccinului GI deletat, precum şi protocoalele privind testele ce trebuie să se utilizeze pentru aceste examene.

6. Dispoziţiile specificate la pct.4 din prezenta Normă sanitar-veterinară se extind asupra întregului teritoriu al ţării, în măsura în care toate centrele de colectare din această ţară deţin doar animale care au prezentat un rezultat negativ la testul de seroneutralizare sau la testul ELISA pentru depistarea bolii Aujeszky.

7. Centrul de colectare a materialului seminal urmează să fie:

a) autorizat de către autoritatea sanitar-veterinară competentă în conformitate cu cerinţele echivalente celor stipulate în prezenta Normă sanitar-veterinară;

b) înregistrat, atribuindu-i-se un număr de înregistrare veterinară;

c) inclus în lista actualizată a centrelor de colectare a materialului seminal, cu numerele de înregistrare ale acestora, întocmită şi făcută publică de către autoritatea sanitar-veterinară competentă;

d) verificat de către un medic veterinar oficial în ceea ce priveşte respectarea dispoziţiilor specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară.

8. Autoritatea sanitar-veterinară competentă a ţării exportatoare trebuie să ofere garanţii că medicul veterinar oficial propune autorităţii sanitar-veterinare competente retragerea autorizaţiei în cazul nerespectării uneia sau a mai multor dispoziţii specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară.

9. Fiecare lot de material seminal urmează să fie însoţit de un certificat de sănătate animală prevăzut de prezenta Normă sanitar-veterinară, întocmit de un medic veterinar oficial şi care să:

a) fie întocmit în una dintre limbile oficiale ale ţării de colectare şi în una dintre limbile ţării de destinaţie sau traducerea autentificată a acestuia;

b) însoţească lotul pînă la locul de destinaţie, în original;

c) fie întocmit pe o singură filă;

d) fie prevăzut pentru un singur destinatar.

10. În cazul în care materialul seminal este suspectat de infectare sau de contaminare cu germeni patogeni sau sînt depistate alte neconformităţi cu prevederile prezentei Norme sanitar-veterinare, pentru a obţine dovezi sigure, autoritatea sanitar-veterinară competentă ia măsurile necesare, inclusiv punerea în carantină, cu condiţia ca acest lucru să nu afecteze calitatea materialului seminal.

11. Autoritatea sanitar-veterinară competentă:

1) întocmeşte, menţine actualizată şi face cunoscută publicului lista ţărilor din care se permite importul de material seminal, cu luarea în consideraţie, în special, a următoarelor criterii:

a) starea de sănătate a şeptelului, a celorlalte animale domestice şi a şeptelului sălbatic din ţara respectivă, avînd în vedere bolile exotice ale animalelor, precum şi situaţia sănătăţii mediului înconjurător din ţara exportatoare (de colectare) respectivă, care ar putea compromite sănătatea şeptelului din ţară;

b) regularitatea şi rapiditatea informaţiilor furnizate de ţara respectivă, privind prezenţa pe teritoriul său a bolilor contagioase ale animalelor, transmisibile prin materialul seminal, în special, cele menţionate în listele A şi B ale Oficiului Internaţional de Epizootii;

c) reglementările din ţara exportatoare privind prevenirea şi combaterea bolilor animalelor;

d) structura serviciilor sanitar-veterinare din ţara respectivă şi prerogativele de care dispun aceste servicii;

e) organizarea şi punerea în practică a prevenirii şi a combaterii bolilor contagioase ale animalelor;

f) garanţiile pe care ţara respectivă le poate oferi cu privire la respectarea dispoziţiilor prezentei Norme sanitar-veterinare, în special, lista actualizată a centrelor de colectare de material seminal din care se permit exporturile;

g) suspendarea sau retragerea imediată a autorizaţiei de către autoritatea competentă a ţării exportatoare, în cazul în care centrul nu mai îndeplineşte condiţiile stabilite în prezenta Normă sanitar-veterinară;

2) autorizează numai importul de material seminal expediat dintr-un centru de colectare de material seminal situat în una dintre ţările, care oferă garanţii privind îndeplinirea cerinţelor referitoare la autorizarea şi supravegherea centrelor de colectare de material seminal specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară şi care:

a) a fost autorizat oficial de autoritatea competentă din ţara exportatoare şi este inclus în lista actualizată şi comunicată centrelor de colectare de material seminal pentru a efectua exporturi;

b) se află sub supravegherea unui medic veterinar al centrului;

c) face obiectul unor inspecţii efectuate de un medic veterinar oficial cel puţin de două ori pe an;

d) provine de la animale care, imediat înainte de prelevare, au staţionat cel puţin trei luni pe teritoriul ţării exportatoare inclusă în listă.

12. Nu se autorizează importul de material seminal care provine dintr-o ţară inclusă în listă, cu excepţia materialului seminal care corespunde cerinţelor confirmate faţă de sănătatea animală, din cauza:

a) stării de sănătate în zona din jurul centrului de colectare de material seminal, acordîndu-se o atenţie bolilor incluse pe lista A a Oficiului Internaţional de Epizootii;

b) stării de sănătate a şeptelului prezent în centrul de colectare de material seminal şi cerinţelor privind testele;

c) stării de sănătate a animalului donator şi cerinţelor privind testele;

d) cerinţelor privind testele la care trebuie supus materialul seminal.

13. Pentru fiecare caz în parte, se poate face o derogare de la dispoziţii, în cazul în care ţara oferă garanţii similare în materie de sănătate animală cel puţin echivalente cu cele specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară.

14. Autoritatea sanitar-veterinară competentă trebuie să se încredinţeze că fiecare lot de material seminal care ajunge pe teritoriul vamal al ţării:

1) este supus unui control înainte de a fi pus în liberă circulaţie sau plasat sub un regim vamal;

2) este interzis, excepţie făcînd materialul seminal acceptat către tranzit, importul în ţară în cazul în care, în urma controlului la acest import efectuat la sosirea sa, se constată că:

a) materialul seminal nu provine de pe teritoriul ţării incluse pe lista stabilită;

b) materialul seminal nu provine dintr-un centru de colectare a materialului seminal care figurează pe listă;

c) materialul seminal provine de pe teritoriul unei ţări din care sînt interzise importurile;

d) certificatul de sănătate animală care însoţeşte materialul seminal nu corespunde cerinţelor prevăzute de prezenta Normă sanitar-veterinară.

15. Autoritatea sanitar-veterinară competentă:

a) interzice importul loturilor de material seminal în cazul în care controlul documentelor scoate în evidenţă faptul că nu sînt respectate dispoziţiile prezentei Norme sanitar-veterinare;

b) ia măsurile necesare, inclusiv introducerea în carantină, pentru a obţine dovezi sigure în cazul în care materialul seminal este suspect de infectare sau contaminare cu germeni patogeni;

c) permite, la cererea expeditorului sau a reprezentantului său, reexpedierea materialului seminal, dacă acest lucru nu este contraindicat din motive de sănătate animală;

d) dispune nimicirea materialului seminal neconform cerinţelor în cazul în care ţara exportatoare nu acceptă reexpedierea acestuia în termen de 30 de zile, în cazul materialului seminal congelat, sau de îndată, în cazul materialului seminal proaspăt;

e) comunică expeditorului sau reprezentantului său motivele care au stat la baza luării deciziei specificate în prezentul punct, cheltuielile aferente fiind suportate de către expeditor, ţara neacordînd nici o compensare.

 

Capitolul III

MĂSURI DE SALVGARDARE ŞI DE CONTROL

16. La importul materialului seminal autoritatea sanitar-veterinară competentă aplică prevederile prezentei Norme sanitar-veterinare, precum şi prevederile specificate în unele norme sanitar-veterinare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1408 din 10 decembrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.230-232, art.1442) şi în Normele sanitar-veterinare privind controalele sanitar-veterinare la importul animalelor, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1099 din 29 septembrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.180-181, art.1104).

17. În cazul în care este necesară verificarea aplicării uniforme a prezentei Norme sanitar-veterinare, experţii veterinari ai autorităţii sanitar-veterinare competente:

a) efectuează controale la faţa locului, în colaborare cu autorităţile competente din ţara de colectare;

b) solicită autorităţilor competente din ţara de colectare sprijinul necesar pentru îndeplinirea misiunii;

c) informează ţara de colectare cu privire la rezultatul controalelor efectuate;

d) examinează, în caz de necesitate, măsurile suplimentare luate de ţara de colectare care pot fi necesare pentru conformarea cu prevederile prezentei Norme sanitar-veterinare;

e) consultă, în caz de necesitate, Consiliul consultativ cu privire la includerea ţării de colectare în lista ţărilor din care se permite importul de material seminal.

