L E G E

Codul apelor

nr. 1532-XII  din  22.06.1993

Monitorul Parlamentului Republicii Moldova nr.10/287 din 1993

* * *

Abrogat: 26.10.2013

Legea R.Moldova nr.272 din 23.12.2011

C U P R I N S

COMPARTIMENTUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Capitolul I

DISPOZIŢII DE BAZĂ

Articolul 1. Noţiuni principale

Articolul 1¹. Proprietatea asupra obiectivelor acvatice

Articolul 1². Proprietatea publică asupra obiectivelor acvatice

Articolul 1³. Obiectivul acvatic

Articolul 2. Fondul apelor

Articolul 2¹. Terenurile fondului apelor

Articolul 2². Obiectivele acvatice proprietate publică a statului

Articolul 2³. Obiectivele acvatice proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale

Articolul 2⁴. Proprietatea privată asupra obiectivelor acvatice

Articolul 3. Reglementarea relaţiilor din domeniul apelor

Capitolul II

ADMINISTRAREA ŞI CONTROLUL DE STAT ÎN DOMENIUL

FOLOSIRII ŞI PROTECŢIEI APELOR

Articolul 4. Administrarea de stat în domeniul folosirii şi protecţiei apelor

Articolul 5. Controlul de stat asupra folosirii şi protecţiei apelor

Capitolul III

SPRIJINUL ACORDAT ÎN REALIZAREA MĂSURILOR PRIVIND

FOLOSIREA RAŢIONALĂ ŞI PROTECŢIA APELOR

Articolul 6. Sprijinul acordat autorităţilor administraţiei publice centrale în realizarea măsurilor privind folosirea raţională şi protecţia apelor

Articolul 7. Formele de participare în realizarea măsurilor privind folosirea raţională şi protecţia apelor

Capitolul IV

AMPLASAREA, PROIECTAREA, CONSTRUIREA ŞI DAREA ÎN EXPLOATARE

A ÎNTREPRINDERILOR, INSTALAŢIILOR ŞI ALTOR OBIECTIVE, CARE

AFECTEAZĂ STAREA APELOR

Articolul 8. Condiţiile amplasării, proiectării, construirii şi dării în exploatare a întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiective, care afectează starea apelor

Articolul 9. Condiţiile amplasării, proiectării, construirii şi dării în exploatare a întreprinderilor, instalaţiilor şi a altor obiective situate în bazinele piscicole

Articolul 10. Stabilirea locurilor pentru construcţia întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiective, care afectează starea apelor

Articolul 11. Coordonarea proiectelor de construcţie a întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiective, care afectează starea apelor

Articolul 12. Condiţiile în care sînt interzise construirea, darea în exploatare şi exploatarea întreprinderilor, instalaţiilor şi a altor obiective, care afectează starea apelor

Capitolul V

EXECUTAREA LUCRĂRILOR LA OBIECTIVELE ACVATICE,

ÎN ZONELE DE PROTECŢIE A APELOR

Articolul 13. Zonele de protecţie a apelor ale bazinelor şi cursurilor de apă

Articolul 14. Modul de executare a lucrărilor la obiectivele acvatice şi în zonele de protecţie a apelor

COMPARTIMENTUL II

FOLOSINŢA APEI

Capitolul VI

BENEFICIARII DE FOLOSINŢĂ A APEI ŞI OBIECTIVELE

DE FOLOSINŢĂ A APEI

Articolul 15. Beneficiarii de folosinţă a apei

Articolul 16. Obiectivele de folosinţă a apei

Articolul 17. Cazurile de limitare, interzicere parţială sau totală a folosirii obiectivelor acvatice

Articolul 17¹. Protecţia juridică a drepturilor de folosinţă a obiectivului acvatic

Capitolul VII

FOLOSINŢA APEI

Articolul 18. Folosinţa apei

Articolul 18¹. Clasificarea folosinţei apei

Articolul 19. Folosinţa apei în funcţie de destinaţia ei specială de bază

Articolul 20. Folosinţa generală şi specială a apei

Articolul 21. Folosinţa comună şi separată a apei

Articolul 22. Folosinţa primară şi secundară a apei

Capitolul VIII

MODUL ŞI CONDIŢIILE DE ATRIBUIRE ÎN FOLOSINŢĂ

A OBIECTIVELOR ACVATICE

Articolul 23. Satisfacerea cu prioritate a necesarului de apă potabilă şi menajeră al populaţiei

Articolul 24. Modul de atribuire a obiectivelor acvatice în folosinţă separată

Articolul 25. Organele care atribuie obiectivele acvatice în folosinţă separată

Articolul 26. Titlul de stat ce confirmă dreptul de folosinţă separată a obiectivului acvatic

Articolul 27. Autorizaţia de folosinţă specială a apei

Articolul 28. Modul de realizare a folosinţei generale a apei

Articolul 29. Folosinţa generală a apei în cadrul obiectivelor acvatice, atribuite în folosinţă separată

Articolul 30. Plata pentru folosirea apei

Articolul 31. Termenele de folosinţă a apei

Articolul 32. Modul de calculare şi prelungire a termenelor de folosinţă temporară a apei

Capitolul IX

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIUNILE BENEFICIARILOR DE FOLOSINŢĂ A APEI

Articolul 33. Folosirea obiectivelor acvatice conform destinaţiei lor

Articolul 34. Drepturile beneficiarilor de folosinţă a apei

Articolul 35. Limitarea drepturilor beneficiarilor de folosinţă a apei

Articolul 36. Protejarea drepturilor beneficiarilor de folosinţă a apei

Articolul 37. Obligaţiunile beneficiarilor de folosinţă a apei

Capitolul X

CAUZELE ŞI MODUL DE SISTARE A DREPTULUI DE FOLOSINŢĂ A APEI

Articolul 38. Cauzele sistării dreptului de folosinţă a apei

Articolul 39. Modul de sistare a dreptului de folosinţă a apei

Articolul 40. Sistarea dreptului de folosinţă specială a apei

Articolul 41. Retragerea obiectivelor acvatice din folosinţă separată

Articolul 42. Repararea prejudiciilor, cauzate prin realizarea unor măsuri de gospodărire a apelor, prin sistarea sau modificarea condiţiilor de folosinţă a apei

Capitolul XI

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU SATISFACEREA

NECESITĂŢILOR DE APĂ POTABILĂ, MENAJERĂ ŞI DE ALTĂ NATURĂ

Articolul 43. Obiectivele acvatice atribuite pentru satisfacerea necesităţilor de apă potabilă, menajeră şi de altă natură

Articolul 44. Alimentarea centralizată cu apă a populaţiei

Articolul 45. Alimentarea necentralizată cu apă a populaţiei

Articolul 46. Folosirea apelor subterane cu proprietăţi potabile în alte scopuri decît cel al alimentării cu apă potabilă şi menajeră

Capitolul XII

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE ÎN SCOPURI

CURATIVE ŞI DE ASANARE

Articolul 47. Folosirea obiectivelor acvatice în scopuri curative şi de asanare

Articolul 48. Interzicerea deversării apelor reziduale în obiectivele acvatice, clasate în categoria apelor curative

Articolul 49. Folosirea obiectivelor acvatice pentru odihnă şi sport

Articolul 50. Folosirea obiectivelor acvatice pentru pescuitul amator şi sportiv

Articolul 51. Folosirea obiectivelor acvatice pentru navigaţia cu ambarcaţiuni

Capitolul XIII

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE ÎN SCOPURI AGRICOLE

Articolul 52. Folosirea apei în scopuri agricole

Articolul 53. Obligaţiunile beneficiarilor de folosinţă a apei, care folosesc obiectivele acvatice în scopuri agricole

Articolul 54. Reglementarea şi folosirea scurgerilor de suprafaţă (irigarea prin inundare)

Articolul 55. Irigarea terenurilor agricole cu ape reziduale

Capitolul XIV

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE ÎN SCOPURI

INDUSTRIALE ŞI HIDROENERGETICE

Articolul 56. Obligaţiunile beneficiarilor de folosinţă a apei care folosesc obiectivele acvatice în scopuri industriale

Articolul 57. Limitarea sau interzicerea folosirii apei potabile în scopuri industriale

Articolul 58. Folosirea apelor subterane pentru alimentarea cu apă în scopuri industriale şi în alte scopuri de producţie

Articolul 59. Folosirea obiectivelor acvatice în scopuri hidroenergetice

Capitolul XV

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU

NECESITĂŢILE TRANSPORTULUI PE APĂ ŞI AERIAN

Articolul 60. Căile de comunicaţie pe apă de uz comun

Articolul 61. Obligaţiunile beneficiarilor de folosinţă a apei pe căile de comunicaţie pe apă de uz comun

Articolul 62. Folosirea obiectivelor acvatice pentru necesităţile transportului aerian

Capitolul XVI

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU

NECESITĂŢILE GOSPODĂRIEI PISCICOLE

Articolul 63. Obligaţiunile persoanelor juridice şi fizice, beneficiari de folosinţă a apei, care folosesc bazine de apă piscicole

Articolul 64. Limitarea folosinţei de apă în bazinele piscicole

Articolul 65. Realizarea măsurilor pentru protecţia şi reproducerea rezervelor piscicole

Articolul 66. Folosirea obiectivelor acvatice pentru necesităţile gospodăriei piscicole

Capitolul XVII

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU NECESITĂŢILE

GOSPODĂRIEI VÎNĂTOREŞTI ŞI REZERVAŢIILOR NATURALE

Articolul 67. Prerogativele întreprinderilor şi organizaţiilor gospodăriei vînătoreşti pentru folosinţa apei

Articolul 68. Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru necesităţile gospodăriei vînătoreşti

Articolul 69. Obiectivele acvatice, declarate rezervaţii naturale

Articolul 70. Modul de folosire a obiectivelor acvatice ale ariilor naturale protejate de stat şi măsurile pentru protecţia lor

Articolul 71. Retragerea obiectivelor acvatice din folosinţa ariilor naturale protejate de stat

Capitolul XVIII

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU

DEVERSAREA APELOR REZIDUALE

Articolul 72. Autorizaţia de folosinţă a obiectivelor acvatice pentru deversarea apelor reziduale

Articolul 73. Condiţiile de admitere a deversării apelor reziduale în obiectivele acvatice

