L E G E

privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice

 

nr. 237  din  31.07.2023

 

Monitorul Oficial nr.338-340/596 din 05.09.2023

 

* * *

C U P R I N S

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul şi domeniul de aplicare

Articolul 2. Scopul şi obiectivele prezentei legi

Articolul 3. Noţiuni principale

 

Capitolul II

PRINCIPIILE PRODUCŢIEI ECOLOGICE

Articolul 4. Principii generale

Articolul 5. Principii specifice aplicabile activităţilor agricole şi acvaculturii

Articolul 6. Principii specifice aplicabile prelucrării alimentelor ecologice

Articolul 7. Principii specifice aplicabile prelucrării hranei ecologice pentru animale

 

Capitolul III

NORME DE PRODUCŢIE

Articolul 8. Norme de producţie generale

Articolul 9. Conversia

Articolul 10. Interzicerea utilizării OMG-urilor

Articolul 11. Dispoziţii specifice privind comercializarea materialului de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic

Articolul 12. Norme de producţie detaliate

Articolul 13. Adoptarea normelor de producţie excepţionale

Articolul 14. Culegerea datelor privind disponibilitatea pe piaţă a materialului ecologic şi în conversie de reproducere a plantelor, a animalelor ecologice şi a animalelor tinere de acvacultură ecologice

Articolul 15. Colectarea, ambalarea, transportul şi depozitarea

Articolul 16. Produsele şi substanţele permise pentru utilizare în producţia ecologică

Articolul 17. Obligaţii şi acţiuni în cazul suspiciunii de nerespectare

Articolul 18. Măsuri de precauţie pentru evitarea prezenţei produselor şi substanţelor neautorizate

Articolul 19. Măsuri în cazuri de prezenţă a unor produse sau substanţe neautorizate

 

Capitolul IV

ETICHETAREA

Articolul 20. Utilizarea termenilor referitori la producţia ecologică

Articolul 21. Etichetarea produselor şi a substanţelor utilizate în producţia vegetală

Articolul 22. Indicaţii obligatorii

Articolul 23. Utilizarea mărcii naţionale pentru producţia ecologică

 

Capitolul V

CERTIFICAREA

Articolul 24. Sistemul de certificare

Articolul 25. Certificatul

Articolul 26. Grupul de operatori

 

Capitolul VI

SISTEMUL DE CONTROL

Articolul 27. Controalele oficiale efectuate de autoritatea de control

Articolul 28. Controalele efectuate de organismele de control

Articolul 29. Acţiunile care trebuie întreprinse de operatori şi grupurile de operatori

Articolul 30. Acţiuni în caz de nerespectare

Articolul 31. Măsuri în caz de nerespectare

Articolul 32. Schimbul de informaţii

 

Capitolul VII

EXPORTUL ŞI IMPORTUL DE PRODUSE ECOLOGICE

ŞI DE PRODUSE ÎN CONVERSIE

Articolul 33. Exportul de produse ecologice şi de produse în conversie

Articolul 34. Importul de produse ecologice şi de produse în conversie

 

Capitolul VIII

RECUNOAŞTEREA ŞI SUPRAVEGHEREA

ORGANISMELOR DE CONTROL

Articolul 35. Recunoaşterea organismelor de control

Articolul 36. Supravegherea organismelor de control

 

Capitolul IX

POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL

PRODUCŢIEI ECOLOGICE

Articolul 37. Competenţele Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare

Articolul 38. Competenţele Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor

Articolul 39. Stimularea agriculturii ecologice

Articolul 40. Derogări de la normele de producţie ecologică

Articolul 41. Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi

 

Capitolul X

DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

Articolul 42. Dispoziţii tranzitorii

Articolul 43. Dispoziţii finale

 

 

Anexa nr.1 Produse strâns legate de agricultură

Anexa nr.2 Termeni referitori la producţia ecologică

 

 

 

UE

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege transpune parţial Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.834/2007 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 150 din 14 iunie 2018 aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul delegat (UE) 2023/207 al Comisiei Europene din 24 noiembrie 2022.

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul şi domeniul de aplicare

(1) Prezenta lege stabileşte principiile producţiei ecologice şi instituie normele privind producţia ecologică, certificarea aferentă şi utilizarea indicaţiilor referitoare la producţia ecologică în etichetare şi în publicitate, precum şi normele privind controalele suplimentare legate de producţia şi etichetarea produselor ecologice.

(2) Prezenta lege se aplică:

1) produselor de origine agricolă, inclusiv celor provenite din acvacultură şi apicultură, enumerate în lista produselor agricole şi alimentare aprobată de Guvern, şi derivatelor din produsele respective, în cazul în care acestea sunt sau se intenţionează să fie produse, pregătite, etichetate, distribuite, introduse pe piaţă, importate ori exportate:

a) produsele agricole vii sau neprelucrate, inclusiv seminţele şi alte materiale de reproducere a plantelor;

b) produsele agricole prelucrate pentru utilizare ca alimente;

c) hrana pentru animale;

2) altor produse strâns legate de agricultură, enumerate în anexa nr.1, care sunt sau care se intenţionează să fie produse, pregătite, etichetate, distribuite, introduse pe piaţă, importate sau exportate;

3) oricărui operator implicat, la orice etapă a producţiei, a pregătirii şi a distribuţiei, în activităţi legate de produsele menţionate în prezentul articol.

(3) Activităţile de alimentaţie publică desfăşurate de o unitate de alimentaţie publică nu fac obiectul prezentei legi.

(4) Cu excepţia cazurilor în care se prevede altfel, prezenta lege se aplică fără a aduce atingere legislaţiei din domeniile siguranţei lanţului alimentar, sănătăţii şi bunăstării animalelor, sănătăţii plantelor şi materialelor de reproducere a plantelor, precum şi normelor speciale privind introducerea produselor pe piaţă.

(5) Guvernul poate modifica lista de produse prevăzute în anexa nr.1 prin adăugare de produse suplimentare sau prin modificarea rubricilor. În lista respectivă pot fi adăugate doar produse strâns legate de produsele agricole.

 

Articolul 2. Scopul şi obiectivele prezentei legi

(1) Prezenta lege are drept scop asigurarea dezvoltării durabile a producţiei ecologice, a concurenţei loiale şi a funcţionării adecvate a pieţei interne a produselor ecologice, a încrederii consumatorilor în produsele respective.

(2) Producţia ecologică are următoarele obiective generale:

a) contribuţia la protecţia mediului şi a climei;

b) menţinerea pe termen lung a fertilităţii solurilor;

c) contribuţia la creşterea nivelului de biodiversitate;

d) prevenirea poluării mediului;

e) contribuţia la ridicarea standardelor de bunăstare a animalelor şi satisfacerea nevoilor comportamentale ale animalelor specifice speciilor;

f) încurajarea circuitelor scurte de distribuţie şi a producţiei locale în diferite regiuni;

g) încurajarea conservării raselor de animale rare şi/sau a populaţiilor locale în pericol de dispariţie;

h) contribuţia la dezvoltarea ofertei de material genetic vegetal adaptat la nevoile şi obiectivele specifice agriculturii ecologice;

i) contribuţia la creşterea nivelului de biodiversitate prin utilizarea de materiale genetice vegetale diverse, cum ar fi materialul eterogen ecologic şi soiurile ecologice adecvate producţiei ecologice;

j) promovarea dezvoltării activităţilor de ameliorare a plantelor ecologice pentru a contribui la perspectivele economice favorabile ale sectorului ecologic.

 

Articolul 3. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi se definesc următoarele noţiuni principale:

acvacultură – creşterea sau cultivarea de organisme acvatice cu utilizarea tehnicilor destinate creşterii producţiei organismelor în cauză peste capacitatea naturală a mediului, într-un cadru în care organismele respective rămân proprietatea unei persoane fizice sau juridice pe întreaga perioadă de creştere, cultivare şi recoltare;

autoritate competentă – Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare;

autoritate de control – Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;

certificat – document, în format fizic sau electronic, emis de un organism de control recunoscut de autoritatea competentă, care atestă conformitatea cu normele producţiei ecologice;

conversie – tranziţie de la producţia neecologică la producţia ecologică într-o anumită perioadă, pe parcursul căreia se aplică dispoziţiile prezentei legi privind producţia ecologică;

dezastru natural – eveniment natural de natură biotică sau abiotică care generează perturbări severe ale sistemelor de producţie agricolă, cauzând daune economice grave sectorului agricol;

etapă a producţiei, pregătirii şi distribuţiei – orice etapă, începând cu producţia primară a unui produs ecologic, continuând cu depozitarea, prelucrarea şi finalizând cu transportul şi vânzarea sau furnizarea către consumatorul final, inclusiv, după caz, etichetarea, publicitatea, importul, exportul şi activităţile de subcontractare a acestuia;

exploataţie – totalitatea unităţilor de producţie care funcţionează cu management unic pentru producerea de produse vii sau neprelucrate de origine agricolă, inclusiv produse provenite din acvacultură şi apicultură, menţionate la art.1, altele decât uleiurile esenţiale şi drojdia;

integritate a produselor ecologice sau în conversie – stare a produsului caracterizată prin lipsa unor neconformităţi care:

a) la orice etapă a producţiei, pregătirii şi distribuţiei, ar afecta caracteristicile produsului care îl califică drept ecologic sau, respectiv, în conversie; sau

b) ar fi repetitive ori intenţionate;

material eterogen ecologic – grup de plante dintr-un singur taxon botanic, de cel mai jos rang cunoscut, care:

a) prezintă caracteristici fenotipice comune;

b) este caracterizat de un nivel ridicat de diversitate genetică şi fenotipică în cadrul diferitor unităţi reproductive, astfel încât grupul de plante respectiv este reprezentat de material în ansamblu, şi nu de un număr mic de unităţi;

c) nu este un soi care să corespundă definiţiei de la art.3 din Legea nr.39/2008 privind protecţia soiurilor de plante;

d) nu este un amestec de soiuri; şi

e) a fost produs în conformitate cu prezenta lege;

măsuri de precauţie – măsuri care trebuie luate de operatori, la fiecare etapă a producţiei, pregătirii şi distribuţiei, pentru a evita contaminarea cu produse sau substanţe care nu sunt autorizate pentru utilizare în producţia ecologică în conformitate cu prezenta lege şi pentru a evita amestecarea produselor ecologice cu produse neecologice;

măsuri preventive – măsuri care trebuie luate de către operatori, la fiecare etapă a producţiei, pregătirii şi distribuţiei, pentru a asigura conservarea biodiversităţii şi calitatea solului, pentru prevenirea şi controlul dăunătorilor şi bolilor şi pentru prevenirea efectelor negative asupra mediului, a sănătăţii animalelor şi a plantelor;

produs obţinut din OMG-uri – produs derivat, integral sau parţial, din organisme modificate genetic (OMG), care nu conţine şi nu constă din OMG-uri;

produs obţinut prin OMG-uri – produs derivat prin proceduri în care ultimul organism viu din procesul de producţie este un OMG, dar nu conţine şi nu constă din OMG-uri şi nici nu este obţinut din OMG-uri;

operator – persoană fizică sau juridică responsabilă cu garantarea respectării prezentei legi la toate etapele producţiei, pregătirii şi distribuţiei, aflate sub controlul persoanei respective;

organism de control – persoană juridică distinctă care desfăşoară activităţi de inspecţie şi certificare în domeniul producţiei ecologice, în conformitate cu prevederile prezentei legi;

organism modificat genetic (OMG) – orice organism, cu excepţia fiinţelor umane, al cărui material genetic a fost modificat printr-o altă modalitate decât producerea naturală prin împerechere/recombinare naturală;

pregătire – totalitatea operaţiunilor de conservare sau de prelucrare a produselor ecologice ori în conversie sau orice altă operaţiune efectuată asupra unui produs neprelucrat, fără modificarea acestuia, cum ar fi sacrificarea, tranşarea, curăţarea ori măcinarea, precum şi ambalarea, etichetarea sau modificările ce ţin de etichetarea referitoare la producţia ecologică;