 

Capitolul IV

CERINŢE PRIVIND AUTORIZAREA ŞI SUPRAVEGHEREA

CENTRELOR DE COLECTARE A MATERIALULUI SEMINAL

18. Centrele de colectare a materialului seminal trebuie:

1) să se afle în permanenţă sub supravegherea unui medic veterinar al centrului;

2) să dispună cel puţin de:

a) adăposturi pentru animale, inclusiv de încăperi pentru izolarea vierilor cu rezultate pozitive la testele descrise în prezenta Normă sanitar-veterinară sau care prezintă semne clinice de boală;

b) spaţii pentru colectarea materialului seminal, inclusiv de o încăpere separată pentru curăţarea, dezinfectarea sau sterilizarea echipamentelor;

c) o încăpere de prelucrare a materialului seminal care nu este necesar să se afle în centru;

d) o încăpere de depozitare a materialului seminal care nu este necesar să se afle în acelaşi amplasament;

3) să fie construite sau izolate astfel încît să se prevină contactul cu animalele din exterior;

4) să fie construite astfel încît adăposturile pentru animale şi încăperile de colectare, prelucrare şi depozitare a materialului seminal să poată fi imediat curăţate şi dezinfectate;

5) să fie proiectate astfel încît adăposturile pentru animale să fie separate fizic de încăperea de transformare a materialului seminal, iar ambele să fie separate de încăperea de depozitare a materialului seminal.

19. Centrele de colectare trebuie să fie supravegheate astfel încît:

1) să adăpostească numai suine al căror material seminal urmează să fie colectat;

2) să ţină un registru, o fişă sau un fişier electronic al porcinelor din centru, oferind informaţii despre rasă, data naşterii şi numărul de identificare a fiecărui animal;

3) să ţină un registru, o fişă sau un fişier electronic al inspecţiilor pentru boli şi al vaccinărilor efectuate, oferind şi informaţii din fişa de boală/sănătate a fiecărui animal;

4) să fie inspectate periodic de un medic veterinar oficial, cel puţin de două ori pe an, atunci cînd se efectuează inspecţii privind cerinţele de autorizare şi supraveghere;

5) să împiedice accesul persoanelor neautorizate, iar persoanele autorizate să respecte condiţiile stabilite de medicul veterinar al centrului;

6) să angajeze numai personal tehnic competent, instruit corespunzător în procedurile de dezinfectare şi tehnicile de igienă relevante pentru prevenirea răspîndirii bolii;

7) să fie supravegheat numai astfel încît:

a) materialul seminal colectat într-un centru autorizat să fie prelucrat şi depozitat în centre autorizate, fără să intre în contact cu un alt lot de material seminal;

b) colectarea, transformarea şi depozitarea materialului seminal să aibă loc numai în spaţii special destinate şi în condiţii stricte de igienă;

c) toate ustensilele care vin în contact cu materialul seminal sau animalul donator în timpul colectării şi transformării să fie dezinfectate corespunzător sau sterilizate înainte de folosire;

d) produsele de origine animală folosite la transformarea materialului seminal, inclusiv aditiv sau agent de diluare, să provină din surse care nu prezintă nici un risc de sănătate animală sau care, înainte de folosire, sînt tratate astfel încît acest risc este prevenit;

e) fiolele de depozitare sau fiolele de transport să fie dezinfectate corespunzător sau sterilizate înainte de fiecare operaţiune de umplere;

f) agentul criogenic folosit să nu fi fost utilizat anterior pentru alte produse de origine animală;

g) fiecare colectare de material seminal, indiferent dacă este sau nu separată în doze individuale, să fie marcată clar încît data colectării materialului seminal, rasa şi identificarea animalului donator, precum şi denumirea şi numărul de înregistrare al centrului, precedate de denumirea ţării de origine, după caz, sub forma unui cod, să se poată stabilit uşor.

 

Capitolul V

CERINŢE DE SĂNĂTATE A VIERILOR PENTRU ADMITEREA ACESTORA

LA UN CENTRU DE COLECTARE A MATERIALULUI SEMINAL

20. Vierii admişi la un centru de colectare a materialului seminal, înainte de admitere, trebuie:

1) să fi fost ţinuţi în carantină o perioadă de cel puţin 30 de zile într-un adăpost de carantină autorizat în acest scop de către autoritatea sanitar-veterinară competentă şi în care se aflau numai animale care aveau cel puţin aceeaşi stare de sănătate;

2) înainte de intrarea în adăpostul de carantină au fost selectaţi din şepteluri sau exploataţii:

a) care sînt indemne de bruceloză în conformitate cu cerinţele privind depistarea brucelozei porcine, specificate în Codul de sănătate a animalelor terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală (în continuare – OIE);

b) în care, pe parcursul celor 12 luni anterioare, nu a fost prezent nici un animal vaccinat împotriva febrei aftoase;

c) în care nu a fost înregistrată nici o manifestare clinică, serologică, virusologică sau patologică a bolii Aujeszky în cele 12 luni anterioare;

d) care nu sînt situate într-o zonă restricţionată din cauza apariţiei unei boli infecţioase sau contagioase la porcii domestici, inclusiv febra aftoasă, boala veziculoasă a porcului, stomatita veziculoasă, pesta porcină clasică şi pesta porcină africană;

3) să nu fi fost prezenţi anterior în niciun şeptel cu un statut sanitar inferior celui specificat în subpct.2) din prezentul punct;

4) să fi fost supuse în cursul celor 30 de zile anterioare intrării în adăpostul de carantină următoarelor teste cu rezultate negative:

a) la bruceloză – testul cu antigen tamponat Brucella (testul cu roz Bengal), testul cELISA sau testul iELISA; în cazul în care unele animale prezintă rezultate pozitive la testele pentru bruceloză, animalele cu rezultate negative din aceeaşi exploataţie nu trebuie admise în adăpostul de carantină decît după confirmarea statutului de indemn la bruceloză al şeptelurilor sau exploataţiilor de origine ale animalelor cu reacţie pozitivă.

b) la boala Aujeszky – în cazul animalelor nevaccinate – testul ELISA pentru detectarea anticorpilor la întregul virus al bolii Aujeszky, la glicoproteina B a acestuia (ADV-gB) sau la glicoproteina D (ADV-gD) sau la testul de seroneutralizare; în cazul animalelor vaccinate cu un vaccin cu deleţie de gE – la testul ELISA pentru detectarea anticorpilor la virusul bolii Aujeszky glicoproteina E (ADV-gE), respectînd tehnicile de dezinfectare şi de igienă şi oferind garanţii şi informaţii suplimentare privind boala Aujeszky;

c) la pesta porcină clasică – testul ELISA de anticorpi sau testul de seroneutralizare;

5) să fi fost supuse următoarelor teste efectuate pe probe prelevate în ultimele 15 zile ale perioadei de carantină:

a) la bruceloză – testul cu antigen tamponat Brucella (testul cu roz Bengal), testul cELISA sau testul iELISA, dacă un animal prezintă rezultate pozitive la testele pentru bruceloză şi suspiciunea de bruceloză nu a fost exclusă, conform prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare, acest animal trebuie îndepărtat imediat din adăpostul de carantină;

b) la boala Aujeszky – în cazul animalelor nevaccinate – testul ELISA pentru detectarea anticorpilor la întregul virus al bolii Aujeszky, la glicoproteina B a acestuia (ADV-gB) sau la glicoproteina D (ADV-gD) sau la testul de seroneutralizare; în cazul animalelor vaccinate cu un vaccin cu deleţie de gE – la testul ELISA pentru detectarea anticorpilor la virusul bolii Aujeszky glicoproteina E (ADV-gE), dacă un animal prezintă rezultate pozitive la testele pentru boala Aujeszky, acest animal trebuie îndepărtat imediat din adăpostul de carantină.

21. În cazul în care un grup de animale se află în carantină, autoritatea competentă urmează să întreprindă toate măsurile necesare pentru a garanta că animalele rămase, care au răspuns negativ la testele prevăzute la bruceloză şi boala Aujeszky, au o stare de sănătate satisfăcătoare înainte de a fi admise în centrul de colectare a materialului seminal în conformitate cu prezenta Normă sanitar-veterinară.

22. În caz de suspiciune la bruceloză urmează a fi întreprinse următoarele măsuri:

1) la animalele care prezintă rezultate pozitive la bruceloză la testul cu roz Bengal, testul cELISA sau testul iELISA:

a) serurile pozitive sînt supuse cel puţin unuia din testele alternative specificate în prezentul subpunct care nu a fost efectuat pe probele prelevate în ultimele 15 zile ale perioadei de carantină;

b) se efectuează o anchetă epidemiologică în exploataţia (exploataţiile) de origine ale animalelor care prezintă reacţie;

2) animalele care au prezentat rezultate pozitive la bruceloză efectuate pe probe prelevate în ultimele 15 zile ale perioadei de carantină şi care au fost supuse cel puţin unuia din testele alternative se efectuează cel puţin unul din următoarele teste pe probe colectate de cel puţin şapte zile de la data colectării primelor probe:

a) cu antigen tamponat Brucella (testul cu roz Bengal);

b) de seroaglutinare;

c) de fixare a complementului;

d) cELISA;

e) iELISA.

