L E G E A

regnului animal

nr. 439-XIII  din  27.04.95

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.62-63/688 din 09.11.1995

* * *

C U P R I N S

Titlul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul de acţiune a legii

Articolul 2. Definiţia termenilor speciali

Articolul 3. Proprietatea publică asupra regnului animal

Articolul 4. Administrarea de stat în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal

Articolul 5. Competenţa Guvernului şi a autorităţilor administraţiei publice locale

Articolul 6. Competenţa autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător

Articolul 7. Cerinţele principale privind protecţia şi folosirea resurselor regnului animal

Articolul 8. Participarea organizaţiilor social-politice şi obşteşti la realizarea măsurilor de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal

Articolul 9. Participarea cetăţenilor la realizarea măsurilor de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal

Articolul 10. Coordonarea activităţii de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal

Titlul II

PROTECŢIA REGNULUI ANIMAL

Articolul 11. Măsurile de asigurare a protecţiei regnului animal

Articolul 12. Protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor

Articolul 13. Coordonarea privind amplasamentele obiectivelor care afectează starea regnului animal

Articolul 14. Prevenirea pieirii animalelor la efectuarea unor procese de producţie

Articolul 15. Protecţia animalelor pe teritoriul fondului de arii naturale protejate de stat

Articolul 16. Protecţia speciilor de animale rare, periclitate şi vulnerabile

Articolul 17. Colecţiile de animale din fauna sălbatică

Articolul 18. Protecţia animalelor în cazul aplicării chimicatelor în economia naţională

Articolul 19. Importul, exportul, reexportul, tranzitul, strămutarea, aclimatizarea şi încrucişarea animalelor

Articolul 20. Restricţii la drepturile beneficiarilor şi stabilirea obligaţiunilor acestora privind folosinţa obiectelor naturale în scopul protecţiei regnului animal

Titlul III

FOLOSIREA RESURSELOR REGNULUI ANIMAL

Articolul 21. Beneficiarii regnului animal

Articolul 22. Modalităţile de folosire a resurselor regnului animal

Articolul 23. Vînătoarea sportivă şi de amatori

Articolul 24. Pescuitul industrial

Articolul 25. Pescuitul sportiv şi de amatori

Articolul 26. Dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului

Articolul 27. Folosirea resurselor regnului animal în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice

Articolul 28. Recoltarea şi valorificarea produselor animaliere

Articolul 29. Reglementarea efectivului de animale

Articolul 30. Restricţii la drepturile beneficiarilor regnului animal

Articolul 31. Obligaţiunile beneficiarilor regnului animal

Articolul 32. Temeiurile sistării dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal

Articolul 33. Modul de sistare a dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal

Titlul IV

EVIDENŢA DE STAT ŞI CADASTRUL DE STAT

AL REGNULUI ANIMAL

Articolul 34. Evidenţa de stat a resurselor regnului animal

Articolul 35. Cadastrul de stat al regnului animal

Titlul V

CONTROLUL ASUPRA PROTECŢIEI ŞI FOLOSIRII

RESURSELOR REGNULUI ANIMAL

Articolul 36. Sarcinile controlului de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal

Articolul 37. Organele care exercită controlul de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal

Articolul 38. Drepturile organelor de stat de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal

Articolul 39. Controlul departamental asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal

Titlul VI

RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI CU PRIVIRE

LA PROTECŢIA ŞI FOLOSIREA RESURSELOR REGNULUI ANIMAL

Articolul 40. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal

Articolul 41. Repararea pagubelor cauzate prin încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal

Articolul 42. Plata pentru utilizarea substanţelor toxice cu efecte dăunătoare asupra regnului animal

Articolul 43. Soluţionarea litigiilor cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal

Titlul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 44. Intrarea în vigoare

Articolul 45. Dispoziţii tranzitorii

Articolul 46. Îndatoririle Guvernului

Articolul 47. Abrogări

Articolul 48. Anexe la prezenta lege

Anexa nr.1 Regulamentul gospodăriei cinegetice

Anexa nr.2 Regulamentul cu privire la protecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în bazinele piscicole din republică

Anexa nr.3 Lista speciilor faunistice incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi taxele de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, pescuit, dobîndire, colectare, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire

Anexa nr.4 Lista speciilor şi grupelor sistematice faunistice relativ rare (monumente ale naturii) protejate de stat şi taxele de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, pescuit, dobîndire, colectare, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire

Anexa nr.5 Taxe de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin pescuit, colectare, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire a peştilor, altor organisme acvatice în bazinele piscicole din republică.

Anexa nr.6 Taxe de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, dobîndire, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire a animalelor de vînat din republică

Notă: În tot cuprinsul legii, textul "colecţie zoologică" se substituie cu textul "colecţie de animale din fauna sălbatică" conform Legii nr.461-XV din 20.11.2003, în vigoare 01.01.2004

Notă: În cuprinsul legii şi în anexe, se substituie sintagma "Departamentul Protecţiei Mediului Înconjurător" prin textul "autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător"; sintagma "Asociaţia de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva" prin cuvintele "autoritatea silvică centrală" (cu excepţia pct.89 din anexa nr.1); sintagma "Inspecţia de Stat a Calităţii Mediului" prin sintagma "Inspectoratul Ecologic de Stat" (cu excepţia pct.83 lit.f) din anexa nr.1) conform Legii nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.112001

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Lumea animală, ca un component de bază al biocenozelor naturale, joacă un rol important în menţinerea echilibrului ecologic. Un şir de specii de animale servesc drept surse pentru obţinerea unor materii prime industriale, medicinale, produselor alimentare şi altor valori materiale, necesare pentru satisfacerea cerinţelor populaţiei şi ale economiei naţionale, alte specii sînt utilizate în scopuri ştiinţifice, cultural-educative şi estetice.

Prezenta lege constituie cadrul juridic pentru asigurarea protecţiei eficiente şi folosirii raţionale a resurselor regnului animal.

 Titlul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul de acţiune a legii

(1) Prezenta lege reglementează relaţiile în domeniul protecţiei şi folosirii animalelor sălbatice (mamifere, păsări, reptile, amfibii, peşti, insecte, crustacee, moluşte etc.), denumite în continuare animale care vieţuiesc în mod natural pe uscat, în apă, în atmosferă sau în sol populează permanent sau temporar teritoriul republicii.

(2) Relaţiile în domeniul protecţiei şi folosirii animalelor domestice, precum şi a animalelor sălbatice întreţinute în captivitate sau semicaptivitate în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice, sînt reglementate de legislaţia respectivă.

Articolul 2. Definiţia termenilor speciali

În sensul prezentei legi se definesc:

animale rare, periclitate şi vulnerabile – specii de animale care sînt în pericol de dispariţie şi se întîlnesc într-un număr de indivizi insuficient pentru restabilirea şi automenţinerea populaţiei în condiţii naturale;

biocenoză – sistem biologic care reprezintă o totalitate de populaţii ale diferitelor specii de animale, plante şi microorganisme care populează anumite biotopuri;

biotop – teritoriu de viaţă limitat, cu condiţii ecologice relativ similare, populat de o biocenoză caracteristică;

colecţii de animale din fauna sălbatică – serii de animale vii sau împăiate şi preparate, adunate, dispuse şi păstrate în grădini zoologice sau muzee, care reprezintă valori ştiinţifice, artistice etc.;

echilibru ecologic – ansamblu de stări ale unui ecosistem, a cărui dinamică asigură stabilitatea structurii şi funcţiilor acestuia;

fondul ariilor naturale protejate de stat – terenuri reprezentative cu valoare ştiinţifică, istorică, estetică, cultural-educativă în care vieţuiesc animale şi plante rare şi valoroase şi comunităţile lor;

habitat – loc sau tip de loc în care un organism sau o populaţie există în mod natural;

produse ale activităţii vitale a animalelor – bunuri rezultate din activitatea vitală a animalelor fără ca acestea din urmă să fie scoase din mediul natural;

proprietate utilă a animalelor – trăsătură care caracterizează animalele prin calitatea lor folositoare pentru mediul ambiant, populaţie, agricultură, silvicultură etc.;

pescuit industrial – popularea, creşterea şi dobîndirea peştelui pentru alimentare;

pescuit sportiv şi de amatori – dobîndire a peştelui pentru folosire particulară;

regn animal – cea mai mare categorie sistematică în biologie. Totalitatea unor specii de animale care vieţuiesc în mod natural pe uscat, în apă, în atmosferă sau în sol, inclusiv monocelulare, nevertebrate şi cordate;

vînătoare sportivă şi de amatori – căutarea, depistarea şi urmărirea de către om a animalelor în scopul de a le vîna pentru folosire particulară.

[Art.2 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002, în vigoare 14.11.2002]

[Art.2 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

Articolul 3. Proprietatea publică asupra regnului animal

Regnul animal este proprietate publică. Sînt interzise acţiunile (inacţiunile) care, într-un mod sau altul, încalcă dreptul proprietăţii publice asupra regnului animal.

Articolul 4. Administrarea de stat în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal

Administrarea de stat în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal se realizează de către Guvern prin intermediul autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, autorităţilor administraţiei publice locale.

[Art.4 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

Articolul 5. Competenţa Guvernului şi a autorităţilor administraţiei publice locale

(1) Guvernul adoptă acte normative şi standarde ecologice în domeniul protecţiei şi folosirii raţionale a animalelor şi habitatului lor, aprobă programele de stat în scopul menţinerii echilibrului ecologic şi diversităţii regnului animal, organizează realizarea lor.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale de comun acord cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător exercită controlul asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal, coordonează amplasamentele obiectelor care afectează starea regnului animal, programele de acţiuni în domeniul protecţiei, folosirii şi reproducerii regnului animal, efectuează măsuri de protecţie şi ameliorare a habitatului animalelor, limitează drepturile beneficiarilor regnului animal.

Articolul 6. Competenţa autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător

Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător coordonează şi exercită controlul de stat asupra respectării legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea regnului animal.

Articolul 7. Cerinţele principale privind protecţia şi folosirea resurselor regnului animal

La planificarea şi realizarea măsurilor care pot afecta habitatul animalelor şi starea regnului animal se va asigura respectarea următoarelor cerinţe:

a) conservarea diversităţii de specii de animale care vieţuiesc în mod natural;

b) protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor;

c) conservarea integrităţii biocenozelor;

d) reglementarea efectivului de animale în scopul menţinerii echilibrului ecologic, ocrotirii sănătăţii populaţiei şi prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate economiei naţionale;

e) repararea completă a pagubelor cauzate habitatului animalelor şi regnului animal şi alocarea de mijloace cu destinaţie specială pentru restabilirea efectivului de animale sau a mediului lor de trai.

Articolul 8. Participarea organizaţiilor social-politice şi obşteşti la realizarea măsurilor de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal

Organizaţiile social-politice, sindicatele, societăţile vînătorilor şi pescarilor, societăţile ştiinţifice şi alte organizaţii obşteşti pot acorda sprijin autorităţilor publice şi pot participa nemijlocit la munca de educaţie ecologică a populaţiei, la realizarea măsurilor de protecţie şi folosire raţională a resurselor regnului animal, pot crea, conform regulamentelor (statutelor) lor, de comun acord cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şi cu autorităţile administraţiei publice locale inspectorate ecologice obşteşti.

Articolul 9. Participarea cetăţenilor la realizarea măsurilor de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal

Cetăţenii sînt datori să păstreze şi să ocrotească regnul animal. Ei pot participa personal sau prin intermediul organizaţiilor obşteşti la realizarea măsurilor de protecţie, folosire raţională a resurselor regnului animal, pot prezenta propuneri corespunzătoare autorităţilor publice şi organizaţiilor obşteşti, pot comunica despre încălcările legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal.

Articolul 10. Coordonarea activităţii de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal

Coordonarea în comun cu instituţiile ştiinţifice, serviciile sanitaro-epidemiologice, de protecţie a plantelor, veterinare, de extragere a resurselor naturale, cu organizaţiile obşteşti etc. a programelor de acţiuni în domeniul protecţiei folosirii şi reproducerii resurselor regnului anual se efectuează de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şi autorităţile administraţiei publice locale.

 Titlul II

PROTECŢIA REGNULUI ANIMAL

Articolul 11. Măsurile de asigurare a protecţiei regnului animal

Protecţia regnului animal se asigură prin:

a) stabilirea regulilor, normelor, termenelor şi altor cerinţe de protecţie, folosire şi reproducere a resurselor regnului animal;

b) prevederea măsurilor de protecţie a animalelor în proiectele de amenajare a teritoriului, de irigaţie, de construcţii şi în alte proiecte;

c) neadmiterea folosirii neautorizate a resurselor regnului animal;

d) protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor;

e) încasarea amenzilor şi despăgubirilor pentru pagubele cauzate animalelor şi habitatului lor;

f) crearea de arii naturale protejate de stat;

g) reproducerea în condiţii de captivitate a speciilor de animale rare, periclitate şi vulnerabile;

h) limitarea scoaterii animalelor din mediul natural şi aclimatizarea de specii noi;

i) recultivarea terenurilor deteriorate şi crearea condiţiilor de vieţuire şi reproducere pentru speciile de animale folositoare;

j) acordarea de ajutor animalelor în caz de îmbolnăvire sau pericol de pieire, ca urmare a calamităţilor naturale şi a altor cauze;

k) efectuarea de cercetări ştiinţifice în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal;

l) efectuarea monitoringului asupra proceselor şi fenomenelor ce au loc în lumea animală;

m) educaţia ecologică a populaţiei.

Articolul 12. Protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor

(1) Proiectarea şi executarea lucrărilor de desţelenire, irigaţie, desecare, defrişare, extracţia zăcămintelor, construcţia diferitelor obiective, întocmirea rutelor turistice, crearea zonelor de agrement, amplasarea căilor ferate, şoselelor, conductelor, canalelor, barajelor etc. pot fi efectuate concomitent cu aplicarea reală a măsurilor pentru păstrarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor.

