L E G E

privind reabilitarea victimelor represiunilor politice*

nr. 1225-XII  din  08.12.1992

Republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.241-246/746 din 10.12.2010

Republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.133-134/656 din 02.12.1999

Monitorul Parlamentului Republicii Moldova nr.12/363 din 1992

* * *

C U P R I N S

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Noţiunea de represiune politică

Articolul 2. Victimele represiunilor politice

Articolul 3. Principiile reabilitării

Articolul 4. Persoanele care nu pot fi reabilitate

Capitolul II

PROCEDURA REABILITĂRII

Articolul 5. Cererea de reabilitare

Articolul 5¹. Examinarea cauzelor de reabilitare de către Ministerul Afacerilor Interne

Articolul 5². Examinarea cauzelor de reabilitare de către Procuratura Generală

Articolul 5³. Examinarea cauzelor de reabilitare de către instanţele judecătoreşti

Articolul 6. Stabilirea pe cale judiciară a faptului represiunii politice

Articolul 7. Examinarea materialelor şi a dosarelor fără cereri de reabilitare

Articolul 8. Drepturi pentru persoanele reabilitate anterior

Articolul 9. Materialele represiunilor politice

Capitolul III

REINTEGRAREA ÎN DREPTURILE POLITICE,

SOCIALE, CIVILE ŞI PATRIMONIALE

Articolul 10. Reintegrarea în drepturi a persoanelor supuse represiunilor

Articolul 11. Dreptul la locul de trai al persoanelor supuse represiunilor

Articolul 12. Restituirea bunurilor, recuperarea valorii acestora prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice

Articolul 12¹. Modul de examinare a cererilor de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora

Articolul 13. Compensaţii pentru persoanele supuse represiunilor

Articolul 14. Dreptul la compensaţie în cazul decesului de pe urma represiunilor politice

Articolul 15.Abrogat

Articolul 16. Calcularea vechimii în muncă la privatizare

Articolul 17. Restabilirea vechimii în muncă a persoanelor concediate nelegitim din serviciu sau exmatriculate din instituţiile de învăţămînt

Capitolul IV

ÎNLESNIRI PENTRU PERSOANELE REABILITATE

Articolul 18. Acordarea indemnizaţiilor unice

Articolul 19. Scutirea taxei de timbru

Articolul 20. Dreptul la pensie sau la alocaţie socială de stat

Articolul 21. Înlesniri sociale

Capitolul V

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 22. Publicitatea în domeniul reabilitării politice

Articolul 23. Răspunderea penală pentru participare la represiuni politice

Articolul 24. Retragerea privilegiilor persoanelor care au participat la represiuni politice

Începînd cu 7 noiembrie 1917, pe teritoriul actualei Republici Moldova, mai întîi în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, iar începînd cu 28 iunie 1940 şi în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, organele de stat în perioada regimului totalitar au săvîrşit un şir de represiuni politice în masă.

În procesul judecării cauzelor, în perioada regimului totalitar, organele de stat administrative, juridice şi extrajudiciare (VCK, GPU – OGPU, NKVD, MGB, KGB, procuraturile şi colegiile lor, “dvoiki”, “troiki”, “consfătuiri speciale”, alte organe cu funcţii analoage) au încălcat grav drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Parlamentul, condamnînd în mod hotărît represiunile politice săvîrşite de organele de stat administrative, judiciare şi extrajudiciare în perioada regimului totalitar şi încălcarea gravă de către aceste organe a normelor de drept şi morale, şi în scopul reabilitării victimelor represiunilor, reintegrării lor în drepturile politice, sociale şi cetăţeneşti, compensării pagubelor materiale pricinuite, precum şi lichidării altor consecinţe ale samavolniciei regimului totalitar, adoptă prezenta lege.

 Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Noţiunea de represiune politică

Represiune politică se consideră curmarea de vieţi omeneşti, măsurile de constrîngere întreprinse de către stat faţă de cetăţeni din motive politice, naţionale, religioase sau sociale sub formă de privaţiune de libertate, deportare, exilare, trimitere la muncă silnică în condiţii de limitare a libertăţii, expulzare din ţară şi lipsire de cetăţenie, expropriere, internare forţată în instituţii de psihiatrie, sub altă formă de limitare a drepturilor şi libertăţilor persoanelor declarate periculoase din punct de vedere social pentru stat sau pentru regimul politic, realizate în baza deciziilor organelor administrative, judiciare şi extrajudiciare.