23. Suspiciunea de bruceloză se exclude, cu condiţia că:

a) fie testul repetat (serurile pozitive supuse cel puţin unuia din testele alternative specificate care nu a fost efectuat pe probele prelevate în ultimele 15 zile ale perioadei de carantină) a condus la un rezultat negativ; ancheta epidemiologică în exploataţia (exploataţiile) de origine nu a relevat prezenţa brucelozei porcine şi testul menţionat la subpct.2) din pct.22 al prezentei Norme sanitar-veterinare a produs un rezultat negativ; fie

b) ancheta epidemiologică privind exploataţia (exploataţiile) de origine nu a relevat prezenţa brucelozei porcine şi toate animalele care au produs un rezultat pozitiv la testele menţionate la pct.22 al prezentei Norme sanitar-veterinare au fost supuse unei examinări post-mortem şi unui test de identificare a agentului responsabil de bruceloza porcină, cu rezultat negativ în ambele cazuri.

24. După eliminarea suspiciunii la bruceloză, animalele din adăpostul de carantină supuse testelor efectuate pe probe prelevate în ultimele 15 zile ale perioadei de carantină pot fi admise în centrul de colectare a materialului seminal.

25. Testele urmează să fie efectuate într-un laborator desemnat.

26. Animalele pot fi admise în centrul de colectare a materialului seminal numai cu permisiunea expresă a medicului veterinar al centrului.

Întreaga circulaţie a animalelor, intrarea şi ieşirea din centrul de colectare a materialului seminal, urmează să fie înregistrată.

27. Animalele acceptate în centrul de colectare a materialului seminal nu trebuie să prezinte nici un simptom clinic de boală la data admiterii acestora.

28. Fără a aduce atingere dispoziţiilor pct.27 al prezentei Norme sanitar-veterinare, toate animalele urmează să provină direct dintr-un adăpost de carantină care, în ziua transportului, întruneşte următoarele condiţii:

a) nu este situat într-o zonă restricţionată din cauza apariţiei unei boli infecţioase sau contagioase la porcii domestici, inclusiv febra aftoasă, boala veziculoasă a porcului, stomatita veziculoasă, pesta porcină clasică şi pesta porcină africană;

b) nu a fost înregistrată nici o manifestare clinică, serologică, virusologică sau patologică a bolii Aujeszky în ultimele 30 de zile înainte de data expedierii.

29. Animalele:

1) pot fi transferate direct de la un centru de colectare a materialului seminal la alt centru, avînd stare de sănătate echivalentă fără carantină sau testare, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor prevăzute la pct.27 şi efectuării testelor de rutină obligatorii specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară în cele 12 luni dinainte de data transferului;

2) nu trebuie să intre în contact direct sau indirect cu animale biongulate cu o stare de sănătate inferioară, iar mijlocul de transport utilizat trebuie să fi fost dezinfectat în prealabil;

3) trebuie să fie însoţite de un certificat de sănătate animală pentru animalele din specia porcină destinate reproducerii cu una din următoarele garanţii suplimentare, corespunzătoare stării acestora, certificată prin adăugarea menţiunilor în certificat că:

a) provin direct dintr-un centru de colectare a materialului seminal care respectă dispoziţiile prezentei Norme sanitar-veterinare; fie

b) dintr-un adăpost de carantină şi respectă condiţiile de admitere la centrele de colectare a materialului seminal prevăzute de Normă sanitar-veterinară; fie

c) dintr-o exploataţie unde au fost supuse protocolului de admitere în carantină prealabilă şi respectă condiţiile de admitere în carantină prevăzute de Norma sanitar-veterinară.

 

Capitolul VI

TESTE DE RUTINĂ OBLIGATORII PENTRU ANIMALELE AFLATE

ÎNTR-UN CENTRU DE COLECTARE A MATERIALULUI SEMINAL

30. Animalele aflate într-un centru de colectare a materialului seminal trebuie supuse, cu rezultate negative, următoarelor teste de rutină obligatorii, efectuate după cum urmează:

1) pentru bruceloză – testul cu antigen tamponat Brucella (testul cu roz Bengal), testul cELISA sau testul iELISA;

2) testul pentru boala Aujeszky:

a) în cazul animalelor nevaccinate – testul ELISA pentru detectarea anticorpilor la întregul virus al bolii Aujeszky, la glicoproteina B a acestuia (ADV-gB) sau la glicoproteina D (ADV-gD) sau testul de seroneutralizare;

b) în cazul animalelor vaccinate cu un vaccin cu deleţie de gE – testul ELISA pentru detectarea anticorpilor la virusul bolii Aujeszky glicoproteina E (ADV-gE);

3) la pesta porcină clasică – testul ELISA de anticorpi sau testul de seroneutralizare.

31. Testele prevăzute la pct.29 al prezentei Norme sanitar-veterinare trebuie efectuate pe probe prelevate:

a) de la toate animalele imediat înainte de ieşirea din centrul de colectare a materialului seminal sau la sosirea la abator, în nici un caz nu mai tîrziu de 12 luni de la data admiterii în centrul de colectare a materialului seminal; sau

b) de la cel puţin 25% din animalele din centrul de colectare a materialului seminal, la fiecare trei luni, medicul veterinar al centrului asigurîndu-se că animalele de la care s-au prelevat probe sînt reprezentative pentru populaţia totală a centrului, în special în ceea ce priveşte categoriile de vîrstă şi adăpostul.

32. Atunci cînd testele sînt efectuate în conformitate cu pct.20 lit.b) al prezentei Norme sanitar-veterinare, medicul veterinar al centrului trebuie să se asigure că toate animalele sînt testate în conformitate cu pct.29 al prezentei Norme sanitar-veterinare cel puţin o dată în timpul şederii acestora la centru de colectare a materialului seminal şi cel puţin la fiecare 12 luni de la data admiterii, dacă durata şederii acestora depăşeşte 12 luni.

33. Testele trebuie efectuate într-un laborator autorizat.

34. Dacă oricare dintre testele specificate la pct.29 al prezentei Norme sanitar-veterinare conduce la rezultate pozitive, animalul trebuie izolat, iar materialul seminal colectat de la acesta de la ultimul test cu rezultat negativ nu poate face obiectul importului.

Materialul seminal colectat de la fiecare animal din centru de colectare a materialului seminal de la data ultimului test cu rezultat negativ al animalului trebuie păstrat în locuri de depozitare separate şi nu poate face obiectul importului pînă cînd starea de sănătate a centrului nu a fost restabilită, cu responsabilitatea autorităţii competente a ţării exportatoare.

 

Capitolul VII

CERINŢE SPECIFICE FAŢĂ DE MATERIALUL SEMINAL DESTINAT IMPORTULUI

35. Materialul seminal trebuie să provină de la animale care:

a) nu prezintă nici un simptom clinic de boală la data colectării materialului seminal;

b) nu au fost vaccinate împotriva febrei aftoase;

c) îndeplinesc cerinţele faţă de starea de sănătate a vierilor pentru admiterea acestora la un centru de colectare a materialului seminal;

d) nu sînt autorizate pentru montă naturală;

e) se află în centre de colectare a materialului seminal care nu trebuie să fie situate într-o zonă restricţionată din cauza apariţiei unei boli infecţioase sau contagioase la porcii domestici, inclusiv febra aftoasă, boala veziculoasă a porcului, stomatita veziculoasă, pesta porcină clasică şi pesta porcină africană;

f) se află în centre de colectare a materialului seminal în care nu a fost înregistrată nici o manifestare clinică, serologică, virusologică sau patologică a bolii Aujeszky în perioada de 30 de zile imediat anterioară datei colectării.

36. O combinaţie eficientă de antibiotice:

1) în special împotriva leptospirozei, trebuie adăugată:

a) la materialul seminal după diluţia finală sau la agentul de diluare;

b) la materialul seminal congelat trebuie adăugate înainte de congelarea materialului seminal;

2) trebuie să producă un efect cel puţin echivalent cu concentraţiile de mai jos în materialul seminal după diluţia finală:

a) minimum 500 μg de streptomicină pe ml de diluţie finală;

b) minimum 500 IU de penicilină pe ml de diluţie finală;

c) minimum 150 μg de lincomicină pe ml de diluţie finală;

d) minimum 300 μg de spectinomicină pe ml de diluţie finală.

37. Imediat după adăugarea de antibiotice, materialul seminal diluat trebuie păstrat la o temperatură de cel puţin 15°C pe o perioadă de cel puţin 45 de minute.

38. Materialul seminal destinat exportului urmează să fie:

a) depozitat înainte de expediere conform cerinţelor prezentei Norme sanitar-veterinare;

b) transportat către ţara de destinaţie în flacoane care au fost curăţate şi dezinfectate sau sterilizate înainte de utilizare şi care au fost sigilate şi numerotate înainte de expediere din centrul de colectare a materialului seminal.