(2) Lucrările menţionate se efectuează cu informarea prealabilă scrisă a organelor de resort, a opiniei publice, anexînd lista de măsuri preconizate. Efectuarea acestora se permite în baza autorizaţiei eliberate de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

Articolul 13. Coordonarea privind amplasamentele obiectivelor care afectează starea regnului animal

Amplasamentele întreprinderilor, construcţiilor şi altor obiective se coordonează cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte organe, în conformitate cu legislaţia.

Articolul 14. Prevenirea pieirii animalelor la efectuarea unor procese de producţie

(1) La efectuarea lucrărilor agricole, de construcţie, de exploatare a mijloacelor de transport etc., persoanele fizice şi juridice sînt obligate să ia măsuri pentru prevenirea pieirii animalelor.

(2) Se interzice incendierea vegetaţiei uscate, păstrarea materialelor şi deşeurilor de producţie fără respectarea măsurilor stabilite pentru prevenirea pieirii animalelor.

Articolul 15. Protecţia animalelor pe teritoriul fondului de arii naturale protejate de stat

Protecţia animalelor şi folosirea lor pe teritoriul fondului de arii naturale protejate de stat se realizează conform legislaţiei.

Articolul 16. Protecţia speciilor de animale rare, periclitate şi vulnerabile

(1) Speciile de animale rare, periclitate şi vulnerabile sînt în mod obligatoriu protejate de stat şi se includ în Cartea Roşie a Republicii Moldova.

(2) Speciile de animale rare, periclitate şi vulnerabile, incluse în Cartea Roşie, sînt protejate conform prezentei legi şi altor acte normative. Nu se admit acţiuni care pot conduce la pieirea, reducerea efectivului, precum şi la degradarea habitatului speciilor de animale menţionate.

Articolul 17. Colecţiile de animale din fauna sălbatică

(1) Înfiinţarea şi completarea colecţiilor de animale din fauna sălbatică (colecţii de animale vii în grădinile zoologice, precum şi de animale împăiate, preparate anatomice etc.) de către persoane juridice prin scoaterea animalelor din mediul natural anume în aceste scopuri se admite în baza autorizaţiei eliberate de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător. Persoanelor particulare li se interzice colecţionarea animalelor rare, periclitate şi vulnerabile, incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova.

(2) Posesorii de colecţii de animale din fauna sălbatică sînt obligaţi să respecte regulile de păstrare, completare şi evidenţă a obiectelor colecţionate, precum şi regulile de comercializare a acestora prevăzute de legislaţie.

(3) Evidenţa de stat a colecţiilor de animale din fauna sălbatică, indiferent de forma de proprietate şi deţinătorul colecţiei, precum şi ţinerea registrului acestora sînt de competenţa autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şi se efectuează în baza avizului Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi al Institutului Naţional de Ecologie.

(4) Modul de înregistrare a colecţiilor de animale din fauna sălbatică se reglementează de Guvern.

[Art.17 modificat prin Legea nr.461-XV din 20.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

Articolul 18. Protecţia animalelor în cazul aplicării chimicatelor în economia naţională

(1) Gospodăriile agricole, forestiere, ale transporturilor etc. care transportă, păstrează şi aplică chimicale, precum şi cetăţenii sînt obligaţi să respecte regulile de aplicare a chimicalelor în scopul neadmiterii pieirii animalelor şi degradării habitatului lor.

(2) Se interzice aplicarea chimicalelor pentru care nu au fost elaborate normativele de concentraţii maxime admisibile în mediul înconjurător.

(3) Regulile de aplicare a pesticidelor, îngrăşămintelor minerale, microelementelor şi altor preparate, precum şi lista acestora urmează a fi coordonate cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Sănătăţii.

(4) Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, sînt obligate să recupereze pagubele şi profitul ratat cauzate regnului animal în urma aplicării chimicalelor, conform legislaţiei.

Articolul 19. Importul, exportul, reexportul, tranzitul, strămutarea, aclimatizarea şi încrucişarea animalelor

(1) Importul şi exportul de animale se admit în bază de acord de mediu, eliberat de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

(2) Importul, exportul, reexportul şi tranzitul de animale reglementate de Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES) se admit în bază de permis/certificat CITES, eliberat de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător (organul de gestiune CITES), cu avizul autorităţilor ştiinţifice CITES ale Republicii Moldova.

(3) Strămutarea animalelor în habitate noi, aclimatizarea unor specii de animale, noi pentru fauna ţării, precum şi încrucişarea animalelor se admit în baza deciziei autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

[Art.19 în redacţia Legii nr.461-XV din 20.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

Articolul 20. Restricţii la drepturile beneficiarilor şi stabilirea obligaţiunilor acestora privind folosinţa obiectelor naturale în scopul protecţiei regnului animal

În scopul protecţiei regnului animal, drepturile beneficiarilor de folosinţă a terenurilor, pădurilor, apelor şi subsolului pot fi limitate cu dreaptă şi prealabilă despăgubire, stabilindu-se acestora obligaţiuni în vederea protecţiei animalelor şi habitatului lor.

 Titlul III

FOLOSIREA RESURSELOR REGNULUI ANIMAL

Articolul 21. Beneficiarii regnului animal

Beneficiari ai regnului animal pot fi persoanele fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică.

Articolul 22. Modalităţile de folosire a resurselor regnului animal

(1) Respectînd cerinţele prevăzute de legislaţie, pot fi practicate următoarele modalităţi de folosire a resurselor regnului animal:

a) vînătoarea sportivă şi de amatori;

b) pescuitul industrial, sportiv şi de amatori;

c) dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului;

d) folosirea în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice;

e) folosirea proprietăţilor utile ale animalelor şi a produselor activităţii vitale a acestora.

(2) Alte modalităţi de folosire a resurselor regnului animal pot fi instituite numai prin modificarea sau completarea prezentei legi.

Articolul 23. Vînătoarea sportivă şi de amatori

Terenurile de vînătoare, modul de gestiune a gospodăriei cinegetice, speciile de animale şi regulile vînatului sînt stabilite de Regulamentul gospodăriei cinegetice, expus în anexa nr.1. Controlul asupra respectării acestui regulament este exercitat de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, autoritatea silvică centrală şi autorităţile administraţiei publice locale.

Articolul 24. Pescuitul industrial

(1) Pescuitul industrial în bazinele acvatice piscicole se permite persoanelor fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, conform Regulamentului cu privire la protecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în bazinele piscicole, expus în anexa nr.2.

(2) Persoanele fizice şi juridice sînt obligate să îndeplinească măsurile de protecţie a bazinelor acvatice, florei şi faunei, să prezinte anual informaţii privind efectivul de peşte şi pescuitul lui.

[Art.24 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002, în vigoare 14.11.2002]

Articolul 25. Pescuitul sportiv şi de amatori

(1) Pescuitul sportiv şi de amatori este permis cetăţenilor în bazinele acvatice, cu excepţia celor ale fondului ariilor naturale protejate de stat, crescătoriilor de peşti, şi se efectuează cu plată sau gratuit, în baza contractului încheiat cu Serviciul Piscicol al Inspectoratului Ecologic de Stat (pentru bazinele acvatice naturale) şi cu uzufructuarii corespunzători (pentru bazinele artificiale), conform regulamentului expus în anexa nr.2.

(2) În bazinele acvatice ale fondului ariilor naturale protejate de stat (rezervaţii ştiinţifice şi peisagistice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, alte categorii de obiecte naturale) pescuitul se efectuează conform legislaţiei.

[Art.25 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002, în vigoare 14.11.2002]

Articolul 26. Dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului

Dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului (melci, şerpi, broaşte etc.) se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător. În autorizaţie sînt indicate plata pentru reproducere, speciile şi numărul de animale, vîrsta, sexul şi termenele de dobîndire.

Articolul 27. Folosirea resurselor regnului animal în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice

(1) Folosirea animalelor în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice se permite fără scoaterea lor din mediul natural şi dacă acest fapt nu dăunează populaţiei corespunzătoare de animale.

(2) Folosirea animalelor cu scoaterea lor din mediul natural se admite conform prevederilor anexelor nr.1 şi 2 ale prezentei legi.

(3) Folosinţa specială a animalelor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova se permite numai în scopuri ştiinţifice, de selecţie, inclusiv de reproducere, răspîndire, cultivare/creştere, aclimatizare a fiecărui reprezentant în parte, în scopuri culturale (circ, expoziţii zoologice, acvarii etc.), precum şi în caz de epizootii, în bază de autorizaţie specială, eliberată de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, cu avizul Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi al Institutului Naţional de Ecologie.

(4) Modul de eliberare a autorizaţiei pentru folosinţa specială a animalelor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi modelul acesteia sînt elaborate de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şi aprobate de Guvern.

[Art.27 completat prin Legea nr.461-XV din 20.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

Articolul 28. Recoltarea şi valorificarea produselor animaliere

Recoltarea şi valorificarea produselor animaliere se admite fără scoaterea animalelor din mediul natural, fără modificarea structurii populaţiilor de animale şi habitatului lor, conform normelor de recoltare şi în corespundere cu regulamentul expus în anexa nr.1.

Articolul 29. Reglementarea efectivului de animale

(1) În scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei, protecţiei animalelor şi plantelor şi prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate economiei naţionale, în caz de sporire a efectivului unor specii de animale şi izbucnire a epizootiilor, pot fi aplicate măsuri de reglementare a efectivului unor specii de animale.

(2) Speciile de animale şi modul de aplicare a măsurilor de reglementare a efectivului lor se stabilesc de către Guvern, ţinîndu-se cont de propunerile instituţiilor ştiinţifice corespunzătoare.

Articolul 30. Restricţii la drepturile beneficiarilor regnului animal

(1) Persoanele fizice şi juridice au dreptul să practice doar acele modalităţi de folosire a resurselor regnului animal, care sînt stabilite de prezenta lege şi permise în perioada respectivă sau pe teritoriul respectiv de către organele de stat pentru protecţia şi folosirea resurselor regnului animal şi de către autorităţile administraţiei publice locale.

(2) Drepturile de folosinţă a resurselor regnului animal pot fi limitate de către organele de control şi de autorităţile administraţiei publice locale în cazurile reducerii efectivului de animale sau retragerii din folosinţă a unor specii de animale în scopul protecţiei lor.

Articolul 31. Obligaţiunile beneficiarilor regnului animal

(1) Beneficiarul este obligat:

a) să respecte regulile, normele, termenele stabilite şi alte cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal;

b) să folosească resursele regnului animal utilizînd mijloace ce nu prejudiciază integritatea biocenozelor naturale şi asigură protecţia animalelor care nu au fost oferite în uzufruct;

c) să ţină evidenţa efectivului de animale oferite în uzufruct, cu excepţia celor din pescuitul industrial, să verifice starea mediului lor de trai;

d) să realizeze măsurile necesare pentru reproducerea regnului animal;

e) să acorde ajutor multilateral organelor de stat, altor organe care exercită controlul asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal;

f) să nu admită degradarea habitatului animalelor;

g) să repare pagubele cauzate regnului animal.

(2) Beneficiarii regnului animal sînt obligaţi să îndeplinească şi alte cerinţe privind protecţia, folosirea şi reproducerea resurselor regnului animal, prevăzute de legislaţie.

Articolul 32. Temeiurile sistării dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal

(1) Dreptul de folosinţă a resurselor regnului animal se sistează în cazul:

a) dispariţiei necesităţii de folosinţă sau renunţării la ea;

b) expirării termenului de folosinţă stabilit;

c) apariţiei necesităţii de retragere din folosinţă a unor specii de animale în scopul protecţiei lor;

d) lichidării unităţii căreia i s-a acordat dreptul de folosinţă;

e) neachitării la termen a plăţii pentru folosirea animalelor;

f) nerespectării de către beneficiar a regulilor, normelor, termenelor stabilite şi altor cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal.

(2) Temeiurile sistării dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal sînt depline şi întregi. Ele nu pot fi puse în cauză sau limitate de autorităţile publice decît în condiţiile legii.

Articolul 33. Modul de sistare a dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal

Sistarea dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal se realizează prin anularea autorizaţiei de folosinţă de către organul de stat care a eliberat-o.

 Titlul IV

EVIDENŢA DE STAT ŞI CADASTRUL DE STAT

AL REGNULUI ANIMAL

Articolul 34. Evidenţa de stat a resurselor regnului animal

Ţinerea evidenţei de stat a animalelor şi a folosirii lor se efectuează de către:

a) Academia de Ştiinţe a Moldovei – a animalelor rare, periclitate şi vulnerabile, a animalelor folositoare pentru agricultură şi silvicultură a animalelor care au importanţă pentru cercetări ştiinţifice;

b) Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei – a dăunătorilor culturilor agricole, pădurilor şi a animalelor de vînat;

c) Ministerul Sănătăţii – a animalelor parazite şi agenţilor de boli infecţioase;

d) Societatea vînătorilor şi pescarilor – a animalelor de vînat, a altor animale care vieţuiesc în terenurile de vînătoare ale fondului cinegetic, atribuite societăţii;

e) alte organizaţii şi subunităţi – a speciilor de animale ce ţin de genul de activitate a acestor unităţi.

Articolul 35. Cadastrul de stat al regnului animal

(1) Cadastrul de stat al regnului animal, care conţine totalitatea informaţiilor despre arealul, efectivul, locurile de vieţuire şi reproducere a animalelor şi folosirea lor, se întocmeşte pe o perioadă de 10 ani de către Academia de Ştiinţe a Moldovei pe baza evidenţei de stat a animalelor.

(2) Controlul asupra ţinerii Cadastrului de stat al regnului animal se exercită de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

(3) Ţinerea evidenţei de stat şi a Cadastrului de stat al regnului animal se efectuează din contul statului, conform regulamentului şi formularelor elaborate de către Academia de Ştiinţe a Moldovei şi care sînt obligatorii pentru toţi subiecţii prevăzuţi la art.34.

(4) Amenajarea cinegetică a fondului silvic de stat este organizată de către autoritatea silvică centrală şi se efectuează o dată la 10 ani concomitent cu amenajarea silvică de către expediţia de amenajare silvică.