Articolul 2. Victimele represiunilor politice

Victime ale represiunilor politice se consideră:

persoanele care au avut de suferit de pe urma represiunilor politice arătate în articolul 1;

persoanele asupra cărora au fost adoptate decizii de represiune politică, dar care au reuşit să evite represiunile directe, inclusiv prin refugiu peste hotarele republicii;

membrii familiei persoanelor supuse represiunilor, inclusiv copiii care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele, persoanele care au fost impuse sau nevoite să-şi urmeze părinţii, rudele, tutorii în exil ori la locul de deţinere specială, sau rămase fără îngrijirea acestora, precum şi copiii persoanelor executate în urma represiunilor politice.

Comitetele executive şi primăriile municipale eliberează legitimaţii respective victimelor represiunilor politice în localitatea unde au domiciliu stabil.

Articolul 3. Principiile reabilitării

Sînt declarate nevinovate şi urmează a fi reabilitate în faţa societăţii şi reintegrate în drepturi, indiferent de locul lor de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 şi 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice pe teritoriul actualei Republici Moldova, precum şi cetăţenii Republicii Moldova, supuşi represiunilor politice pe teritoriul altui stat:

a) supuse represiunilor în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extrajudiciare (VCK, GPU – OGPU, NKVD, MGB, KGB, procuraturile şi colegiile lor, "dvoiki", "troiki", "consfătuiri speciale", alte organe de stat cu funcţii analoage) pentru "activitate contrarevoluţionară", "trădare de patrie", "răspîndirea unor scorniri calomnioase ce discreditează orînduirea sovietică de stat şi obştească", pentru alte "crime de stat", pentru "încălcarea legilor şi regulilor cu privire la separarea bisericii de stat şi a şcolii de biserică", "atentarea sub formă de îndeplinire a ritualurilor religioase la persoana şi la drepturile cetăţenilor";

b) condamnate pentru neachitarea impozitelor sau neîndeplinirea planului de predare a pîinii la stat în temeiul art.58, 58-1, 58-2 din Codul penal al R.S.S. Ucrainene (redacţia anului 1927);

c) internate în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extrajudiciare în instituţii de psihiatrie la tratament forţat, din motive politice, naţionale, religioase sau sociale;

d) expropriate, deportate sau expulzate din R.A.S.S. Moldovenească şi R.S.S. Moldovenească în baza deciziilor organelor administrative sub pretextul luptei cu culacii, cu adversarii colectivizării sau aşa-numiţii bandiţi şi cu familiile lor, precum şi motive de acuzare de colaborare cu "regimul burghezo-moşieresc de ocupaţie";

e) supuse la muncă forţată în condiţii de limitare a libertăţii, inclusiv în coloanele de muncă ale NKVD-ului şi în batalioanele disciplinare;

f) internate în lagărele de concentrare sau de filtrare, condamnate la privaţiune de libertate, exilate sau trimise la muncă silnică în condiţii de limitare a libertăţii, pentru participare prin mobilizare la cel de-al doilea război mondial;

g) condamnate sau executate pentru eschivare, din motive politice sau religioase, de la înrolare în rîndurile armatei roşii;

h) concediate din serviciu sau exmatriculate din instituţii de învăţămînt din motive politice, naţionale, religioase sau sociale;

i) condamnate pentru participarea la manifestaţiile publice pentru obţinerea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova sau în privinţa cărora, pentru aceleaşi acţiuni, au fost intentate dosare penale şi apoi clasate fără temei de reabilitare, dacă aceste persoane nu au comis infracţiuni de drept comun.

Articolul 4. Persoanele care nu pot fi reabilitate

Nu pot fi reabilitate persoanele care au fost condamnate legitim pentru săvîrşirea crimelor de genocid, contra păcii, umanităţii sau pentru săvîrşirea infracţiunilor de drept comun, precum şi persoanele recunoscute vinovate de falsificarea dosarelor penale în această perioadă sau care au participat nemijlocit la represiuni politice, chiar dacă ele înseşi au fost ulterior supuse represiunilor.