39. Autoritatea sanitar-veterinară competentă nu admite materialul seminal provenit din centrele de colectare a materialului seminal unde sînt admise animale vaccinate împotriva bolii Aujeszky.

 

 

 

 

 

Anexa nr.3

la Hotărîrea Guvernului

nr.1297 din 5 decembrie 2016

 

NORMA SANITAR-VETERINARĂ

privind stabilirea unor modele de certificate de sănătate la importul de material seminal,

ovule şi embrioni de animale din speciile ecvină, ovină şi caprină, precum

şi de ovule şi embrioni de animale din specia porcină

 

Prezenta normă transpune parţial prevederile Deciziei Comisiei nr.2010/470/UE din 26 august 2010 de stabilire a unor modele de certificate de sănătate aplicabile comerţului în interiorul Uniunii cu material seminal, ovule şi embrioni de animale din speciile ecvină, ovină şi caprină, precum şi cu ovule şi embrioni de animale din specia porcină (JO L 228, 31 august 2010, p.15).

1. Norma sanitar-veterinară privind stabilirea unor modele de certificate de sănătate la importului de material seminal, ovule şi embrioni de animale din speciile ecvină, ovină şi caprină, precum şi de ovule şi embrioni de animale din specia porcină stabileşte modele de certificate de sănătate care se completează conform cerinţelor stabilite la certificare şi trebuie să însoţească loturile la importul următoarelor produse:

a) material seminal de la animale din specia ecvină;

b) ovule şi embrioni de la animale din specia ecvină;

c) material seminal de la animale din speciile ovină şi caprină;

d) ovule şi embrioni de la animale din speciile ovină şi caprină;

e) ovule şi embrioni de la animale din specia porcină.

2. Modelul de certificat de sănătate animală pentru importul materialului reproductiv menţionat la pct.1 din prezenta Normă sanitar-veterinară trebuie să includă:

1) denumirea modelului şi destinaţia acestuia;

2) detalii privind transportul prezentat;

3) informaţii despre produsul certificat şi condiţiile certificării:

a) starea de sănătate a speciei de la care este obţinut materialul reproductiv;

b) denumirea completă a materialului reproductiv;

c) perioada colectării materialului seminal şi expedierii de la un centru de colectare a materialului seminal şi expediat de la un centru de colectare a materialului seminal autorizat care este locul de origine al materialului seminal;

d) perioada stocării şi expedierii de la un centru de colectare a materialului seminal autorizat care este locul de origine al materialului seminal; şi

e) materialul seminal expediat de la un centru de stocare a materialului seminal autorizat;

f) echipa de colectare autorizată, după caz, (a ovulelor sau embrionilor) care este locul de origine.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anexa nr.4

la Hotărîrea Guvernului

nr.1297 din 5 decembrie 2016

 

NORMA SANITAR-VETERINARĂ

privind stabilirea condiţiilor de sănătate ce reglementează plasarea pe piaţă şi comerţul

(importul şi exportul) de animale, material seminal, ovule şi embrioni de la specii

biungulate (Artiodactyla), mamifere ce aparţin ordinelor Lagomorpha (iepure)

şi Carnivora (vizon, vulpe, cîine, pisică şi dihore), inclusiv păsări, altele

decît găini, curci, bibilici, raţe, gîşte, prepeliţe, porumbei,

fazani, potîrnichi, ratite, struţi

 

Prezenta Normă sanitar-veterinară transpune Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerinţelor de sănătate animală care reglementează schimburile şi importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule şi embrioni care nu se supun, în ceea ce priveşte cerinţele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute la punctul I din anexa A la Directiva 90/425/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 268 din 14 septembrie 1992, astfel cum a fost modificată ultima oară prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2174 a Comisiei din 20 noiembrie 2017.

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezenta Normă sanitar-veterinară stabileşte condiţiile de sănătate ce reglementează plasarea pe piaţă şi comerţul (importul şi exportul) de animale, material seminal, ovule şi embrioni de la specii biungulate (Artiodactyla), mamifere ce aparţin ordinelor Lagomorpha (iepure) şi Carnivora (vizon, vulpe, cîine, pisică şi dihore), inclusiv păsări, altele decît găini, curci, bibilici, raţe, gîşte, prepeliţe, porumbei, fazani, potîrnichi, ratite, struţi.

2. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare se utilizează următoarele noţiuni:

animale – animalele din speciile enumerate la codul poziţiei tarifare 0106 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014, cu excepţia bovinelor, porcinelor, ecvideelor, păsărilor de curte, ovinelor, caprinelor şi animalelor de acvacultură, care sînt destinate vînzării sau altui mod de transmitere în proprietate;

organism, institut sau centru autorizat – orice unitate permanentă, limitată geografic, autorizată în conformitate cu prevederile capitolului IV din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară, în care una sau mai multe specii de animale este (sînt) în mod obişnuit ţinută (ţinute) ori crescută (crescute) în scopuri comerciale sau necomerciale şi exclusiv în unul sau mai multe dintre următoarele scopuri:

- expunerea animalelor şi educaţia publicului;

- conservarea speciilor, conform prevederilor Legii nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat;

- cercetarea ştiinţifică fundamentală sau aplicată ori reproducerea animalelor în scopurile unei asemenea cercetări, în corespundere cu prevederile Legii nr.211/2017 privind protecţia animalelor folosite în scopuri experimentale sau în alte scopuri ştiinţifice.

 

Capitolul II

CONDIŢIILE DE PLASARE PE PIAŢĂ A ANIMALELOR VII, A

EMBRIONILOR ŞI A OVULELOR

3. Animalele la care se face referire în prezenta Normă sanitar-veterinară pot să constituie obiect al comerţului dacă satisfac condiţiile stabilite la pct.4-9 şi provin din exploataţii autorizate de către autoritatea sanitar-veterinară competentă, în conformitate cu prevederile art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară, cu eliberarea actului permisiv inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, precum şi dacă agenţii economici demonstrează că:

1) animale deţinute sînt identificate în Legea nr.231/2006 privind identificarea şi înregistrarea animalelor;

2) notifică subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie), pe lîngă orice suspiciune de boală cu notificare obligatorie, apariţia oricărei boli din lista menţionată în anexa nr.2 la prezenta Normă sanitar-veterinară;

3) respectă măsurile de combatere a bolilor şi au pentru acestea programe elaborate în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind stabilirea criteriilor pentru programele de eradicare şi control al unor boli la animale, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1530/2007;

4) introduc pe piaţă, în scopuri comerciale, doar animale care nu prezintă semne de boală şi care provin din exploataţii ori zone nesupuse niciunei interdicţii pe motive de sănătate animală, conform prevederilor Normei sanitar-veterinare privind stabilirea regulilor de organizare a controalelor sanitar-veterinare la importul animalelor, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1099/2008;

5) respectă cerinţele care asigură starea de sănătate a animalelor deţinute.

4. Agenţia permite circulaţia unor specii de animale, precum maimuţele (Simiae şi Prosimiae), numai în cazul în care:

1) provin de la şi sînt destinate unor organisme, institute sau centre autorizate sanitar-veterinare şi se respectă dispoziţiile stabilite în prezentul capitol;

2) animalele sînt însoţite de un certificat sanitar-veterinar, conform modelului stabilit în anexa la Regulamentul de întocmire a unui document pentru declararea şi controlul sanitar-veterinar la importul animalelor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1099/2008, care cuprinde o declaraţie ce trebuie să fie completată de un medic veterinar oficial al organismului, institutului sau centrului de origine pentru a garanta sănătatea animalelor.

Prin derogare de la măsurile prevăzute în subpct.1), se permite achiziţionarea de maimuţe aparţinînd unei persoane particulare de către un organism, institut sau centru autorizat.