Capitolul XIX

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU COMBATEREA

INCENDIILOR ŞI PENTRU ALTE NECESITĂŢI DE STAT ŞI PUBLICE

Articolul 74. Folosirea obiectivelor acvatice pentru combaterea incendiilor şi pentru alte necesităţi de stat şi publice

Capitolul XX

EXPLOATAREA LACURILOR DE ACUMULARE

Articolul 75. Regimul de umplere şi evacuare a lacurilor de acumulare

Articolul 76. Modul de exploatare a lacurilor de acumulare

Articolul 77. Organizarea şi coordonarea acţiunilor ce asigură starea tehnică şi amenajarea corespunzătoare a lacurilor de acumulare

Articolul 78. Exploatarea lacurilor şi altor bazine acvatice, folosite în calitate de lacuri de acumulare

Capitolul XXI

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE, SITUATE PE TERITORIUL

REPUBLICII MOLDOVA ŞI AL ALTOR STATE

Articolul 79. Folosirea obiectivelor acvatice, situate pe teritoriul Republicii Moldova şi al altor state

Capitolul XXII

SOLUŢIONAREA LITIGIILOR PRIVIND FOLOSINŢA APEI

Articolul 80. Soluţionarea litigiilor privind folosinţa apei dintre beneficiarii de folosinţă a apei din Republica Moldova

Articolul 81. Soluţionarea litigiilor privind folosinţa apei dintre beneficiarii de folosinţă a apei din Republica Moldova şi din alte state

Articolul 82. Exclus

Articolul 83. Exclus

Articolul 84. Exclus

Articolul 85. Exclus

Articolul 86. Soluţionarea litigiilor patrimoniale vizînd relaţiile din domeniul apelor

COMPARTIMENTUL III

PROTECŢIA APELOR ŞI PREVENIREA EFECTELOR LOR DISTRUCTIVE

Capitolul XXIII

DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND PROTECŢIA APELOR

Articolul 87. Protecţia apelor

Articolul 88. Realizarea măsurilor ce asigură protecţia apelor

Articolul 89. Planificarea măsurilor de protecţie a apelor

Articolul 90. Stimularea economică a folosirii raţionale şi a protecţiei apelor

Capitolul XXIV

PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII ŞI IMPURIFICĂRII

Articolul 91. Protecţia apelor împotriva poluării şi impurificării cu deşeuri şi ape reziduale

Articolul 92. Protecţia apelor împotriva poluării şi impurificării cu produse ale activităţii de producţie

Articolul 93. Protecţia suprafeţei bazinelor de recepţie, a stratului de gheaţă din bazine şi cursuri de apă

Articolul 94. Prevenirea poluării apelor cu îngrăşăminte şi produse toxice

Articolul 95. Circumscripţiile şi zonele de protecţie sanitară

Articolul 96. Paza şi protecţia apelor subterane împotriva impurificării

Capitolul XXV

PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA EPUIZĂRII

Articolul 97. Măsurile de protecţie a apelor împotriva epuizării

Articolul 98. Protecţia apelor subterane împotriva epuizării

Capitolul XXVI

PREVENIREA ŞI LICHIDAREA EFECTELOR DISTRUCTIVE ALE APELOR

Articolul 99. Obligaţiunile persoanelor juridice şi fizice privind prevenirea şi lichidarea efectelor distructive ale apelor

Articolul 100. Măsurile urgente pentru prevenirea şi lichidarea urmărilor calamităţilor naturale, provocate de efectele distructive ale apelor

COMPARTIMENTUL IV

EVIDENŢA DE STAT A FOLOSIRII APELOR

Articolul 101. Sarcinile evidenţei de stat a resurselor de apă şi folosirii lor

Articolul 102. Cadastrul de Stat al Apelor

Articolul 103. Balanţele de gospodărire a apelor

Articolul 104. Schemele de folosire complexă şi de protecţie a apelor

Articolul 105. Ţinerea evidenţei de stat şi de folosire a apelor, ţinerea la zi a Cadastrului de Stat al Apelor, întocmirea balanţelor de gospodărire a apelor şi elaborarea schemelor de folosire complexă şi de protecţie a apelor

COMPARTIMENTUL V

RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI APELOR

Articolul 106. Nulitatea tranzacţiilor, prin care se încalcă dreptul proprietăţii de stat asupra apelor

Articolul 107. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei apelor

Articolul 108. Restituirea obiectivelor acvatice ocupate în mod nelegitim

Articolul 109. Repararea prejudiciilor aduse prin încălcarea legislaţiei apelor

Articolul 110. Convenţiile internaţionale

Notă: În textul codului, cuvintele "organ de stat" se înlocuiesc cu cuvintele "autoritate a administraţiei publice centrale", cuvintele "organ de autoadministrare locală" – cu cuvintele "autoritate a administraţiei publice locale", cuvintele "autoritate pentru gospodărirea apelor" şi "organul de stat pentru gospodărirea apelor" – cu cuvintele "organul de stat pentru gestionarea fondului apelor" conform Legii nr.446-XV din 13.11.2003, în vigoare 01.01.2004

Notă: În cuprinsul legii textul "organele pentru protecţia mediului înconjurător (denumite în continuare autorităţile pentru mediu)" se substituie prin textul "autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, denumită în continuare autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu" conform Legii nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001

Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezentul cod, care constituie cadrul juridic de bază pentru elaborarea actelor normative speciale şi instrucţiunilor, ce reglementează relaţiile din domeniul folosirii fondului apelor (denumite în continuare relaţii din domeniul apelor), în scopul:

a) asigurării folosirii raţionale a apelor pentru necesităţile populaţiei şi ale economiei naţionale;

b) protecţia apelor împotriva poluării, impurificării şi epuizării;

c) prevenirii şi lichidării efectelor distructive ale apelor;

d) ameliorării stării obiectelor acvatice şi păstrării lor pentru generaţiile prezente şi viitoare;

e) protejării drepturilor persoanelor juridice şi fizice;

f) consolidării legalităţii în relaţiile din domeniul apelor.

COMPARTIMENTUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Capitolul I

DISPOZIŢII DE BAZĂ

[Cap.I în redacţia Legii nr.446-XV din 13.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

Articolul 1. Noţiuni principale

În sensul prezentului cod, se definesc următoarele noţiuni principale:

fondul apelor - totalitatea obiectivelor acvatice în graniţele teritoriului Republicii Moldova, incluse sau care urmează a fi incluse în cadastrul apelor;

ape de suprafaţă - apele care se află permanent sau temporar în obiectivele acvatice de suprafaţă;

ape subterane - apele care se află în obiectivele acvatice subterane şi constituie o resursă minerală utilă de subsol;

obiectiv acvatic - o concentraţie de apă la suprafaţă în formele reliefului terenului sau în subsol, care are graniţe, volum şi caracteristici de regim al apelor;

obiectiv acvatic de suprafaţă - o concentraţie de ape naturale la suprafaţa pămîntului (rîu, lac natural, lac artificial, izvor de apă etc.);

obiectiv acvatic natural - fluviu, rîu, pîrău, baltă, lac natural şi lac de acumulare creat în regim natural sau ameliorativ, cu zonele inundabile;

obiectiv acvatic artificial - iaz, heleşteu, lac de acumulare format prin îndiguirea apei;

obiectiv acvatic unic şi indivizibil - apele de suprafaţă, inclusiv terenul aflat sub ape, fîşia riverană de protecţie şi construcţiile hidrotehnice de regularizare, precum şi apele subterane cu stratul acvifer şi roca impermeabilă care le limitează;

obiectiv acvatic separat (închis) - obiectiv acvatic artificial, cu o suprafaţă limitată, care nu are legătură hidraulică cu un alt obiectiv acvatic de suprafaţă;

obiectiv acvatic piscicol - orice curs de apă şi bazin (fluviu, rîu, afluent, lac, iaz, heleşteu, lac de acumulare) care este sau poate fi utilizat pentru reproducerea, creşterea şi dobîndirea peştelui şi a altor organisme acvatice;

iaz (heleşteu) - lac artificial, format prin stăvilirea apei cu baraj de pămînt sau prin abaterea unui curs de apă, destinat pisciculturii, irigaţiei etc.;

lac de acumulare - lac artificial care constituie o rezervă de apă, cu posibilă utilizare în diferite scopuri;

cuvetă - loc unde se cantonează apa, ca urmare a executării lucrărilor de barare a unui curs de apă, unde au loc fenomene specifice legate de proprietăţile fizico-chimice şi biologice ale apei, de apariţia unei flore şi faune specifice;

baraj (dig) - construcţie hidrotehnică de pămînt, de piatră sau de beton, realizată în scopul reţinerii unui volum de apă;

fîşie riverană de protecţie - teren amenajat de-a lungul malurilor obiectivului acvatic natural şi artificial, destinat protecţiei apelor;

activitate de gospodărire a apelor - activitate a persoanelor juridice sau fizice în vederea captării, folosirii şi protecţiei resurselor de apă;

folosirea apelor - activitatea persoanelor juridice sau fizice reglementată de lege şi orientată spre utilizarea obiectivelor acvatice;

beneficiar de folosinţă separată a resurselor de apă - persoană juridică sau fizică căreia i s-a atribuit în folosinţă un obiectiv acvatic (sau o parte a acestuia) în baza hotărîrii autorităţii publice;

protecţia obiectivelor acvatice - activitate obligatorie a structurilor de gospodărire a apelor, organelor de protecţie a mediului şi a autorităţilor administraţiei publice locale, orientată spre protecţia, menţinerea şi reabilitarea parametrilor iniţiali, cantitativi şi calitativi, ai obiectivului acvatic;

cea mai bună tehnologie disponibilă – cele mai actuale procedee, echipamente şi metode de exploatare care corespund anumitor măsuri de limitare a deversărilor apelor reziduale, emisiilor şi cantităţilor de deşeuri.

[Art.1 completat prin Legea nr.202-XVI din 26.07.2007, în vigoare 07.09.2007]

Articolul 1¹. Proprietatea asupra obiectivelor acvatice

Obiectivele acvatice în Republica Moldova pot aparţine, cu drept de proprietate publică, statului sau unităţilor administrativ-teritoriale ori, cu drept de proprietate privată, persoanelor juridice sau fizice.

Articolul 1². Proprietatea publică asupra obiectivelor acvatice

(1) Obiectivele acvatice proprietate publică se atribuie exclusiv în folosinţă. Atribuirea în folosinţă a obiectivelor acvatice proprietate publică se face, în funcţie de importanţa lor, de către Guvern sau de către autorităţile administraţiei publice locale.