 Capitolul II

PROCEDURA REABILITĂRII

Articolul 5. Cererea de reabilitare

Cererea de reabilitare se depune de către persoana supusă represiunilor ori de către alte persoane fizice sau juridice:

la Ministerul Afacerilor Interne, în privinţa persoanelor indicate la articolul 3 literele d) şi e);

la Procuratura Generală, în privinţa persoanelor indicate la articolul 3 literele a), b), c), f), g) şi i);

la judecătoria raională, municipală (de sector), în privinţa persoanelor indicate la articolul 3 litera h).

Cererile de reabilitare se examinează în termen de trei luni de la data depunerii lor.

Articolul 5¹. Examinarea cauzelor de reabilitare de către Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor Interne, la cerere sau din oficiu, examinează cauza de reabilitare, stabileşte faptul deportării, expulzării, exproprierii, trimiterii la muncă silnică în condiţii de limitare a libertăţii ori altor forme de limitare a drepturilor şi libertăţilor persoanelor în baza deciziilor organelor administrative, formulează o concluzie privind reabilitarea şi eliberează certificatul respectiv.

Decizia Ministerului Afacerilor Interne de a refuza reabilitarea poate fi atacată în instanţa judecătorească.

Articolul 5². Examinarea cauzelor de reabilitare de către Procuratura Generală

Procuratura Generală, la cerere sau din oficiu, constată şi verifică dosarele, asupra cărora au fost luate hotărîri ale organelor judiciare şi extrajudiciare referitor la persoanele indicate la articolul 3 din prezenta lege, în modul stabilit prin ordinul Procurorului General.

În baza studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărîri ale organelor extrajudiciare, Procuratura Generală formulează o concluzie privind reabilitarea şi eliberează certificatul respectiv.

Decizia Procuraturii Generale de a refuza reabilitarea în cazurile prevăzute la alineatul 2 al prezentului articol poate fi atacată în instanţa judecătorească competentă.

Ca rezultat al studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărîri ale organelor judiciare, Procuratura Generală face recurs în anularea lor sau ia decizie privind refuzul reabilitării.

Articolul 5³. Examinarea cauzelor de reabilitare de către instanţele judecătoreşti

Recursurile împotriva deciziilor Ministerului Afacerilor Interne şi Procuraturii Generale privind refuzul reabilitării prevăzute la articolul 5¹ alineatul 2 şi articolul 5² alineatul 3 din prezenta lege se examinează de către Curtea Supremă de Justiţie în modul prevăzut la articolul 348 din Codul de procedură penală.

Recursurile în anulare sau deciziile Procuraturii Generale privind refuzul reabilitării prevăzute la articolul 5² alineatul 4 din prezenta lege se examinează de către Curtea Supremă de Justiţie în modul stabilit de Codul de procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare.

Ca rezultat al examinării cauzei de reabilitare instanţa judecătorească eliberează certificatul respectiv.

Articolul 6. Stabilirea pe cale judiciară a faptului represiunii politice

În cazul în care materialele de arhivă privind represiunile politice nu s-au păstrat în urma expirării termenului de prescripţie sau din alte cauze, stabilirea faptului represiunii politice se face pe cale judiciară.

Articolul 7. Examinarea materialelor şi a dosarelor fără cereri de reabilitare

Organele de stat care se ocupă nemijlocit de reabilitare cu dreptul de a adopta decizii în problema dată sînt obligate să examineze toate dosarele, inclusiv asupra cărora nu au fost depuse cereri de reabilitare.

Articolul 8. Drepturi pentru persoanele reabilitate anterior

Deciziile de reabilitare adoptate de către organele de stat de resort pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi sînt valabile şi după punerea ei în aplicare.

Persoanele reabilitate anterior beneficiază de toate drepturile prevăzute de prezenta lege.

Articolul 9. Materialele represiunilor politice

Persoanele reabilitate, iar în cazul morţii lor, rudele acestora pot lua cunoştinţă de materialele în a căror bază au fost supuse represiunilor.