5. Se permite ca speciile de ungulate, altele decît cele menţionate în legislaţie, să constituie obiect al comerţului doar dacă respectă următoarele condiţii:

1) în general:

a) să fie identificate în conformitate cu prevederile Legii nr.231/2006 privind identificarea şi înregistrarea animalelor;

b) să nu fie destinate sacrificării în cadrul unui program de eradicare a unei boli contagioase;

c) să nu fi fost vaccinate împotriva febrei aftoase şi să satisfacă cerinţele Normei sanitar-veterinare privind măsurile de combatere a febrei aftoase, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.698/2014, şi Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate şi certificare animală la comerţul (importul şi exportul) cu bovine şi porcine, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.913/2018;

d) să provină dintr-o exploataţie menţionată la pct.6 subpct.2) din Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate şi certificare animală la comerţul (importul şi exportul) cu bovine şi porcine, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.913/2018, care nu este subiectul unor măsuri restrictive privind sănătatea animalelor, în special al celor prevăzute de cerinţele sanitar-veterinare privind combaterea pestei porcine clasice, a febrei aftoase şi a unor boli ale ovinelor şi caprinelor care au fost ţinute în exploataţia respectivă permanent de la naştere sau în ultimele 30 de zile înainte de expediere;

e) să fie însoţite de un certificat sanitar-veterinar conform modelului stabilit de ţara de destinaţie;

2) în cazul rumegătoarelor:

a) să provină dintr-o exploataţie declarată oficial indemnă de tuberculoză şi bruceloză, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate şi certificare animală la comerţul (importul şi exportul) cu bovine şi porcine, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.913/2018, şi cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate şi certificare animală la comerţul (importul şi exportul) cu ovine şi caprine, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.686/2018;

b) în cazul în care nu satisfac condiţiile stabilite la lit.a), să provină dintr-o exploataţie în care nu s-a înregistrat niciun caz de bruceloză sau de tuberculoză în cursul celor 42 de zile premergătoare îmbarcării animalelor şi în care rumegătoarele au fost supuse, în cursul celor 30 de zile premergătoare expedierii, cu rezultat negativ, unui test de depistare a brucelozei şi a tuberculozei;

c) să provină dintr-o exploataţie oficial indemnă de leucoza bovină enzootică, conform prevederilor Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate şi certificare animală la comerţul (importul şi exportul) cu bovine şi porcine, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.913/2018;

3) în cazul suinelor:

a) să nu provină dintr-o zonă care face obiectul măsurilor de interdicţie asociate cu prezenţa pestei porcine africane, în conformitate cu prevederile pct.18 subpct.1) lit.b) din Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate şi certificare animală la comerţul (importul şi exportul) cu bovine şi porcine, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.913/2018;

b) să provină dintr-o exploataţie care nu este supusă niciuneia dintre restricţiile stabilite în Norma sanitar-veterinară privind stabilirea măsurilor de control al pestei porcine clasice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1368/2016;

c) să provină dintr-o exploataţie oficial indemnă de bruceloză, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate şi certificare animală la comerţul (importul şi exportul) cu bovine şi porcine, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.913/2018, şi să satisfacă cerinţele de sănătate animală prevăzute pentru specia porcină;

d) în cazul în care acestea nu satisfac condiţiile stabilite la lit.c), să fie supuse, pe parcursul ultimelor 30 de zile anterioare expedierii, cu rezultat negativ, unui test care să demonstreze absenţa anticorpilor brucelozei;

e) în cazul bolii veziculoase a porcului, să fie efectuată o testare serologică, cu rezultat negativ, a suinelor ce provin dintr-o regiune, aşa cum este indicat în Norma sanitar-veterinară privind stabilirea măsurilor generale de combatere a unor boli la animale şi măsurilor specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1374/2016. Acest test va fi cerut pentru o perioadă de 12 luni de la apariţia ultimului focar în acea regiune;

f) în cazul pestei porcine clasice, să fie efectuată o testare serologică, cu rezultat negativ, a suinelor ce provin dintr-o regiune, aşa cum este indicat în Norma sanitar-veterinară privind stabilirea măsurilor de control al pestei porcine clasice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1368/2016. Acest test va fi cerut pentru o perioadă de 12 luni după apariţia ultimului focar în acea regiune;

g) în cazul sindromului reproductiv şi respirator porcin, să fie efectuată o testare serologică, cu rezultat negativ, a suinelor ce provin dintr-o regiune în care a fost înregistrat oficial un focar de sindrom de reproducţie şi respirator, aşa cum este indicat în Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate şi certificare animală la comerţul (importul şi exportul) cu bovine şi porcine, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.913/2018. Acest test va fi cerut pentru o perioadă de 12 luni după apariţia ultimului focar în acea regiune.

6. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei nu permit ca alte păsări decît cele menţionate în Norma sanitar-veterinară privind comercializarea şi importul păsărilor domestice şi ouălor pentru incubaţie, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.357/2012, să constituie obiect al comerţului, cu excepţia cazului în care acestea satisfac următoarele condiţii:

1) în general:

a) provin dintr-o exploataţie în care nu a fost diagnosticată influenţa aviară în cele 30 de zile anterioare expedierii, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind măsurile de supraveghere, control şi combatere a gripei aviare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.939/2008;

b) provin dintr-o exploataţie sau dintr-o zonă nesupusă la restricţii în condiţiile măsurilor ce urmează să fie aplicate pentru combaterea bolii de Newcastle, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind măsurile de combatere a bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1085/2017;

c) în cazul în care au fost importate, sînt supuse carantinei, în conformitate cu cerinţele reglementate în Norma sanitar-veterinară privind controalele sanitar-veterinare ale animalelor importate, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1099/2008;

2) în cazul psitaciformelor:

a) nu provin dintr-o exploataţie şi nu au fost în contact cu păsări dintr-o exploataţie în care a fost diagnosticată psitacoza (Chlamydia psittaci). Perioada de interdicţie de la ultimul caz înregistrat şi perioada de tratament sub supraveghere veterinară trebuie să fie de cel puţin două luni;

b) sînt identificate conform procedurii reglementate în Norma sanitar-veterinară privind controalele sanitar-veterinare ale animalelor importate, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1099/2008;

c) sînt însoţite de un document veterinar, partea a doua a acestuia fiind completată de către medicul veterinar oficial al postului de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal şi semnat de către acesta sau de către un alt medic veterinar oficial, aflat în subordinea lui, potrivit prevederilor Regulamentului de întocmire a unui document pentru declararea şi controlul sanitar-veterinar la importul animalelor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1099/2008.

7. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei nu permit ca albinele (Apis melifera) să constituie obiect al comerţului, cu excepţia cazului în care acestea satisfac următoarele condiţii:

1) provin dintr-o zonă în care nu există interdicţii în legătură cu apariţia şi evoluţia locei americane, a locei europene şi a altor boli periculoase ale albinelor. Perioada interdicţiei trebuie să constituie 30 de zile de la ultimul caz de boală înregistrat şi de la data la care toţi stupii situaţi pe o rază de 3 kilometri au fost verificaţi de către Agenţie, conform prevederilor Legii apiculturii nr.70/2006, şi la care toţi stupii infectaţi au fost arşi sau trataţi şi controlaţi în mod corespunzător.

Cerinţele sanitar-veterinare aplicate albinelor (Apis melifera) pot fi aplicate şi bondarilor, în cazul în care acestea îndeplinesc condiţiile reglementate în Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate animală şi certificare sanitar-veterinară în cazul importului de albine şi bondari, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.438/2009;

2) sînt însoţite de un certificat sanitar-veterinar, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr.1 la Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate animală şi certificare sanitar-veterinară în cazul importului de albine şi bondari, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.438/2009.

8. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei nu permit ca lagomorfele să constituie obiect al comerţului, cu excepţia cazului în care acestea satisfac următoarele condiţii:

1) nu provin şi nu au fost în contact cu animale dintr-o exploataţie în care este prezentă rabia sau este suspectată de a fi fost prezentă în ultima lună;

2) provin dintr-o exploataţie în care niciun animal nu prezintă semne clinice de mixomatoză, listerioză, boală hemoragică;

3) sînt însoţite de un certificat sanitar-veterinar, completat şi semnat de către medicul veterinar împuternicit pentru exploataţia de origine de către autoritatea sanitar-veterinară competentă să efectueze unele activităţi sanitar-veterinare de stat, conform modelului stabilit în anexa la Regulamentul de întocmire a unui document pentru declararea şi controlul sanitar-veterinar la importul animalelor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1099/2008.

9. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei nu permit ca vizonii sau vulpile să constituie obiect al comerţului în cazul în care acestea provin dintr-o exploataţie sau au fost în contact cu animale la care s-a constatat ori s-a suspectat prezenţa rabiei în decursul ultimelor şase luni sau care s-au aflat în contact cu animale dintr-o astfel de exploataţie, cu excepţia cazului în care acestea au fost supuse unui program de vaccinări de necesitate sau altor vaccinări profilactice.

Pentru a face obiectul comerţului, cîinii, pisicile şi dihorii domestici trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

1) să întrunească condiţiile stabilite în Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate animală aplicabile mişcării necomerciale a animalelor de companie, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.839/2009;

2) să se supună unui examen clinic efectuat cu cel mult 48 de ore înainte de expedierea animalelor de către un medic veterinar de liberă practică împuternicit, în conformitate cu prevederile Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară;

3) să fie însoţite în timpul transportului, de la locul de plecare pînă la locul de destinaţie, de un paşaport sau certificat sanitar-veterinar, ale căror modele sînt prevăzute în anexa nr.2 la Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate animală aplicabile mişcării necomerciale a animalelor de companie şi în anexă la Norma sanitar-veterinară privind modelul paşaportului pentru animalele de companie din speciile: cîini, pisici şi dihori domestici, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.839/2009.