(2) Obiectivele acvatice proprietate publică a statului se administrează de către o autoritate specială, abilitată de Guvern.

(3) Obiectivele acvatice nu se pot afla concomitent în proprietatea mai multor subiecţi ai dreptului de proprietate publică.

(4) Delimitarea obiectivelor acvatice în obiective proprietate publică a statului şi obiective proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 1³.Obiectivul acvatic

Obiectivul acvatic natural sau artificial (apa, terenul aflat sub apă, fîşiile riverane de protecţie, construcţiile hidrotehnice) este obiectiv acvatic unic şi indivizibil şi se înregistrează în modul stabilit de prezentul cod.

Articolul 2. Fondul apelor

Fondul apelor include toate obiectivele acvatice naturale şi artificiale de pe teritoriul Republicii Moldova.

Articolul 2¹. Terenurile fondului apelor

(1) Terenuri ale fondului apelor sînt terenurile aflate sub ape (albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, iazurilor, lacurilor de acumulare), mlaştinile, terenurile pe care sînt amplasate construcţii hidrotehnice şi alte amenajări ale serviciului apelor, precum şi terenurile repartizate pentru fîşiile riverane de protecţie a apelor rîurilor, bazinelor de apă, canalelor magistrale intergospodăreşti şi colectoarelor.

(2) Atribuirea anumitor terenuri la terenurile fondului apelor şi determinarea hotarelor lor se efectuează în conformitate cu legislaţia funciară.

(3) Dreptul de proprietate asupra terenurilor fondului apelor este stabilit de Codul civil, prezentul cod şi de alte acte legislative.

[Art.2¹ modificat prin Legea nr.252-XVI din 21.10.2005, în vigoare 11.11.2005]

Articolul 2². Obiectivele acvatice proprietate publică a statului

În proprietatea publică a statului se află:

a) obiectivele acvatice de suprafaţă situate pe teritoriul a două sau mai multor raioane;

b) apele subterane;

c) obiectivele acvatice situate pe teritoriul unui raion, destinate satisfacerii necesităţilor apărării, sistemului energetic, domeniului transporturilor, obiectivelor de telecomunicaţii, serviciului meteorologic şi altor sisteme de stat;

d) obiectivele acvatice de frontieră;

e) obiectivele acvatice declarate ca arii naturale protejate de stat;

f) obiectivele acvatice parte a staţiunilor balneare de importanţă naţională.

Articolul 2³. Obiectivele acvatice proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale

În proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale se află obiectivele acvatice care sînt situate integral în limitele unităţii administrativ-teritoriale respective şi care nu sînt atribuite în proprietatea publică a statului şi nici nu constituie obiect al proprietăţii private a persoanelor juridice sau fizice.

[Art.2³ modificat prin Legea nr.252-XVI din 21.10.2005, în vigoare 11.11.2005]

Notă: Se declară neconstituţională sintagma "ale căror construcţii hidrotehnice se află la balanţa primăriilor" din art.2³ conform Hot. Curţii Constituţionale nr.12 din 21.04.2005, în vigoare 21.04.2005

Articolul 2⁴. Proprietatea privată asupra obiectivelor acvatice

(1) În cazul construcţiei de obiective acvatice, în condiţiile legii, pe terenurile proprietate privată a persoanelor juridice sau fizice, acestea devin obiecte ale proprietăţii private, cu excepţia apei care se atribuie în folosinţă conform legislaţiei în vigoare.

(2) Proprietate privată a persoanelor juridice sau fizice pot fi obiectivele acvatice separate (închise), precum şi obiectivele acvatice care sînt amplasate pe pîraie şi nu au o legătură hidraulică cu alte obiective acvatice de suprafaţă.

(3) Proprietarii vor utiliza obiectivele acvatice în strictă concordanţă cu condiţiile generale de folosire a obiectivelor acvatice, stabilite de legislaţia în vigoare.

Articolul 3. Reglementarea relaţiilor din domeniul apelor

(1) Reglementarea relaţiilor din domeniul apelor cuprinde:

a) proprietatea, folosirea şi dispunerea de fondul apelor;

b) stabilirea modului de folosire a apelor, protecţia apelor împotriva poluării, impurificării şi epuizării, prevenirea şi lichidarea efectului distructiv al apelor;

c) planificarea măsurilor privind folosirea şi protecţia apelor, prevenirea şi lichidarea efectului lor distructiv;

d) aprobarea schemelor de folosire complexă şi de protecţie a apelor, a balanţelor de gospodărire a apelor;

e) exercitarea controlului de stat asupra folosirii şi protecţiei apelor;

f) reglementarea altor chestiuni ce vizează relaţiile din domeniul apelor.

(2) Folosirea obiectivelor acvatice (a resurselor de apă) şi dispunerea de acestea, dacă ating interesele altor state, se realizează în baza acordurilor interstatale.

[Cap.I în redacţia Legii nr.446-XV din 13.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

Capitolul II

ADMINISTRAREA ŞI CONTROLUL DE STAT ÎN DOMENIUL

FOLOSIRII ŞI PROTECŢIEI APELOR

Articolul 4. Administrarea de stat în domeniul folosirii şi protecţiei apelor

Administrarea de stat în domeniul folosirii şi protecţiei apelor este exercitată de către Guvern, autorităţile administraţiei publice locale şi de autorităţile administraţiei publice centrale, autorizate în modul special în acest scop, conform legislaţiei în vigoare.

Articolul 5. Controlul de stat asupra folosirii şi protecţiei apelor

(1) Controlul de stat asupra folosirii şi protecţiei apelor este chemat să asigure:

a) respectarea de către toate persoanele juridice şi fizice, indiferent de forma de proprietate, a modului stabilit de folosire a apelor;

b) executarea obligaţiunilor şi prescripţiilor privind protecţia apelor, prevenirea şi lichidarea efectelor lor distructive, respectarea regulilor de ţinere a evidenţei apelor, precum şi altor reguli, stabilite de legislaţia apelor.

(2) Controlul de stat asupra folosirii şi protecţiei apelor este exercitat de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, denumită în continuare autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu şi de autorităţile administraţiei publice centrale, autorizate în mod special în acest scop, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(3) Controlul de stat asupra respectării prevederilor legii în domeniul gospodăririi apelor se exercită de către autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu şi de către organul de stat pentru gestionarea fondului apelor.

[Art.5 completat prin Legea nr.446-XV din 13.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

Capitolul III

SPRIJINUL ACORDAT ÎN REALIZAREA MĂSURILOR PRIVIND

FOLOSIREA RAŢIONALĂ ŞI PROTECŢIA APELOR

Articolul 6. Sprijinul acordat autorităţilor administraţiei publice centrale în realizarea măsurilor privind folosirea raţională şi protecţia apelor

Organizaţiile publice, mijloacele mass-media şi cetăţenii acordă sprijin autorităţilor administraţiei publice centrale în realizarea măsurilor privind folosirea raţională şi protecţia apelor.

Articolul 7. Formele de participare în realizarea măsurilor privind folosirea raţională şi protecţia apelor

Organizaţiile publice, mijloacele mass-media şi cetăţenii:

a) acordă sprijin autorităţilor administraţiei publice centrale în realizarea măsurilor privind folosirea raţională şi protecţia apelor;

b) desfăşoară o muncă de educare pentru formarea unei atitudini grijulii faţă de apă;

c) organizează controlul public asupra realizării măsurilor de protecţie a apelor;

d) comunică despre încălcările regulilor de folosire a apelor;

e) prezintă autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu propuneri privind optimizarea folosirii şi protecţiei apelor;

f) participă la efectuarea de lucrări pentru optimizarea folosirii şi protecţiei apelor, precum şi la prevenirea şi lichidarea efectelor distructive ale apelor;

g) desfăşoară şi alte activităţi, menite să asigure folosirea raţională şi protecţia apelor.

Capitolul IV

AMPLASAREA, PROIECTAREA, CONSTRUIREA ŞI DAREA ÎN EXPLOATARE

A ÎNTREPRINDERILOR, INSTALAŢIILOR ŞI ALTOR OBIECTIVE, CARE

AFECTEAZĂ STAREA APELOR

Articolul 8. Condiţiile amplasării, proiectării, construirii şi dării în exploatare a întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiective, care afectează starea apelor

(1) La amplasarea, proiectarea, construirea şi darea în exploatare a întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiective noi sau reconstruite, precum şi retehnologizarea acestora, care afectează starea apelor, trebuie să fie prevăzute măsuri care să asigure folosirea raţională a apelor, cu condiţia satisfacerii prioritare a necesarului de apă potabilă şi menajeră şi ocrotirii sănătăţii populaţiei, precum:

a) de evidenţă a volumelor de apă captate din sursele de apă şi ale apei de întoarcere;

b) de protecţie a apelor împotriva poluării, impurificării şi epuizării;

c) de prevenire a efectelor distructive ale apelor;

d) de reducere pînă la limitele minime a terenurilor inundate;

e) de protecţie a pămînturilor împotriva salinizării, subinundării sau uscării excesive;

f) de menţinere a condiţiilor naturale favorabile şi a configuraţiilor geografice.

(2) La edificarea întreprinderilor, instalaţiilor şi a altor obiective care afectează starea apelor se va ţine cont, în dependenţă de condiţiile naturale şi economice şi de posibilităţile de folosire a obiectivelor acvatice pentru odihnă şi sport.

Articolul 9. Condiţiile amplasării, proiectării, construirii şi dării în exploatare a întreprinderilor, instalaţiilor şi a altor obiective situate în bazinele piscicole

În procesul de amplasare, proiectare, construire şi dare în exploatare a întreprinderilor, instalaţiilor şi a altor obiective noi sau reconstruite în bazinele piscicole se vor realiza, concomitent cu respectarea prevederilor articolului 8 şi în termenele stabilite, măsuri care să asigure protecţia peştelui, altor reprezentanţi ai faunei şi florei acvatice şi condiţiile de reproducere a lor.

Articolul 10. Stabilirea locurilor pentru construcţia întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiective, care afectează starea apelor

Locurile pentru construcţia întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiective, care afectează starea apelor, se stabilesc în coordonare cu autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, organele de stat pentru gestionarea fondului apelor, autorităţilor pentru supravegherea sanitară de stat şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, autorizate în mod special în acest scop, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte organe interesate.