producţie ecologică – utilizare, inclusiv pe durata perioadei de conversie, a unor metode de producţie conforme cu prezenta lege la toate etapele producţiei, pregătirii şi distribuţiei;

produs ecologic – produs care provine din producţia ecologică, altul decât un produs obţinut în timpul perioadei de conversie. Produsele obţinute din vânatul sau pescuitul animalelor sălbatice nu se consideră produse ecologice;

produs în conversie – produs obţinut în perioada de conversie;

publicitate – prezentare a unor produse, adresată publicului, prin orice alte mijloace decât eticheta, care este susceptibilă sau este folosită cu scopulde a influenţa şi de a forma atitudini, convingeri şi comportamente, pentru a promova direct sau indirect vânzarea de produse;

soi ecologic adecvat producţiei ecologice – soi astfel cum este definit la art.3 din Legea nr.39/2008 privind protecţia soiurilor de plante, care:

a) este caracterizat de un nivel ridicat de diversitate genetică şi fenotipică în cadrul diferitor unităţi reproductive;

b) a rezultat în urma unor activităţi de ameliorare ecologice, realizate în condiţii ecologice şi axate pe sporirea diversităţii genetice, pe fundamentarea pe capacitatea de reproducere naturală, pe caracteristicile agronomice, rezistenţa la boli şi adaptarea la diverse condiţii pedoclimatice locale;

unitate de alimentaţie publică – unitate de alimentaţie publică astfel cum este definită la art.2 din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare;

unitate de producţie – totalitatea activelor unei exploataţii precum spaţiile de producţie primară, parcelele de teren agricol, păşunile, suprafeţele în aer liber, clădirile sau unele părţi ale acestora pentru efectivele animale, stupi, iazuri piscicole, sisteme şi locuri de reţinere pentru animale de acvacultură, spaţii de depozitare a recoltelor, produselor vegetale, produselor din alge marine, produselor animaliere, materiilor prime şi a altor bunuri pentru acest sector de producţie.

 

Capitolul II

PRINCIPIILE PRODUCŢIEI ECOLOGICE

Articolul 4. Principii generale

Producţia ecologică este un sistem de gestionare durabilă care se bazează pe următoarele principii generale:

a) respectarea sistemelor şi a ciclurilor naturii, susţinerea şi îmbunătăţirea stării solului, apei şi aerului, a sănătăţii plantelor şi animalelor şi a echilibrului dintre ele;

b) menţinerea elementelor peisajului natural precum siturile de patrimoniu natural;

c) utilizarea responsabilă a energiei şi a resurselor naturale precum apa, solul, materia organică şi aerul;

d) producerea unei varietăţi extinse de alimente de înaltă calitate şi de alte produse agricole şi de acvacultură, care să răspundă cererii consumatorilor pentru bunuri produse prin utilizarea unor procese care nu dăunează mediului, sănătăţii umane, sănătăţii plantelor sau sănătăţii şi bunăstării animalelor;

e) asigurarea integrităţii producţiei ecologice la toate etapele producţiei, pregătirii şi distribuţiei alimentelor şi a hranei pentru animale;

f) proiectarea şi gestionarea adecvată a proceselor biologice, pe baza unor sisteme ecologice care utilizează resurse naturale interne ale sistemului de gestionare, prin metode care:

– utilizează organisme vii şi metode de producţie mecanice;

– practică cultivarea culturilor legată de soluri şi producţia animalieră legată de terenuri sau practică acvacultura cu respectarea principiului exploatării durabile a resurselor acvatice;

– exclud utilizarea OMG-urilor, a produselor obţinute din OMG-uri şi a produselor obţinute prin OMG-uri, altele decât medicamentele veterinare;

– se bazează pe evaluarea riscurilor şi pe utilizarea măsurilor de precauţie şi preventive;

g) limitarea utilizării factorilor de producţie externi.

În cazul în care sunt necesari factori de producţie externi sau nu există practicile şi metodele de gestionare adecvate menţionate la lit.f), respectivii factori de producţie externi se limitează la:

– factori proveniţi din producţia ecologică; în cazul materialului de reproducere a plantelor se acordă prioritate varietăţilor selectate pentru capacitatea lor de a răspunde nevoilor şi obiectivelor specifice ale agriculturii ecologice;

– substanţe naturale sau substanţe derivate în mod natural;

– îngrăşăminte minerale cu solubilitate scăzută;

h) adaptarea procesului de producţie, în conformitate cu prezenta lege, pentru a ţine seama de statutul sanitar, de diferenţele regionale privind echilibrul ecologic şi condiţiile climatice şi locale, de etapele de dezvoltare şi de practicile specifice de creştere a animalelor;

i) excluderea din întregul lanţ alimentar ecologic a clonării de animale, a creşterii de animale cu poliploidie indusă artificial şi a radiaţiilor ionizante;

j) asigurarea unui nivel înalt de bunăstare a animalelor, respectându-se nevoile specifice ale speciilor.

 

Articolul 5. Principii specifice aplicabile activităţilor agricole şi acvaculturii

În ceea ce priveşte activităţile agricole şi acvacultura, producţia ecologică se bazează, în special, pe următoarele principii specifice:

a) menţinerea şi îmbunătăţirea vieţii, fertilităţii naturale şi a stabilităţii solului, a capacităţii de reţinere a apei în sol şi a biodiversităţii acestuia, prevenirea şi combaterea pierderii materiei organice din sol, a tasării şi eroziunii solului, precum şi nutriţia plantelor în principal prin ecosistemul solului;

b) limitarea la minimum a utilizării resurselor neregenerabile şi a factorilor de producţie externi;

c) reciclarea deşeurilor şi a produselor secundare de origine vegetală şi animalieră prin utilizarea lor ca factori de producţie în producţia vegetală şi animalieră;

d) menţinerea sănătăţii plantelor prin măsuri preventive, în special prin selectarea de material eterogen adecvat, de specii sau soiuri rezistente la dăunători şi la boli, prin rotaţia corespunzătoare a culturilor, prin metode mecanice şi fizice şi prin protecţia duşmanilor naturali ai dăunătorilor;

e) utilizarea seminţelor şi animalelor cu un grad ridicat de diversitate genetică, de rezistenţă la boli şi longevitate;

f) selecţionarea soiurilor de plante ţinându-se seama de particularităţile sistemelor specifice de producţie ecologică şi punându-se accentul pe performanţa agronomică, pe rezistenţa împotriva bolilor, pe adaptarea la diversele condiţii pedoclimatice locale şi pe respectarea barierelor încrucişării naturale;

g) utilizarea materialelor ecologice de reproducere a plantelor, cum ar fi materialele de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic şi din soiuri ecologice adecvate producţiei ecologice;

h) producţia de soiuri ecologice prin capacitatea de reproducere naturală şi axarea pe izolarea între barierele încrucişării naturale;

i) posibilitatea ca operatorii şi grupurile de operatori să utilizeze materiale de reproducere a plantelor obţinute în propriile ferme, pentru a promova resurse genetice adaptate la condiţiile speciale ale producţiei ecologice, fără a aduce atingere prevederilor art.9 din Legea nr.68/2013 despre seminţe şi nici drepturilor asupra soiurilor de plante, acordate în temeiul Legii nr.39/2008 privind protecţia soiurilor de plante;

j) selecţionarea raselor de animale ţinându-se seama de gradul înalt de diversitate genetică, de capacitatea animalelor de a se adapta la condiţiile locale, de valoarea lor de ameliorare, de longevitatea, vitalitatea, rezistenţa la boli şi problemele de sănătate ale acestora;

k) practicarea producţiei animaliere adaptate zonei şi tipului de teren;

l) aplicarea unor practici de creştere a animalelor care să le stimuleze sistemul imunitar şi să le fortifice rezistenţa naturală împotriva bolilor, inclusiv prin mişcări în aer liber şi păşunat;

m) hrănirea efectivelor de animale cu hrană ecologică compusă din ingrediente agricole rezultate din producţie ecologică şi din substanţe neagricole naturale;

n) producerea de produse ecologice de origine animală provenite de la animale care au fost crescute în exploataţii ecologice pe parcursul întregii vieţi, de la naştere sau ecloziune;

o) menţinerea sănătăţii mediului acvatic şi a calităţii ecosistemelor acvatice şi terestre înconjurătoare;

p) hrănirea organismelor acvatice cu hrană pentru animale obţinută prin exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii sau cu hrană ecologică pentru animale compusă din ingrediente agricole rezultate din producţia ecologică, inclusiv prin acvacultură ecologică, precum şi din substanţe neagricole naturale;

q) prevenirea oricărui pericol, care ar putea decurge din producţia ecologică, pentru speciile care prezintă interes de conservare.

 

Articolul 6. Principii specifice aplicabile prelucrării alimentelor ecologice

Producţia de alimente ecologice prelucrate se bazează pe următoarele principii specifice:

a) producţia de alimente ecologice din ingrediente agricole ecologice;

b) restricţionarea utilizării aditivilor alimentari, a ingredientelor neecologice cu funcţii preponderent tehnologice şi organoleptice, precum şi a micronutrienţilor şi a adjuvanţilor tehnologici, astfel încât aceste elemente să fie utilizate în cea mai mică măsură şi doar în caz de necesitate tehnologică esenţială sau în scopuri nutriţionale speciale;

c) excluderea substanţelor şi a metodelor de prelucrare care ar putea induce în eroare în privinţa adevăratei naturi a produsului;

d) prelucrarea alimentelor ecologice prin metode biologice, mecanice şi fizice;

e) excluderea alimentelor care conţin sau sunt compuse din nanomateriale fabricate.

 

Articolul 7. Principii specifice aplicabile prelucrării hranei ecologice pentru animale

Producţia de hrană ecologică pentru animale prelucrată se bazează pe următoarele principii specifice:

a) utilizarea în producţie a materiilor prime ecologice pentru hrana pentru animale;

b) restricţionarea utilizării aditivilor pentru hrana pentru animale şi a adjuvanţilor tehnologici, astfel încât aceştia să fie utilizaţi în cea mai mică măsură şi doar în cazul necesităţilor tehnologice sau zootehnice esenţiale sau în scopuri nutriţionale speciale;

c) excluderea substanţelor şi a metodelor de prelucrare care ar putea induce în eroare în privinţa adevăratei naturi a produsului;

d) prelucrarea atentă a hranei ecologice pentru animale, de preferinţă prin metode biologice, mecanice şi/sau fizice.

 

Capitolul III

NORME DE PRODUCŢIE

Articolul 8. Norme de producţie generale

(1) Operatorii se conformează normelor de producţie generale stabilite în prezentul articol.

(2) Întreaga exploataţie se gestionează în conformitate cu cerinţele aplicabile producţiei ecologice.

(3) În producţia ecologică, produsele, substanţele şi ingredientele agricole neecologice pentru alimente ecologice prelucrate se utilizează doar cu condiţia aprobării lor în modul stabilit de Guvern.

(4) În producţia ecologică se utilizează următoarele produse şi substanţe care corespund cerinţelor actelor normative cu privire la produsele fitosanitare şi fertilizanţi:

a) agenţi fitoprotectori, agenţi sinergici şi coformulanţi, drept componente ale produselor de protecţie a plantelor;

b) adjuvanţi destinaţi amestecării cu produse de protecţie a plantelor.

(5) Radiaţia ionizantă nu se utilizează la tratarea alimentelor ecologice sau a hranei ecologice pentru animale şi la tratarea materiilor prime utilizate la producerea alimentelor ecologice sau a hranei ecologice pentru animale.

(6) Se interzice clonarea de animale şi creşterea de animale cu poliploidie indusă artificial.

(7) Operatorii iau măsuri de precauţie şi preventive, după caz, la fiecare etapă a producţiei, pregătirii şi distribuţiei.