[Art.35 completat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

 Titlul V

CONTROLUL ASUPRA PROTECŢIEI ŞI FOLOSIRII

RESURSELOR REGNULUI ANIMAL

Articolul 36. Sarcinile controlului de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal

Controlul de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal are drept sarcină asigurarea îndeplinirii de către toate ministerele, departamentele, persoanele fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, a obligaţiunilor de protecţie a regnului animal, respectarea modului stabilit de folosire a animalelor şi a altor norme prevăzute de legislaţie.

Articolul 37. Organele care exercită controlul de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal

Controlul de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal este exercitat de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şi autorităţile administraţiei publice locale.

Articolul 38. Drepturile organelor de stat de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal

Organele de stat de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal are dreptul:

a) să oprească folosirea neautorizată a animalelor, precum şi folosirea cu încălcare a regulilor, normelor, termenelor stabilite şi a altor cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal;

b) să retragă autorizaţia sau să stabilească limitări la dreptul de folosinţă a resurselor regnului animal;

c) să dea indicaţii obligatorii pentru executare privind eliminarea de încălcări ale regulilor, normelor, termenelor stabilite şi ale altor cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal;

d) să stopeze lucrările care pot cauza pagube considerabile animalelor şi habitatului lor;

e) să tragă la răspundere administrativă contravenienţii regulilor, normelor, termenelor stabilite şi altor cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal iar, după caz, să înainteze organelor de drept materiale pentru luarea măsurilor corespunzătoare.

Articolul 39. Controlul departamental asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal

(1) Controlul departamental asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal este exercitat de către organele în a căror subordine se află persoanele juridice care utilizează resursele acestuia.

(2) Ministerele, departamentele, alte organe sînt obligate să-şi coordoneze acţiunile lor cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şi cu autorităţile administraţiei publice locale privind controlul asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal.

 Titlul VI

RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI CU PRIVIRE

LA PROTECŢIA ŞI FOLOSIREA RESURSELOR REGNULUI ANIMAL

Articolul 40. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal

Persoanele fizice şi juridice vinovate de:

a) încălcarea regulilor vînatului, pescuitului şi a altor modalităţi de folosire a resurselor regnului animal;

b) încălcarea regulilor de protecţie a habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor;

c) incendierea vegetaţiei uscate pe terenurile habitate de animale;

d) utilizarea neautorizată a resurselor regnului animal;

e) scoaterea ilicită a animalelor din mediul lor de trai;

f) transmiterea neautorizată a dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal;

g) strămutarea, aclimatizarea şi încrucişarea neautorizată a animalelor;

h) comportarea crudă cu animalele;

i) încălcarea regulilor de aplicare a mijloacelor de protecţie a plantelor, a pesticidelor, îngrăşămintelor minerale, microelementelor şi altor preparate ce pot cauza pagube regnului animal;

j) păstrarea materialelor şi deşeurilor de producţie fără respectarea măsurilor stabilite pentru prevenirea pieirii animalelor;

k) încălcarea regulilor de expediere şi comerţ cu colecţii de animale din fauna sălbatică precum şi cu obiecte separate ale regnului animal;

l) construirea de obiective fără respectarea măsurilor de protecţie a regnului animal şi a habitatului lor şi fără efectuarea expertizei ecologice de stat a proiectelor acestor obiective sau fără respectarea cerinţelor ei;

m) neinformarea la timp a organelor controlului de stat despre starea şi efectivul animalelor, despre schimbările observate;

n) neîndeplinirea măsurilor de protecţie, precum şi a indicaţiilor organelor controlului de stat privind protecţia regnului animal;

o) nerepararea tuturor pagubelor cauzate şi nealocarea de mijloace pentru restabilirea efectivului de animale sau a habitatului lor;

p) participarea fără autorizaţie a genurilor de activitate legate de întreţinerea, reproducerea, dobîndirea şi comercializarea animalelor poartă răspundere penală, administrativă, materială şi disciplinară, în modul şi cuantumurile stabilite de legislaţie.

[Art.40 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002, în vigoare 14.11.2002]

Articolul 41. Repararea pagubelor cauzate prin încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal

Persoanele fizice şi juridice sînt obligate să repare pagubele cauzate prin încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal, precum şi să recupereze profitul ratat, în modul şi cuantumurile stabilite de legislaţie.

Articolul 42. Plata pentru utilizarea substanţelor toxice cu efecte dăunătoare asupra regnului animal

Pentru utilizarea în agricultură şi în alte scopuri a substanţelor toxice, ce dăunează animalelor folositoare, se prevede o plată de despăgubire, în modul şi cuantumurile stabilite de legislaţie.

Articolul 43. Soluţionarea litigiilor cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal

Litigiile în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal, care nu pot fi rezolvate în condiţiile unei concilieri amiabile între părţile interesate, sînt supuse spre rezolvare instanţelor judecătoreşti conform legislaţiei.

 Titlul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 44.

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

Articolul 45.

Pînă la aducerea legislaţiei în conformitate cu Legea regnului animal se aplică actele legislative în vigoare.

Articolul 46.

Guvernul:

pînă la 1 octombrie 1995 va aduce propriile hotărîri în conformitate cu legea sus-numită;

pînă la 1 noiembrie 1995 va asigura revizuirea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor lor normative care contravin legii menţionate;

pînă la 1 decembrie 1995 va prezenta Parlamentului propuneri cu privire la aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege.

Articolul 47.

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea R.S.S. Moldoveneşti cu privire la protecţia şi folosirea regnului animal din 4 decembrie 1981, Regulamentul cu privire la gospodăria vînătorească din R.S.S. Moldovenească, aprobat prin Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti nr.166 din 12 mai 1974, şi Regulamentul cu privire la protecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în bazinele piscicole din Republica Moldova din 27 ianuarie 1993.

Articolul 48.

Se aprobă drept anexe la prezenta lege:

Regulamentul gospodăriei cinegetice – anexa nr.1;

Regulamentul cu privire la protecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în bazinele piscicole din republică – anexa nr.2;

Lista speciilor faunistice incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi taxele de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, pescuit, dobîndire, colectare comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire – anexa nr.3;

Lista speciilor şi grupelor sistematice faunistice relativ rare (monumente ale naturii) protejate de stat şi taxele de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, pescuit, dobîndire, colectare, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire – anexa nr.4;

Taxe de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice si juridice prin pescuit, colectare, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire a peştilor, altor organisme acvatice în bazinele piscicole din republică – anexa nr.5;

Taxa de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, dobîndire, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire a animalelor de vînat din republică – anexa nr.6.

Anexa nr.1

la Legea regnului animal

REGULAMENTUL

gospodăriei cinegetice

Notă: În cuprinsul anexei, cuvîntul "branişte" se exclude conform Legii nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Gospodăria cinegetică este una din ramurile de folosire a resurselor naturale, sarcinile principale ale căreia sînt protecţia, folosirea raţională şi reproducerea fondului cinegetic de stat.

2. Animalele de interes vînătoresc şi multitudinea de terenuri de vînătoare constituie Fondul cinegetic unic de stat al Republicii Moldova.

3. Orice activitate care schimbă starea fondului cinegetic de stat (denumit în continuare fondul cinegetic) în rezultatul degradării habitatului natural, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor se efectuează numai cu respectarea cerinţelor ce asigură protecţia lor.

4. În fondul cinegetic nu intră animalele care în mod legal sînt întreţinute în captivitate.

Relaţiile în domeniul protecţiei şi folosirii animalelor domestice, precum şi a animalelor întreţinute în captivitate sau semicaptivitate în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice sînt reglementate de legislaţia respectivă.

5. Terenuri de vînătoare se consideră terenurile fondurilor funciar, silvic şi al apelor, care constituie habitatul animalelor aflate în condiţii de libertate. Acestea sînt unităţi economice ale gospodăriei cinegetice.

6. Fondul cinegetic este un complex unic şi indivizibil, care nu se supune privatizării sau transferării în altă formă de proprietate decît cea publică.

7. Terenurile de vînătoare se divizează în:

a) terenuri atribuite persoanelor fizice şi juridice;

b) terenuri neatribuite, care constituie fondul de rezervă al statului.

Terenuri interzise pentru vînătoare se consideră rezervaţiile ştiinţifice, peisagistice, parcurile naţionale, monumentele naturii etc.

8. Gospodăriile cinegetice de importanţă republicană se înfiinţează prin hotărîre a Guvernului, gospodăriile cinegetice de importanţă locală - prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale.

[Pct.8 în redacţia Legii nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

9. Gestionarea gospodăriei cinegetice în fondul silvic de stat şi controlul departamental asupra acesteia sînt efectuate de către autoritatea silvică centrală. Gestionarea gospodăriei cinegetice (protecţia, reproducerea şi folosirea raţională a resurselor cinegetice) în fondurile cinegetice ale teritoriului preponderent neîmpădurit se efectuează de către Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova în baza contractelor încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale de comun acord cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător. Modul, termenele şi limitele de folosire a fondului cinegetic se stabilesc de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător de comun acord cu Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

[Pct.9 în redacţia Legii nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

10. Organizarea şi gestionarea gospodăriei cinegetice au ca scop reproducerea şi sporirea efectivului de animale, sporirea productivităţii terenurilor de vînătoare, efectuarea măsurilor de pază şi vînătoreşti, folosirea raţională a vînatului în terenurile atribuite.

11. Acordarea dreptului de gestionare a gospodăriei cinegetice pe terenurile silvice de vînătoare atribuite se efectuează în baza contractului de arendă a terenurilor silvice de vînătoare încheiat între autoritatea silvică centrală şi beneficiar, pe un termen de la 10 la 20 de ani, de comun acord cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

Atribuirea terenurilor de vînătoare preponderent neîmpădurite către fondurile cinegetice se efectuează în baza contractelor încheiate între autorităţile administraţiei publice locale şi beneficiari, pe un termen de nu mai puţin de 10 ani, de comun acord cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

[Pct.11 în redacţia Legii nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

12. Neîndeplinirea sau nerespectarea de către beneficiar a clauzelor contractuale pot servi drept temei pentru rezilierea contractului de arendă înainte de termen.

13. Beneficiarilor care îndeplinesc clauzele contractuale li se acordă dreptul prioritar de a se folosi de terenurile de vînătoare în continuare.

14. Persoanele fizice şi juridice, în a căror proprietate şi folosinţă se află terenuri funciare, alte terenuri, pot păzi, în caz de necesitate, terenurile lor de invazia animalelor. Construcţiile, instalate în acest scop, şi măsurile întreprinse nu pot servi la capturarea, rănirea sau nimicirea animalelor. Persoanele menţionate sînt obligate de a echipa maşinile agricole, folosite pe aceste terenuri, cu dispozitive pentru sperierea animalelor şi de a folosi la efectuarea lucrărilor agricole şi silvice tehnologii care nu sînt periculoase pentru fauna sălbatică.

15. Organizaţiile care proiectează şi efectuează pe teritoriul republicii lucrări hidroameliorative, alte lucrări, ce afectează starea terenurilor de vînătoare şi condiţiile de viaţă a animalelor, sînt obligate să prevadă, la proiectarea şi efectuarea acestor lucrări, instalaţii speciale (bariere, treceri, scări etc.), precum şi măsuri care ar garanta păstrarea calităţii terenurilor de vînătoare, păstrarea habitatului natural, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor.

Beneficiarii de terenuri sînt obligaţi să ia în considerare interesele gospodăriei cinegetice în procesul de efectuare a lucrărilor agricole şi silvice.

16. În scopul protecţiei fondului cinegetic drepturile beneficiarilor de terenuri, păduri, ape şi subsol pot fi limitate, cu atribuirea de obligaţiuni privind protecţia animalelor şi habitatului lor.

17. Importul, exportul, strămutarea, aclimatizarea şi încrucişarea animalelor se permite în scopuri economice şi de cercetări ştiinţifice în baza deciziei autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător de comun acord cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Serviciul veterinar de stat.

II. MODUL DE ACORDARE A DREPTURILOR DE VÎNĂTOARE ŞI

GESTIONARE A GOSPODĂRIEI CINEGETICE

18. Dreptul de vînătoare cu arme de foc de vînătoare pe teritoriul republicii se acordă persoanei care domiciliază permanent pe teritoriul ţării, dacă aceasta a atins vîrsta de 18 ani, este membru al unei societăţi de vînători, a susţinut probele minimumului vînătoresc, a îndeplinit minimumul de participări obligatorii prin muncă, a achitat în modul stabilit cotizaţia de membru şi taxa vînătorească.

Dreptul de vînătoare poate fi acordat şi persoanelor care nu domiciliază permanent în republică.

19. Vînătorii se unesc în societăţi de vînători. Numărul lor se reglează în dependenţă de suprafaţa de terenuri de vînătoare nu mai puţin de 200 ha la un vînător.

20. Drept adeverinţă pentru dreptul de vînătoare servesc carnetul de vînător, aprobat de Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova, permisul (foaia, fişa pentru recoltare) eliberate de Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova pentru vînătoarea sportivă a păsărilor de baltă şi a animalelor cu blană sau autorizaţia de a vîna animale sălbatice copitate, eliberată de autoritatea silvică centrală.

În carnetul de vînător este necesar să fie indicate consemnările privind susţinerea probelor minimumului vînătoresc, achitarea cotizaţiilor de membru şi taxei vînătoreşti pentru anul în curs, îndeplinirea minimumului de participări obligatorii prin muncă precum şi înregistrarea armei de foc de vînătoare. În caz de lipsă a cel puţin unuia din consemnări carnetul de vînător este considerat nevalabil.

[Pct.20 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002, în vigoare 14.11.2002]

21. În cazul deplasării cu arma de foc de vînătoare la locul de vînătoare şi înapoi, nemijlocit la vînătoare, precum şi transportării producţiei de vînat la predarea ei la organizaţiile de achiziţionare sau de comerţ, vînătorul este obligat să aibă asupra sa carnetul de vînător şi autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei, eliberată de organul teritorial de poliţie, şi să le prezinte la cererea persoanelor împuternicite să exercite controlul lor, precum şi altor vînători în procesul controlului reciproc.