Articolul 11. Coordonarea proiectelor de construcţie a întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiective, care afectează starea apelor

Proiectele de construcţie a întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiective, care afectează starea apelor, sînt supuse expertizei ecologice în modul stabilit şi coordonate cu autorităţile administraţiei publice centrale, autorizate în mod special în acest scop, conform Codului apelor şi Codului funciar.

Articolul 12. Condiţiile în care sînt interzise construirea, darea în exploatare şi exploatarea întreprinderilor, instalaţiilor şi a altor obiective, care afectează starea apelor

(1) Se interzice persoanelor juridice şi fizice, indiferent de forma de proprietate, de a construi, de a da în exploatare şi de a exploata:

a) întreprinderi, secţii, agregate, obiective comunale, alte obiective fără efectuarea expertizei ecologice, precum şi cele care nu sînt dotate cu dispozitive de prevenire a poluării şi impurificării apelor sau a efectelor lor distructive;

b) sisteme de irigaţii şi aprovizionare cu apă a lacurilor de acumulare şi canalelor înainte de decopertarea terenului de stratul de sol vegetal şi pînă la realizarea măsurilor preconizate în proiecte pentru prevenirea inundării, subinundării, înmlăştinirii, salinizării şi eroziunii;

c) sisteme de desecare pînă la finalizarea construcţiei instalaţiilor pentru captarea apei şi a altor instalaţii în conformitate cu proiectele aprobate;

d) prize de apă fără dispozitive pentru protecţia peştelui în conformitate cu proiectele aprobate;

e) instalaţii şi construcţii hidrotehnice pînă la finisarea dispozitivelor pentru trecerea viiturilor şi a peştelui în conformitate cu proiectele aprobate;

f) foraje de apă înainte de dotarea lor cu instalaţii de reglare şi măsurare a debitului de apă şi stabilirea zonelor de protecţie sanitară.

(2) Se interzice umplerea lacurilor de acumulare pînă la realizarea măsurilor de amenajare a albiilor acestora, prevăzute în proiecte.

[Art.12 modificat prin Legea nr.202-XVI din 26.07.2007, în vigoare 07.09.2007]

Capitolul V

EXECUTAREA LUCRĂRILOR LA OBIECTIVELE ACVATICE,

ÎN ZONELE DE PROTECŢIE A APELOR

Articolul 13. Zonele de protecţie a apelor ale bazinelor şi cursurilor de apă

Sînt parte integrantă a zonelor de protecţie a apelor ale bazinelor şi cursurilor de apă:

a) centurile întîia şi a doua a zonei de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă;

b) zonele riverane ale arterelor acvatice interioare;

c) zonele de reparaţie ale canalelor magistrale şi intergospodăreşti;

d) zonele de protecţie a apelor ale rîurilor şi bazinelor mici, inclusiv cele reverane;

e) alte zone, prevăzute de legislaţie.

Articolul 14. Modul de executare a lucrărilor la obiectivele acvatice şi în zonele de protecţie a apelor

Orice activitate economică care afectează starea apelor, desfăşurată în obiectivele acvatice sau în zonele de protecţie a apelor ale bazinelor şi cursurilor de apă, se efectuează cu autorizaţia autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu, organelor de stat pentru gestionarea fondului apelor, autorităţilor administraţiei publice locale a altor organe interesate în conformitate cu legislaţia în vigoare.

COMPARTIMENTUL II

FOLOSINŢA APEI

Capitolul VI

BENEFICIARII DE FOLOSINŢĂ A APEI ŞI OBIECTIVELE

DE FOLOSINŢĂ A APEI

Articolul 15. Beneficiarii de folosinţă a apei

Poate fi beneficiar de folosinţă a apei orice persoană juridică şi fizică, indiferent de forma de proprietate.

Articolul 16. Obiectivele de folosinţă a apei

Se atribuie în folosinţă obiectivele acvatice enumerate la articolul 2.

Articolul 17. Cazurile de limitare, interzicere parţială sau totală a folosirii obiectivelor acvatice

(1) În scopul asigurării securităţii statului, ocrotirii sănătăţii populaţiei, mediului înconjurător, valorilor istorico-culturale, folosirea obiectivelor acvatice poate fi limitată, interzisă parţial sau total în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

(2) Limitarea, interzicerea parţială sau totală a folosirii obiectivelor acvatice se stabilesc de Guvern sau autorităţile administraţiei publice locale, la propunerea organului de stat pentru gestionarea fondului apelor, coordonată cu autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, cu organul de stat pentru supravegherea minieră în cazul folosirii apelor subterane, cu autoritatea pentru supravegherea sanitară de stat şi cu autoritatea pentru protecţia resurselor piscicole.

[Art.17 în redacţia Legii nr.446-XV din 13.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

Articolul 17¹. Protecţia juridică a drepturilor de folosinţă a obiectivului acvatic

Protecţia juridică a drepturilor (încălcate sau contestate) de folosinţă a obiectivului acvatic se exercită de instanţele de judecată competente, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

[Art.17¹ introdus prin Legea nr.446-XV din 13.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

Capitolul VII

FOLOSINŢA APEI

Articolul 18. Folosinţa apei

Apa ca resursă naturală este proprietate publică exclusivă şi poate fi atribuită doar în folosinţă, în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

[Art.18 introdus prin Legea nr.446-XV din 13.11.2003, în vigoare 01.01.2004, precedentul art.18 devine art.18¹]

Articolul 18¹. Clasificarea folosinţei apei

Folosinţa apei se clasifică în funcţie de:

a) scopul folosirii apei;

b) parametrii obiectivelor acvatice;

c) condiţiile tehnice de folosire a apei;

d) condiţiile de atribuire în folosinţă a obiectivelor acvatice;

e) caracterul folosirii apei;

f) metodele de folosire a obiectivelor acvatice;

g) acţiunea folosinţei apei asupra obiectivelor acvatice.

Articolul 19. Folosinţa apei în funcţie de destinaţia ei specială de bază

(1) Obiectivele acvatice se atribuie în folosinţă, cu condiţia respectării dispoziţiilor legii şi a cerinţelor autorizaţiei de folosinţă a apei, pentru satisfacerea necesarului de apă potabilă şi menajeră al populaţiei, în scopuri curative, de asanare, pentru satisfacerea necesităţilor agricole, industriale, hidroenergetice, de transport, piscicole şi altor necesităţi de stat, publice, sociale.

(2) Folosirea obiectivelor acvatice pentru deversarea apelor reziduale poate fi admisă numai cu condiţia respectării prevederilor articolelor 72 şi 73 şi legislaţiei în vigoare.

(3) Obiectivele acvatice pot fi atribuite în folosinţă pentru unul sau cîteva scopuri.

Articolul 20. Folosinţa generală şi specială a apei

(1) În funcţie de condiţiile tehnice de folosire a apei se disting: folosinţa generală a apei, realizată fără aplicarea unor instalaţii şi (sau) dispozitive tehnice, care afectează starea apelor, şi folosinţa specială a apei, realizată cu aplicarea unor atare instalaţii şi (sau) dispozitive tehnice. În unele cazuri, la categoria folosinţei speciale a apei poate fi trecută folosirea obiectivelor acvatice fără aplicarea instalaţiilor şi (sau) dispozitivelor tehnice, dacă procesul afectează în consecinţă starea apelor.

(2) Lista tipurilor folosinţei speciale a apei se reglementează de standardele de stat corespunzătoare.

Articolul 21. Folosinţa comună şi separată a apei

(1) Obiectivele acvatice se pot afla în folosinţă comună sau separată.

(2) În folosinţă separată se află obiectivele acvatice (sau unele părţi ale acestora), atribuite beneficiarilor de folosinţă a apei în baza hotărîrii autorităţilor administraţiei publice centrale în conformitate cu articolul 24.

(3) În folosinţă comună se află obiectivele acvatice (sau unele părţi ale acestora) care nu sînt atribuite în folosinţă separată.

Articolul 22. Folosinţa primară şi secundară a apei

Sînt consideraţi beneficiari primari de folosinţă a apei persoanele juridice şi fizice, cărora li s-au atribuit obiective acvatice în folosinţă separată. În cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare, beneficiarii primari sînt în drept să elibereze altor persoane juridice şi fizice în acord cu autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu şi organele de stat pentru gestionarea fondului apelor autorizaţii de folosinţă secundară a apei.

Capitolul VIII

MODUL ŞI CONDIŢIILE DE ATRIBUIRE ÎN FOLOSINŢĂ

A OBIECTIVELOR ACVATICE

Articolul 23. Satisfacerea cu prioritate a necesarului de apă potabilă şi menajeră al populaţiei

Obiectivele acvatice se atribuie în folosinţă în primul rînd în scopul satisfacerii necesarului de apă potabilă şi menajeră a populaţiei.

Articolul 24. Modul de atribuire a obiectivelor acvatice în folosinţă separată

(1) Obiectivele acvatice se atribuie în folosinţă separată, integrală sau parţială în baza hotărîrii Guvernului sau a autorităţilor administraţiei publice locale, în modul stabilit de articolele 25 şi 26.

(2) În hotărîrile cu privire la atribuirea obiectivelor acvatice în folosinţă separată se indică scopul atribuirii şi condiţiile principale de folosinţă.

(3) Modul de a face şi de a examina demersurile privind atribuirea obiectivelor acvatice în folosinţă separată se stabileşte de către Guvern.

Articolul 25. Organele care atribuie obiectivele acvatice în folosinţă separată

(1) Obiectivele acvatice proprietate publică a statului se atribuie în folosinţă separată de către Guvern, la propunerea autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu, coordonată cu organul de stat pentru gestionarea fondului apelor.

(2) Obiectivele acvatice proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se atribuie în folosinţă separată de către autoritatea administraţiei publice locale, de comun acord cu autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu şi cu organul de stat pentru gestionarea fondului apelor.

[Art.25 modificat prin Legea nr.202-XVI din 26.07.2007, în vigoare 07.09.2007]

[Art.25 modificat prin Legea nr.482-XV din 04.12.2003, în vigoare 01.01.2004]

[Art.25 în redacţia Legii nr.446-XV din 13.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

Articolul 26. Titlul de stat ce confirmă dreptul de folosinţă separată a obiectivului acvatic

(1) Dreptul beneficiarilor la folosinţa separată a obiectivului acvatic (sau a unei părţi a acestuia) se autentifică prin titlul de stat de folosinţă separată a apei, eliberat de organul de stat pentru gestionarea fondului apelor.