(8) Prin derogare de la alin.(2):

1) o exploataţie poate fi împărţită, în mod clar şi efectiv, în unităţi de producţie separate pentru producţia ecologică, producţia în conversie şi producţia neecologică cu condiţia ca pentru unităţile de producţie neecologică:

a) în ceea ce priveşte efectivele de animale, să fie utilizate specii diferite;

b) în ceea ce priveşte plantele, să fie utilizate varietăţi diferite care să poată fi uşor diferenţiate;

c) în ceea ce priveşte algele şi animalele de acvacultură, să fie utilizate aceleaşi specii, dacă există o separare clară şi efectivă între locurile sau unităţile de producţie;

2) în cazul culturilor perene care necesită o perioadă de cultivare de cel puţin 3 ani pot fi utilizate soiuri care nu pot fi diferenţiate cu uşurinţă sau aceleaşi soiuri cu condiţia ca producţia în cauză să facă parte dintr-un plan de conversie şi ca conversia ultimei părţi a suprafeţei aferente producţiei în cauză la producţia ecologică să înceapă cât mai repede posibil şi să fie finalizată în maximum 5 ani. În astfel de cazuri:

a) operatorul notifică organismul de control cu cel puţin 48 de ore până la începerea recoltării fiecăruia dintre produsele în cauză;

b) la încheierea recoltării, operatorul informează organismul de control cu privire la cantităţile exacte recoltate din unităţile în cauză şi la măsurile luate pentru separarea produselor;

c) planul de conversie şi măsurile care urmează să fie luate pentru asigurarea separării efective şi clare trebuie confirmate de organismul de control, în fiecare an, după începerea aplicării planului de conversie.

(9) Cerinţele privind speciile şi soiurile diferite prevăzute la alin.(8) pct.1) lit.a) şi b) nu se aplică în cazul instituţiilor de învăţământ şi instituţiilor din domeniul cercetării şi inovării, al pepinierelor, al multiplicatoarelor de seminţe şi al operaţiunilor de ameliorare.

(10) Atunci când, în cazurile menţionate la alin.(8) şi (9), nu toate unităţile de producţie ale unei exploataţii sunt gestionate în temeiul normelor privind producţia ecologică, operatorii:

a) păstrează produsele utilizate pentru unităţile de producţie ecologică şi în conversie separat de cele utilizate pentru unităţile de producţie neecologică;

b) păstrează produsele provenite din unităţile de producţie ecologică, din cele de producţie în conversie şi din cele de producţie neecologică separat unele de altele;

c) ţin registre de evidenţă a separării efective a unităţilor de producţie şi a produselor.

(11) Normele suplimentare privind împărţirea exploataţiilor în unităţi de producţie ecologică, unităţi de producţie în conversie şi unităţi de producţie neecologică, în special în ceea ce priveşte produsele enumerate în anexa nr.1, se aprobă de către Guvern.

 

Articolul 9. Conversia

(1) Operatorul şi grupul de operatori care produce produse dintre cele menţionate la art.1 alin.(2) respectă o perioadă de conversie pe parcursul căreia aplică toate normele privind producţia ecologică.

(2) Perioada de conversie începe cel devreme atunci când operatorul sau grupul de operatori care produce produse dintre cele menţionate la art.1 alin.(2) îşi înregistrează activitatea la autoritatea de control.

(3) Nicio perioadă anterioară nu poate fi recunoscută retroactiv ca făcând parte din perioada de conversie, cu excepţia cazului în care operatorul sau grupul de operatori poate aduce probe care ar dovedi că parcelele agricole sunt zone naturale sau agricole şi că, timp de cel puţin 3 ani, nu au fost tratate cu produse sau substanţe neautorizate pentru utilizare în producţia ecologică.

(4) Produsele obţinute în perioada de conversie nu se comercializează ca produse ecologice sau ca produse în conversie.

(5) Prin excepţie de la alin.(4), pot fi comercializate ca produse în conversie următoarele produse obţinute în perioada de conversie:

a) materialele de reproducere a plantelor, cu condiţia respectării unei perioade de conversie de cel puţin 12 luni;

b) produsele alimentare de origine vegetală şi produsele destinate hranei de origine vegetală, cu condiţia ca produsul să conţină numai un singur ingredient provenit din culturi agricole şi a respectării unei perioade de conversie de cel puţin 12 luni înainte de recoltare.

(6) Normele suplimentare privind perioada de conversie şi definirea perioadei de conversie specifică tipului de cultură sau de producţie animalieră, privind modificarea duratei perioadei de conversie, precum şi procedura de recunoaştere retroactivă a perioadei de conversie se aprobă de către Guvern.

 

Articolul 10. Interzicerea utilizării OMG-urilor

(1) În procesul de producţie ecologică se interzice utilizarea OMG-urilor, a produselor obţinute din OMG-uri şi a produselor obţinute prin OMG-uri în alimente sau în hrana pentru animale ori ca alimente, hrană pentru animale, adjuvanţi tehnologici, produse de protecţie a plantelor, îngrăşăminte, amelioratori de sol, material de reproducere a plantelor, microorganisme sau animale.

(2) În sensul interdicţiei prevăzute la alin.(1), în ceea ce priveşte OMG-urile şi produsele obţinute din OMG-uri şi destinate alimentelor sau hranei pentru animale, operatorii se pot baza pe etichetele unui produs care au fost aplicate sau furnizate în conformitate cu actele normative de aplicare sau furnizare ori pe orice alt document de însoţire a acestuia.

(3) Operatorii pot presupune că în producţia alimentelor sau a hranei pentru animale achiziţionate nu s-au folosit OMG-uri sau produse obţinute din OMG-uri atunci când astfel de produse nu au o etichetă aplicată sau furnizată ori nu sunt însoţite de un document furnizat în conformitate cu alin.(2), cu excepţia cazului în care au obţinut alte informaţii care indică faptul că etichetarea produselor respective nu este conformă cu actele normative.

(4) În sensul interdicţiei prevăzute la alin.(1), în ceea ce priveşte produsele care nu sunt reglementate de alin.(2) şi (3), operatorii care utilizează produse neecologice achiziţionate de la terţi solicită vânzătorului să confirme faptul că produsele respective nu au fost obţinute din OMG-uri sau prin OMG-uri.

 

Articolul 11. Dispoziţii specifice privind comercializarea materialului de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic

(1) Materialul de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic poate fi comercializat fără respectarea cerinţelor privind înregistrarea şi fără respectarea categoriilor de certificare a materialului de prebază, bază şi certificat sau a cerinţelor pentru alte categorii, astfel cum este prevăzut de Legea nr.68/2013 despre seminţe.

(2) Materialul de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic menţionat la alin.(1) poate fi comercializat în urma unei notificări, din partea furnizorului către autoritatea de control, cu privire la materialul eterogen ecologic, însoţită de un dosar care să conţină:

a) datele de contact ale solicitantului;

b) specia şi denumirea materialului eterogen ecologic;

c) descrierea principalelor caracteristici agronomice şi fenotipice care sunt comune în acest grup de plante, inclusiv metodele de ameliorare, rezultatele testelor privind caracteristicile respective, ţara de producţie şi materialul parental utilizat;

d) o declaraţie a solicitantului privind veridicitatea elementelor menţionate la lit.a)–c);

e) o probă reprezentativă.

(3) Notificarea respectivă se trimite prin scrisoare recomandată sau prin orice alt mijloc de comunicare acceptat de autoritatea de control, cu solicitarea confirmării primirii.

(4) La expirarea termenului de 3 luni de la data indicată pe confirmarea primirii, notificării i se aplică regulile acceptării tacite, cu condiţia să nu fi fost solicitate informaţii suplimentare sau să nu fi fost comunicat furnizorului un refuz oficial din motive ce ţin de caracterul incomplet al dosarului ori de nerespectare.

(5) După confirmarea expresă sau tacită a notificării, autoritatea de control poate include materialul eterogen ecologic într-o listă de evidenţă. Includerea în lista menţionată se face gratuit pentru furnizor.

(6) Guvernul aprobă norme de producţie şi comercializare a materialului de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic din anumite genuri sau specii, inclusiv în ceea ce priveşte:

a) descrierea materialului eterogen ecologic, a metodelor de ameliorare şi de producţie relevante şi a materialului parental utilizat;

b) cerinţele minime de calitate pentru loturile de material semincer, identitatea, puritatea specifică, capacitatea de germinare şi calitatea sanitară;

c) etichetarea şi ambalarea;

d) informaţiile şi probele de producţie care trebuie păstrate de operatorii profesionişti;

e) întreţinerea materialului eterogen ecologic, după caz.

 

Articolul 12. Norme de producţie detaliate

(1) Pe lângă normele de producţie stabilite la art.8–10, Guvernulaprobă norme de producţie detaliate privind producţia vegetală şi cea animalieră, algele, animalele de acvacultură, alimentele prelucrate, hrana prelucrată pentru animale, vinul, drojdia utilizată ca aliment sau ca hrană pentru animale.

(2) Normele de producţie pentru produsele care nu se încadrează în categoriile menţionate la alin.(1) se aprobă de către Guvern.

 

Articolul 13. Adoptarea normelor de producţie excepţionale

(1) Guvernul stabileşte:

a) criteriile de calificare şi recunoaştere a unei situaţii drept circumstanţă catastrofală în agricultură, generată de fenomene climatice nefavorabile, boli ale animalelor, incidente de mediu, dezastre naturale sau evenimente catastrofale, precum şi de alte situaţii asemănătoare;

b) norme specifice, inclusiv o posibilă derogare de la prezenta lege, referitoare la modul în care trebuie tratate astfel de circumstanţe catastrofale;

c) norme specifice privind monitorizarea şi raportarea în astfel de cazuri;

d) cerinţe suplimentare în domeniul protecţiei plantelor şi al produselor vegetale, măsuri de limitare sau de interzicere a comercializării şi a importului anumitor tipuri de plante şi de produse vegetale care provin din zone contaminate din alte ţări – în caz de pericol fitosanitar iminent;

e) măsuri care să permită producţiei ecologice să continue sau să reînceapă în eventualitatea unor circumstanţe catastrofale.

(2) În cazurile în care un eveniment a fost recunoscut ca dezastru natural, făcând imposibilă respectarea normelor de producţie prevăzute în prezenta lege, autoritatea competentă poate acorda, în modul stabilit de Guvern, derogări de la normele de producţie pentru o perioadă limitată, până când producţia ecologică poate fi restabilită, sub rezerva respectării principiilor stabilite la cap.II şi a actelor normative adoptate în conformitate cu alin.(1).

 

Articolul 14. Culegerea datelor privind disponibilitatea pe piaţă a materialului ecologic şi în conversie de reproducere a plantelor, a animalelor ecologice şi a animalelor tinere de acvacultură ecologice

(1) Autoritatea de control deţine o bază de date, pe care o actualizează în mod regulat, pentru constituirea listei materialului ecologic şi în conversie de reproducere a plantelor, a animalelor ecologice şi a animalelor tinere de acvacultură ecologice, a raselor şi tulpinilor adaptate la producţia ecologică, a puicuţelor ecologice, exceptând plantulele, dar incluzând cartofii de sămânţă, care sunt disponibile pe teritoriul ţării, şi o publică pe pagina sa web oficială.