22. Personalul însărcinat cu paza obiectivelor, aflîndu-se cu armele de foc de serviciu din dotare la paza acestora, precum şi în timpul deplasării lor spre şi de la ele, este obligat să aibă asupra sa autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei.

În autorizaţia cu fotografie este necesar să fie indicate numele, prenumele paznicului, marca şi numărul armei.

23. Procurarea, păstrarea, transportarea şi folosirea armelor de foc de vînătoare şi muniţiilor aferente se efectuează în conformitate cu Legea privind controlul asupra armelor individuale.

24. Lucrătorii Serviciului de stat pentru supravegherea cinegetică, Serviciului silvic de pază de stat, Serviciului pazei vînătoreşti, inspectorii obşteşti au dreptul de deţinere, portarmă şi de folosire a armei de foc de serviciu din dotare sau a armei de foc care le aparţine cu drept de proprietate privată în timpul exercitării funcţiilor de serviciu sau a datoriei cetăţeneşti.

25. Dreptul de vînătoare nu se acordă persoanelor:

a) care nu au vîrsta de 18 ani;

b) care suferă de boli psihice şi stau la evidenţă în unităţi medico-sanitare;

c) care nu dispun de autorizaţia de deţinere a armei de vînătoare;

d) ale căror antecedente penale nu au fost declarate nule pentru infracţiuni premeditate, precum şi pentru orice infracţiune comisă prin aplicarea armelor de foc, a substanţelor explozive sau toxice, pentru braconaj;

e) condamnate la privaţiune de libertate, inclusiv condiţionat cu antrenarea obligatorie la muncă, pentru comiterea infracţiunilor premeditate;

f) eliberate condiţionat din detenţiune, cu antrenarea obligatorie la muncă;

g) trase la răspundere administrativă pentru braconaj sau altă formă de folosire ilegală a armei.

III. REGULILE, TERMENELE ŞI METODELE DE VÎNĂTOARE

26. Se consideră vînătoare depistarea în scopul dobîndirii, urmărirea şi dobîndirea propriu-zisă a animalelor aflate în condiţii naturale.

Vînătoarea este o metodă de folosire a resurselor regnului animal.

27. Aflarea persoanelor pe terenuri de vînătoare, inclusiv pe căile de acces comun cu arme neincluse în toc, în stare montată, gata pentru aplicare, cu alte unelte de vînătoare, precum şi cu cîini şi păsări de vînătoare (şoimi) sau cu producţie de vînat, se egalează cu vînătoarea.

28. Pe teritoriul republicii este permisă vînătoarea sportivă şi de amatori, vînătoarea în scopul stabilirii, reglementării efectivului de animale şi selecţiei lor, precum şi în scopuri ştiinţifice, cultural-educative, estetice şi pentru trofee.

29. Modul şi mijloacele de efectuare a vînătorii se stabilesc de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător în comun cu autoritatea silvică centrală şi cu respectarea cerinţelor prezentului regulament, după stabilirea efectivului de vînat care urmează să fie împuşcat.

30. Dreptul de vînătoare se acordă în baza documentelor menţionate la punctul 20 al prezentului Regulament, eliberate de comun acord cu beneficiarii terenurilor de vînătoare şi cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

Taxele pentru eliberarea permiselor, autorizaţiilor, trofeelor, precum şi cele pentru deservire se stabilesc de către beneficiari în conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare.

[Pct.30 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002, în vigoare 14.11.2002]

[Pct.30 în redacţia Legii nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

31. Efectivul de vînat în fondul cinegetic se reglementează în limita densităţii optimale a populaţiilor speciilor respective, astfel ca potenţialul lor biotic să asigure autoreproducerea adecvată neafectînd ecosistemele silvic şi agricol.

32. Măsurile de reglementare a efectivului speciilor de vînat trebuie efectuate prin metode care exclud vătămarea altor specii de animale şi asigură conservarea habitatului lor.

33. Pe teritoriul republicii sînt stabilite următoarele termene de vînătoare:

34. Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, de comun acord cu autoritatea silvică centrală pentru silvicultură şi cu beneficiarii, are dreptul de a prelungi sau de a reduce termenele şi limitele de recoltare a vînatului sau de a interzice vînatul unor specii de animale.

[Pct.34 în redacţia Legii nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

35. Se consideră vînătoare ilicită (braconaj):

a) vînătoarea fără autorizaţie, fără carnet de vînător sau fără autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei de vînătoare, cu carnetul de vînător nevalabil sau cu carnetul de vînător ce aparţine altei persoane, cu depăşirea normelor stabilite de recoltare a vînatului în locuri şi termene interzise, precum şi în locuri care nu sînt indicate în permis (foaie, fişă pentru recoltare), autorizaţie, cu arme de vînătoare ce aparţin altei persoane fizice sau juridice, cu încălcarea legislaţiei şi a modului de vînătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;

b) vînătoarea cu folosirea arbaletelor, arcurilor, armelor cu ţeavă ghintuită, fără zgomot, precum şi a armelor de model militar, de calibru mic, cu excepţia folosirii în modul stabilit a armelor de foc de vînătoare cu ţeavă ghintuită pentru împuşcarea animalelor copitate în scop de selecţie sau dobîndire a trofeelor;

c) dobîndirea animalelor cu folosirea chimicalelor toxice, repelentelor şi imobilizantelor, cu excepţia cazurilor de izbucnire a epizootiilor, în modul stabilit de actele normative corespunzătoare, precum şi pentru imobilizarea animalelor în scop de repopulare;

d) dobîndirea animalelor cu folosirea metodelor şi uneltelor considerate periculoase: săparea gropilor pentru prins animale, fixarea armelor, arbaletelor, amplasarea cîrligelor, clamelor, apucătoarelor, tăietoarelor; instalarea laţurilor, capcanelor; organizarea curselor; urmărirea cu orice fel de mijloace de transport (inclusiv automobile, motociclete, tractoare, elicoptere, avioane şi alte aparate de zbor); împuşcarea şi dobîndirea animalelor cu ajutorul aparatelor de vedere pe timp de noapte, aparatelor laser, al altor dispozitive electronice, cu ajutorul farurilor mijloacelor de transport, al altor aparate de iluminat artificiale; instalarea plaselor, ieterelor, laţurilor, colibelor, oblicelor; gonirea pe pojghiţă de gheaţă, pe zăpadă adîncă, pe gheaţă, în foc, în apă, pe mirişte de stuf; dezgroparea vizuinii; vînătorea din mijloace de transport, în cerc, la pîndă; vînătoarea păsărilor de baltă din şalupe, bărci cu motor, din alte mijloace mecanice plutitoare, în momentul trecerii obstacolelor de apă;

e) vînătoarea cu cîini neînregistraţi în carnetul de vînător şi cu păsări de vînătoare;

f) dobîndirea animalelor aflate în primejdie (salvîndu-se de incendii inundaţii, hămesite, la trecerea peste apă şi gheaţă, zăpadă adîncă etc.), păsărilor care năpîrlesc, precum şi a femelelor gestate şi cu făt;

g) strînsul ouălor, devastarea cuiburilor, adăposturilor bizamilor (ondatrelor) şi ale altor animale, răscolirea vizuinilor, precum şi alte acţiuni care împiedică reproducerea animalelor şi păsărilor folositoare;

h) orice vînătoare individuală sau colectivă în fondul forestier de stat fără reprezentantul Serviciului silvic de stat.

[Pct.35 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002, în vigoare 14.11.2002]

36. Se interzice:

a) vînătoarea în perioada de primăvară pe întreg teritoriul republicii;

b) orice vînătoare, cu excepţia reglementării efectivului de animale şi păsări în rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, zone de agrement, precum şi în raza de 2 km a periferiilor municipiilor Chişinău, Bălţi, Bender şi Tiraspol, în raza de 500 m de la marginea altor localităţi, împuşcarea păsărilor de pe stîlpi şi de pe firele de comunicaţii şi electrice;

c) dobîndirea pe parcursul întregului an a următoarelor specii de animale: muflon, cerb lopătar, cerb nobil, bursuc, vidră, jder, hermelină, nevăstuică, nurcă, bizam (ondatră), veveriţă, pisică sălbatică, cîine-enot, dropie, dropie mică, bufniţă, pescăruş, ţigănuşă, lopătar, cocor, lebede de toate speciile, barză, gîscă cu piept roşu, fundaci de toate speciile, ferăstraş, pelican, stîrc, toate păsările răpitoare, toate speciile din familia vrăbiilor şi alte specii luate sub ocrotirea statului sau incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, prevăzute în anexa nr.3 şi nr.4 din prezenta lege, cu excepţia cazurilor de folosire a animalelor prevăzute la art.27 alin.(3) din prezenta lege;

d) vînătoarea cu o oră mai înainte de răsăritul soarelui şu cu o oră mai tîrziu de asfinţitul lui; tragerea din armă în ţintă nevăzută sau neclară (în desiş, pe timp de ceaţă, în amurg, împotriva soarelui etc.), tragerea la zgomot sau foşnet, tragerea în desişuri mai jos de statura unui om, folosirea armei în stare de ebrietate; tragerea în pasărea care stă pe loc sau pluteşte sau în iepurile care stă pe loc.

Notă.

Reglarea armelor de vînătoare se efectuează în tiruri, pe cîmpuri de tragere, standuri special amenajate, iar în cazul lipsei acestora – în cariere, în locuri virane în afara localităţilor, cu respectarea măsurilor de securitate;

e) prinderea, cumpărarea şi comerţul particular cu păsări şi animale de orice specie şi vîrstă, întreţinerea în captivitate, precum şi exportul lor.

Notă.

Cu titlu de excepţie se permite întreţinerea temporară (cel mult 20 de zile) pe teritoriul clinicilor veterinare sau în condiţii de clasă a animalelor traumate sau extrem de istovite, cu permisiunea organului de stat pentru supravegherea cinegetică.

În celelalte cazuri contravenienţii repară pagubele cauzate fondului cinegetic, indiferent de starea fizică a animalului la momentul prinderii, de faptul cît timp a fost întreţinut acesta în condiţii casnice, de faptul dacă după întreţinere a fost lăsat la libertate sau transmis altei persoane;

f) folosirea dopurilor din materiale uşor inflamabile (hîrtie, buci, vată etc.), lăsarea rugurilor nestinse, deteriorarea panourilor pentru anunţuri, firmelor, semnelor de recunoaştere şi indicatoarelor zonelor de protecţie, distrugerea sau deteriorarea diferitelor construcţii de menire vînătorească, de biotehnică (troace, sărării, adăpătoare, turle etc.) şi construcţii mici arhitecturale;

g) aflarea în terenuri de vînătoare cu orice cîini fără zgardă, precum şi neînregistraţi în carnetul de vînător, indiferent de scopul aflării, folosirea cîinilor la păscutul animalelor domestice peste limitele normelor stabilite (1 cîine la 150 de capete de vite).

Notă.

Posesorii de cîini care au cauzat pagube fondului cinegetic sînt traşi la răspundere ca pentru braconaj şi repară pagubele în modul şi cuantumurile prevăzute de prezentul regulament;

h) transmiterea armelor de vînătoare altor persoane sau organizaţii, precum şi păstrarea în dezordine a armei şi a muniţiilor aferente la care ar avea acces copiii şi alte persoane;

i) folosirea maşinilor şi agregatelor neechipate cu dispozitive pentru sperierea animalelor în timpul efectuării lucrărilor agricole;

j) efectuarea lucrărilor agricole mecanizate de la periferia cîmpului spre centru;

k) incendierea plantelor uscate, inclusiv a stufului, miriştei, paielor, cioclejilor etc.;

l) păstrarea neglijentă şi aplicarea nereglementată a chimicalelor ce prezintă pericol pentru viaţa animalelor;

m) vînarea cu încălcarea regulilor de securitate;

n) tragerea din armă sau aflarea în localităţi cu arma încărcată, precum şi cu arma scoasă din toc şi montată, cu excepţia cazurilor cînd armele se folosesc la paza obiectivelor sau la împuşcarea cîinilor hoinari.

[Pct.36 completat prin Legea nr.461-XV din 20.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

[Pct.36 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002, în vigoare 14.11.2002]

37. Se permite:

a) dresajul şi antrenarea în sectoarele de vînătoare special acordate în acest scop a cîinilor de vînătoare de rasă înregistraţi, precum şi vînarea în perioada de vînătoare cu cîini de rase corespunzătoare;

b) nimicirea în decursul întregului an a ciorilor sure, coţofenelor, precum şi a cîinilor şi pisicilor vagabonde, depistate la o distanţă de 200 m şi mai departe de periferia localităţilor, conform deciziei autorităţilor administraţiei publice locale, cu acordul organului de stat pentru supravegherea cinegetică.

IV. VÎNĂTOAREA CU CÎINI

38. Vînătoarea cu cîini este permisă numai cu cîini de vînătoare de rasă dresaţi special, care sînt înregistraţi anual la societatea de vînători, cu indicarea rasei, sexului, vîrstei şi numelui.

39. În paşaportul cîinelui, eliberat de societatea de vînători, şi în carnetul de vînător al posesorului cîinelui trebuie să fie indicate datele enumerate la pct.38.

40. Pentru dresajul cîinilor de vînătoare de rasă beneficiarii terenurilor de vînătoare de comun acord cu organul de stat pentru supraveghere cinegetică repartizează sectoare de vînătoare speciale.

41. Vînătoarea cu cîini de vînătoare de rasă este permisă la vînarea păsărilor de apă şi penatelor, animalelor de blană şi animalelor copitate în decursul întregii perioade de vînătoare, fixată pentru specia dată.

42. Cîinii de vînătoare de rasă, depistaţi pe terenurile de vînătoare în perioada interzisă pentru vînătoare şi cînd vînătoarea nu se practică, sînt reţinuţi de persoanele ce exercită supravegherea asupra respectării regulilor de vînătoare, fapt despre care se înştiinţează secţiile locale ale societăţii de vînători.