(2) Modelul titlului de stat de folosinţă separată a apei este stabilit de Guvern.

[Art.26 modificat prin Legea nr.446-XV din 13.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

Articolul 27. Autorizaţia de folosinţă specială a apei

(1) Folosinţa specială a apei se realizează în baza autorizaţiei eliberate de către autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, în coordonare cu organele de stat pentru gestionarea fondului apelor, autorităţile pentru hidrogeologie, autorităţile pentru supravegherea minieră (în cazul folosirii apelor minerale şi apei potabile subterane pentru îmbuteliere), autorităţile pentru supravegherea sanitară de stat, autorităţile pentru protecţia rezervelor piscicole, precum şi cu alte organe interesate.

(1¹) Autorizaţia pentru folosinţa specială a apei se eliberează pentru următoarele moduri de folosinţă:

a) captarea apelor de suprafaţă şi/sau subterane pentru alimentarea cu apă în scopuri potabile, menajere, tehnologice şi pentru irigare;

b) evacuarea/deversarea apelor după utilizare (ape reziduale, ape din desecări ori drenaje, ape meteorice, ape de mină sau de zăcămînt) în receptori naturali (cursuri de apă, lacuri) sau prin injectare în subsol.

(1²) Nu este necesară autorizaţia pentru folosinţa specială a apei în cazurile:

a) evacuării/deversării apelor reziduale în sistemele de canalizare ale altor deţinători;

b) folosinţei apei din sistemele centralizate de aprovizionare cu apă;

c) folosinţei apei fără aplicarea instalaţiilor şi/sau dispozitivelor tehnice;

d) folosinţei apelor freatice (pînza de apă care se află pe primul strat impermeabil de la suprafaţa solului).

(1³) Autorizaţia pentru folosinţa specială a apei se eliberează de către Inspectoratul Ecologic de Stat sau de către subdiviziunile teritoriale ale acestuia la solicitarea persoanelor fizice şi juridice, în baza cererii depuse, după darea în exploatare a instalaţiilor şi/sau dispozitivelor tehnice, precum şi periodic după expirarea termenului anterior de folosinţă specială a apei. La cererea de autorizare a folosinţei speciale a apei se anexează, după caz:

a) normativul deversărilor limitat admisibile, în cazul deversărilor de ape uzate în obiectivul acvatic;

b) planul de măsuri pentru protecţia resurselor acvatice;

c) actul de inspectare a situaţiei ecologice în domeniul protecţiei apelor şi de gospodărire a lor;

d) proiectul zonelor sanitare de protecţie a surselor de apă;

e) informaţia privind dotarea cu utilaj de protecţie a peştelui.

(1⁴) Pînă la depunerea cererii de autorizare, condiţiile de folosinţă a apei se coordonează, după caz, cu organul de stat pentru gestionarea fondului apelor, cu autorităţile pentru hidrogeologie, autorităţile pentru supraveghere sanitară de stat, autorităţile de protecţie a rezervelor piscicole, precum şi cu alte autorităţi interesate:

a) autoritatea administraţiei publice centrale pentru supravegherea minieră, în cazul folosinţei apelor subterane;

b) autorităţile veterinare de stat, în cazul folosinţei apei pentru necesităţile sectoarelor zootehnic şi piscicol;

c) autorităţile pentru supravegherea sanitar-veterinară de stat, în cazul folosinţei apelor reziduale pentru irigarea terenurilor agricole.

(1⁵) Coordonarea condiţiilor de folosinţă a apei se efectuează de către toate autorităţile gratuit şi în termen de cel mult 3 zile lucrătoare.

(1⁶) Cererea de autorizare a folosinţei speciale a apei se examinează în termen de cel mult 10 zile lucrătoare.

(1⁷) Autorizaţia pentru folosinţa specială a apei se eliberează gratuit pentru un termen de 3 ani.

(2) Autorizaţia pentru folosinţa specială a apei, care se realizează prin instalarea şi exploatarea pe rîuri a construcţiilor de stăvilire a apei, este eliberată de Guvern la propunerea organelor de stat pentru gestionarea fondului apelor, coordonată cu autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu.

[Art.27 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

[Art.27 completat prin Legea nr.202-XVI din 26.07.2007, în vigoare 07.09.2007]

Articolul 28. Modul de realizare a folosinţei generale a apei

(1) Folosinţa generală a apei se realizează fără autorizaţie.

(2) Folosinţa generală a apei impune respectarea necondiţionată a cerinţelor autorităţilor pentru supravegherea sanitară de stat, autorităţilor pentru protecţia rezervelor piscicole, instanţelor ce reglementează navigaţia, precum şi a regulilor privind ocrotirea pe apă a vieţii oamenilor, folosirea raţională şi protecţia apelor.

(3) În scopul ocrotirii vieţii şi sănătăţii oamenilor şi în alte scopuri, autorităţile administraţiei publice locale stabilesc locurile unde se interzice scăldatul, plimbatul cu barca, captarea apei în scopuri potabile şi menajere pentru necesităţile populaţiei, adăpatul animalelor, preconizînd şi alte condiţii de folosinţă generală a obiectivelor acvatice, situate pe teritoriul localităţii respective.

(4) Propunerile referitoare la condiţiile de folosinţă generală a apei sînt înaintate de autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, organele de stat pentru gestionarea fondului apelor, autorităţile pentru supravegherea sanitară de stat, precum şi de alte organe interesate.

(5) Autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate să facă publice condiţiile de folosinţă generală a apei ce le-au stabilit.

Articolul 29. Folosinţa generală a apei în cadrul obiectivelor acvatice, atribuite în folosinţă separată

(1) În cadrul obiectivelor acvatice, atribuite în folosinţă separată, folosinţa generală a apei este autorizată de beneficiarul primar de folosinţă a apei în baza condiţiilor, pe care acesta le stabileşte, iar în caz de necesitate poate fi interzisă.

(2) Beneficiarul primar de folosinţă a apei este obligat să facă publice condiţiile de folosinţă generală a apei sau interzicerea acesteia în cadrul obiectivului acvatic, care i-a fost atribuit în folosinţă separată.

(3) Dacă beneficiarul primar de folosinţă a apei şi autorităţile administraţiei publice locale n-au făcut publice condiţiile de folosinţă generală a apei sau interzicerea acesteia în cadrul obiectivului acvatic, atribuit în folosinţă separată, folosinţa generală a apei se consideră permisă fără restricţii conform legislaţiei apelor.

Articolul 30. Plata pentru folosirea apei

(1) Pentru folosirea apei şi poluarea ei se achită în modul stabilit plăţile prevăzute de legislaţia în vigoare.

(2) Plata pentru poluarea apei nu scuteşte persoanele fizice şi juridice de obligaţia de a repara prejudiciul cauzat resurselor acvatice şi mediului înconjurător.

[Art.30 completat prin Legea nr.202-XVI din 26.07.2007, în vigoare 07.09.2007]

Articolul 31. Termenele de folosinţă a apei

(1) Obiectivele acvatice se atribuie în folosinţă permanentă (pe o perioadă nelimitată) sau în folosinţă temporară (pe o perioadă limitată).

(2) Se consideră folosinţă permanentă folosinţa acordată fără specificarea unui termen dinainte stabilit.

(3) Folosinţa temporară poate fi de scurtă durată – pînă la trei ani, şi de lungă durată – de la trei pînă la douăzeci şi cinci de ani. În caz de necesitate, termenele de folosinţă a apei pot fi prelungite pe o perioadă, care nu va depăşi respectiv termenele de folosinţă temporară de scurtă durată sau de lungă durată.

(4) Folosinţa generală a apei nu este limitată.

Articolul 32. Modul de calculare şi prelungire a termenelor de folosinţă temporară a apei

(1) Termenul de folosinţă temporară a apei începe să curgă din ziua adoptării hotărîrii cu privire la atribuirea obiectivului acvatic în folosinţă separată sau din ziua primirii autorizaţiei de folosinţă specială a apei, cu excepţia cazurilor cînd în decizia, hotărîrea sau autorizaţia în cauză nu este indicat un alt termen.

(2) Prelungirea termenului de folosinţă temporară se efectuează la cererea beneficiarilor de folosinţă a apei interesaţi, în baza hotărîrii autorităţii administraţiei publice centrale, care a atribuit obiectivul acvatic în folosinţă separată sau a eliberat autorizaţia de folosinţă specială a apei.

Capitolul IX

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIUNILE BENEFICIARILOR DE FOLOSINŢĂ A APEI

Articolul 33. Folosirea obiectivelor acvatice conform destinaţiei lor

Beneficiarii de folosinţă a apei au dreptul să folosească obiectivele acvatice numai în scopurile pentru care acestea le-au fost atribuite.

Articolul 34. Drepturile beneficiarilor de folosinţă a apei

În conformitate cu destinaţia specială a obiectivelor acvatice, beneficiarii de folosinţă a apei au dreptul:

a) să extragă apa pentru folosirea ei ulterioară;

b) să exploateze obiectivele acvatice pentru necesităţile agriculturii industriei, hidroenergeticii, transportului, gospodăriei piscicole şi vînătoreşti;

c) să folosească obiectivele acvatice pentru deversarea apelor reziduale;

d) să edifice construcţii şi instalaţii pentru gospodărirea apelor, să efectueze reconstrucţia şi lichidarea lor;

e) să folosească obiectivele acvatice pentru agrement, desfăşurarea acţiunilor sportive şi de asanare, întreţinerea ansamblurilor naturale, precum şi pentru alte acţiuni de folosire a obiectivelor acvatice, neinterzise de legislaţia în vigoare.

Articolul 35. Limitarea drepturilor beneficiarilor de folosinţă a apei

În cazurile stabilite de legislaţia în vigoare, drepturile beneficiarilor de folosinţă a apei pot fi limitate, reieşind din interesele statului şi ale altor beneficiari de folosinţă a apei. Însă, această limitare nu trebuie să agraveze condiţiile folosirii obiectivelor acvatice pentru aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă şi menajeră.

Articolul 36. Protejarea drepturilor beneficiarilor de folosinţă a apei

(1) Drepturile beneficiarilor de folosinţă a apei sînt protejate de lege.

(2) Drepturile lezate ale beneficiarilor de folosinţă a apei se restabilesc în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.