(2) Prin instituirea bazei de date, operatorii care comercializează material ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor sau animale ecologice ori animale tinere de acvacultură ecologice, rase şi tulpini adaptate la producţia ecologică, puicuţe ecologice, fiind în măsură să le furnizeze în cantităţi suficiente şi într-un termen rezonabil, comunică autorităţii de control, împreună cu numele şi datele lor de contact, informaţii privind:

a) materialul ecologic şi în conversie disponibil de reproducere a plantelor, cu denumirea lor ştiinţifică latină, cum ar fi materialul de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic sau din soiuri ecologice adaptate la producţia ecologică, exceptând plantulele, dar incluzând cartofii de sămânţă, cantitatea materialului respectiv şi perioada anului în care este disponibil;

b) animalele ecologice pentru care poate fi acordată o derogare, în cazul în care datele colectate arată că nu sunt satisfăcute nevoile calitative sau cantitative ale operatorilor şi ale grupului de operatori cu privire la animalele ecologice; numărul animalelor disponibile, defalcat pe sexe; rase şi tulpini disponibile ale diferitor specii de animale; rasele de animale, vârsta animalelor şi orice altă informaţie relevantă;

c) animalele tinere de acvacultură ecologice disponibile pe exploataţie, starea de sănătate a acestora şi capacitatea de producţie pentru fiecare specie de acvacultură.

(3) Operatorii care aleg să includă în baza de date menţionată la alin.(2) informaţiile privind materialul de reproducere a plantelor, animalele sau animalele tinere de acvacultură, rasele şi tulpinile adaptate la producţia ecologică, puicuţele ecologice se asigură că informaţiile sunt actualizate cu regularitate şi că sunt retrase de pe liste odată ce materialul de reproducere a plantelor, animalele sau animalele tinere de acvacultură, rasele şi tulpinile adaptate la producţia ecologică, puicuţele ecologice nu mai sunt disponibile.

(4) În scopul respectării dispoziţiilor de la alin.(1) şi (2), autoritatea de control poate continua să utilizeze sisteme informaţionale relevante deja existente.

(5) Autoritatea de control pune la dispoziţia publicului, pe pagina sa web oficială, adresele către fiecare dintre bazele de date sau dintre sistemele de informaţii, permiţând astfel utilizatorilor să aibă acces la astfel de baze de date sau sisteme.

(6) În sensul alin.(4), operatorii furnizează autorităţii de control informaţia actualizată.

(7) Detaliile tehnice privind instituirea şi întreţinerea bazelor de date şi a sistemelor informaţionale, precum şi cele privind colectarea şi furnizarea informaţiilor se aprobă de către Guvern.

 

Articolul 15. Colectarea, ambalarea, transportul şi depozitarea

Cerinţele privind colectarea, ambalarea, transportul şi depozitarea produselor ecologice şi produselor în conversie se aprobă de către Guvern.

 

Articolul 16. Produsele şi substanţele permise pentru utilizare în producţia ecologică

(1) Lista produselor şi substanţelor pasibile de a fi utilizate în producţia ecologică reprezintă o listă limitativă de produse şi substanţe care pot fi utilizate în producţia ecologică în calitate de:

a) substanţe active în produse de protecţie a plantelor;

b) îngrăşăminte, amelioratori de sol şi nutrienţi;

c) materie primă de origine vegetală sau animală ori provenită din alge sau drojdie pentru hrana pentru animale ori ca materie primă de origine microbiană ori minerală pentru hrana pentru animale;

d) aditivi pentru hrana pentru animale şi adjuvanţi tehnologici;

e) produse pentru curăţarea şi dezinfectarea iazurilor, cuştilor, rezervoarelor, bazinelor lungi, a clădirilor sau instalaţiilor utilizate pentru producţia animalieră;

f) produse pentru curăţarea şi dezinfectarea clădirilor şi instalaţiilor utilizate pentru producţia vegetală, inclusiv pentru depozitare într-o exploataţie agricolă;

g) produse de curăţare şi dezinfectare a spaţiilor de prelucrare şi depozitare.

(2) Aprobarea produselor şi substanţelor menţionate la alin.(1) pentru utilizarea în producţia ecologică se face pe baza principiilor stabilite la cap. II şi conform următoarelor criterii întrunite cumulativ:

a) produsele şi substanţele respective sunt esenţiale pentru menţinerea producţiei şi pentru utilizarea prevăzută;

b) toate produsele şi substanţele respective sunt de origine vegetală, animală, microbiană ori minerală sau provenite din alge, cu excepţia cazurilor în care produsele sau substanţele provenite din astfel de surse nu sunt disponibile în cantităţi suficiente sau de calitate corespunzătoare ori dacă nu există alternative;

c) în cazul produselor menţionate la alin.(1) lit.a):

– utilizarea lor este esenţială pentru controlul unor dăunători pentru care nu sunt disponibile alternative biologice, fizice sau de ameliorare, nici alte metode de cultivare sau practici de gestionare eficace;

– condiţiile lor de utilizare exclud orice contact direct cu părţile comestibile ale plantei, dacă astfel de produse nu sunt de origine vegetală, animală, microbiană ori minerală sau provenite din alge şi nu sunt identice cu forma lor naturală;

d) în cazul produselor menţionate la alin.(1) lit.b), utilizarea lor este esenţială pentru creşterea sau menţinerea fertilităţii solului ori pentru îndeplinirea cerinţelor nutriţionale specifice ale culturilor sau în scopuri specifice de ameliorare a solului;

e) în cazul produselor menţionate la alin.(1) lit.c) şi d):

– utilizarea lor este necesară pentru menţinerea sănătăţii, a bunăstării şi a vitalităţii animalelor şi contribuie la un regim alimentar adecvat ce răspunde necesităţilor fiziologice şi comportamentale ale speciilor în cauză sau utilizarea lor este necesară pentru producerea sau conservarea hranei pentru animale, deoarece producţia sau conservarea hranei pentru animale este imposibilă fără utilizarea acestor substanţe;

– hrana pentru animale de origine minerală, oligoelementele, vitaminele sau provitaminele sunt naturale, cu excepţia cazurilor în care produsele sau substanţele provenite din astfel de surse nu sunt disponibile în cantităţi suficiente sau de calitate corespunzătoare ori dacă nu există alternative;

– utilizarea de materii prime neecologice, de origine vegetală sau animală pentru hrana pentru animale este necesară deoarece materiile prime pentru hrana pentru animale, de origine vegetală sau animală, produse în conformitate cu normele de producţie ecologică, nu sunt disponibile în cantităţi suficiente;

– utilizarea de mirodenii, plante aromatice şi melase neecologice este necesară deoarece produsele respective nu sunt disponibile în formă ecologică, trebuie să fie produse sau pregătite fără solvenţi chimici şi utilizarea lor este limitată la 1% din raţia de hrană pentru o anumită specie, calculată anual ca procent din substanţa uscată a hranei pentru animale de origine agricolă.

(3) Autoritatea competentă aprobă lista produselor şi substanţelor permise pentru utilizare în producţia de alimente ecologice prelucrate şi de drojdie utilizată ca aliment sau hrană pentru animale, incluzând toate produsele şi substanţele astfel permise în liste supuse restricţiilor, în calitate de:

a) aditivi pentru alimente şi adjuvanţi tehnologici;

b) ingrediente agricole neecologice pentru producţia de alimente ecologice prelucrate;

c) adjuvanţi tehnologici pentru producţia de drojdie şi de produse pe bază de drojdie.

(4) Aprobarea produselor şi substanţelor menţionate la alin.(3) pentru utilizare în producţia de alimente ecologice prelucrate sau pentru producţia de drojdie utilizată ca aliment sau ca hrană pentru animale se face cu respectarea principiilor stabilite la cap. II şi cu întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) nu sunt disponibile produse sau substanţe alternative permise în conformitate cu prezentul articol sau tehnologii conforme cu prezenta lege;

b) fără recurgerea la aceste produse şi substanţe ar fi imposibilă producerea sau conservarea alimentelor sau îndeplinirea anumitor cerinţe referitoare la regimul alimentar;

c) aceste produse şi substanţe se găsesc în natură şi este posibil să fi făcut obiectul unor procese exclusiv mecanice, fizice, biologice, enzimatice sau microbiene, cu excepţia cazului în care produsele sau substanţele din astfel de surse nu sunt disponibile în cantităţi suficiente sau de calitate corespunzătoare;

d) ingredientul ecologic nu este disponibil în cantităţi suficiente.

(5) Aprobarea utilizării unor produse şi substanţe obţinute prin sinteză chimică în conformitate cu alin.(1) şi (3) este limitată strict la cazurile în care utilizarea factorilor de producţie externi menţionaţi la art.4 lit.g) ar favoriza impacturi inacceptabile asupra mediului.

(6) Guvernul aprobă:

a) criteriile suplimentare pentru aprobarea şi retragerea aprobării pentru produsele şi substanţele menţionate la alin.(1) şi (3), destinate utilizării în producţia ecologică în general şi în producţia de alimente ecologice prelucrate în special;

b) procedura privind includerea şi excluderea unui produs sau a unei substanţe în/din lista de produse şi substanţe autorizate menţionate la alin.(1) şi (3), descrierea acestora, cerinţele referitoare la compoziţia lor şi condiţiile de utilizare;

c) normele privind utilizarea ingredientelor agricole neecologice pentru producţia de alimente ecologice prelucrate;

d) măsurile de precauţie privind evitarea prezenţei produselor şi substanţelor neautorizate, precum şi cele care urmează a fi întreprinse în cazurile de prezenţă a unor produse sau substanţe neautorizate.

[Art.16 modificat prin Legea nr.160 din 27.06.2024, în vigoare 28.06.2024]

 

Articolul 17. Obligaţii şi acţiuni în cazul suspiciunii de nerespectare

În cazul în care un operator suspectează că un produs pe care l-a produs, l-a pregătit, l-a importat sau pe care i l-a furnizat un alt operator nu este conform cu prezenta lege, primul operator, cu condiţia respectării măsurilor de precauţie prevăzute la art.8 alin.(7), în scopul evitării prezenţei produselor şi substanţelor neautorizate:

a) identifică şi izolează produsul în cauză;

b) verifică dacă suspiciunea poate fi probată;

c) nu plasează produsul în cauză pe piaţă ca produs ecologic sau în conversie şi nu îl utilizează în producţia ecologică decât în cazul în care suspiciunea poate fi exclusă;

d) dacă suspiciunea este probată sau nu poate fi exclusă, informează imediat organismul de control şi prezintă datele disponibile, după caz;

e) cooperează cu autoritatea de control şi cu organismul de control în cadrul verificării şi identificării motivelor de nerespectare suspectată.

 

Articolul 18. Măsuri de precauţie pentru evitarea prezenţei produselor şi substanţelor neautorizate

(1) Pentru a evita contaminarea cu produse sau substanţe neautorizate pentru utilizare în producţia ecologică, la fiecare etapă a producţiei, pregătirii şi distribuţiei, operatorii iau următoarele măsuri de precauţie:

a) instituie şi menţin măsuri proporţionale şi adecvate pentru identificarea riscurilor de contaminare a producţiei şi a produselor ecologice cu produse sau substanţe neautorizate, inclusiv identificarea sistematică a etapelor procedurale esenţiale;

b) instituie şi menţin măsuri proporţionale şi adecvate pentru evitarea riscurilor de contaminare a producţiei şi a produselor ecologice cu produse sau substanţe neautorizate;

c) revizuiesc şi adaptează aceste măsuri cu regularitate; şi

d) respectă alte cerinţe relevante din prezenta lege, care asigură separarea produselor ecologice, în conversie şi neecologice.

(2) În cazul în care un operator suspectează că produsul conceput pentru a fi utilizat sau comercializat ca produs ecologic ori în conversie nu este conform prezentei legi din cauza prezenţei unui produs sau a unei substanţe neautorizate pentru utilizare în producţia ecologică, operatorul:

a) identifică şi izolează produsul în cauză;

b) verifică dacă suspiciunea poate fi probată;

c) nu plasează produsul în cauză pe piaţă ca produs ecologic sau în conversie şi nu îl utilizează în producţia ecologică decât în cazul în care suspiciunea poate fi exclusă;

d) dacă suspiciunea este probată sau nu poate fi exclusă, informează imediat organismul de control şi, după caz, autoritatea de control;

e) cooperează cu organismul de control şi, după caz, cu autoritatea de control la identificarea şi verificarea motivelor pentru prezenţa produselor sau substanţelor neautorizate.