43. Stăpînul cîinelui de vînătoare reţinut are dreptul, în decurs de 15 zile, să-şi ia cîinele după recuperarea cheltuielilor pentru întreţinere.

Dacă în decurs de 15 zile de la reţinerea cîinelui stăpînul n-a venit să-l ia, cîinele trece în mod gratuit în posesia persoanei care l-a reţinut, iar dacă aceasta se dezice de el, cîinele trece în fondul societăţii de vînători.

44. Posesorii cîinilor de vînătoare care le-au permis aflarea pe terenurile de vînătoare în perioada interzisă pentru vînătoare, precum şi în rezervaţiile ştiinţifice şi în zone de agrement pe tot parcursul anului poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.

V. PRODUCŢIA DE VÎNAT

45. Producţie de vînat se consideră carnea, pieile, colţii, coarnele (exceptînd cele abandonate), altă producţie obţinută în urma vînătorii legale a animalelor.

46. Colectarea, cumpărarea, prelucrarea (tăbăcirea, vopsirea, confecţionarea diverselor articole) şi vînzarea blănurilor şi pieilor de vînat se efectuează numai de către întreprinderile de stat care au obţinut în modul stabilit autorizaţia de efectuare a lucrărilor menţionate.

47. Despre animalele rănite, căzute, zdrobite de mijloacele de transport se va comunica imediat reprezentanţilor organelor de protecţie a mediului, care în comun cu lucrătorii serviciului veterinar de stat vor determina utilitatea de comercializare a acestor animale, întocmindu-se un act de forma stabilită.

Trofeele de vînătoare (coarnele, craniile, colţii etc.) ale animalelor căzute se transmit beneficiarului terenului de vînătoare, pe al cărui teritoriu acestea au fost depistate.

48. Pieile de vînat, obţinute de vînători în urma vînătorii sportive şi de amatori sau ca trofee, în cazul în care nu au fost folosite de către vînători în scopuri personale, trebuie predate organizaţiilor de achiziţionare în termen de 20 de zile de la expirarea termenului de vînătoare stabilit pentru specia dată de vînat.

49. Persoanele care predau la organizaţiile de achiziţionare pieile de vînat limitat sînt obligate să prezinte cotorul autorizaţiei de vînătoare, iar persoanele care predau pielile de vînat nelimitat să prezinte carnetul de vînător.

[Pct.49 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002, în vigoare 14.11.2002]

50. La recepţionarea pielilor şi blănurilor de vînat limitat organizaţiile de achiziţionare sînt obligate să înregistreze în facturile de recepţionare numărul autorizaţiei de vînătoare.

[Pct.50 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002, în vigoare 14.11.2002]

51. Trofeele de vînat dobîndite legal (coarnele, craniile, colţii etc.) sînt proprietate a persoanelor fizice şi juridice care le-au dobîndit.

52. Carnea, coarnele, craniile şi colţii de vînat, dobîndite în urma vînătorii sportive şi de amatori, se folosesc de către vînătorii însişi sau se predau la organizaţiile de achiziţionare sau de comerţ, la preţuri stabilite ori contractuale, pentru a fi comercializate.

53. Producţie a vînatului ilicit se consideră:

a) blănurile, pieile, carnea şi altă producţie de vînat, obţinută prin încălcarea prezentului regulament, a altor acte normative privind vînătoarea şi gospodăria cinegetică;

b) blănurile finisate, precum şi cele nefinisate, care nu au semnul de stat (ştampila), articolele producţiei meşteşugăreşti confecţionate din ele, cumpărate sau prezentate pentru vînzare de persoane particulare.

54. Producţia de vînat ilicit urmează să fie confiscată fără recompensă de către organele sau persoanele care exercită supravegherea cinegetică şi care se va preda, conform actelor, organizaţiilor de achiziţionare sau de comerţ.

În act se indică: denumirea completă şi adresa organizaţiei care a primit producţia, numele, prenumele alcătuitorului, persoanelor care au predat, au primit producţia, martorului la procesul de primire-predare şi contravenientului, specia, cantitatea, preţul şi costul producţiei predate.

Primul exemplar al actului cu ştampila organizaţiei care a primit producţia se expediază organului de stat pentru supravegherea cinegetică împreună cu procesul-verbal, în care se consemnează încălcarea prezentului regulament.

55. Modul de predare a producţiei confiscate:

a) carnea animalelor copitate se predă neîntîrziat în reţeaua comercială de către contravenient. În caz de refuz, contravenientul compensează statului costul ei în conformitate cu pct.74 din prezentul regulament;

b) pieile uscate nefinisate ale animalelor sînt predate organizaţiilor de achiziţionare în termen de 10 zile;

c) pieile finisate ale animalelor copitate şi blănurile finisate ale animalelor sălbatice cu blană scumpă, fără semn de stat (ştampilă), sînt predate organului de stat pentru supravegherea cinegetică în termen de 10 zile, pentru a le marca cu ştampilă specială şi a le preda în consignaţii.

56. Se interzice primirea de la persoane particulare pentru comercializare, în consignaţii şi pentru prelucrare şi vopsire în întreprinderi de deservire socială a blănurilor nefinisate, precum şi a acelor finisate fără semnul de stat (ştampila), precum şi a articolelor meşteşugăreşti confecţionate din ele, care, conform legislaţiei, trebuie să fie predate statului în mod obligatoriu.

57. În cazul depistării la persoana care predă producţia de vînătoare ilicită, organizaţiile de achiziţionare şi de comerţ sînt obligate să o primească fără plată, conform chitanţei. Chitanţa se anexează la actul de confiscare, în care se indică cantitatea şi felurile producţiei primite fără plată, numele, prenumele şi adresa persoanei care a predat-o.

Totodată se întocmeşte un proces-verbal despre încălcarea prezentului regulament de către persoana care a predat producţia.

Primul exemplar al actului legalizat cu ştampila organizaţiei care a primit producţia împreună cu procesul-verbal se expediază la Inspectoratul Ecologic de Stat, iar producţia se reţine pentru luarea măsurilor corespunzătoare de către organele care exercită supravegherea asupra respectării reglementărilor stabilite în prezentul regulament.

58. Costul producţiei de vînat ilicit, primite de către organizaţiile de achiziţionare şi de comerţ, se virează la contul special al Inspectoratului Ecologic de Stat, care exercită protecţia regnului animal.

59. Persoanele care nu au predat către stat în termenele stabilite producţia de vînat ilicit, confiscată de la contravenienţi, sînt lipsite de recompensă pentru depistarea contravenienţilor şi recuperarea statului costul de achiziţie al producţiei în cauză în mărime de 5 ori mai mare.

60. Persoanele care au depistat contravenienţii regulilor şi termenelor de vînătoare primesc pe lîngă recompensa în bani şi cea în natură – pînă la 100% din carnea penatelor şi iepurilor confiscaţi şi au prioritate la procurarea cărnii animalelor copitate dobîndite ilicit.

VI. RESPONSABILITATEA CONTRAVENIENŢILOR

61. Pentru încălcarea prevederilor prezentului regulament persoanele vinovate sînt trase la răspundere administrativă şi penală în conformitate cu legislaţia.

62. Uneltele de vînătoare ilicită – armele, mijloacele de transport, alte unelte folosite la vînătoarea ilicită se reţin pînă la stabilirea identităţii proprietarilor şi deciderea responsabilităţii contravenienţilor în conformitate cu legislaţia.

63. Uneltele de vînătoare ilicită, sechestrate de la persoanele nelipsite de dreptul de vînătoare, se înapoiază proprietarilor după achitarea amenzii şi repararea pagubei cauzate (dacă aceasta a avut loc).

64. La privarea temporară a contravenientului de dreptul de vînătoare fără sechestrarea uneltelor de vînătoare, acestea se păstrează la Inspectoratul Ecologic de Stat care exercită protecţia regnului animal.

65. Uneltele de vînătoare ilicită nesolicitate de posesori în termen de 6 luni de la aplicarea sancţiunii se transmit în consignaţie pentru comercializare.

66. Suma încasată de la vînzarea uneltelor de vînătoare ilicită poate fi solicitată de posesorul acestor unelte.

67. Uneltele de vînătoare ilicită care nu pot fi vîndute se distrug în modul stabilit.

68. Persoanele fizice şi juridice care au cauzat pagube fondului cinegetic, ca urmare a încălcării modului şi regulilor de vînătoare stabilite de prezentul regulament, repară aceste pagube în mărimile stabilite în anexa nr.6.

Notă.

La examinarea cazurilor de încălcare a regulilor şi termenelor de vînătoare animalele rănite de contravenienţi se consideră dobîndite.

69. In imposibilitatea stabilirii cine dintre participanţii la vînătoarea ilicită a dobîndit animalul, contravenienţii care au cauzat în comun pagube gospodăriei cinegetice poartă răspundere solidară privind repararea pagubei cauzate.

70. Persoanele vinovate de achiziţionarea şi comercializarea producţiei de vînat ilicit, inclusiv a pieilor de animale nefinisate şi finisate, care nu au semnul de stat (ştampila), a articolelor meşteşugăreşti confecţionate din ele, recuperează statului costul producţiei conform pct.74 din prezentul regulament.

71. În caz de depistare a montării laţurilor, capcanelor, altor unelte de vînătoare interzise pentru anumite specii de vînat (cerb, căprioară, mistreţ, iepure etc.), persoanele a căror culpabilitate este demonstrată integral plătesc suma pagubei cauzate conform anexei nr.6.

72. Persoanele participante la vînătoarea ilicită în calitate de gonaşi poartă răspundere solidară de rînd cu contravenienţii vînători-puşcaşi.

73. Sumele încasate de la vînzarea producţiei de vînat ilicit care a fost confiscată nu se iau în considerare la repararea pagubei.

74. În caz de imposibilitate a confiscării producţiei de vînat ilicit din cauza că aceasta a fost folosită de contravenient în scopuri personale sau s-a alterat din vina lui, contravenientul compensează costul ei conform celor mai înalte preţuri cu amănuntul existente la momentul descoperirii acestei producţii la contravenient, pornind de la următoarele calcule:

a) elanul – 200 kg carne, 200 dm² piele;

b) cerbul nobil, maralul – 150 kg carne, 240 dm² piele;

c) cerbul pătat şi cel lopătar, muflonul – 60 kg carne, 70 dm² piele;

d) căprioara – 30 kg carne, 65 dm² piele;

e) mistreţul – 150 kg carne, 100 dm² piele;

pentru blana animalelor sălbatice cu blană scumpă şi pieile animalelor copitate, indiferent de culoare, dimensiuni şi specie.

VII. FOLOSIREA ANIMALELOR ÎN SCOPURI ŞTIINŢIFICE,

CULTURAL-EDUCATIVE ŞI ESTETICE

75. Vînătoarea în scopuri ştiinţifice, cultural-educative şi estetice în termenele şi locurile interzise pentru vînătoare sau a animalelor dobîndirea cărora este limitată, precum şi întreţinerea acestora în captivitate pentru scopurile menţionate se permite numai în cazuri excepţionale cu autorizaţia autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător în acord cu autoritatea silvică centrală.

[Pct.76 abrogat prin Legea nr.461-XV din 20.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

77. Carnea animalelor dobîndite în scopuri ştiinţifice sau de altă natură se foloseşte de către organizaţiile care le-au dobîndit sau se predă în reţeaua de comerţ, iar pieile acestor animale şi blănurile animalelor sălbatice cu blană scumpă, dobîndite în acelaşi scop, în cazul în care nu sînt folosite pentru muzee sau alte necesităţi sociale, urmează să fie predate organizaţiilor de achiziţionare.

78. Fotografierea, filmarea video sau cinematografică a animalelor în perioada de reproducere (de la 1 martie pînă la 31 iunie) în apropierea cuiburilor, vizuinilor, bîrlogurilor etc., precum şi în locurile de hibernare, se permite numai cu aprobarea autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

În timpul fotografierii, filmării video sau cinematografice este interzisă demascarea sau schimbarea locului cuiburilor, altor ascunzişuri sau adăposturi ale animalelor, precum şi urmărirea puilor de animale sau despărţirea lor de mamă.

79. Prinderea păsărilor şi aflarea lîngă cuib în scopul inelării se permite numai cu aprobarea autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

VIII. ADMINISTRAREA ŞI CONTROLUL DE STAT ÎN DOMENIUL

PROTECŢIEI ŞI FOLOSIRII FONDULUI CINEGETIC

80. Protecţia şi paza fondului cinegetic este o obligaţiune a organelor de stat corespunzătoare, a beneficiarilor deţinători de terenuri de vînătoare, precum şi o datorie a fiecărui cetăţean.

[Pct.80 completat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

81. Administrarea gospodăriei cinegetice şi controlul departamental asupra activităţii persoanelor fizice şi juridice privind protecţia, folosirea şi reproducerea fondului cinegetic, dezvoltarea vînătorii sportive şi de amatori se realizează de către Asociaţia de Stat pentru Silvicutură "Moldsilva".