10. Agenţia, prin intermediul subdiviziunilor sale teritoriale, urmează să se asigure că doar materialul seminal, ovulele şi embrionii de la speciile de animale descrise în prezentul punct fac obiectul comerţului şi că acestea corespund următoarelor condiţii:

1) fără a aduce atingere unor criterii ce urmează a fi respectate pentru înregistrarea mişcării ecvideelor în registrele genealogice ale unor rase specifice, materialul seminal al speciilor ovine, caprine şi ecvidee trebuie:

a) să fie colectat şi prelucrat în vederea însămînţării artificiale într-un centru de colectare autorizat în temeiul art.18 alin.(1) din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară şi în conformitate cu prevederile capitolului I din anexa nr.3 la prezenta Normă sanitar-veterinară sau, în cazul speciilor ovină şi caprină, într-o exploataţie care îndeplineşte cerinţele Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate şi certificare animală la comerţul (importul şi exportul) cu ovine şi caprine, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.686/2018;

b) să fie colectat de la animale care îndeplinesc condiţiile prevăzute în capitolul II din anexa nr.3 la prezenta Normă sanitar-veterinară;

c) să fie colectat, procesat şi conservat în conformitate cu dispoziţiile capitolului III din anexa nr.3 la prezenta Normă sanitar-veterinară;

d) să fie însoţit, în timpul transportului, pînă la locul de destinaţie, de documentaţia necesară, stabilită în Norma sanitar-veterinară privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.793/2012;

2) ovulele şi embrionii speciilor ovine/caprine, suine şi ecvidee necesită:

a) să fie prelevaţi de o echipă de colectare autorizată de autoritatea veterinară competentă a ţării de origine şi prelucraţi într-un laborator acreditat, de la femele donatoare care îndeplinesc condiţiile stabilite în capitolul IV din anexa nr.3 la prezenta Normă sanitar-veterinară;

b) să fie trataţi şi depozitaţi în conformitate cu prevederile capitolului III din anexa nr.3 la prezenta Normă sanitar-veterinară;

c) să fie însoţiţi în timpul transportului spre ţara de destinaţie de un certificat sanitar-veterinar.

În cazul animalelor din speciile ovine, caprine şi ecvine, materialul seminal utilizat pentru însămînţarea femelelor donatoare de embrioni trebuie să corespundă prevederilor lit.a)-c), iar în cazul porcinelor, materialul seminal utilizat pentru însămînţarea femelelor donatoare de embrioni trebuie să corespundă prevederilor stabilite în anexa nr.3 la prezenta Normă sanitar-veterinară.

Agenţia, în conformitate cu prevederile art.18 alin.(1) din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară, atribuie fiecărui centru de colectare autorizat un număr de autorizaţie sanitar-veterinară.

11. Agenţia stabileşte şi actualizează lista centrelor de colectare a materialului seminal, a ovulelor şi a embrionilor de la speciile de animale specificate la pct.10 şi o publică pe pagina sa web oficială.

12. În caz de suspiciuni întemeiate/argumentate sau de nerespectare a cerinţelor sanitar-veterinare ori în cazul unor dubii privind starea de sănătate a animalelor sau calitatea materialului seminal, a ovulelor sau a embrionilor, medicul veterinar oficial efectuează toate controalele sanitar-veterinare necesare, conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.1408/2008 cu privire la aprobarea unor norme sanitar-veterinare.

 

Capitolul III

PREVEDERI APLICABILE IMPORTURILOR DE ANIMALE, MATERIAL

SEMINAL, OVULE ŞI EMBRIONI

13. Condiţiile aplicabile importurilor de animale, material seminal, ovule şi embrioni trebuie să fie cel puţin echivalente celor stabilite în capitolul II.

14. Agenţia aplică prevederile capitolului II doar dacă animalele, materialul seminal, ovulele şi embrionii corespund următoarelor condiţii:

1) provin dintr-o ţară sau întreprindere inclusă în lista actualizată a ţărilor şi a întreprinderilor din aceste ţări autorizate din punct de vedere sanitar-veterinar să efectueze operaţiuni de import/export al animalelor vii, al embrionilor şi al ovulelor, pusă la dispoziţia publicului şi aprobată de către autoritatea emitentă;

2) sînt însoţite de un document sanitar-veterinar, conform modelelor stabilite în anexa la Regulamentul de întocmire a unui document pentru declararea şi controlul sanitar-veterinar la importul animalelor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1099/2008, şi în anexa la Norma sanitar-veterinară privind stabilirea procedurilor de efectuare a controalelor sanitar-veterinare la introducerea în scopul importului a produselor de origine animală prin posturile de control sanitar-veterinar, organizate în cadrul posturilor vamale, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1408/2008, şi semnat de medicul veterinar oficial al ţării de origine.

15. Agenţia permite ca animalele, materialul seminal, ovulele şi embrionii la care se face referire în prezenta Normă sanitar-veterinară să fie importate în Republica Moldova numai dacă acestea:

1) sînt însoţite de un certificat sanitar-veterinar emis de autoritatea competentă din ţara de origine, întocmit în funcţie de specie, în condiţiile procedurii naţionale;

2) corespund condiţiilor reglementate în normele sanitar-veterinare privind controalele sanitar-veterinare la importul animalelor, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind controalele sanitar-veterinare ale animalelor importate, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1099/2008, şi cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.1408/2008 cu privire la aprobarea unor norme sanitar-veterinare;

3) înaintea încărcării sau la momentul încărcării au fost supuse controalelor sanitar-veterinare de către medicul veterinar oficial pentru a se asigura că au fost respectate condiţiile de transport stabilite în Norma sanitar-veterinară privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.793/2012, în special cele ce ţin de hrana şi cantitatea de apă necesară;

4) animalele menţionate la pct.5-10 au fost ţinute în carantină înainte de a fi comercializate, conform prevederilor specificate în Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

 

 

 

 

 

 

Anexa nr.3

la Norma sanitar-veterinară privind stabilirea condiţiilor de

sănătate ce reglementează plasarea pe piaţă şi comerţul

(importul şi exportul) de animale, material seminal, ovule şi

embrioni de la specii biungulate (Artiodactyla), specii de

mamifere ce aparţin ordinelor Lagomorpha (iepure) şi

Carnivora (vizon, vulpe, cîine, pisică şi dihore), inclusiv

păsări, altele decît găini, curci, bibilici, raţe, gîşte,

prepeliţe, porumbei, fazani, potîrnichi, ratite, struţi

 

 

Condiţii aplicabile în cadrul centrelor

de colectare/depozitare a materialului seminal

 

Capitolul I

CERINŢE SPECIFICE

 

Secţiunea 1

Cerinţe faţă de centrele de colectare

1. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie) supraveghează ca centrele de colectare să întrunească cel puţin următoarele condiţii:

1) să se afle sub controlul unui medic veterinar oficial;

2) să fie situate într-o zonă care nu face obiectul unei interdicţii veterinare;

3) să dispună de:

a) spaţiu pentru cazarea animalelor, cu posibilitatea de a fi încuiat şi, dacă se cere pentru ecvidee, o zonă de antrenament care să fie separată fizic de amenajările centrului, camere de prelucrare şi depozitare;

b) amenajări pentru izolare care nu au comunicare directă cu spaţiul de cazare normal al animalelor;

c) amenajări pentru colectarea materialului seminal, incluzînd o cameră separată pentru curăţarea şi dezinfectarea sau sterilizarea echipamentului;

d) o cameră de prelucrare a materialului seminal, separată de amenajările de colectare, care nu trebuie în mod necesar să fie în acelaşi loc;

e) o cameră de depozitare a materialului seminal, care nu trebuie în mod necesar să fie în acelaşi loc;

4) să fie astfel construite sau izolate încît să se prevină contactul cu efectivul din exterior;

5) să fie astfel construite încît întregul centru, cu excepţia camerelor oficiale şi, în cazul ecvideelor, a zonei de antrenament, să poată fi uşor curăţat şi dezinfectat;

6) să accepte doar animale care întrunesc condiţiile de sănătate animală stabilite în prezenta Normă sanitar-veterinară, pentru categoria de animale respectivă şi care sînt însoţite, la intrare, de certificat sanitar-veterinar (document de sănătate pentru speciile şi categoriile în cauză), prezentat de proprietar sau de persoana responsabilă de centru.

2. Centrele de colectare constituie obiectul unor controale periodice, efectuate de către Agenţie, pentru a se asigura că acestea continuă să întrunească condiţiile de sănătate animală, conform prevederilor Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

 

Secţiunea a 2-a

Condiţii pentru supravegherea centrelor

de colectare a materialului seminal

3. Centrele de colectare a materialului seminal sînt supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar astfel încît să întrunească cel puţin următoarele condiţii:

1) să deţină animale din speciile al căror material seminal urmează să fie colectat. Alte animale domestice pot fi admise cu condiţia ca acestea să nu prezinte niciun risc de infectare a speciilor al căror material seminal urmează să fie colectat, precum şi să îndeplinească condiţiile stabilite de medicul veterinar oficial responsabil de centrul de colectare.