(3) Guvernul aprobă cerinţe privind:

a) etapele procedurale care trebuie urmate de operatori, în conformitate cu alin.(2) lit.a)–e), şi documentele relevante care trebuie furnizate de aceştia;

b) măsurile proporţionale şi corespunzătoare care trebuie adoptate şi revizuite de către operatori pentru identificarea şi evitarea riscurilor de contaminare, în conformitate cu alin.(1) lit.a)–c).

 

Articolul 19. Măsuri în cazuri de prezenţă a unor produse sau substanţe neautorizate

(1) Atunci când primesc informaţii probate cu privire la prezenţa unor produse sau substanţe neautorizate pentru utilizarea în producţia ecologică sau au fost informaţi de un operator în conformitate cu art.18 alin.(2), sau detectează astfel de produse ori substanţe într-un produs ecologic sau în conversie, organismul de control şi/sau autoritatea de control:

a) iniţiază imediat o anchetă cu scopul de a stabili sursa şi cauza contaminării în vederea verificării respectării art.8 alin.(3) şi (4), care trebuie finalizată într-un termen rezonabil, ţinând cont de durabilitatea produsului şi de complexitatea cazului;

b) interzice provizoriu atât introducerea pe piaţă a produselor în cauză ca produse ecologice sau în conversie, cât şi utilizarea lor în producţia ecologică, până la finalizarea anchetei, conform lit.a).

(2) Produsul care constituie obiectul anchetei nu se comercializează ca produs ecologic ori în conversie şi nu se utilizează în producţia ecologică în cazul în care organismul de control şi/sau autoritatea de control au stabilit că operatorul respectiv:

a) a utilizat produse sau substanţe neautorizate pentru utilizare în producţia ecologică;

b) nu a luat măsurile de precauţie menţionate la art.18 alin.(1); sau

c) nu a luat măsuri în urma solicitărilor anterioare relevante din partea organismelor de control şi/sau autorităţii de control.

(3) Operatorului i se acordă posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile cu privire la rezultatele anchetei menţionate la alin.(1) lit.a). Organismul de control ţine un registru al anchetei efectuate.

Operatorulia măsurile corective necesare pentru prevenirea unor viitoare contaminări.

(4) Guvernul aprobă metodologia care trebuie aplicată de organismele de control pentru detectarea şi evaluarea prezenţei de produse şi substanţe neautorizate în producţia ecologică.

 

Capitolul IV

ETICHETAREA

Articolul 20. Utilizarea termenilor referitori la producţia ecologică

(1) În sensul prezentei legi, produsului i se pot aplica termeni referitori la producţia ecologică în cazul în care, pe etichetă, pe materialele publicitare sau în documentele comerciale, produsul în cauză, ingredientele sale sau materiile prime pentru hrana pentru animale utilizate pentru producerea lui sunt descrise în termeni care sugerează cumpărătorului că produsul, ingredientele sau materiile prime pentru hrana pentru animale au fost produse în conformitate cu prezenta lege. În special, termenii enumeraţi în anexa nr.2, cuvintele derivate şi diminutivele acestora, precum „bio” şi „eco”, singure sau în combinaţie, pot fi folosite în diverse ţări şi în orice limbă dintre cele enumerate în anexa nr.2 pentru etichetarea şi promovarea produselor menţionate la art.1 alin.(2) conforme cu prezenta lege.

(2) În cazul produselor prevăzute la art.1 alin.(2), termenii menţionaţila alin.(1) nu se utilizează în niciuna dintre limbile enumerate în anexa nr.2 pe etichetă, pe materialele publicitare sau în documentele comerciale ale unui produs care nu este conform cu prezenta lege. La etichetare sau în publicitate se interzice folosirea termenilor, inclusiv a celor utilizaţi în mărci, în denumiri comerciale, în denumiri de întreprinderi, sau a practicilor care ar putea induce în eroare consumatorii sau utilizatorii, sugerând că produsul sau ingredientele acestuia sunt conforme cu prezenta lege.

(3) Cu excepţia stabilită la art.9 alin.(5), produsele obţinute în perioada de conversie nu se etichetează şi nu se promovează drept produse ecologice sau produse în conversie.

(4) Materialul de reproducere a plantelor, produsele alimentare de origine vegetală şi produsele de origine vegetală destinate hranei pentru animale, obţinute în perioada de conversie, care respectă prevederile art.9 alin.(5) pot fi etichetate şi promovate drept produse în conversie, utilizându-se termenul „în conversie” sau un alt termen corespunzător, alături de termenii prevăzuţi la alin.(1).

(5) Termenii menţionaţi la alin.(1) şi (4) nu se folosesc la un produs pentru care trebuie să se indice pe etichetă, în materialul publicitar sau pe documentele comerciale că produsul conţine OMG-uri, constă din OMG-uri sau este produs din OMG-uri.

(6) Pentru alimentele prelucrate se pot folosi termenii menţionaţi la alin.(1):

a) în descrierea comercială şi în lista de ingrediente, în cazul în care o astfel de listă este obligatorie, cu condiţia ca:

– alimentele prelucrate să corespundă normelor de producţie detaliate şi tehnicilor autorizate pentru prelucrarea produselor alimentare, aprobate de Guvern;

– cel puţin 95% din greutatea produsului să constituie ingrediente agricole ecologice; şi

– în cazul aromelor, se pot folosi numai substanţele aromatizante naturale şi preparatele aromatizante naturale etichetate şi dacă toate componentele lor aromatizante şi substanţele purtătoare de componente aromatizante din substanţele aromatizante sunt ecologice;

b) doar în lista de ingrediente, cu condiţia ca:

– mai puţin de 95% din greutatea produsului să constituie ingrediente agricole ecologice, conforme cu normele de producţie prevăzute de prezenta lege;

– alimentele prelucrate să corespundă normelor privind producţia ecologică;

c) în descrierea comercială şi în lista de ingrediente, cu condiţia ca:

– ingredientul principal să fie un produs al activităţii de vânat sau pescuit;

– termenul menţionat la alin.(1) să aibă în descrierea comercială o legătură clară cu un alt ingredient care să fie ecologic şi diferit de ingredientul principal;

– toate celelalte ingrediente agricole să fie ecologice; şi

– alimentele să corespundă normelor privind producţia ecologică.

(7) În lista de ingrediente menţionată la alin.(6) se specifică care ingrediente sunt ecologice. Referiri la producţia ecologică pot apărea doar în raport cu ingredientele ecologice.

(8) În lista de ingrediente menţionată la alin.(6) lit.b) şi c) se include procentajul total de ingrediente ecologice în raport cu cantitatea totală a ingredientelor agricole.

(9) Termenii menţionaţi la alin.(1), atunci când sunt utilizaţi în lista de ingrediente menţionată la alin.(6), şi indicaţia procentajului menţionată la alin.(8) se scriu cu litere de aceeaşi culoare şi cu caractere de aceeaşi dimensiune şi de acelaşi font ca şi celelalte indicaţii din lista de ingrediente.

(10) În ceea ce priveşte hrana pentru animale prelucrată, termenii menţionaţi la alin.(1) se pot utiliza în descrierea comercială şi în lista de ingrediente cu condiţia ca:

a) hrana pentru animale prelucrată să corespundă normelor de producţie prevăzute de prezenta lege;

b) toate ingredientele de origine agricolă pe care le conţine hrana pentru animale prelucrată să fie ecologice; şi

c) cel puţin 95% din substanţa uscată a produsului să fie ecologică.

(11) Mărcile şi descrierile comerciale care conţin unul dintre termenii prevăzuţi la alin.(1) pot fi utilizate numai dacă toate ingredientele de origine vegetală sau animală sunt obţinute prin metoda de producţie ecologică şi cel puţin 95% din substanţa uscată a produsului este compusă din aceste ingrediente.

(12) Regulile detaliate privind utilizarea termenilor în producţia ecologică se aprobă de către Guvern.

 

Articolul 21. Etichetarea produselor şi a substanţelor utilizate în producţia vegetală

Produselor şi substanţelor permise pentru utilizare în produsele fitosanitare şi în fertilizanţi ca amelioratori de sol ori ca nutrienţi în conformitate cu art.16 li se poate aplica o menţiune care să indice că produsele sau substanţele respective sunt autorizate pentru utilizare în producţia ecologică în conformitate cu prezenta lege.

 

Articolul 22. Indicaţii obligatorii

(1) Atunci când produselor li se aplică termenii menţionaţi la art.20 alin.(1), inclusiv produselor etichetate ca fiind produse în conversie în conformitate cu art.20 alin.(4):

a) pe etichetă se indică, de asemenea, numărul de cod al organismului de control care certifică activitatea operatorului care a desfăşurat ultima operaţiune de producţie sau de pregătire; şi

b) în cazul alimentelor preambalate, pe ambalaj se indică, de asemenea, marca naţională „Agricultura Ecologică – Republica Moldova”, menţionată la art.23, cu excepţia cazurilor menţionate la art.20 alin.(3) şi alin.(6) lit.b) şi c).

(2) În cazul în care se utilizează marca naţională „Agricultura Ecologică – Republica Moldova” pentru producţia ecologică, în acelaşi câmp vizual cu aceasta se scrie şi o indicaţie a locului în care au fost cultivate materiile prime agricole din care este compus produsul, sub una dintre următoarele forme, după caz:

a) „Agricultura Ecologică Republica Moldova”, dacă materia primă agricolă a fost cultivată pe teritoriul Republicii Moldova;

b) „Agricultura Ecologică non-Republica Moldova”, dacă materia primă agricolă a fost cultivată în ţări terţe;

c) „Agricultura Ecologică Republica Moldova/non-Republica Moldova”, dacă o parte dintre materiile prime agricole a fost cultivată în Republica Moldova, iar altă parte a fost cultivată într-o ţară terţă.

Cuvântul „Agricultura” poate fi înlocuit cu cuvântul „Acvacultura”, după caz, iar textul „non-Republica Moldova” poate fi înlocuit sau completat cu numele unei ţări, dacă toate materiile prime agricole din care se compune produsul au fost cultivate în ţara respectivă.

(3) În ceea ce priveşte indicaţia locului în care au fost cultivate materiile prime agricole din care este compus produsul, astfel cum se menţionează la alin.(2) lit.a) şi c), cantităţile reduse de ingrediente, măsurate după greutate, pot fi ignorate, cu condiţia ca întreaga cantitate de ingrediente ignorate să nu depăşească 5% din cantitatea totală de materii prime agricole, măsurată după greutate.

(4) Informaţiile menţionate în prezentul articol se scriu într-un loc uşor vizibil, fiind clar lizibile şi indelebile.

(5) Guvernul adoptă acte normative de reglementare privind:

a) modalităţile practice referitoare la utilizarea, prezentarea, compoziţia şi dimensiunea indicaţiilor obligatorii;

b) alocarea numerelor de cod organismelor de control;

c) indicarea locului în care au fost cultivate materiile prime agricole;

d) norme suplimentare privind etichetarea.

[Art.22 completat prin Legea nr.160 din 27.06.2024, în vigoare 28.06.2024]

 

Articolul 23. Utilizarea mărcii naţionale pentru producţia ecologică

(1) Marca naţională „Agricultura Ecologică – Republica Moldova” pentru producţia ecologică (în continuare – marcă naţională) poate fi utilizată pentru etichetarea, prezentarea şi publicitatea produselor conforme cu prezenta lege, precum şi în scopuri de informare şi educaţionale legate de existenţa şi de publicitatea mărcii.

(2) Marca naţională nu se utilizează pentru produsele în conversie menţionate la art.20 alin.(3) şi nici pentru alimentele prelucrate menţionate la art.20 alin.(6) lit.b) şi c).

(3) Marca naţională este un semn oficial şi aparţine cu drept de proprietate statului.

(4) La etichetarea, prezentarea şi publicitatea produselor conforme cu prezenta lege pot fi utilizate logouri private.