82. Controlul de stat asupra fondului cinegetic şi supravegherea respectării prevederilor prezentului Regulament sînt exercitate de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

[Pct.82 în redacţia Legii nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

83. Organizaţiile şi persoanele cu funcţii de răspundere ale organelor de stat împuternicite să exercite controlul asupra respectării prezentului regulament au dreptul:

a) să exercite controlul asupra respectării regulilor, normelor, termenelor stabilite de prezentul regulament, precum şi a altor cerinţe de protecţie şi folosire a animalelor;

b) să exercite controlul asupra ţinerii evidenţei de stat şi cadastrului de stat al animalelor;

c) să exercite controlul asupra corectitudinii şi oportunităţii elaborării şi desfăşurării măsurilor pentru păstrarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor;

d) să controleze carnetul de vînător, autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei de vînătoare, permisul (foaia, fişa pentru recoltare), autorizaţia, paşaportul cîinelui de vînătoare al vînătorilor, altor persoane, care se află pe terenurile de vînătoare şi pe drumurile publice cu armele în toc, cu cîini de vînătoare, cu unelte de prins şi cu producţie de vînat;

e) să controleze genţile vînătoreşti, armele, muniţiile, producţia de vînat şi mijloacele de transport ale cetăţenilor care ai încălcat cerinţele prezentului regulament, documentele ce stabilesc identitatea lor, iar în lipsa acestor documente sau a refuzului de a le prezenta – să fie aduşi la cel mai apropiat sector de poliţie sau la organul administraţiei publice locale pentru stabilirea identităţii;

f) să întocmească în 3 exemplare procese-verbale asupra persoanelor care au comis încălcarea cerinţelor prezentului regulament, 2 dintre care în termen de 3 zile se transmit la autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător pentru luarea măsurilor respective. Dacă contravenientul refuză să semneze procesul-verbal, în el se face o notă corespunzătoare, confirmată de semnătura martorilor;

g) să confişte producţia de vînat ilicit, articolele producţiei meşteşugăreşti confecţionate din aceasta şi să le transmită, conform actelor, organizaţiilor de achiziţionare şi de comerţ spre vînzare;

h) să sechestreze de la cetăţenii care au comis încălcarea termenelor şi regulilor de vînătoare armele, alte unelte de vînătoare, mijloacele de transport dacă ele au fost folosite ca unelte de vînătoare ilicită, precum şi carnetele de vînător, şi să-i reţină în modul stabilit pînă la soluţionarea problemei privind răspunderea contravenienţilor.

[Pct.83 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002, în vigoare 14.11.2002]

[Pct.83 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

84. Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător exercită controlul de stat asupra:

- protecţiei şi folosirii regnului animal, îndeplinirii de către toate ministerele, departamentele, persoanele fizice şi juridice a obligaţiunilor de protecţie a regnului animal, respectării modului stabilit de folosire a resurselor cinegetice;

- administrării gospodăriei cinegetice şi respectării de către beneficiarii terenurilor de vînătoare a cerinţelor prezentului regulament;

- stării şi tendinţelor de dezvoltare a fondului cinegetic;

- respectării legilor şi altor acte normative privind protecţia fondului cinegetic şi Codului cu privire la contravenţiile administrative; – elaborării şi executării programelor şi măsurilor pentru protecţia şi reproducerea fondului cinegetic;

- respectării limitelor stabilite de folosire a fondului cinegetic;

- sistării lucrărilor la efectuarea cărora se încalcă regulile, normele şi alte cerinţe de protecţie şi folosire a regnului animal, de protecţie a habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor pînă la eliminarea încălcărilor.

Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător interzice în mod necondiţionat vînătoarea la toate sau la unele specii de vînat atît în zone şi pe terenuri de vînătoare aparte, cît şi pe întreg teritoriul republicii în cazurile în care fondul cinegetic a suferit în urma calamităţilor naturale, epizootiilor sau în alte cazuri.

85. Inspectoratul Ecologic de Stat are dreptul:

a) să sisteze folosirea neautorizată a fondului cinegetic, precum şi folosirea cu încălcarea regulilor, normelor, termenelor stabilite şi a altor cerinţe de protecţie şi folosire a fondului cinegetic;

b) să elaboreze indicaţii exercutorii privind eliminarea încălcării regulilor, normelor, termenelor şi altor cerinţe de protecţie şi folosire a fondului cinegetic;

c) să modifice termenele şi metodele de vînătoare sau să interzică vînătoarea în scopul restabilirii densităţii optime a diverselor specii de animale de vînat, dereglate în urma calamităţilor naturale, precum şi epizootiilor în mediul animalelor sălbatice sau domestice (febră aftoasă rabie etc.);

d) să elibereze beneficiarilor de terenuri de vînătoare respective, indiferent de termenul şi locul vînătorii, autorizaţii pentru împuşcatul animalelor, dacă acestea aduc daune gospodăriilor agricole, silvice, altor domenii ale economiei naţionale, precum şi în scopul securităţii, luptei cu rabia sau din alte cauze obiective;

e) să amendeze persoanele cu funcţii de răspundere sau unele persoane care au încălcat cerinţele prezentului regulament, precum şi să facă propuneri în organele corespunzătoare pentru a intenta procese penale contra persoanelor culpabile de acţiuni, pasibile de răspundere penală;

f) să intenteze acţiuni civile în instanţele de judecată şi Arbitraj pentru repararea pagubelor cauzate fondului cinegetic;

g) să efectueze controale, iar în caz de necesitate, să extragă producţia de vînat în natură la punctele de recepţie, baze, la alte depozite, precum şi la întreprinderile, organizaţiile ce confecţionează articole din producţia de vînat, să primească de la organizaţiile de stat şi obşteşti şi să controleze actele ce se referă la gospodăria cinegetică, la colectarea, prelucrarea şi realizarea producţiei de vînat;

h) să confişte fără plată uneltele de vînătoare ilicită (arme, capcane, laţuri etc.) de la persoanele vinovate de încălcarea prezentului regulament şi a regulilor securităţii de vînătoare.

Materialele asupra membrilor societăţii de vînători care au comis braconaj vor fi transmise la societatea de vînători pentru determinarea măsurilor de influenţă, în corespundere cu statutul acesteia.

IX. MODUL DE FORMARE ŞI UTILIZARE A MIJLOACELOR EXTRAORDINARE

86. Sumele amenzilor percepute pe cale administrativă pentru încălcarea cerinţelor prezentului regulament, precum şi sumele obţinute de la vînzarea uneltelor şi a producţiei de vînat ilicit confiscate, de la recuperarea costului producţiei de vînat ilicit nepredată de contravenienţi, de la împuşcarea animalelor în scopuri ştiinţifice, cultural-educative, de la vînzarea autorizaţiilor pentru vînătoarea sportivă şi de amatori şi selectivă, precum şi sumele percepute pentru repararea pagubelor cauzate statului se virează la contul Fondului ecologic extrabugetar al Inspectoratului Ecologic de Stat.

Cincizeci de procente din suma totală a amenzilor şi suma obţinută de la realizarea producţiei de vînat ilicit, armelor şi altor unelte de vînătoare sechestrate, ai căror posesori nu s-au adresat în termen de 6 luni pentru a le primi, se virează în Fondul ecologic extrabugetar şi se folosesc numai la organizarea protecţiei fondului cinegetic.

Sumele obţinute de la eliberarea permiselor şi autorizaţiilor pentru vînătoarea sportivă şi de amatori se virează la contul beneficiarilor deţinători de terenuri de vînătoare.

[Pct.86 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002, în vigoare 14.11.2002]

[Pct.86 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

87. Persoanelor care au depistat nemijlocit contravenienţii enumeraţi în prezentul regulament li se acordă premii. Pentru premii se folosesc 50 de procente din suma amenzilor şi 30 de procente din suma obţinută de la repararea pagubei cauzate statului, virate la contul special al Inspectoratului Ecologic de Stat.

Notă.

Dacă contravenientul nu a fost amendat, dar i s-a aplicat altă sancţiune administrativă sau măsuri de influenţă obştească, fie procesul-verbal privind contravenţia a fost remis comandantului unităţii militare (şefului instituţiei Ministerului Afacerilor Interne), fie dosarul a fost clasat din motive ce n-au depins de persoana care a depistat contravenţia, acesteia i se acordă un premiu în mărime de 3 salarii minime. Persoanei care a depistat contravenţia, în care organul de urmărire penală sau instanţa de judecată au descoperit acţiuni de ordin penal, i se acordă un premiu în mărime de 10 salarii minime.

[Pct.87 modificat prin Legea nr.206-XV din 29.05.2003, în vigoare 18.07.2003]

88. Mijloacele rămase la contul special după acordarea premiilor se utilizează de Inspectoratul Ecologic de Stat pentru:

a) efectuarea măsurilor biotehnice;

b) cumpărarea sau arendarea mijloacelor de luptă cu braconajul (mijloace de transport, arme, alt echipament necesar) pentru lucrătorii gospodăriei cinegetice care exercită supravegherea cinegetică de stat, mijloacelor de fotografiat, de filmat, de înregistrare sonoră;

c) premierea persoanelor care participă activ la dezvoltarea gospodăriei cinegetice;

d) recuperarea cheltuielilor pentru acordarea gratuită şi cu înlesniri a uniformelor pentru lucrătorii care exercită funcţii de supraveghere asupra respectării regulilor de vînătoare şi gestionării gospodăriei cinegetice, de organizare a atelierelor de naturalizare, a expoziţiilor de trofee de vînat;

e) în alte scopuri care nu contravin legislaţiei.

89. Întru ajutorarea autorităţilor publice centrale la paza fondului cinegetic, societatea de vînători deleghează inspectori obşteşti din rîndul celor mai activi membri.

În temeiul recomandărilor prezentate de societatea de vînători, autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător confirmă inspectorii obşteşti şi le eliberează legitimaţiile corespunzătoare.

Inspectorilor obşteşti li se acordă drepturi identice celor prevăzute la pct.83 literele a), e), f),g) ale prezentului regulament.

Conducerea activităţii inspectorilor obşteşti se exercită de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

[Pct.89 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

Anexa nr.2

la Legea regnului animal

REGULAMENTUL

cu privire la protecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului

în bazinele piscicole din republică

DISPOZIŢII GENERALE

1. Toate bazinele şi cursurile de apă (rîurile, afluenţii, lacurile, iazurile (heleşteele), lacurile de acumulare) de pe teritoriul republicii, care servesc sau pot servi pentru reproducerea, creşterea şi pescuitul peştelui, altor organisme şi plante acvatice, se consideră bazine piscicole.

2. Protecţia resurselor piscicole, a altor organisme şi plante acvatice (crustacee, insecte, amfibii, plante imerse şi submerse), autorizarea şi reglementarea pescuitului şi dobîndirii organismelor şi plantelor acvatice, precum şi controlul de stat asupra respectării prezentului Regulament ţin de competenţa Serviciului piscicol al Inspectoratului Ecologic de Stat al autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător (denumit în continuare Serviciul piscicol).

[Pct.2 în redacţia Legii nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

3. Coordonarea lucrărilor şi investiţiilor ştiinţifice în domeniul protecţiei, reproducerii şi folosirii raţionale a resurselor piscicole se efectuează de Consiliul ihtiologic, înfiinţat pe lîngă autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, ca organ coordonator şi consultativ.

3.1. Consiliul ihtiologic se formează din specialişti calificaţi în probleme de protecţie şi reproducere a resurselor piscicole de la organizaţii de cercetări ştiinţifice, instituţii de învăţămînt, întreprinderi piscicole, ministere şi departamente.

3.2. Sarcinile de bază ale Consiliului ihtiologic sînt elaborarea şi promovarea unei politici unitare privind activitatea ştiinţifică şi cea economică în domeniul ocrotirii naturii, care ar asigura dezvoltarea, protecţia, reproducerea şi folosirea raţională a resurselor piscicole din bazinele piscicole.

3.3. Consiliul ihtiologic, în limitele competenţei sale, are dreptul:

- să facă recomandări şi propuneri privind întocmirea planurilor de cercetări ştiinţifice în domeniul pisciculturii, pescuitului industrial şi populării cu peşti a bazinelor de apă;

- să prezinte propuneri privind cele mai actuale şi complicate probleme din domeniul pisciculturii spre dezbatere la Colegiul autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, precum şi spre examinare de către alte organizaţii interesate;

- să organizeze consfătuiri cu privire la problemele actuale;

- să antreneze specialişti din organizaţiile interesate la pregătirea materialelor referitoare la problemele propuse spre examinare la Colegiul ihtiologic;

- să editeze culegeri de lucrări ştiinţifice, de materiale ştiinţifico-metodice şi didactice în domeniul pisciculturii;

- să pregătească materiale pentru întruniri internaţionale, simpozioane şi conferinţe, să participe la lucrările acestor forumuri;

- să examineze dările de seamă ale ministerelor, departamentelor, altor organizaţii privind respectarea cerinţelor în domeniul protecţiei, reproducerii şi folosirii raţionale a resurselor piscicole.

4. Pescuitul industrial, sportiv şi de amatori în bazinele piscicole naturale se efectuează contra plată sau contra îndeplinirii măsurilor ameliorativ-piscicole şi numai în baza autorizaţiei pentru pescuit eliberate de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

Normele de pescuit se stabilesc de către Serviciul piscicol în baza recomandărilor Consiliului ihtiologic.

Valorificarea piscicolă a bazinelor artificiale se efectuează cu acordul Serviciului piscicol.

Pescuitul industrial în bazinele piscicole artificiale se efectuează în baza recomandărilor instituţiilor ştiinţifice ihtiologice.

[Pct.4 completat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002, în vigoare 14.11.2002]

[Pct.4 în redacţia Legii nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

5. Persoanele fizice şi juridice efectuează pescuitul industrial în bazinele de apă şi sectoarele piscicole stabilite de Serviciul piscicol, în conformitate cu contractul încheiat între serviciul menţionat şi persoanele juridice.

[Pct.5 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002, în vigoare 14.11.2002]

[Pct.5 completat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

6. Pescuitul peştelui şi al altor organisme acvatice în scopuri ştiinţifice, de dezvoltare a pisciculturii sau în scopul populării bazinelor de apă cu peşti, precum şi pescuitul de control se efectuează în timpul, în locurile, cu uneltele şi prin metodele de pescuit autorizate de Serviciul piscicol.

7. Pescuitul în sectoarele care se află în zonele construcţiilor hidrotehnice, magistralelor de transport, podurilor căilor ferate, porturilor fluviale, debarcaderelor, construcţiilor, unităţilor militare şi rezervaţiilor ştiinţifice se efectuează cu autorizaţia Serviciului piscicol cu acordul organizaţiilor în folosinţa cărora se află obiectivele menţionate.

8. Persoanele fizice şi juridice străine nu au dreptul să practice pescuitul industrial al peştelui şi altor organisme acvatice, cu excepţia cazurilor prevăzute de convenţiile la care Republica Moldova este parte.

9. Pescuitul în bazinele şi cursurile de apă din zonele de frontieră ale republicii se efectuează cu respectarea regimului de frontieră.