Dacă în cazul ecvideelor centrul de colectare împarte un loc cu un centru de însămînţare artificială sau de montă, atunci iepele, armăsarii încercători şi armăsarii pentru montă naturală sînt admişi cu condiţia că satisfac cerinţele prevăzute la pct.5 subpct.1)-5);

2) să deţină un registru în care să înscrie:

a) speciile, rasa, data naşterii şi identificarea fiecărui animal prezent în centru;

b) orice mişcare a animalelor care intră sau care părăsesc centrul;

c) istoria sănătăţii, toate testele de diagnostic şi rezultatele acestora; tratamentele şi vaccinările efectuate asupra animalelor deţinute;

d) data colectării şi prelucrării materialului seminal;

e) destinaţia materialului seminal;

f) depozitarea materialului seminal;

3) să fie dotate cu echipament de protecţie individuală, amenajări pentru respectarea de către personal a regulilor de igienă;

4) să prevină accesul persoanelor străine. Mai mult decît atît, orice persoană care intră sau părăseşte unitatea trebuie să respecte regulile de bună practică privind igiena pentru a reduce riscul răspîndirii infecţiei;

5) să angajeze personal competent care este instruit corespunzător cu privire la dezinfecţie şi tehnici adecvate pentru prevenirea răspîndirii bolii;

6) medicul veterinar împuternicit sau medicul veterinar oficial responsabil de centru să verifice dacă:

a) niciunul dintre animalele deţinute în centrul de colectare nu este folosit pentru reproducerea naturală cu cel puţin 30 de zile înainte de prima colectare a materialului seminal şi în timpul perioadei de colectare;

b) colectarea, prelucrarea şi depozitarea materialului seminal sînt efectuate doar în spaţii rezervate pentru aceste scopuri;

c) toate ustensilele care vin în contact cu materialul seminal sau cu animalul donator în timpul colectării ori prelucrării sînt fie dezinfectate corespunzător, fie sterilizate înainte de a le folosi, fie distruse şi îndepărtate după utilizare;

d) dacă, în cazul ecvideelor, centrul de colectare împarte un loc cu un centru de însămînţare artificială sau cu un centru de montă, trebuie să se facă o separare strictă între instrumentele şi echipamentul pentru însămînţare artificială sau montă naturală şi instrumentele şi echipamentul care vin în contact cu animalele donatoare sau cu alte animale ţinute în centrul de colectare şi cu materialul seminal;

e) produsele de origine animală, precum şi diluanţii, aditivii sau conservanţii utilizaţi în prelucrarea materialului seminal nu prezintă niciun risc pentru sănătatea animalelor sau au fost supuse anterior unui tratament care să excludă un asemenea risc;

f) în cazul materialului seminal congelat sau refrigerat, sînt utilizaţi agenţi criogeni care nu au fost folosiţi anterior pentru alte produse de origine animală;

g) orice recipient pentru depozitarea sau transportul materialului seminal este dezinfectat sau sterilizat, cînd este cazul, înainte de folosire, iar dacă este nou – distrus şi îndepărtat după utilizare;

7) fiecare doză individuală de material seminal şi fiecare ejaculat de material seminal proaspăt, destinat tratării ulterioare, este prevăzut cu un marcaj vizibil care permite să stabilească cu uşurinţă data colectării materialului seminal, rasa şi identificarea animalului donator, precum şi numărul autorizaţiei centrului de colectare a materialului seminal.

4. Agenţia verifică conformitatea îndeplinirii cerinţelor sanitar-veterinare din centrele de colectare, potrivit prevederilor Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară, în timpul sezonului de reproducţie, cel puţin o dată pe an – în cazul animalelor cu reproducere sezonieră, şi de două ori pe an – în cazul reproducerii extrasezoniere.

 

Capitolul II

CONDIŢII APLICABILE ANIMALELOR DONATOARE

 

Secţiunea 1

Armăsari donatori

5. Agenţia utilizează pentru colectarea materialului seminal doar animale care corespund cel puţin următoarelor cerinţe:

1) se află sub controlul unui medic veterinar oficial;

2) nu prezintă semne clinice de boală infecţioasă sau contagioasă în momentul admiterii şi în ziua recoltării materialului seminal;

3) provin dintr-un teritoriu sau, în caz de regionalizare, dintr-o parte a teritoriului unei ţări şi dintr-o exploataţie aflată sub supravegherea autorităţilor veterinare, în conformitate cu cerinţele Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate la circulaţia şi importul de ecvidee, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.699/2018, precum şi cele ale Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate animală şi certificare sanitar-veterinară la importul ecvideelor înregistrate şi al ecvideelor pentru reproducţie şi producţie, aprobate prin Hotîrîrea Guvernului nr.137/2009;

4) sînt întreţinute, în cursul celor 30 de zile înaintea colectării materialului seminal, în exploataţii în care niciun animal nu a prezentat semne clinice de arterită virală ecvină sau de metrită contagioasă ecvină în timpul acestei perioade;

5) nu au fost utilizate pentru împerechere naturală în timpul celor 30 de zile anterioare primei colectări a materialului seminal şi în timpul perioadei de colectare;

6) au fost supuse testelor efectuate şi certificate ulterior într-un laborator oficial de diagnostic veterinar sau orice laborator desemnat de Agenţie, în concordanţă cu programul de monitorizare şi supraveghere stabilit în art.7 din Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor, după cum urmează:

a) un test de imunodifuzie în gel de agar (testul Coggins) sau un test ELISA pentru depistarea anemiei infecţioase ecvine, cu rezultat negativ;

b) un test de izolare a virusului arteritei ecvine sau de detectare a genomului său prin reacţia de polimerizare în lanţ sau prin reacţia de polimerizare în lanţ în timp real, efectuat cu rezultate negative pe o parte alicotă a întregii cantităţi de material seminal al armăsarului donator, cu excepţia cazului în care s-a obţinut un rezultat negativ al testului de seroneutralizare pentru arterita virală ecvină la o diluţie a serului de 1 la 4;

c) un test de identificare a agentului pentru metrita contagioasă ecvină, efectuat cu rezultate negative în fiecare caz pe trei mostre (tampoane) prelevate de la armăsarul donator în cadrul a două prelevări distincte, la un interval de cel puţin 7 de zile, şi în niciun caz mai devreme de 7 zile (tratament sistemic), sau de 21 de zile (tratament local) după un eventual tratament antimicrobian al armăsarului donator, cel puţin din teaca penisului (prepuţ), uretră sau fossa glandis.

Înainte de a fi trimise la laborator, mostrele se plasează într-un mediu de transport cu cărbune activ, de exemplu un mediu Amies.

Mostrele se supun cel puţin unuia dintre următoarele teste:

- o cultură în condiţii microaerofile timp de cel puţin 7 zile pentru izolarea Taylorella equigenitalis, înfiinţată în 24 de ore de la prelevarea mostrelor de la animalul donator sau în 48 de ore dacă mostrele se păstrează la rece în timpul transportului;

- o reacţie de polimerizare în lanţ sau o reacţie de polimerizare în lanţ în timp real pentru a detecta genomul Taylorella equigenitalis, efectuată în 48 de ore de la prelevarea mostrelor de la animalul donator.

6. În cadrul programului de testare aprobat în prezenta Normă sanitar-veterinară:

1) cînd materialul seminal este colectat pentru export în stare proaspătă sau refrigerată, programul de testare trebuie să facă referire în special la următoarele:

a) dacă armăsarul donator este rezident continuu la centrul de colectare pentru cel puţin 30 de zile înaintea primei colectări a materialului seminal şi în timpul perioadei de colectare şi niciun ecvideu în centrul de colectare nu vine în contact direct cu o ecvidee cu o stare de sănătate inferioară faţă de cea a armăsarului donator, testele menţionate la pct.5 subpct.6) vor fi efectuate la cel puţin 14 zile după începerea perioadei de domiciliere menţionate şi cel puţin o dată pe an la începerea sezonului de reproducere;

b) dacă armăsarul donator nu este rezident continuu la centrul de colectare sau alte ecvidee la centrul de colectare vin în contact direct cu o ecvidee cu o stare de sănătate inferioară, testele menţionate la pct.5 subpct.6) vor fi efectuate în cadrul perioadei de 14 zile înainte de prima colectare a materialului seminal şi cel puţin o dată pe an la începutul sezonului de reproducere. În plus, testul prevăzut la pct.5 subpct.6) lit.a) va fi repetat cel puţin în fiecare zi din cele 120 de zile, în timpul perioadei de colectare a materialului seminal. Testul prevăzut la pct.5 subpct.6) lit.b) nu va fi efectuat cu mai mult de 30 de zile înaintea fiecărei colectări a materialului seminal, cu excepţia cazului în care statutul de necontaminant al unui armăsar donator pentru arterita virală ecvină este confirmat de testul de izolare a virusului, care trebuie să fie efectuat anual;

2) cînd materialul seminal este colectat pentru export în stare congelată, se vor aplica programele de testare, aşa cum sînt indicate în subpct.1), sau, alternativ, testele prevăzute la pct.5 subpct.6), care vor fi efectuate în decursul celor 30 de zile ale perioadei de depozitare obligatorie a materialului seminal şi în nu mai puţin de 14 zile după colectarea materialului seminal, independent de starea de domiciliere a armăsarului.