(5) Modelul mărcii naţionale şi normele de utilizare a acesteia se aprobă de către Guvern.

 

Capitolul V

CERTIFICAREA

Articolul 24. Sistemul de certificare

(1) Pentru a introduce pe piaţă orice produs ca fiind „ecologic” ori „în conversie” sau înaintea perioadei de conversie, operatorii şi grupurile de operatori care produc, pregătesc, distribuie sau depozitează produse ecologice ori în conversie, care importă sau exportă astfel de produse sau care introduc astfel de produse pe piaţă îşi înregistrează propria activitate la autoritatea de control. La înregistrare, operatorii sau grupurile de operatori indică organismul de control care le verifică activitatea.

(2) Operatorii care vând produse ecologice preambalate direct consumatorului sau utilizatorului final se scutesc de obligaţia de a deţine un certificat menţionat la art.25 alin.(1), cu condiţia ca aceştia să nu producă, să nu pregătească, să nu depoziteze altfel decât în legătură cu punctul de vânzare sau să nu importe astfel de produse, sau să nu subcontracteze astfel de activităţi unui alt operator.

(3) Dacă operatorii sau grupurile de operatori subcontractează oricare dintre propriile activităţi unor părţi terţe, atât operatorii sau grupurile de operatori, cât şi părţile terţe cărora le-au fost subcontractate activităţile respective se conformează prevederilor alin.(1), cu excepţia cazului în care operatorul sau grupul de operatori declară, în cererea de înregistrare menţionată la alin.(1), că rămâne responsabil în ceea ce priveşte producţia ecologică şi că nu a transferat responsabilitatea respectivă subcontractatului. În astfel de cazuri, organismul de control verifică dacă activităţile subcontractate respectă prezenta lege în contextul controlului pe care îl efectuează la operatori sau grupuri de operatori care şi-au subcontractat activităţile.

(4) Operatorii, grupurile de operatori şi subcontractanţii ţin registre în conformitate cu prezenta lege.

(5) Autoritatea de control publică listele actualizată cu numele şi adresele operatorilor şi ale grupurilor de operatori care şi-au înregistrat activitatea în conformitate cu alin.(1), împreună cu informaţiile referitoare la certificatele furnizate în conformitate cu art.25 alin.(1). În acest sens, autoritatea de control respectă Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

(6) Guvernul aprobă:

a) formatul şi procedura înregistrării menţionate la alin.(1);

b) conţinutul şi modalităţile de publicare a listelor menţionate la alin.(5).

 

Articolul 25. Certificatul

(1) Organismul de control furnizează un certificat oricărui operator sau grup de operatori care şi-a înregistrat propria activitate în conformitate cu art.24 alin.(1) şi care respectă prezenta lege. Certificatul:

a) se eliberează, în mod prioritar, în format electronic;

b) permite cel puţin identificarea operatorului sau a grupului de operatori, specificând categoria de produse vizate de certificat, perioada de valabilitate a acestuia şi incluzând, în cazul grupului de operatori, lista membrilor acestuia;

c) certifică faptul că activitatea înregistrată respectă prezenta lege;

d) se eliberează în conformitate cu modelul aprobat de Guvern.

(2) Fără a aduce atingere alin.(7) sau art.24 alin.(2), operatorii şi grupurile de operatori nu introduc pe piaţă produsele menţionate la art.1 alin.(2) ca fiind produse ecologice sau în conversie decât dacă posedă deja un certificat conform alin.(1).

(3) Un operator sau un grup de operatori nu poate obţine un certificat de la mai multe organisme de control pentru activităţi desfăşurate pe teritoriul Republicii Moldova, în ceea ce priveşte aceeaşi categorie de produse, inclusiv atunci când respectivul operator sau grup de operatori se implică la diferite etape ale producţiei, pregătirii şi distribuţiei.

(4) Membrii unui grup de operatori nu au dreptul de a obţine un certificat individual pentru niciuna dintre activităţile vizate de certificarea grupului de operatori la care aparţin.

(5) Operatorii verifică certificatele operatorilor care le sunt furnizori.

(6) În sensul alin.(1) şi (3), produsele se clasifică în conformitate cu următoarele categorii:

a) plante şi produse vegetale neprelucrate, inclusiv seminţe şi alte materiale de reproducere a plantelor;

b) animale şi produse de origine animală neprelucrate;

c) alge şi produse de acvacultură neprelucrate;

d) produse agricole prelucrate, inclusiv produse de acvacultură, destinate utilizării ca alimente;

e) hrană pentru animale;

f) vin;

g) alte produse enumerate în anexa nr.1.

(7) Operatorii care vând direct consumatorului final produse ecologice neambalate, cu excepţia hranei pentru animale, pot fi scutiţi de obligaţia de a deţine un certificat prevăzut la alin.(2) cu condiţia ca aceştia să nu producă, să nu pregătească, să nu depoziteze altfel decât în legătură cu punctul de vânzare sau să nu importe astfel de produse dintr-o ţară terţă, sau să nu subcontracteze astfel de activităţi unei părţi terţe şi cu condiţia ca:

a) vânzările respective să nu depăşească 5000 kg pe an;

b) vânzările respective să reprezinte o cifră de afaceri anuală pentru produse ecologice neambalate care să nu depăşească 400 de mii de lei; sau

c) costurile potenţiale de certificare ale operatorului să nu depăşească 2% din cifra de afaceri totală pentru produse ecologice neambalate vândute de operatorul respectiv.

(8) Guvernul:

a) poate stabili limite mai stricte pentru operatorii menţionaţi la alin.(7);

b) aprobă procedura de eliberare a certificatului menţionat la alin.(1).

 

Articolul 26. Grupul de operatori

(1) Fiecare grup de operatori:

1) este constituit numai din membri care sunt fermieri sau operatori care produc alge sau animale de acvacultură şi care, în plus, pot fi implicaţi în prelucrarea, pregătirea sau introducerea pe piaţă a alimentelor ori a hranei pentru animale;

2) este constituit numai din membri:

a) al căror cost de certificare individual reprezintă mai mult de 2% din cifra de afaceri a fiecărui membru sau din producţia sa ecologică standard şi a căror cifră de afaceri anuală pentru producţia ecologică nu depăşeşte 500 de mii de lei sau a căror producţie ecologică standard nu depăşeşte 300 de mii de lei pe an; sau

b) care deţin, fiecare în parte, exploataţii de maximum:

– 5 hectare;

– 0,5 hectare în cazul serelor; sau

– 15 hectare, exclusiv în cazul pajiştilor permanente;

3) are personalitate juridică;

4) este constituit numai din membri care desfăşoară activităţi de producţie sau alte eventuale activităţi suplimentare menţionate la pct.1) în proximitate geografică unele faţă de celelalte;

5) instituie un sistem comun de comercializare pentru produsele produse de grup;

6) instituie un sistem de controale interne, care cuprinde un set documentat de activităţi şi proceduri de control şi potrivit căruia o anumită persoană sau un anumit organism este responsabil cu verificarea respectării prezentei legi de către fiecare membru al grupului.

(2) Organismele de control retrag certificatele menţionate la art.25 pentru întregul grup în cazul în care deficienţele ce ţin de structura sau funcţionarea sistemului de controale interne prevăzut la alin.(1) pct.6), inclusiv nedetectarea sau nesoluţionarea nerespectării de către membrii individuali ai grupului de operatori, afectează integritatea produselor ecologice şi în conversie.

(3) Guvernul stabileşte norme specifice privind:

a) responsabilităţile membrilor individuali ai unui grup de operatori;

b) criteriile de determinare a proximităţii geografice menţionate la alin.(1) pct.4), cum ar fi utilizarea comună a instalaţiilor sau a locurilor de desfăşurare a activităţilor;

c) instituirea şi funcţionarea sistemului de controale interne, inclusiv scopul, conţinutul şi frecvenţa controalelor care urmează să fie efectuate, situaţiile şi criteriile de identificare a deficienţelor în structura sau funcţionarea sistemului de controale interne;

d) constituirea şi dimensiunile grupurilor de operatori;

e) documentele şi sistemele de ţinere a evidenţelor, sistemul de trasabilitate internă şi lista operatorilor;

f) schimbul de informaţii între un grup de operatori şi autoritatea competentă sau autorităţile competente, autorităţile de control sau organismele de control.

(4) Plafonul cifrei de afaceri prevăzut la alin.(1) pct.2) lit.a) poate fi modificat prin hotărâre de Guvern.

 

Capitolul VI

SISTEMUL DE CONTROL

Articolul 27. Controalele oficiale efectuate de autoritatea de control

(1) Controalele oficiale asupra operatorilor certificaţi se efectuează de către autoritatea de control în conformitate cu actele normative privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, luându-se în considerare normele din prezentul capitol.

(2) Autoritatea de control:

a) efectuează anual controale oficiale asupra operatorilor pe un eşantion de operatori şi grupuri de operatori stabilit la minimum 5% din numărul total de operatori care au încheiat contracte de prestări servicii cu organismele de control, însoţite de prelevări de probe;

b) efectuează controale oficiale în vederea identificării posibilelor cazuri de încălcare intenţionată, prin practici înşelătoare sau frauduloase, a normelor menţionate în prezenta lege şi în alte acte normative, luând în considerare informaţiile privind aceste cazuri de încălcare furnizate prin diferite mecanisme, precum şi orice alte informaţii care indică posibilitatea producerii unor astfel de cazuri de încălcare.

(3) Controalele oficiale se efectuează fără notificare prealabilă, cu excepţia cazului în care această notificare este necesară şi justificată în mod corespunzător pentru efectuarea controlului oficial. În ceea ce priveşte controalele oficiale la cererea operatorului, autoritatea de control poate decide dacă controlul oficial trebuie efectuat cu sau fără notificare prealabilă. Controalele oficiale cu notificare prealabilă nu împiedică efectuarea de controale oficiale fără notificare prealabilă.

(4) Probele prelevate în cadrul controalelor oficiale sunt analizate, testate şi diagnosticate de laboratoarele desemnate de autoritatea competentă.

(5) Rapoartele privind rezultatele controalelor oficiale ale operatorilor selectaţi în eşantionul fiecărui organism de control se transmit trimestrial autorităţii competente.

(6) Condiţiile specifice suplimentare cu privire la controalele oficiale privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice se stabilesc de către Guvern.

 

Articolul 28. Controalele efectuate de organismele de control

(1) Controalele efectuate de organismele de control pentru verificarea respectării prezentei legi includ, în special:

a) verificarea aplicării de către operatori a măsurilor de precauţie şi preventive, astfel cum sunt menţionate la art.8 alin.(7) şi la art.18, la fiecare etapă a producţiei, pregătirii şi distribuţiei;

b) în cazul în care exploataţia include unităţi de producţie neecologică sau în conversie, verificarea registrelor şi a măsurilor, procedurilor sau mecanismelor instituite în vederea asigurării unei separări clare şi efective între unităţile de producţie ecologică, în conversie şi neecologică, precum şi între produsele respective produse în unităţile respective, a substanţelor şi produselor utilizate pentru unităţile de producţie ecologică, în conversie şi neecologică; o astfel de verificare include controale pe parcelele pentru care o perioadă anterioară a fost recunoscută retroactiv ca parte a perioadei de conversie şi controale în ceea ce priveşte unităţile de producţie neecologică;

c) în cazurile în care produsele ecologice, în conversie şi neecologice sunt colectate simultan de către operatori, sunt preparate ori depozitate în aceeaşi unitate, zonă sau spaţii de preparare sau sunt transportate către alţi operatori ori către alte unităţi, verificarea registrelor şi a măsurilor, procedurilor sau mecanismelor instituite pentru a se asigura că operaţiunile sunt efectuate separat în spaţiu sau în timp, că sunt puse în aplicare măsuri adecvate de asigurare a curăţeniei şi, după caz, măsuri pentru a preveni substituirea produselor, că produsele ecologice şi produsele în conversie sunt identificate în orice moment şi că produsele ecologice, produsele în conversie şi produsele neecologice sunt depozitate, înainte şi după operaţiunile de pregătire, în mod separat, în spaţiu sau în timp, unele de altele, precum şi că s-a asigurat trasabilitatea la centrul de colectare pentru fiecare lot aferent parcelelor de teren individual;

d) verificarea instituirii şi funcţionării sistemului de control intern al grupurilor de operatori;

e) verificarea îndeplinirii cerinţelor pentru scutire şi verificarea produselor vândute de operatorii respectivi, în cazurile în care operatorii sunt scutiţi de obligaţia de înregistrare în conformitate cu art.24 alin.(2) sau de obligaţia de a deţine un certificat în conformitate cu art.25 alin.(7).