10. Folosirea apei din bazinele piscicole în scopuri industriale, agricole şi menajere se efectuează cu acordul Serviciului piscicol, respectînd condiţiile:

- dotării prizelor de apă cu dispozitive pentru protecţia peştelui;

- reparării de către beneficiari a pagubelor cauzate resurselor piscicole la captarea apei.

11. La proiectarea, amplasarea, construirea şi darea în exploatare a obiectivelor, precum şi la efectuarea altor lucrări în bazinele piscicole şi în zonele riverane, agenţii economici sînt obligaţi să prevadă în documentaţia de proiect şi deviz mijloace băneşti pentru compensarea pagubelor cauzate resurselor piscicole şi să realizeze, conform Codului apelor, măsuri de protecţie a resurselor piscicole, de asigurare a condiţiilor de reproducere, creştere şi migraţie a peştelui şi altor organisme acvatice. La construcţia barajelor trebuie să fie prevăzute măsuri pentru valorificarea piscicolă a lacurilor de acumulare.

Dacă prin construcţia şi exploatarea prizelor de apă, a altor instalaţii hidrotehnice, efectuarea altor lucrări în bazinele piscicole (lucrări de adîncire, îndreptare a albiei rîurilor, amplasare a ducherilor, conductelor de gaz şi petrol etc.) nu poate fi evitată afectarea resurselor piscicole, persoanele fizice şi juridice care exploatează aceste obiective sînt obligate în acord cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător să prevadă efectuarea măsurilor de compensare a pagubelor determinate, calculate şi argumentate sub aspect ecologico-piscicol. Mijloacele băneşti de la repararea pagubelor cauzate se virează de către persoanele fizice şi juridice la un cont special al Fondului ecologic extrabugetar, cu destinaţie specială pentru a fi utilizate la construcţia şi la efectuarea lucrărilor de ameliorare piscicole curente: cumpărarea puietului pentru popularea cu peşti a bazinelor de apă naturale, restabilirea locurilor de depunere a icrelor, efectuarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice în scopul sporirii rezervelor piscicole şi conservarea biodiversităţii organismelor acvatice.

Mijloacele băneşti de la repararea pagubelor cauzate se virează prin dispoziţie de plată a beneficiarului-constructor pentru finanţarea construcţiei obiectivului care afectează resursele piscicole în corespundere cu sumele prevăzute în devizul de cheltuieli financiar al acestui obiectiv, indiferent de sursa de finanţare şi apartenenţa departamentală. În caz de necesitate a construcţiei obiectivului piscicol de compensare, se va prevedea darea lui în exploatare înainte de finisarea construcţiei obiectivului care prejudiciază resursele piscicole.

Mijloacele băneşti de la repararea pagubelor cauzate, nefolosite în anul curent, se transferă pentru anul viitor, nu se supun trecerii la buget şi se utilizează în scopurile indicate în prezentul regulament.

[Pct.11 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

12. Calculele şi argumentările ecologice ale pagubelor cauzate resurselor piscicole prin captarea apei sau prin o altă activitate economică se efectuează de către instituţiile de cercetări ştiinţifice în domeniul pisciculturii, desemnate de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

Serviciul piscicol exercită controlul asupra eficacităţii dispozitivelor pentru protecţia peştelui şi a folosirii mijloacelor de compensare. Nerespectarea regulilor de folosinţă a apei atrage răspunderea persoanelor vinovate în l conformitate cu legislaţia.

13. Pescuitul peştelui şi altor organisme acvatice în toate bazinele piscicole şi sectoarele pescuitului industrial se efectuează în conformitate cu prezentul regulament.

Uneltele de pescuit, mijloacele de transport terestru şi pe apă cu care s-a săvîrşit încălcarea cerinţelor prezentului regulament, precum şi peştele şi alte organisme acvatice dobîndite în mod ilicit se sechestrează.

Uneltele de pescuit, mijloacele de transport terestru şi pe apă sechestrate se păstrează la depozitul Serviciului piscicol şi, în funcţie de decizia acestuia, se confiscă sau se înapoiază deţinătorului. Uneltele de pescuit interzise se vînd unităţilor piscicole sau se distrug.

Peştele, alte organisme acvatice dobîndite în mod ilicit pot fi confiscate atît în locurile pentru pescuit, cît şi în cherhanale, în locurile de prelucrare şi comercializare. Peştele confiscat se predă la unităţile piscicole sau de comerţ. În funcţie de timpul, locul şi condiţiile săvîrşirii contravenţiei, peştele poate fi lăsat contravenientului cu condiţia achitării costului lui conform preţurilor de piaţă în vigoare.

Dacă persoanele care au încălcat prezentul regulament nu au fost găsite, peştele, uneltele de pescuit şi mijloacele de transport terestru şi pe apă abandonate sînt reţinute de Serviciul piscicol.

14. În cazul în care mijloacele de transport pe apă, care aparţin unităţilor piscicole, altor organizaţii, precum şi cetăţenilor, nu sînt înregistrate în Registrul naval, ele se înmatriculează în modul stabilit.

15. Se interzice pescuitul, păstrarea, prelucrarea şi comercializarea peştelui sub dimensiunile stabilite de prezentul regulament. Măsurarea peştelui pentru toate speciile se face de la vîrful cavităţii bucale închise pînă la baza înotătoarei codale.

La măsurarea peştelui prelucrat (sărat, uscat, afumat) dimensiunile stabilite se micşorează cu 4 procente.

Se interzice a ţine evidenţa în documentaţia de dare de seamă a speciilor de peşti pescuiţi, aflaţi sub protecţie cu denumire comună – "mărunţiş", "plevuşcă", "alte specii", "neindentificat".

16. Pescuitul puietului de peşte sub dimensiunile legal admise se face în corespundere cu normele stabilite de prezentul regulament. Puietul de peşte sub dimensiunile stabilite urmează să fie întors în mod obligatoriu în bazinul de apă în stare vie.

În caz dacă cantitatea de puiet de peşte sub dimensiunile stabilite depăşeşte normele admise, unităţile piscicole sînt obligate să sisteze pescuitul în aceste locuri sau să înlocuiască uneltele de pescuit cu altele cu ochiuri mai mari.

17. În caz dacă pescuitul puietului de peşte sub dimensiunile stabilite depăşeşte normele admise acesta se confiscă de către Serviciul piscicol şi se transmite întreprinderilor de prelucrare sau unităţilor de comercializare.

18. Dimensiunile ochiurilor la uneltele de pescuit se determină prin măsurarea pe şnur: la uneltele cu dimensiunile ochiurilor mai mici de 30 mm se măsoară distanţa dintre 11 noduri cu împărţirea numărului obţinut la 10; la uneltele cu dimensiunile ochiurilor mai mari de 30 mm se măsoară distanţa dintre 6 noduri cu împărţirea numărului obţinut la 5. La măsurarea ochirilor la uneltele de pescuit confecţionate din fibre vegetale se admite micşorarea dimensiunilor stabilite cu 5 procente.

19. Scoaterea din apă a uneltelor care au fost folosite cu încălcarea prezentului regulament, aducerea mijloacelor de transport pe apă, precum şi a peştelui pescuit pînă la centrele de colectare se efectuează de către contravenient la cererea lucrătorilor Serviciului piscicol.

20. În caz de încălcare sistematică a prezentului regulament şi a contractului cu privire la folosirea bazinelor şi sectoarelor piscicole, autorizaţia poate fi retrasă în modul stabilit. Pînă la retragerea autorizaţiei acţiunea ei este sistată de către Serviciul piscicol.

[Pct.20 modificat prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002, în vigoare 14.11.2002]

21. Serviciul piscicol are dreptul:

21.1. să controleze respectarea prevederilor prezentului regulament de către persoanele fizice şi juridice;

21.2. să ceară de la persoanele oficiale şi particulare explicaţii cu privire la încălcarea prezentului regulament;

21.3. să întocmească procese-verbale cu privire la încălcarea prezentului regulament;

21.4. să intenteze acţiuni ministerelor, departamentelor şi altor persoane fizice şi juridice care au încălcat prezentul regulament, în scopul reparării pagubei cauzate resurselor piscicole;

21.5. să controleze mijloacele de transport terestru şi pe apă, uneltele de pescuit, peştele şi alte organisme acvatice în locurile pentru pescuit, la depozite, la cherhanale, la întreprinderile de prelucrare a peştelui şi de comerţ;

21.6. să confişte mijloacele şi uneltele de pescuit, mijloacele de transport terestru şi pe apă cu care s-au săvîrşit contravenţiile, peştele pescuit în mod ilegal, precum şi să ridice documentele respective;

21.7. să modifice în acord cu Consiliul ihtiologic termenele perioadei de prohibiţie a pescuitului, stabilite de prezentul regulament, cu 20 de zile mai devreme sau mai tîrziu, în funcţie de condiţiile hidrometeorologice;

21.8. să determine limitele locurilor de depunere a icrelor şi gropilor pentru iernatul peştelui;

21.9. să permită, în caz de necesitate, unităţilor piscicole care se ocupă cu pescuitul industrial pescuitul neestimat în bazinele piscicole şi în sectoarele de pescuit industrial cu efect de asfixie a peştelui;

21.10. să permită în acord cu Consiliul ihtiologic pescuitul industrial al speciilor de peşti nevaloroşi (cu excepţia perioadei de prohibiţie şi în locurile interzise pentru pescuit), cu unelte neprevăzute de prezentul regulament pentru pescuitul industrial;

21.11. să permită pescuitul oricăror specii de peşti şi altor organisme acvatice în scopuri ştiinţifice, de aclimatizare a speciilor noi de peşti, de populare cu puiet de peşti a bazinelor de apă şi în cazul pescuitului de control;

21.12. să inspecteze întreprinderile, instalaţiile hidrotehnice, rezervaţiile ştiinţifice, situate în bazinele piscicole, pentru a lua cunoştinţă de respectarea cerinţelor prezentului regulament;

21.13. să permită pescuitul cu mreje, folosind metoda gonirii în bazinele de apă înnămolite şi părăginite;

21.14. să permită pescuitul sportiv şi de amatori în locurile interzise pentru pescuitul industrial şi în perioada de prohibiţie cu un număr limitat de unelte pentru pescuitul sportiv şi de amatori, cu excepţia locurilor de depunere a icrelor, gropilor pentru iernatul peştelui şi căilor de migraţie a peştelui (bazinele şi sectoarele piscicole se determină de către Serviciul piscicol);

21.15. să permită sau să interzică, cu acordul Consiliului ihtiologic, pe un termen de pînă la 5 ani, pescuitul speciilor rare de peşti sau al speciilor periclitate, precum şi aclimatizarea speciilor noi de peşti.

[Pct.21 completat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

22. Persoanele fizice şi juridice care practică pescuitul industrial sînt obligate;

22.1. să nu admită încălcarea prevederilor prezentului regulament;

22.2. să efectueze, cu acordul Serviciului piscicol, acţiuni pentru protecţia şi reproducerea resurselor piscicole;

22.3. să nu efectueze în bazinele piscicole lucrări care ar afecta condiţiile naturale ale acestora fără autorizarea Serviciului piscicol;

22.4. să marcheze cu semne convenţionale hotarele sectoarelor piscicole;

22.5. să ţină evidenţa pe specii a peştelui pescuit;

22.6. să prezinte Serviciului piscicol documentaţia de evidenţă a peştelui pescuit;

22.7. să permită lucrătorilor Serviciului piscicol să se folosească în mod gratuit de transportul terestru şi pe apă al unităţilor piscicole în timpul exercitării funcţiilor de serviciu;

22.8. să asigure accesul liber al lucrătorilor Serviciului piscicol în locurile pentru pescuit, pe mijloacele de transport, la depozite, în cherhanale şi la întreprinderile de prelucrare a peştelui pentru controalele uneltelor şi metodelor de pescuit, precum şi ale peştelui pescuit;

22.9. să nu depăşească cotele stabilite de pescuit şi să respecte regulile stabilite de folosire a uneltelor de pescuit;

22.10. să efectueze lucrări curente de întreţinere a canalelor şi gîrlelor de alimentare, a izvoarelor de apă şi a zonelor de pescuit;

22.11. să realizeze măsuri pentru combaterea epizootiilor şi a dăunătorilor peştelui;

22.12. să efectueze lucrări de amenajare a lacurilor, bălţilor, rîurilor, avînd scop protecţia fondului piscicol al acestora.