Articolul 37. Obligaţiunile beneficiarilor de folosinţă a apei

Beneficiarii de folosinţă a apei sînt obligaţi:

a) să folosească raţional resursele de apă, să consume economicos apă şi să efectueze măsuri de remediere şi îmbunătăţire a calităţii apei;

b) să nu admită deversarea în obiectivele acvatice a apelor reziduale cu un conţinut de impurităţi peste limita admisibilă;

c) să prevină poluarea, impurificarea şi epuizarea obiectivelor acvatice;

d) să nu admită încălcarea drepturilor, acordate altor beneficiari de folosinţă a apei, precum şi prejudicierea obiectivelor economice şi naturale (terenurilor, pădurilor, faunei, zăcămintelor minerale etc.);

e) să asigure epurarea normativă a apelor reziduale;

f) să menţină în stare de funcţionare, conform regulilor şi instrucţiunilor de exploatare, instalaţiile de epurare, alte instalaţii pentru gospodărirea apelor şi dispozitive tehnice, care afectează starea apelor, să amelioreze parametrii lor de exploatare, să ţină în modul stabilit evidenţa cantităţii şi calităţii apelor;

g) să implementeze cele mai bune tehnologii disponibile în scopul limitării deversărilor apelor reziduale şi consumului de apă.

[Art.37 completat prin Legea nr.202-XVI din 26.07.2007, în vigoare 07.09.2007]

Capitolul X

CAUZELE ŞI MODUL DE SISTARE A DREPTULUI DE FOLOSINŢĂ A APEI

Articolul 38. Cauzele sistării dreptului de folosinţă a apei

(1) Dreptul de folosinţă a apei, acordat persoanelor juridice şi fizice, se sistează în cazurile:

a) dispariţiei necesităţii de folosinţă a apei sau renunţării la ea;

b) expirării termenului de folosinţă a apei;

c) lichidării persoanei juridice;

d) transmiterii instalaţiilor pentru gospodărirea apelor şi dispozitivelor tehnice altor beneficiari de folosinţă a apei;

e) apariţiei necesităţii de a retrage obiectivele acvatice din folosinţa separată;

f) înrăutăţirii calităţii apelor de suprafaţă în urma deversărilor de poluanţi.

(2) Dreptul de folosinţă a apei, acordat persoanelor juridice şi fizice (cu excepţia dreptului de folosire a apelor în scopuri potabile şi menajere), poate fi sistat şi în cazul în care acestea încalcă regulile de folosire şi protecţie a apelor sau valorifică obiectivul acvatic în alte scopuri decît cele stabilite la atribuirea lui în folosinţă.

(3) Legislaţia poate să prevadă şi alte cauze de sistare a dreptului de folosinţă a apei.

[Art.38 completat prin Legea nr.202-XVI din 26.07.2007, în vigoare 07.09.2007]

Articolul 39. Modul de sistare a dreptului de folosinţă a apei

Dreptul de folosinţă a apei este sistat prin:

a) anularea autorizaţiei de folosinţă specială a apei;

b) retragerea obiectivelor acvatice, atribuite în folosinţă separată.

Articolul 40. Sistarea dreptului de folosinţă specială a apei

Sistarea dreptului de folosinţă specială a apei se efectuează în baza hotărîrii organului care a eliberat autorizaţia pentru această folosinţă.

Articolul 41. Retragerea obiectivelor acvatice din folosinţă separată

(1) Retragerea obiectivelor acvatice din folosinţă separată se efectuează în baza hotărîrii autorităţii administraţiei publice centrale, abilitat cu dreptul de a atribui obiectivul acvatic respectiv în folosinţă separată, dacă legislaţia în vigoare nu prevede altceva.

(2) Retragerea obiectivelor acvatice din folosinţa ariilor naturale protejate de stat se efectuează în conformitate cu articolele 17 şi 71.

[Art.41 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

Articolul 42. Repararea prejudiciilor, cauzate prin realizarea unor măsuri de gospodărire a apelor, prin sistarea sau modificarea condiţiilor de folosinţă a apei

Prejudiciile, cauzate persoanelor juridice şi fizice prin realizarea unor măsuri de gospodărire a apelor (lucrări hidrotehnice etc.), precum şi prin sistarea sau modificarea condiţiilor de folosinţă a apei, urmează a fi reparate în cazurile şi în modul stabilit de Guvern.

Capitolul XI

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU SATISFACEREA

NECESITĂŢILOR DE APĂ POTABILĂ, MENAJERĂ ŞI DE ALTĂ NATURĂ

Articolul 43. Obiectivele acvatice atribuite pentru satisfacerea necesităţilor de apă potabilă, menajeră şi de altă natură

(1) Pentru satisfacerea necesităţilor de apă potabilă, menajeră şi de altă natură, precum şi pentru aprovizionarea întreprinderilor alimentare se atribuie în folosinţă obiective acvatice, apele cărora întrunesc cerinţele sanitare stabilite.

(2) Folosirea obiectivelor acvatice pentru satisfacerea necesităţilor de apă potabilă, menajeră şi de altă natură ale populaţiei se realizează prin alimentarea centralizată sau necentralizată cu apă.

Articolul 44. Alimentarea centralizată cu apă a populaţiei

(1) În cadrul alimentării centralizate cu apă persoanele juridice care dispun, posedă sau se folosesc de conductele de apă potabilă şi menajeră, sînt în drept să extragă apa din sursele de alimentare cu apă pentru aducţiunea ei către consumatori, în conformitate cu proiectele prizelor de apă, aprobate în modul stabilit, şi cu autorizaţiile de folosinţă specială a apei.

(2) Persoanele juridice, indicate la alineatul (1), sînt obligate să ţină evidenţa apei captate, să efectueze observaţii sistematice şi testări de laborator ale calităţii apei în sursele de alimentare cu apă, să informeze autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, autorităţile pentru supravegherea sanitară de stat, autorităţile administraţiei publice locale despre abaterile indicatorilor de calitate a apei în surse de la normativele în vigoare, să asigure respectarea regimului stabilit pentru zonele de protecţie sanitară şi epurarea apei pînă la normele standardului "Apă potabilă".

Articolul 45. Alimentarea necentralizată cu apă a populaţiei

În cadrul alimentării necentralizate cu apă, la folosirea obiectivelor acvatice pentru satisfacerea necesităţilor cu apă potabilă, menajeră şi de altă natură ale populaţiei, persoanele juridice şi fizice sînt în drept să extragă apa direct din sursele de apă de suprafaţă sau subterane, în modul prevăzut pentru beneficiarii de folosinţă generală sau specială a apei.

Articolul 46. Folosirea apelor subterane cu proprietăţi potabile în alte scopuri decît cel al alimentării cu apă potabilă şi menajeră

(1) Folosirea apelor subterane cu proprietăţi potabile în alte scopuri decît cel al alimentării cu apă potabilă şi menajeră este de regulă interzisă.

(2) În zonele unde nu există surse necesare de apă de suprafaţă şi sînt rezerve suficiente de ape subterane cu proprietăţi potabile, organele de stat pentru gestionarea fondului apelor şi autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu pot permite folosirea acestora în alte scopuri decît cel al alimentării cu apă potabilă şi menajeră.

Capitolul XII

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE ÎN SCOPURI

CURATIVE ŞI DE ASANARE

Articolul 47. Folosirea obiectivelor acvatice în scopuri curative şi de asanare

(1) Obiectivele acvatice, clasate în modul stabilit la categoria apelor curative, sînt folosite în primul rînd în scopuri curative şi de asanare. În cazuri excepţionale autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu de comun acord cu autorităţile pentru sănătate, al direcţiilor staţiunilor balneoclimaterice şi autorităţile pentru hidrogeologie pot permite folosirea obiectivelor acvatice, clasate la categoria apelor curative în alte scopuri.

(2) Clasarea obiectivelor acvatice la categoria apelor curative se efectuează prin hotărîrea Guvernului în baza unei propuneri comune a Ministerului Sănătăţii şi a Federaţiei Sindicatelor Independente din Moldova, coordonată cu autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială este situat obiectivul acvatic în cauză.

Articolul 48. Interzicerea deversării apelor reziduale în obiectivele acvatice, clasate în categoria apelor curative

Se interzice deversarea apelor reziduale în obiectivele acvatice, clasate la categoria apelor curative.

Articolul 49. Folosirea obiectivelor acvatice pentru odihnă şi sport

Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru odihnă şi sport se stabileşte de legislaţia în vigoare.

Articolul 50. Folosirea obiectivelor acvatice pentru pescuitul amator şi sportiv

Se permite folosirea obiectivelor acvatice pentru pescuitul amator şi sportiv cu condiţia respectării regulilor de pescuit, excepţie constituind ariile naturale protejate de stat, pepinierele piscicole, gospodăriile piscicole, precum şi alte locuri, unde pescuitul este interzis.

[Art.50 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

Articolul 51. Folosirea obiectivelor acvatice pentru navigaţia cu ambarcaţiuni

(1) Folosirea obiectivelor acvatice pentru navigaţia cu ambarcaţiuni (bărci de canotaj şi cu motor, cutere, iahturi cu pînze etc.) se permite cu condiţia respectării regulilor de utilizare a ambarcaţiunilor, stabilite de Guvern.

(2) Persoanele juridice şi fizice au dreptul să folosească obiectivele acvatice pentru navigaţia cu ambarcaţiuni în cazurile cînd acestea sînt înregistrate şi poartă semnele de bord corespunzătoare.

Capitolul XIII

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE ÎN SCOPURI AGRICOLE

Articolul 52. Folosirea apei în scopuri agricole

Valorificarea obiectivelor acvatice în scopuri agricole se realizează atît prin beneficierea de folosinţa generală a apei, cît şi prin beneficierea de folosinţa specială a apei.

Articolul 53. Obligaţiunile beneficiarilor de folosinţă a apei, care folosesc obiectivele acvatice în scopuri agricole

Persoanele juridice şi fizice, indiferent de forma de proprietate, care folosesc obiectivele acvatice în scopuri agricole, sînt obligate:

a) să respecte modul şi regimul de folosinţă a apei;

b) să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru prevenirea evacuării neraţionale a apei, reducerea pierderilor de apă, cauzate prin infiltraţie şi evaporare din sistemele de ameliorare;

c) să asigure măsuri de neadmitere a pătrunderii peştelui din bazinele piscicole în sistemele de ameliorare;

d) să creeze regimul maxim favorabil de umiditate a solului.