(2) Controalele efectuate de organismele de control pentru verificarea conformităţii cu prezenta lege se efectuează periodic asupra tuturor operatorilor şi grupurilor de operatori, în funcţie de riscuri şi cu o frecvenţă determinată, pe parcursul întregului proces, la toate etapele de producţie, pregătire şi distribuţie, în funcţie de probabilitatea nerespectării cerinţelor, care se determină ţinându-se seama de următoarele elemente:

a) tipul, dimensiunea, inclusiv parcelele de teren nou-adăugate, structura operatorilor şi a grupurilor de operatori, precum şi numărul de noi membri care se alătură grupului de operatori;

b) localizarea şi complexitatea activităţilor sau operaţiunilor desfăşurate de operatori şi de grupurile de operatori;

c) durata activităţii operatorilor şi a grupurilor de operatori în procesul de producţie, pregătire şi distribuţie a producţiei ecologice;

d) rezultatele controalelor efectuate în conformitate cu prezentul articol;

e) în cazul grupurilor de operatori – de rezultatele inspecţiilor interne efectuate în conformitate cu procedurile documentate ale sistemului de control intern al acestora;

f) faptul dacă exploataţia include sau nu unităţi de producţie neecologice sau în conversie;

g) tipul, cantitatea şi valoarea produselor şi evoluţia lor de-a lungul timpului;

h) riscul amestecării produselor sau al contaminării cu produse sau substanţe neautorizate;

i) aplicarea de derogări sau exceptări de la norme pentru operatori şi grupuri de operatori;

j) punctele critice pentru nerespectare şi probabilitatea nerespectării la fiecare etapă a producţiei, pregătirii şi distribuţiei;

k) activităţile de subcontractare;

l) faptul dacă operatorii sau grupurile de operatori şi-au schimbat sau nu organismul de control;

m) orice informaţie care ar indica probabilitatea inducerii în eroare a consumatorilor;

n) orice alte informaţii care ar indica nerespectarea prezentei legi.

(3) În orice caz, toţi operatorii şi toate grupurile de operatori, cu excepţia celor menţionaţi la art.24 alin.(2) şi art.25 alin.(7), fac obiectul controlului cel puţin o dată pe an. Controlul include o inspecţie fizică la faţa locului, cu excepţia cazului în care se întrunesc cumulativ următoarele condiţii:

a) controalele anterioare ale operatorului sau ale grupului de operatori în cauză nu au constatat nicio nerespectare care să afecteze integritatea produselor ecologice sau în conversie timp de cel puţin 3 ani consecutivi;

b) operatorul sau grupurile de operatori în cauză au fost evaluaţi pe baza elementelor enumerate la alin.(2), constatându-se o probabilitate mică de nerespectare. În acest caz, perioada dintre două inspecţii fizice la faţa locului nu depăşeşte 24 de luni.

(4) Controalele efectuate de organismele de control:

a) se realizează asigurându-se că un procent minim din toate controalele asupra operatorilor sau grupurilor de operatori se efectuează fără notificare prealabilă;

b) asigură că se efectuează un procent minim de controale suplimentare faţă de cele menţionate la alin.(3);

c) se efectuează prin prelevarea unui număr minim de probe;

d) asigură că un număr minim de operatori membri ai unui grup de operatori sunt controlaţi în legătură cu controlul menţionat la alin.(3).

(5) Eliberarea sau reînnoirea certificatului menţionat la art.25 alin.(1) se bazează pe rezultatele verificării respectării prevederilor legale, conform alin.(1)–(4).

(6) Organismele de control întocmesc un raport pentru fiecare control efectuat pentru a verifica respectarea prezentei legi, care se contrasemnează de către operator sau grupul de operatori.

(7) Guvernul stabileşte:

1) criteriile şi condiţiile specifice pentru efectuarea controalelor menite să asigure trasabilitatea la toate etapele producţiei, pregătirii şi distribuţiei şi respectarea prezentei legi în ceea ce priveşte:

a) verificările documentelor contabile;

b) controalele efectuate la anumite categorii de operatori;

c) după caz, perioada în care urmează să fie efectuate controalele, inclusiv inspecţia fizică la faţa locului, menţionată la alin.(3), şi spaţiile sau zona în care urmează să fie efectuate, precum şi criteriile de determinare a rezultatelor evaluării;

2) elemente suplimentare faţă de cele menţionate la alin.(2);

3) procentul minim din totalitatea controalelor efectuate la operatori sau grupuri de operatori care trebuie efectuate fără notificare prealabilă;

4) procentul minim de controale suplimentare;

5) procentul minim de probe;

6) numărul minim de membri ai unui grup de operatori menţionat la alin.(4) lit.d).

 

Articolul 29. Acţiunile care trebuie întreprinse de operatori şi grupurile de operatori

(1) Suplimentar faţă de obligaţiile prevăzute în actele normative privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, operatorii şi grupurile de operatori:

1) ţin registre de evidenţă pentru a demonstra respectarea prezentei legi;

2) emit toate declaraţiile şi alte comunicări necesare în procesul de control;

3) iau măsuri practice relevante pentru a asigura respectarea prezentei legi;

4) furnizează o declaraţie, care urmează să fie semnată şi actualizată şi care conţine după caz:

a) descrierea completă a unităţii de producţie ecologice sau în conversie şi a activităţilor care urmează să fie desfăşurate în conformitate cu prezenta lege;

b) descrierea măsurilor practice relevante care urmează să fie luate pentru a asigura respectarea prezentei legi;

c) unul dintre următoarele angajamente:

– să informeze, în scris şi fără întârzieri nejustificate, cumpărătorii produselor şi să facă schimb de informaţii relevante cu organismul de control şi, după caz, cu autoritatea de control în cazul în care o suspiciune de nerespectare a fost probată, o suspiciune de nerespectare nu poate fi exclusă sau a fost constatată o nerespectare care afectează integritatea produselor în cauză;

– să accepte transferul dosarului de control, în caz de schimbare a organismului de control sau în cazul retragerii din producţia ecologică, cu păstrarea dosarului de control timp de cel puţin 5 ani de către ultimul organism de control;

– să informeze imediat organismul de control şi autoritatea de control în cazul retragerii din producţia ecologică; şi

– să accepte schimbul de informaţii dintre autorităţile sau organismele respective în cazul în care subcontractanţii sunt verificaţi de organisme de control diferite.

(2) Guvernul aprobă norme speciale privind:

a) măsurile practice relevante pentru asigurarea respectării prezentei legi;

b) declaraţiile şi alte comunicări care sunt necesare în vederea controalelor;

c) ţinerea registrelor de evidenţă pentru a demonstra respectarea prezentei legi.

 

Articolul 30. Acţiuni în caz de nerespectare

(1) Sub rezerva respectării art.19, în cazul în care un organism de control şi/sau autoritatea de control are suspiciuni sau primeşte informaţii probate cu privire la faptul că un operator intenţionează să utilizeze sau să introducă pe piaţă un produs care poate să nu respecte prezenta lege, dar care conţin termeni referitori la producţia ecologică, sau în cazul în care este informat de un operator în legătură cu o suspiciune de nerespectare în conformitate cu art.17, organismul de control şi/sau autoritatea de control:

a) iniţiază imediat o anchetă cu scopul de a verifica respectarea prezentei legi, care trebuie finalizată într-un termen rezonabil, ţinând cont de durabilitatea produsului şi de complexitatea cazului;

b) interzice provizoriu atât introducerea pe piaţă a produselor în cauză ca produse ecologice sau în conversie, cât şi utilizarea lor în producţia ecologică, până la finalizarea anchetei conform lit.a). Înainte de a lua o astfel de decizie, organismul de control şi/sau autoritatea de control oferă operatorului posibilitatea de a prezenta observaţii.

(2) În cazul în care rezultatele anchetei menţionate la alin.(1) lit.a) nu demonstrează nicio nerespectare care să afecteze integritatea produselor ecologice sau în conversie, operatorului i se permite să utilizeze produsele în cauză sau să le introducă pe piaţă ca produse ecologice sau în conversie.

(3) Guvernul va stabili măsurile şi sancţiunile necesare pentru a preveni utilizarea frauduloasă a indicaţiilor menţionate la cap. IV.

(4) Autoritatea competentă aprobă şi pune la dispoziţie un catalog comun de măsuri pentru cazurile de nerespectare suspectată şi de nerespectare constatată, care urmează să fie aplicate inclusiv de organismele de control şi de autoritatea de control.

(5) Guvernul va aproba proceduri pentru a specifica modalităţile uniforme pentru cazurile în care autoritatea de control şi organismul de control trebuie să ia măsuri în legătură cu o nerespectare suspectată sau constatată.

 

Articolul 31. Măsuri în caz de nerespectare

(1) În cazul unei nerespectări care afectează integritatea produselor ecologice sau în conversie pe parcursul oricăreia dintre etapele producţiei, pregătirii şi distribuţiei din cauza utilizării unor produse, substanţe sau tehnici neautorizate ori a amestecării cu produse neecologice, organismul de control sau, după caz, autoritatea de control se asigură că, pe lângă măsurile care trebuie luate în conformitate cu actele normative privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, în etichetarea şi publicitatea întregului lot sau a întregii serii de producţie în cauză nu se face referire la producţia ecologică.

(2) În cazul unei nerespectări grave sau repetate ori continue, organismul de control sau, după caz, autoritatea de control se asigură că, pe lângă măsurile prevăzute la alin.(1) şi cele adoptate în conformitate cu actele normative privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, operatorilor sau grupurilor de operatori în cauză li se interzice, pe o perioadă determinată, comercializarea de produse cu referinţă la producţia ecologică şi, după caz, li se suspendă sau li se retrage certificatul menţionat la art.25.

 

Articolul 32. Schimbul de informaţii

(1) Pe lângă obligaţiile prevăzute în actele normative privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, autoritatea competentă face imediat schimb de informaţii cu alte autorităţi competente dintr-o ţară terţă, precum şi cu Comisia Europeană, cu privire la orice suspiciune de nerespectare care afectează integritatea produselor ecologice sau în conversie. Autoritatea competentă comunică informaţiile respective altor autorităţi competente şi Comisiei Europene prin intermediul unui sistem informaţional care permite schimburi electronice de documente şi informaţii.

(2) În cazul în care se suspectează sau se constată o neconformitate a produselor aflate sub controlul altor organisme de control, organismele de control informează imediat celelalte organisme de control.

(3) Organismele de control fac schimb şi de alte informaţii relevante cu alte organisme de control.

(4) În urma primirii unei solicitări de confirmare a faptului că un produs a fost realizat în conformitate cu prezenta lege, organismele de control şi autoritatea de control fac schimb de informaţii cu autoritatea competentă în privinţa rezultatelor controalelor efectuate.

(5) Autoritatea competentă face schimb de informaţii privind supravegherea organismelor de control cu organismele de acreditare ale organismelor de control.

(6) Autoritatea competentă ia măsuri şi instituie proceduri documentate pentru a se asigura că informaţiile privind rezultatele controalelor sunt comunicate Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură pentru a fi utilizate în contextul realizării atribuţiilor prevăzute de Legea nr.71/2023 cu privire la subvenţionarea în agricultură şi mediul rural şi de actele normative de punere în aplicare a acesteia.