7. Dacă oricare dintre testele menţionate la pct.5 subpct.6) este pozitiv, animalul trebuie să fie izolat, iar materialul seminal colectat de la acesta la ultimul test negativ nu este comercializat. Acelaşi lucru se aplică materialului seminal colectat de la alte animale susceptibile la boala vizată în exploataţie sau în centrul de colectare de la data la care rezultatele unui test au fost pozitive. Exportul nu va reîncepe pînă cînd starea de sănătate a centrului de colectare nu va fi restabilită.

 

Secţiunea a 2-a

Ovine şi caprine

8. Agenţia utilizează pentru colectarea materialului seminal doar berbeci şi ţapi care provin din centre sau ferme care îndeplinesc cel puţin următoarele cerinţe:

1) nu prezintă niciun semn clinic de boală în ziua cînd a fost colectat materialul seminal;

2) respectă cerinţele stabilite în Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate şi certificare animală la comerţul (importul şi exportul) cu ovine şi caprine, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.686/2018.

În timpul celor 30 de zile dinaintea colectării, animalele donatoare trebuie supuse, cu rezultate negative:

a) unui test serologic pentru depistarea brucelozei (B. melitensis), în conformitate cu cerinţele sanitar-veterinare pentru exportul cu ovine şi caprine;

b) unui test serologic pentru depistarea epididimitei contagioase (B. ovis), în conformitate cu cerinţele sanitar-veterinare pentru exportul cu ovine şi caprine;

c) testelor sau controalelor destinate să garanteze respectarea cerinţelor prevăzute la subpct.1) şi 2).

9. Testele menţionate la pct.8 trebuie efectuate într-un laborator acreditat.

10. Dacă oricare dintre testele menţionate la pct.8 subpct.2) este pozitiv, animalul trebuie să fie izolat, iar materialul seminal colectat de la acesta la ultimul test negativ nu este comercializat. Acelaşi lucru se aplică materialului seminal colectat de la alte animale susceptibile la boala vizată în exploataţie sau în centrul de colectare de la data la care rezultatele unui test au fost pozitive. Exportul nu va reîncepe pînă cînd starea de sănătate a centrului de colectare nu va fi restabilită.

 

Capitolul III

CERINŢE APLICABILE MATERIALULUI SEMINAL,

OVULELOR ŞI EMBRIONILOR

11. Agenţia verifică dacă materialul seminal, ovulele şi embrionii sînt colectaţi, prelucraţi şi conservaţi în conformitate cu următoarele principii:

1) spălarea ovulelor şi a embrionilor, chiar şi în cazul ecvideelor, trebuie să corespundă cerinţelor şi standardelor internaţionale şi naţionale în care:

a) zona pelucidă a ovulului sau, în cazul embrionilor de ecvidee, o capsulă embrionică trebuie să rămînă intactă înainte şi după spălare;

b) doar ovulele şi embrionii de la acelaşi donator pot fi spălaţi în acelaşi timp;

c) după spălare zona pelucidă a fiecărui ovul sau embrion trebuie să fie examinată pe întreaga sa suprafaţă sub un grosisment de cel puţin 50× şi să fie certificată ca fiind intactă şi liberă de orice material aderent;

2) mediul şi soluţiile utilizate pentru colectarea, prelucrarea (examinare, spălare şi tratare), conservarea sau congelarea ovulelor şi a embrionilor urmează să fie sterilizate în conformitate cu metodele recunoscute de către organismele internaţionale din care Republica Moldova face parte şi, ulterior, să fie manipulate într-un asemenea mod încît să rămînă sterile.

În cazul în care se adaugă antibiotice sau amestecuri de antibiotice cu o activitate bactericidă cel puţin echivalentă cu cea a următoarelor amestecuri pe mililitru de material seminal, doza prescrisă nu trebuie să depăşească concentraţia pentru: gentamicină (250 μg), tilozină (50 μg), lincomicină-spectinomicină (150/300 μg); penicilină (500 IU), streptomicină (500 μg), lincomicină-spectinomicină (150/300 μg); sau amikacină (75 μg), divecacină (25 μg);

3) toate materialele folosite pentru colectarea, prelucrarea, conservarea sau congelarea materialului seminal, a ovulelor şi a embrionilor trebuie să fie dezinfectate sau sterilizate, cînd este cazul, înainte de utilizare, iar dacă sînt noi – distruse şi îndepărtate după folosire.

12. Teste suplimentare pot fi aplicate, în special cu privire la colectarea lichidelor de spălare, astfel încît să se demonstreze că nu sînt prezenţi agenţi patogeni.

13. Ovulele şi embrionii care au trecut cu succes examinarea prevăzută la pct.18, precum şi materialul seminal vor fi puse în containere sterile, identificate corespunzător, conţinînd doar produse de la un mascul sau o femelă donatoare şi sigilate imediat.

Identificarea va asigura că pot fi stabilite cel puţin ţara de origine, data colectării, specia, rasa, identitatea animalului donator şi numele şi/sau numărul centrului/echipei de colectare.

14. Materialul seminal congelat, ovulele şi embrionii urmează să fie depozitaţi:

1) în containere sterile cu azot lichid care să nu prezinte niciun risc de contaminare a produsului;

2) sub supraveghere oficială, pentru o perioadă minimă de 30 de zile înainte de expediere.

15. Materialul seminal, ovulele şi embrionii urmează să fie expediaţi cu mijloace de transport în containere care au fost curăţate, dezinfectate sau sterilizate, cînd este cazul, înainte de utilizare, iar dacă acestea sunt noi – distruse şi înlăturate după folosire.

 

Capitolul IV

CERINŢE APLICABILE FEMELELOR DONATOARE

16. Medicul veterinar oficial care eliberează certificatul sanitar-veterinar va monitoriza ca în procesul de colectare a embrionilor sau a ovulelor să se utilizeze femele donatoare doar dacă ele şi efectivele din care provin acestea respectă cerinţele Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate animală şi publică şi de certificare sanitar-veterinară pentru importul în Republica Moldova al anumitor animale vii şi al cărnii proaspete provenite de la acestea, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.48/2009, pentru speciile reglementate de prezenta Normă sanitar-veterinară.

17. Prevederile Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate şi certificare animală la comerţul (importul şi exportul) cu bovine şi porcine, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.913/2018, se aplică doar pentru femelele donatoare din specia suină şi bovină, iar prevederile Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate şi certificare animală la comerţul (importul şi exportul) cu ovine şi caprine, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.686/2018, se aplică doar pentru femelele donatoare din specia ovină şi caprină.

18. Suplimentar cerinţelor stabilite în Norma sanitar-veterinară privind sănătatea animală la importul şi tranzitul anumitor ungulate vii, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.189/2014, iepele donatoare trebuie:

1) să nu fie utilizate pentru reproducere naturală cel puţin 30 de zile înainte de data colectării ovulelor sau a embrionilor şi între data primei probe menţionate la subpct.2) şi 3) şi data colectării ovulelor sau a embrionilor;

2) să fie supuse unui test de imunodifuzie în gel de agar (testul Coggins) sau unui test ELISA pentru depistarea anemiei infecţioase ecvine, cu rezultate negative, efectuat pe o probă de sînge prelevată cel puţin 14 zile după data începerii perioadei de cel puţin 30 de zile menţionate la subpct.1) şi cu cel mult 90 de zile înainte de colectarea ovulelor sau a embrionilor destinaţi schimburilor comerciale;

3) să fie supuse unui test de depistare a agentului pentru metrita contagioasă ecvină, efectuat cu rezultate negative în fiecare caz într-un laborator acreditat pe cel puţin două mostre (tampoane) prelevate de la iapa donatoare în niciun caz mai devreme de 7 zile (tratament sistemic) sau de 21 de zile (tratament local), după un eventual tratament antimicrobian al iepei donatoare, cel puţin din următoarele locuri:

a) suprafeţele mucoaselor fosei clitorisului;

b) sinusurile clitorisului.

19. Mostrele de la iapa donatoare urmează:

1) să fie prelevate în timpul perioadei menţionate la pct.18 subpct.1) de două ori la un interval de cel puţin 7 zile în baza testului efectuat pe o cultură în condiţii microaerofile pentru izolarea Taylorella equigenitalis, înfiinţată în 24 de ore de la prelevarea mostrelor de la animalul donator sau în 48 de ore dacă mostrele se păstrează la rece în timpul transportului, ori o singură dată în baza reacţiei de polimerizare în lanţ sau a reacţiei de polimerizare în lanţ în timp real pentru a detecta genomul Taylorella equigenitalis, efectuată în 48 de ore de la prelevarea eşantioanelor de la animalul donator;

2) să fie depozitate într-un mediu de transport cu cărbune activ, de exemplu un mediu Amies, înainte de a fi trimise la laborator.

[Anexa nr.4 introdusă prin Hot.Guv. nr.482 din 18.10.2019, în vigoare 01.12.2019