Persoanele reabilitate şi moştenitorii lor sînt în drept să obţină manuscrisele, fotografiile şi documentele personale ce s-au păstrat.

La cererea persoanelor sau a organizaţiilor obşteşti interesate, organele de stat corespunzătoare sînt obligate să comunice acestora timpul, cauza morţii şi locul înmormîntării persoanei reabilitate.

 Capitolul III

REINTEGRAREA ÎN DREPTURILE POLITICE,

SOCIALE, CIVILE ŞI PATRIMONIALE

Articolul 10. Reintegrarea în drepturi a persoanelor supuse represiunilor

Persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate sînt reintegrate în drepturile politice, sociale şi civile, pierdute de acestea în legătură cu represiunile politice.

Se abrogă deciziile cu privire la retragerea decoraţiilor de stat, ridicarea titlurilor ştiinţifice, gradelor militare, titlurilor speciale şi onorifice, lipsirea de pensii şi privarea de alte drepturi.

Articolul 11. Dreptul la locul de trai al persoanelor supuse represiunilor

Se recunoaşte dreptul persoanelor supuse represiunilor şi ulterior reabilitate de a domicilia în localităţile în care au trăit pînă la represiune. Acest drept se recunoaşte şi pentru membrii familiei lor, precum şi pentru rudele care au trăit împreună cu ele.

Articolul 12. Restituirea bunurilor, recuperarea valorii acestora prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice

Cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi li se restituie, la cererea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor.

Nu se restituie terenurile, pădurile, plantaţiile multianuale, obiectivele scoase din circuitul civil, precum şi alte bunuri confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie din considerente ce nu au legătură cu represiunile politice.

În cazul în care bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie în legătură cu represiunile politice nu pot fi restituite, valoarea acestora se recuperează prin achitarea de compensaţii, în baza cererii depuse de persoanele reabilitate sau de moştenitorii acestora.

Cu acordul persoanelor supuse represiunilor politice şi ulterior reabilitate sau al moştenitorilor acestora, restituirea în natură a caselor de locuit poate fi înlocuită prin recuperarea valorii lor, evaluate prin aplicarea preţurilor de piaţă în vigoare la data satisfacerii cererii, sau prin acordarea, în mod prioritar, a unui spaţiu locativ amenajat.

Persoanele care urmează a fi evacuate din casele restituite sînt asigurate cu spaţiu locativ peste rînd, la momentul evacuării, de către autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Cheltuielile legate de asigurarea cu spaţiu locativ se efectuează din contul şi în limita bugetelor raionale, bugetelor municipiilor Chişinău şi Bălţi, bugetului unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, precum şi din contul bugetului de stat.

Restituirea bunurilor, recuperarea valorii bunurilor ce nu pot fi restituite se efectuează, în baza cererii, din contul bugetului de stat, prin transferuri către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi către bugetul municipiului Bălţi. Cererile de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora se examinează de către comisiile special create în acest scop. Modul de recuperare a valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice se aprobă de către Guvern.

În cazul în care bunurile nu s-au păstrat sau nu pot fi restituite în natură, fiind privatizate în condiţiile legii, se recuperează valoarea lor în formă de compensaţie bănească sau de valori materiale, luîndu-se ca bază preţurile de piaţă în vigoare la data examinării cererii.

În cazul cînd valoarea bunurilor nu depăşeşte suma de 200 mii lei, plata compensaţiei poate fi eşalonată pe o perioadă de pînă la 3 ani, iar în cazul cînd valoarea bunurilor depăşeşte suma de 200 mii lei – pe o perioadă de pînă la 5 ani.

Valoarea bunurilor se determină în felul următor:

a) bunurile imobiliare se evaluează în baza calculelor efectuate de organul cadastral teritorial, conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii;

b) costul animalelor domestice, al păsărilor, al produselor agricole, al altor bunuri se stabileşte conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii.

[Art.12 modificat prin Legea nr.80 din 05.05.2017, în vigoare 26.05.2017]

[Art.12 modificat prin Legea nr.173 din 11.07.2012, în vigoare 28.09.2012]