23. Se interzice:

23.1. deversarea în bazinele piscicole a apelor reziduale industriale şi menajere neepurate, apelor de la complexele zootehnice, de la spălarea mijloacelor de transport, aruncarea deşeurilor industriale şi menajere, a molozului;

23.2. construirea de zăgazuri şi diguri continue pe rîuri, afluenţi şi canale, scurgerea apei din bălţi, limanuri şi lacuri, cu excepţia cazurilor cînd cu autorizaţia Inspectoratului Ecologic de Stat se realizează măsuri hidrotehnice de ameliorări sanitare;

23.3. îndiguirea şi refacerea digurilor distruse în luncile inundabile care constituie locuri de depunere a icrelor;

23.4. extragerea nisipului, pietrişului, altor materiale din albiile sau din malurile bazinelor piscicole ce au însemnătate pentru depunerea icrelor sau pentru pescuit;

23.5. staţionarea mijloacelor de transport pe apă în limitele zonelor interzise pentru pescuit, cu excepţia locurilor destinate pentru instalarea geamandurilor, precum şi pentru staţionare în cazuri extreme (ceaţă, furtună, avarii);

23.6. aruncarea nămolului extras în timpul efectuării lucrărilor de adîncire în locurile de depunere a icrelor, în gropile pentru iernatul peştelui şi în locurile pentru pescuitul acestuia;

23.7. înmuierea inului, cînepei, pieilor, coajei de tei, spălarea mijloacelor de transport auto, butoaielor şi ambalajelor în care s-au păstrat chimicale, pesticide şi alte substanţe care afectează regimul hidrochimic;

23.8. folosirea chimicalelor, îngrăşămintelor, pesticidelor pe teritoriul din jurul lacurilor, iazurilor (heleşteelor) şi de-a lungul cursului de apă al rîurilor conform articolelor 6, 13, 15, din Legea cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă;

23.9. efectuarea fără autorizaţia Serviciului piscicol a exploziilor, cu excepţia executării lucrărilor de adîncire pentru menţinerea nivelului navigabil şi de preîntîmpinare a calamităţilor naturale;

23.10. aclimatizarea şi creşterea unor specii noi de peşte, a altor organisme acvatice fără acordul Consiliului ihtiologic;

23.11. cositul stufului, papurii, altor plante acvatice fără autorizaţia Serviciului piscicol;

23.12. transportarea în alte bazine piscicole fără dezinfectarea şi dezinvazia prealabilă a uneltelor de pescuit, folosite în bazinele de apă în care au fost depistate focare de boli infecţioase şi parazitare ale peştilor;

23.13. instalarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare pe mai mult de 2/3 din lăţimea rîurilor, gîrlelor şi canalelor;

23.14. instalarea uneltelor de pescuit în poziţie de şah;

23.15. pescuitul în locurile de depunere a icrelor, în gropile pentru iernatul peştelui şi la o distanţă de 100 m de la hotarele lor;

23.16. tragerea năvoadelor de pe maluri opuse concomitent sau succesiv;

23.17. pescuitul peştelui folosind substanţe toxice şi explozive, curent electric, unelte înţepătoare, arme de foc sau pneumatice;

23.18. pescuitul prin gonire, lovire cu prăjina, cu ostia, cu jupuitorul, cu ajutorul aparatelor de iluminat, prin producerea zgomotului;

23.19. pescuitul industrial folosind momeli naturale sau artificiale;

23.20. pescuitul în bazinele şi lacurile de acumulare nou formate, pînă la dispoziţia specială a Serviciului pescicol;

23.21. aflarea în bazinele piscicole sau în preajma lor cu unelte de pescuit care, conform prezentului regulament, sînt interzise pentru folosire în bazinul respectiv şi la vremea respectivă, cu substanţe toxice şi explozive, cu excepţia cazurilor cînd cu autorizaţia Inspectoratului Ecologic de Stat în bazinele piscicole sau în preajma lor sînt efectuate explozii pentru adîncirea albiei;

23.22. folosirea fără autorizaţia Serviciului piscicol a uneltelor şi metodelor noi de pescuit;

23.23. închiderea cu garduri sau cu unelte de pescuit a canalelor şi gîrlelor de legătură, cu bazinele de apă remonente în terenurile inundabile, dacă prin aceasta se împiedică accesul peştilor în timpul viiturilor de apă, precum şi scurgerea apelor din ele;

23.24. distrugerea sau deteriorarea digurilor, bagajelor şi canalelor pescăreşti, taluzurilor şi malurilor înierbate;

23.25. reducerea debitului de apă din bazinele piscicole, dacă aceasta periclitează existenţa faunei piscicole;

23.26. forarea hidrogeologică fără expertiză ecologică de stat şi fără acordul Serviciului piscicol;

23.27. păstrarea neautorizată cu orice scop a năvoadelor, voloacelor, plaselor, avelor, prostovoalelor, vîrşelor, ieterelor, crîşnicelor de către persoanele fizice şi juridice;

23.28. pescuitul de pe mijloacele de transport pe apă neînmatriculate sau fără semne de identificare;

23.29. folosirea mijloacelor de transport pe apă de către persoanele particulare în bazinele piscicole în perioada de prohibiţie şi în locurile interzise pentru pescuit;

23.30. vinderea pretutindeni a peştelui, altor organisme acvatice de către persoanele juridice şi fizice fără documente care confirmă provenienţa legală a mărfii;

23.31. pescuitul sportiv şi de amatori în timpul nopţii;

23.32. confecţionarea şi comercializarea sculelor interzise pentru pescuitul industrial şi sportiv.

[Pct.23 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

24. Încălcarea prevederilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea administrativă sau penală în conformitate cu Codul cu privire la contravenţiile administrative şi Codul penal.

25. Paguba cauzată prin pescuitul ilicit este recuperată de către contravenient conform taxelor stabilite în anexele 3, 4 şi 5.

26. Sumele amenzilor percepute pe cale administrativă pentru încălcarea prevederilor prezentului regulament, altor acte legislative şi normative, sumele obţinute de la vînzarea uneltelor, mijloacelor de transport terestru şi pe apă, a peştelui, altor organisme acvatice confiscate, precum şi sumele percepute pentru repararea pagubelor cauzate statului se vizează la contul Serviciului piscicol.

Cincizeci de procente din suma virată la contul Serviciului piscicol se transferă în Fondul ecologic extrabugetar la contul de compensare, restul 50 de procente sînt folosite cu destinaţie specială la organizarea protecţiei resurselor piscicole.

Din sumele rămase la contul Serviciului piscicol pînă la 50 de procente pot fi folosite pentru stimularea lucrătorilor Serviciului piscicol şi inspectorilor obşteşti, restul sumelor se folosesc pentru înzestrarea Serviciului piscicol cu transport terestru şi pe apă, întreţinerea transportului, achiziţionarea carburanţilor şi lubrifianţilor, utilajelor, editarea literaturii cu privire la educaţia ecologică a populaţiei, stimularea cercetărilor ştiinţifice.

ACŢIUNEA REGULAMENTULUI

27. Acţiunea prezentului regulament se extinde asupra următoarelor bazine şi cursuri de apă în limitele teritoriale ale Republicii Moldova:

- rîul Nistru şi afluenţii săi cu bazinele de apă construite pe ele, lacul de acumulare Dubăsari, golful Goeni, lacul de acumulare Cuciurgan şi braţul Turunciuc;

- rîul Prut şi afluenţii săi cu bazinele de apă construite pe ele, lacul de acumulare Costeşti-Stînca;

- lacul Beleu, bălţile Manta, lacul Cahul;

- rîurile Cogîlnic, Ialpug, lacul de acumulare Taraclia;

- sectorul moldovenesc al fluviului Dunărea.

LACURILE, PERIOADELE, UNELTELE ŞI METODELE DE PESCUIT

28. Este interzis orice pescuit în tot cursul anului:

- la 500 m în amonte şi aval de podurile de peste rîurile Nistru şi Prut;

- la gura de vărsare în rîul Prut a afluenţilor Larga, Vilia, Lopatnic, Racovăţ, Ciuhur, Camenca, Gîrla-Mare, Draghişte, Nîrnova, Lăpuşna, Sărata; la gura de vărsare în rîul Nistru a afluenţilor Ciorna, Răut, Ichel, Bîc, Botna pe o distanţă de 1 km de ambele părţi ale gurilor şi pe cursul acestor afluenţi pe o distanţă de 5 km de la confluenţă şi în braţul Turunciuc pe cursul apei pe o distanţă de 5 km;

- în golful Goieni;

- în lacul Beleu;

- în rîul Nistru în sectoarele de la satul Naslavcea pe o distanţă de 10 km în aval de la barajul lacului de acumulare Dubăsari pînă la podul Chişinău-Poltava;

- în lunca Ohrincea a afluentului Răut;

- în canalul de evacuare al Termocentralei Electrice din Moldova, în lacul de acumulare Cuciurgan la o distanţă de 500 m spre nord şi sud de la confluenţă şi 300 m în largul lacului;

- în albia veche a rîului Prut de la barajul lacului de acumulare Costeşti-Stînca pînă la confluenţă cu albia principală;

- în rîul Prut pe o distanţă de 3 km în aval de la barajul nodului hidraulic Costeşti-Stînca;

- în rîurile Nistru şi Prut pe sectoarele de 500 m în amonte de la barajul C.H.E. Dubăsari şi, respectiv, de la barajul nodului hidraulic Costeşti-Stînca;

- în rîurile Prut şi Nistru pe sectoarele de 100 m în amonte şi aval de la vărsarea în ele a canalelor de alimentare a bălţilor şi lacurilor.

29. Este interzis orice pescuit:

- în rîul Prut pe sectorul de la frontiera de stat a Republicii Moldova pînă la satul Teţcani în perioada de la 15 aprilie pînă la 15 iunie;

- în lacul de acumulare Costeşti-Stînca în perioada de la 15 aprilie pînă la 15 iunie;

- în rîul Prut pe sectorul de la barajul nodului hidraulic Costeşti-Stînca pînă la satul Giurgiuleşti şi în bălţile Manta în perioada de la 15 aprilie pînă la 15 iunie;

- în rîul Nistru pe sectorul de la satul Naslavcea pînă la oraşul Camenca în perioada de la 15 aprilie pînă la 15 iunie;

- în lacul de acumulare Dubăsari în perioda de la 15 aprilie pînă la 15 iunie;

- în rîul Nistru pe sectorul de la barajul C.H.E. Dubăsari pînă la satul Palanca şi în braţul Turunciuc în perioada de la 15 aprilie pînă la 15 iunie;

- în lacul de acumulare Cuciurgan în perioada de la 25 martie pînă la 31 mai;

- în celelalte bazine pisciole şi cursuri de apă (rîuleţe, iazuri, heleştee lacuri de acumulare, canale) în perioada de la 1 aprilie pînă la 30 iunie, cu excepţia măsurilor tehnologice piscicole.

30. Este interzis în cursul anului pe întreg teritoriul republicii pescuitul următoarelor specii şi familii de peşti şi raci:

- speciile introduse în Cartea Roşie a Republici Moldova;

- sturionii şi hibrizii lor;

- păstrăvul, anghila;

- racii.

31. Este interzisă folosirea următoarelor unelte şi metode de pescuit:

- mrejelor fără coarda de jos;

- năvodului şi plaselor de pescuit cu lungimea dispozitivului de acţionare mai mare cu 1/3 din lungimea aripii respective;

- tralului fără permis special;

- ieterei cu diametrul de peste 1,5 m;

- coteţului, gardului, vîrşei, crîşnicului, prostovolului, ostiei, jupuitorului, undiţei electrice, ecranului, substanţelor narcotice şi otrăvitoare, materialelor explozive şi a curentului electric.

[Pct.31 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

DIMENSIUNILE PEŞTELUI ADMIS PENTRU PESCUIT

32. Dimensiunile minime (în centimetri) ale peştilor, altor organisme acvatice, permise a fi pescuite:

Se permite pescuitul puietului de peşte sub dimensiunile admise în proporţie de pînă la 10 procente din cantitatea totală (în bucăţi) a peştelui pescuit la o tragere a năvodului.

Pescuitul puietului de sturioni este interzis. Puietul prins al acestor specii trebuie întors în mod obligatoriu în apă, în stare vie.

[Pct.32 completat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

DIMENSIUNILE OCHIURILOR LA UNELTELE DE PESCUIT

33. Dimensiunile minime (în milimetri) ale ochiurilor la uneltele de pescuit permise pentru pescuitul industrial:

- la năvoade în matiţă – 36, în aripi – 50;

- la ave, plase – 55;

- la ietere – 36.

Pentru pescuitul scumbriei, sabiţei şi tarancii în rîul Nistru se admite folosirea plaselor cu dimensiunea ochiului nu mai mică de 32 mm. Cu acordul Serviciului piscicol pentru pescuitul speciilor nevaloroase de peşte se permite folosirea uneltelor cu dimensiunea ochiului mai mică decît cea stabilită.

[Pct.33 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

PESCUITUL SPORTIV ŞI DE AMATORI

34. Pescuitul sportiv şi de amatori, dobîndirea altor organisme acvatice pentru consum personal se permit tuturor cetăţenilor contra plată în bazinele piscicole, cu excepţia celor din perimetrul rezervaţiilor naturale, zonelor prohibite pentru orice pescuit, crescătoriilor de peşti, gospodăriilor piscicole, şi se efectuează numai în cursul zilei de la răsăritul şi pînă la asfinţitul soarelui, în baza permiselor eliberate de către Serviciul piscicol. Într-un şir de bazine acvatice şi sectoare determinate de către Serviciul piscicol, pescuitul sportiv şi de amatori se poate organiza de către asociaţii ale pescarilor şi vînătorilor în baza contractului încheiat între Serviciul piscicol şi asociaţiile corespunzătoare.

[Pct.34 în redacţia Legii nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

35. Pescuitul sportiv şi de amatori se permite în rîuri numai de pe mal, în lacuri şi iazuri, lacuri de acumulare de pe mal şi din barcă, iar în timpul iernii se permite pescuitul de pe gheaţă (cu excepţia gropilor pentru iernatul peştilor).

Pescuitul din barcă în rîuri este interzis.

36. Pescuitul sportiv şi de amatori este permis cu următoarele unelte:

- undiţe de toate denumirile şi sistemele;

- lansete;

- unelte pentru pescuitul racilor;

- mincioguri.

Celelalte unelte (plase, ave, ietere, năvoade, crîşnice, prostovoale vîrşe, jupuitoare, ostii, undiţe electrice etc.) sînt interzise pentru pescuitul sportiv şi de amatori.

37. Numărul de cîrlige pentru un pescar amator nu trebuie să depăşească 10 bucăţi la toate uneltele folosite în acelaşi timp, iar cantitatea de peşte prins – cel mult 5 kg pe zi (cu excepţia cazurilor cînd greutatea unui peşte pescuit depăşeşte norma stabilită).

38. Mărimea cîrligilor folosite nu trebuie să depăşească 10 mm, iar greutatea vîrcolacului – 20 g.

39. În timpul pescuitului de pe mal o persoană poate să ocupe o secţiune de ţărm nu mai lungă de 10 m.

40. La pescuitul sportiv şi de amatori se pot folosi momeli naturale şi artificiale. Pentru momeală naturală sînt folosite următoarele specii de peşti: porcuşorul, boarţa, plevuşcă, obleţul, ghiborţul, bibanul, guvidul, parva (murgoiul vărgat). Unei persoane i se permite să prindă timp de o zi pînă la 50 exemplare pentru folosire în calitate de momeală.

[Anexa nr.6 modificată prin Legea nr.1257-XV din 19.07.2002, în vigoare 14.11.2002]