Articolul 54. Reglementarea şi folosirea scurgerilor de suprafaţă (irigarea prin inundare)

Persoanele juridice şi fizice, indiferent de forma de proprietate, au dreptul, în baza autorizaţiei de folosinţă specială a apei, să edifice construcţii de stăvilire a apei (îndiguiri) pentru reglementarea scurgerilor sezoniere de suprafaţă a apelor şi să folosească în scopurile irigării prin inundare apele deversate din lacurile de acumulare, canalele de derivaţie şi de aprovizionare cu apă.

Articolul 55. Irigarea terenurilor agricole cu ape reziduale

Irigarea terenurilor agricole cu ape reziduale este autorizată de către autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu de comun acord cu autorităţile pentru supravegherea sanitară de stat şi veterinară de stat.

Capitolul XIV

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE ÎN SCOPURI

INDUSTRIALE ŞI HIDROENERGETICE

Articolul 56. Obligaţiunile beneficiarilor de folosinţă a apei care folosesc obiectivele acvatice în scopuri industriale

Beneficiarii de folosinţă a apei care folosesc obiectivele acvatice în scopuri industriale sînt obligaţi:

a) să respecte planurile, normele tehnologice şi regulile de folosinţă a apei stabilite şi cerinţele autorizaţiei de folosinţă specială a apei;

d) să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru reducerea consumului de apă şi stoparea deversării apelor reziduale prin optimizarea tehnologiilor de fabricare şi a schemelor de alimentare cu apă (implementarea unor tehnologii de consum minim de apă şi fără folosirea apei, unor procedee tehnice de răcire cu aer, de alimentare cu apă în circuit închis şi de altă natură).

Articolul 57. Limitarea sau interzicerea folosirii apei potabile în scopuri industriale

În caz de calamitate naturală sau avarie, precum şi în cazul depăşirii de către întreprindere a limitei consumului stabilit de apă potabilă captată în scopuri industriale din reţele, autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să reducă sau să interzică consumul de apă potabilă din din reţelele comunale în scopuri industriale şi să limiteze temporar consumul de apă din reţelele departamentale pentru a asigura satisfacerea prioritară a necesarului de apă potabilă şi menajeră a populaţiei.

Articolul 58. Folosirea apelor subterane pentru alimentarea cu apă în scopuri industriale şi în alte scopuri de producţie

Apele subterane (dulci, minerale, termale), care nu sînt clasate la categoria apelor potabile sau curative, pot fi folosite în baza autorizaţiei de folosinţă specială a apei pentru alimentarea cu apă în scopuri industriale, pentru extracţia elementelor chimice care se conţin în aceste ape, pentru obţinerea de energie termică şi în alte scopuri industriale, cu condiţia respectării cerinţelor privind folosirea raţională şi protecţia apelor.

Articolul 59. Folosirea obiectivelor acvatice în scopuri hidroenergetice

Folosirea obiectivelor acvatice în scopuri hidroenergetice se realizează, ţinîndu-se cont de interesele altor ramuri ale economiei naţionale şi respectîndu-se cerinţele de folosire complexă a apelor, dacă legislaţia în vigoare nu prevede altceva.

Capitolul XV

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU

NECESITĂŢILE TRANSPORTULUI PE APĂ ŞI AERIAN

Articolul 60. Căile de comunicaţie pe apă de uz comun

(1) Conform legislaţiei în vigoare, rîurile, lacurile, bazinele de acumulare, canalele sînt căi de comunicaţie pe apă de uz comun, cu excepţia cazurilor cînd folosirea lor în aceste scopuri este interzisă total sau parţial ori aceste obiective acvatice sînt atribuite în folosinţă separată.

(2) Modul de clasare a căilor de comunicaţie pe apă de uz comun la categoria căilor navigabile, precum şi modul de stabilire a regulilor de exploatare a căilor de comunicaţie pe apă de uz comun sînt determinate de legislaţia în vigoare.

Articolul 61. Obligaţiunile beneficiarilor de folosinţă a apei pe căile de comunicaţie pe apă de uz comun

(1) Persoanele juridice şi fizice, care folosesc obiectivele acvatice pentru necesităţile transportului pe apă, sînt obligate să respecte prevederile articolului 37, precum şi cerinţele autorizaţiei de folosinţă specială a apei.

(2) Persoanele juridice şi fizice, care folosesc obiectivele acvatice cu statut de căi navigabile, pentru necesităţile alimentării cu apă, hidroenergeticii, gospodăriei piscicole, agrementului, sportului şi în alte scopuri, sînt obligate să îndeplinească cerinţele cu privire la asigurarea securităţii navigaţiei.

Articolul 62. Folosirea obiectivelor acvatice pentru necesităţile transportului aerian

Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru staţionarea, decolarea şi aterizarea navelor aeriene, precum şi pentru alte necesităţi ale transportului aerian, se stabileşte de legislaţia în vigoare.

Capitolul XVI

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU

NECESITĂŢILE GOSPODĂRIEI PISCICOLE

Articolul 63. Obligaţiunile persoanelor juridice şi fizice, beneficiari de folosinţă a apei, care folosesc bazine de apă piscicole

Persoanele juridice şi fizice, indiferent de forma de proprietate, care folosesc bazine de apă piscicole sau sectoare de exploatare piscicolă în temeiul articolului 37 sînt obligate:

a) să efectueze în aceste bazine şi sectoare, în conformitate cu cerinţele autorizaţiei de folosinţă specială a apei, lucrări pentru organizarea gospodăriei piscicole, pescuit şi dobîndirea altor animale şi plante acvatice;

b) să realizeze, de comun acord cu autorităţile pentru protecţia rezervelor piscicole, măsuri piscicole şi tehnico-ameliorative, pentru îmbunătăţirea stării bazinelor de apă şi a condiţiilor de reproducere a rezervelor de peşte;

c) să întreţină sectoarele de mal în locurile de pescuit în starea sanitară corespunzătoare.

Articolul 64. Limitarea folosinţei de apă în bazinele piscicole

În bazinele piscicole şi în cursurile de apă (sau în unele părţi ale acestora), care au o deosebită importanţă pentru menţinerea şi reproducerea speciilor valoroase de peşte şi altor reprezentaţi ai faunei şi florei acvatice, drepturile beneficiarilor de folosinţă a apei pot fi limitate în interesul gospodăriei piscicole. Lista acestor bazine piscicole şi cursuri de apă (sau a unor părţi ale acestora) şi tipurile de restricţii pentru folosinţa apei se aprobă de către autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu şi cele pentru gestionarea fondului apelor.

Articolul 65. Realizarea măsurilor pentru protecţia şi reproducerea rezervelor piscicole

În cadrul exploatării construcţiilor hidrotehnice şi a altor instalaţii din bazinele piscicole trebuie să fie realizate, în termenele stabilite măsuri de rigoare, menite să asigure protecţia rezervelor piscicole şi condiţiile reproducerii lor.

Articolul 66. Folosirea obiectivelor acvatice pentru necesităţile gospodăriei piscicole

(1) Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru necesităţile gospodăriei piscicole se stabileşte de legislaţia în vigoare.

(2) Obiectivele acvatice artificiale nu pot fi atribuite concomitent pentru folosinţă în scop piscicol mai multor persoane juridice sau fizice.

[Art.66 completat prin Legea nr.446-XV din 13.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

Capitolul XVII

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU NECESITĂŢILE

GOSPODĂRIEI VÎNĂTOREŞTI ŞI REZERVAŢIILOR NATURALE

Articolul 67. Prerogativele întreprinderilor şi organizaţiilor gospodăriei vînătoreşti pentru folosinţa apei

Pe rîuri, lacuri şi alte obiective acvatice, care sînt habitate ale păsărilor sălbatice acvatice şi animalelor cu blană preţioasă, autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu cele pentru gestionarea fondului apelor pot acorda întreprinderilor şi organizaţiilor gospodăriei vînătoreşti prerogative la folosinţa apei, ţinîndu-se cont de cerinţele folosirii complexe a apelor.

Articolul 68. Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru necesităţile gospodăriei vînătoreşti

(1) Folosirea obiectivelor acvatice pentru necesităţile gospodăriei vînătoreşti (creşterea păsărilor acvatice şi animalelor cu blană preţioasă, cultivarea plantelor acvatice şi realizarea altor măsuri necesare pentru organizarea gospodăriei vînătoreşti) se efectuează cu acordul autorităţii  centrale pentru resursele naturale şi mediu şi celor pentru gestionarea fondului apelor, autorităţilor pentru supravegherea sanitară de stat, autorităţilor pentru protecţia rezervelor piscicole şi altor organe interesate.

(2) Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru necesităţile gospodăriei vînătoreşti se stabileşte de legislaţia în vigoare.

Articolul 69. Obiectivele acvatice, declarate rezervaţii naturale

Obiectivele acvatice care prezintă o deosebită valoare ştiinţifică sau culturală sînt declarate în modul stabilit de legislaţia în vigoare, prohibite şi se atribuie în folosinţă permanentă separată rezervaţiilor naturale, în scopul ocrotirii naturii şi efectuării de cercetări ştiinţifice şi sînt incluse în fondul rezervaţiilor naturale al Republicii Moldova.

Articolul 70. Modul de folosire a obiectivelor acvatice ale ariilor naturale protejate de stat şi măsurile pentru protecţia lor

(1) Modul de folosire a obiectivelor acvatice ale ariilor naturale protejate de stat se determină în regulamentele cu privire la fondul rezervaţiilor naturale al Republicii Moldova.

(2) Obiectivele acvatice pot fi incluse, prin hotărîrea Guvernului, în zonele de protecţie din jurul ariilor naturale protejate de stat, interzicîndu-se sau limitîndu-se folosinţele de apă care provoacă dezechilibrul stării fireşti a naturii din rezervaţiile naturale.

[Art.70 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

Articolul 71. Retragerea obiectivelor acvatice din folosinţa ariilor naturale protejate de stat

Retragerea obiectivelor acvatice din folosinţa ariilor naturale protejate de stat este admisă numai în cazurile de stringenţă necesitate, conform legislaţiei în vigoare.

[Art.71 modificat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

Capitolul XVIII

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU

DEVERSAREA APELOR REZIDUALE

Articolul 72. Autorizaţia de folosinţă a obiectivelor acvatice pentru deversarea apelor reziduale

Folosirea obiectivelor acvatice pentru deversarea apelor reziduale poate fi realizată numai în baza autorizaţiei autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu de comun acord cu autorităţile pentru supravegherea sanitară de stat şi cu alte organe interesate.