(7) Autoritatea de control informează autoritatea competentă cu privire la orice caz de suspectare sau constatare a nerespectării prezentei legi, care afectează integritatea produselor ecologice sau în conversie, inclusiv în ceea ce priveşte produsele aflate sub controlul organismelor de control.

(8) Informaţiile care trebuie furnizate de către autoritatea competentă, autoritatea de control şi organismele de control şi procedurile conform cărora se furnizează aceste informaţii, inclusiv funcţionalităţile sistemului informaţional menţionat la alin.(1), se stabilesc de către Guvern.

 

Capitolul VII

EXPORTUL ŞI IMPORTUL DE PRODUSE ECOLOGICE

ŞI DE PRODUSE ÎN CONVERSIE

Articolul 33. Exportul de produse ecologice şi de produse în conversie

(1) Un produs poate fi exportat ca produs ecologic sau ca produs în conversie dacă se întrunesc cumulativ următoarele condiţii:

a) produsul este unul dintre cele menţionate la art.1 alin.(2);

b) produsul respectă prevederile cap. II-IV, iar organismele de control au controlat toţi operatorii şi au furnizat tuturor operatorilor, grupurilor de operatori şi exportatorilor certificatul de inspecţie;

c) operatorii pot furniza în orice moment importatorilor din ţara în care se exportă produsul ecologic sau în conversie informaţii ce permit identificarea operatorilor care sunt furnizorii lor şi a organismelor de control ale acestor furnizori, pentru a asigura trasabilitatea produsului în cauză. Aceste informaţii se pun, de asemenea, la dispoziţia organismelor de control ale importatorilor.

(2) Verificarea certificatului de inspecţie pentru exportul produselor ecologice sau în conversie menţionate la alin.(1) se efectuează de către inspectorii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor la posturile de inspecţie la frontieră.

(3) Operatorul depune o declaraţie pe propria răspundere privind conformitatea lotului de marfă cu datele din certificatul de inspecţie.

(4) Fără a aduce atingere prevederilor actelor normative de ordin general cu privire la exportul bunurilor, procedura şi condiţiile specifice privind exportul produselor ecologice sau în conversie se aprobă de către Guvern.

 

Articolul 34. Importul de produse ecologice şi de produse în conversie

(1) Produsele ecologice sau în conversie care provin dintr-o ţară membră a Uniunii Europene sau dintr-o ţară terţă pot fi importate în vederea comercializării în Republica Moldova dacă deţin un certificat de inspecţie furnizat de către o autoritate competentă, o autoritate de control sau de către un organism de control ori dacă ţara terţă este recunoscută de Comisia Europeană.

(2) Fără a aduce atingere prevederilor actelor normative de ordin general cu privire la importul bunurilor, procedura şi condiţiile specifice privind importul produselor ecologice sau în conversie se aprobă de către Guvern.

(3) Respectarea condiţiilor specifice, aprobate în conformitate cu alin.(2), pentru importul de produse ecologice şi de produse în conversie în Republica Moldova se verifică la posturile de inspecţie la frontieră sau la alte puncte de control. Frecvenţa controalelor fizice ale produselor importate se stabileşte în funcţie de probabilitatea nerespectării cerinţelor prezentei legi.

[Art.34 completat prin Legea nr.160 din 27.06.2024, în vigoare 28.06.2024]

 

Capitolul VIII

RECUNOAŞTEREA ŞI SUPRAVEGHEREA

ORGANISMELOR DE CONTROL

Articolul 35. Recunoaşterea organismelor de control

(1) Recunoaşterea, restrângerea, extinderea, suspendarea şi retragerea recunoaşterii organismelor de control acreditate se efectuează prin ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare.

(2) În scopul recunoaşterii organismelor de control, autoritatea competentă instituie o comisie de recunoaştere a organismelor de control, care activează în baza regulamentului aprobat prin ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare.

(3) Condiţiile de recunoaştere, restrângere, extindere, suspendare şi retragere a recunoaşterii organismelor de control, precum şi atribuţiile organismelor de control recunoscute se aprobă de către Guvern.

[Art.35 completat prin Legea nr.160 din 27.06.2024, în vigoare 28.06.2024]

 

Articolul 36. Supravegherea organismelor de control

(1) Supravegherea organismelor de control se efectuează de către autoritatea competentă şi are ca obiectiv evaluarea eficienţei activităţii organismelor de control recunoscute.

(2) Condiţiile şi procedura de supraveghere a organismelor de control se reglementează prin regulament aprobat de Guvern.

 

Capitolul IX

POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL

PRODUCŢIEI ECOLOGICE

Articolul 37. Competenţele Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare:

a) elaborează documente de politici în domeniul producţiei ecologice agroalimentare şi asigură monitorizarea implementării acestora;

b) recunoaşte organismele de control şi supraveghează activitatea acestora;

c) ţine şi actualizează lista organismelor de control recunoscute pentru efectuarea inspecţiei şi certificării producţiei ecologice pe teritoriul Republicii Moldova şi o publică pe pagina sa web oficială, împreună cu certificatele furnizate operatorilor şi grupurilor de operatori;

d) asigură comunicarea cu Centrul Naţional de Acreditare (MOLDAC) sau cu un alt organism de acreditare din Uniunea Europeană semnatar al acordului de recunoaştere multilaterală a acreditării europene EA-MLA, sau cu un alt un organism de acreditare din afara Uniunii Europene care a semnat un acord multilateral de recunoaştere sub auspiciile Forumului Internaţional de Acreditare;

e) gestionează marca naţională „Agricultura Ecologică – Republica Moldova”;

f) organizează programe de informare şi de pregătire cu părţile interesate în vederea promovării agriculturii ecologice;

g) participă la cooperarea internaţională în domeniul producţiei ecologice;

h) asigură transmiterea către Comisia Europeană a informaţiilor privind agricultura ecologică, precum şi a oricăror altor informaţii solicitate;

i) acordă derogări de la unele norme de producţie ecologică în modul stabilit de Guvern;

j) desemnează laboratoarele oficiale în vederea efectuării de analize, teste şi diagnosticări de laborator pe probe prelevate în cursul controalelor oficiale;

k) aprobă listele produselor şi substanţelor permise pentru utilizare în producţia ecologică, în modul stabilit de Guvern;

l) exercită alte atribuţii prevăzute de actele normative în domeniul producţiei ecologice şi etichetării produselor ecologice.

[Art.37 modificat prin Legea nr.160 din 27.06.2024, în vigoare 28.06.2024]

 

Articolul 38. Competenţele Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor este autoritatea de control în domeniul producţiei ecologice şi etichetării produselor ecologice, care:

a) implementează politica statului în domeniul orientat spre garantarea siguranţei şi a calităţii producţiei ecologice;

b) efectuează controale oficiale, inclusiv prelevări de probe, la operatorii înregistraţi în agricultura ecologică, în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative;

c) ţine şi administrează bazele de date şi sistemele informaţionale în domeniul producţiei ecologice;

d) ţine, actualizează şi face publică lista operatorilor şi grupurilor de operatori din domeniul producţiei ecologice;

e) prezintă rapoarte autorităţii competente, trimestrial sau la cerere;

f) examinează notificările şi petiţiile cu privire la încălcarea prevederilor prezentei legi şi ale altor acte normative din domeniul producţiei ecologice;

g) acordă derogări de la unele norme de producţie ecologică, în modul stabilit de Guvern;

h) exercită şi alte atribuţii prevăzute de actele normative în domeniul producţiei ecologice şi etichetării produselor ecologice.

 

Articolul 39. Stimularea agriculturii ecologice

(1) Susţinerea promovării şi dezvoltării agriculturii ecologice se efectuează prin acordarea de subvenţii din Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural.

(2) Mărimea şi modul de acordare a subvenţiilor se stabilesc de către Guvern.

 

Articolul 40. Derogări de la normele de producţie ecologică

(1) În scopul obţinerii produselor ecologice, autoritatea competentă sau, după caz, autoritatea de control poate acorda derogări de la normele de producţie ecologică, cu respectarea obiectivelor şi principiilor stabilite de prezenta lege.

(2) Condiţiile şi procedura de acordare a derogărilor se aprobă de către Guvern.

(3) Până la data de 30 iunie a fiecărui an, autoritatea de control pune la dispoziţia autorităţii competente informaţia privind derogările acordate.

 

Articolul 41. Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi

Încălcarea prezentei legi şi a actelor normative de punere în aplicare a acesteia atrage după sine răspunderea civilă, contravenţională sau penală în conformitate cu legislaţia.

 

Capitolul X

DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

Articolul 42. Dispoziţii tranzitorii

(1) Produsele menţionate la art.1 din prezenta lege care au fost produse ca produse ecologice sau ca produse în conversie înainte de data de 1 iulie 2024 pot fi supuse procedurilor de inspecţie şi certificare, reglementate în conformitate cu Legea nr.115/2005 cu privire la producţia agroalimentară ecologică, până la data de 31 decembrie 2024 şi pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor, cu condiţia ca întreaga cantitate a produselor respective să fie declarată autorităţii de control în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Procedurile de examinare a cererilor de acreditare depuse până la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor desfăşura şi finaliza în baza prevederilor actelor normative în vigoare până la data de 1 iulie 2024.

(3) Autorizaţiile acordate organismelor de inspecţie şi certificare în temeiul Legii nr.115/2005 cu privire la producţia agroalimentară ecologică expiră la împlinirea termenului de valabilitate a certificatului respectiv emis de autoritatea competentă, dar nu mai târziu de data de 1 iulie 2025.

(4) Centrul Naţional de Acreditare (MOLDAC) va reevalua, la cerere, organismele de inspecţie şi certificare, în scopul modificării criteriilor de acreditare, prin evaluarea acestora privind conformitatea cu criteriile de acreditare ce rezultă din prezenta lege şi actele normative de punere în aplicare a acesteia, dar nu mai târziu de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de autorizare emis de autoritatea competentă în temeiul Legii nr.115/2005 cu privire la producţia agroalimentară ecologică şi, în orice caz, nu mai târziu de data de 1 iulie 2025.

(5) Certificatele emise de către organismele de inspecţie şi certificare în temeiul Legii nr.115/2005 cu privire la producţia agroalimentară ecologică sunt valabile până la emiterea certificatelor în rezultatul controlului anual efectuat în conformitate cu prezenta lege, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2025.

(6) La data de 31 decembrie 2036, derogările de la normele de producţie ecologică acordate în temeiul art.40 încetează.

[Art.42 în redacţia Legii nr.160 din 27.06.2024, în vigoare 28.06.2024]

 

Articolul 43. Dispoziţii finale

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 iulie 2024.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.115/2005 cu privire la producţia agroalimentară ecologică (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.96–98, art.242), cu modificările ulterioare.

(3) În termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, Guvernul:

a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege şi va asigura elaborarea şi adoptarea actelor normative necesare pentru punerea în aplicare a acesteia.

 

 

 

Anexa nr.1

 

Produse strâns legate de agricultură

 

1. Drojdie utilizată ca aliment sau hrană pentru animale.

2. Maté, porumb dulce, frunze de viţă, miezuri de palmier, muguri de hamei şi alte părţi comestibile ale plantelor şi produse obţinute din acestea.

3. Sare de mare şi alte tipuri de sare utilizate pentru alimente şi hrana pentru animale.

4. Gogoşi de viermi de mătase de pe care se pot depăna fire.

5. Gume şi răşini naturale.

6. Ceară de albine.

7. Uleiuri esenţiale.

8. Dopuri de plută naturală, neaglomerate şi fără lianţi.

9. Bumbac necardat şi nepieptănat.

10. Lână necardată şi nepieptănată.

11. Piei brute şi piei netratate.

12. Preparate tradiţionale din plante pe bază de plante.|

 

 

Anexa nr.2

 

Termeni referitori la producţia ecologică