Articolul 73. Condiţiile de admitere a deversării apelor reziduale în obiectivele acvatice

(1) Se admite deversarea apelor reziduale în obiectivele acvatice numai în cazurile în care:

a) deversarea nu va conduce la sporirea conţinutului de impurităţi peste limitele maxime admise;

b) beneficiarul de folosinţă a apei va asigura epurarea apelor reziduale pînă la limitele stabilite de autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, de comun acord cu organele de stat pentru gestionarea fondului apelor şi cu autorităţile pentru supravegherea sanitară de stat.

(2) Dacă prevederile cuprinse la articolul 72 şi la alineatul (1) al acestui articol se încalcă, deversarea apelor reziduale va fi limitată, suspendată sau interzisă de către autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, care sînt în drept să sisteze, inclusiv activitatea unor instalaţii industriale, secţii, întreprinderi, instituţii, organizaţii.

(3) În cazul în care este periclitată sănătatea populaţiei, autorităţile pentru supravegherea sanitară de stat au dreptul cu avizul autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu să suspendeze deversarea apelor reziduale, inclusiv să interzică exploatarea obiectivelor de protecţie şi a altor obiective.

Capitolul XIX

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU COMBATEREA

INCENDIILOR ŞI PENTRU ALTE NECESITĂŢI DE STAT ŞI PUBLICE

Articolul 74. Folosirea obiectivelor acvatice pentru combaterea incendiilor şi pentru alte necesităţi de stat şi publice

(1) Pentru combaterea incendiilor este admisă folosirea apei din orice obiectiv acvatic.

(2) Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru combaterea incendiilor, precum şi pentru alte necesităţi de stat şi publice se stabileşte de legislaţia în vigoare.

Capitolul XX

EXPLOATAREA LACURILOR DE ACUMULARE

Articolul 75. Regimul de umplere şi evacuare a lacurilor de acumulare

Persoanele juridice care exploatează instalaţii de reţinere, evacuare sau captare a apelor în lacurile de acumulare sînt obligate:

a) să nu admită înmlăştinirea terenului şi eutrofizarea neechilibrată a apei;

b) să respecte regimul de umplere şi evacuare a lacurilor de acumulare, stabilit în funcţie de interesele beneficiarilor de folosinţă a apei şi ale beneficiarilor funciari, situaţi în zonele de influenţă ale lacurilor de acumulare;

c) să asigure redresarea ecosistemelor dezechilibrate

Articolul 76. Modul de exploatare a lacurilor de acumulare

Modul de exploatare a lacurilor de acumulare este determinat de regulile, aprobate pe ansamblul fiecărui lac de acumulare, sau pe ansamblul fiecărui sistem de lacuri de acumulare de către organele de stat pentru gestionarea fondului apelor în concordanţă cu autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, cu autorităţile pentru supravegherea sanitară de stat, autorităţile pentru protecţia rezervelor piscicole, precum şi cu alte organe interesate.

Articolul 77. Organizarea şi coordonarea acţiunilor ce asigură starea tehnică şi amenajarea corespunzătoare a lacurilor de acumulare

În conformitate cu legislaţia în vigoare, organizarea şi coordonarea acţiunilor ce asigură starea tehnică şi amenajarea corespunzătoare a lacurilor de acumulare, precum şi controlul respectării regulilor de exploatare a acestora, se efectuează de către organele de stat pentru gestionarea fondului apelor în modul stabilit de Guvern.

Articolul 78. Exploatarea lacurilor şi altor bazine acvatice, folosite în calitate de lacuri de acumulare

Prevederile articolelor 75-77 se extind, de asemenea, şi asupra exploatării lacurilor şi altor bazine acvatice, care sînt folosite în calitate de lacuri de acumulare.

Capitolul XXI

FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE, SITUATE PE TERITORIUL

REPUBLICII MOLDOVA ŞI AL ALTOR STATE

Articolul 79. Folosirea obiectivelor acvatice, situate pe teritoriul Republicii Moldova şi al altor state

(1) Reglementarea folosirii obiectivelor acvatice, situate pe teritoriul Republicii Moldova şi al altor state, în măsura în care aceasta atinge interesele lor se realizează de către organele respective ale Republicii Moldova de comun acord cu organele similare ale ţărilor interesate.

(2) În conformitate cu legislaţia în vigoare, gospodărirea apelor de frontieră şi de transfrontieră se realizează în baza acordurilor interstatale.

Capitolul XXII

SOLUŢIONAREA LITIGIILOR PRIVIND FOLOSINŢA APEI

Articolul 80. Soluţionarea litigiilor privind folosinţa apei dintre beneficiarii de folosinţă a apei din Republica Moldova

Litigiile privind folosinţa apei dintre beneficiarii de folosinţă a apei din Republica Moldova se soluţionează de către instanţele de judecată, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

[Art.80 în redacţia Legii nr.446-XV din 13.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

Articolul 81. Soluţionarea litigiilor privind folosinţa apei dintre beneficiarii de folosinţă a apei din Republica Moldova şi din alte state

Litigiile dintre beneficiarii de folosinţă a apei din Republica Moldova şi din alte state privind folosirea apei se soluţionează de către o comisie, formată pe bază de paritate din reprezentanţi ai Republicii Moldova şi ai statelor în cauză.

Articolul 82. Soluţionarea litigiilor privind dreptul de folosinţă specială a apei

[Art.82 exclus prin Legea nr.446-XV din 13.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

Articolul 83. Competenţa Guvernului în soluţionarea litigiilor privind folosinţa apei

[Art.83 exclus prin Legea nr.446-XV din 13.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

Articolul 84. Competenţa organelor de autoadministrare locală în soluţionarea litigiilor privind folosinţa apei

[Art.84 exclus prin Legea nr.446-XV din 13.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

Articolul 85. Modul de contestare a deciziilor privind litigiile referitoare la folosinţa apei

[Art.85 exclus prin Legea nr.446-XV din 13.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

Articolul 86. Soluţionarea litigiilor patrimoniale vizînd relaţiile din domeniul apelor

Litigiile patrimoniale ce vizează relaţiile din domeniul apelor se soluţionează în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

COMPARTIMENTUL III

PROTECŢIA APELOR ŞI PREVENIREA EFECTELOR LOR DISTRUCTIVE

Capitolul XXIII

DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND PROTECŢIA APELOR

Articolul 87. Protecţia apelor

Toate apele (obiectivele acvatice) sînt ocrotite împotriva poluării, impurificării, epuizării, care pot prejudicia sănătatea populaţiei şi pot conduce la diminuarea rezervelor piscicole, la degradarea condiţiilor de aprovizionare cu apă şi altor fenomene negative, cauzate de modificarea proprietăţilor fizice, chimice şi biologice ale apelor, reducerea însuşirii lor de epurare naturală, perturbarea regimului hidrologic şi hidrogeologic.

Articolul 88. Realizarea măsurilor ce asigură protecţia apelor

Persoanele juridice şi fizice, activitatea cărora afectează starea apelor, sînt obligate să realizeze măsuri tehnologice, de ameliorări silvice, agrotehnice, hidrotehnice, sanitare şi de altă natură, coordonate cu autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, pentru gestionarea fondului apelor, pentru supravegherea sanitară de stat, cu autorităţile administraţiei publice locale, care să asigure protecţia apelor, împotriva poluării, impurificării şi epuizării, precum şi ameliorarea stării şi regimului apelor.

Articolul 89. Planificarea măsurilor de protecţie a apelor

Persoanele juridice, activitatea cărora afectează starea apelor sînt obligate să planifice măsuri corespunzătoare care să asigure protecţia apelor şi să le coordoneze cu autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu.

Articolul 90. Stimularea economică a folosirii raţionale şi a protecţiei apelor

(1) Stimularea economică a folosirii raţionale şi a protecţiei resurselor acvatice se realizează prin:

a) stabilirea unei plăţi pentru folosirea resurselor de apă şi deversarea substanţelor poluante în obiectivele acvatice:

b) acordarea unor înlesniri, de creditare şi altor avantaje beneficiarilor de folosinţă a apei pentru implementarea unor tehnologii şi cicluri de producţie hidroeconomicoase şi cu deşeuri minime, pentru realizarea altor activităţi de mare eficienţă în domeniul protecţiei apelor;

[Lit.c) exclusă prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

d) obligarea beneficiarilor de folosinţă a apei să remedieze starea ecologică a obiectivelor acvatice;

e) încasarea în modul stabilit a compensaţiilor băneşti pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea legislaţiei apelor;

f) luarea de măsuri pentru ameliorarea stării zonelor de protecţie sanitară ale surselor de alimentare cu apă, optimizarea regimului de exploatare a prizelor de ape subterane şi îmbunătăţirea evidenţei funcţionării acestor prize.

(2) Legislaţia, autorităţile administraţiei publice locale pot stabili şi alte modalităţi de stimulare economică a activităţii de protecţie a apelor.

(3) Eficienţa acţiunilor de protecţie a apelor, desfăşurate de persoanele juridice, este luată în considerare la aprecierea activităţii lor economico-financiare.

[Art.90 modificat prin Legea nr.523-XV din 11.10.2001, în vigoare 31.10.2001]

[Art.90 completat prin Legea nr.493-XIV din 09.07.1999, în vigoare 19.08.1999]

[Art.90 modificat prin Legea nr.1592-XII din 27.02.1998, în vigoare 21.05.1998]

Capitolul XXIV

PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII ŞI IMPURIFICĂRII

Articolul 91. Protecţia apelor împotriva poluării şi impurificării cu deşeuri şi ape reziduale

(1) Este interzisă deversarea în obiectivele acvatice a deşeurilor industriale, menajere şi de altă natură.

(2) Deversarea apelor reziduale este admisă numai cu condiţia respectării prevederilor articolelor 72 şi 73.

Articolul 92. Protecţia apelor împotriva poluării şi impurificării cu produse ale activităţii de producţie

Posesorii mijloacelor de transport pe apă, conductelor, instalaţiilor plutitoare şi altor instalaţii din obiectivele acvatice, alte persoane juridice şi fizice sînt obligaţi să nu admită poluarea şi impurificarea apelor cu derivate petroliere, substanţe chimice şi alte produse ale activităţii de producţie.

Articolul 93. Protecţia suprafeţei bazinelor de recepţie, a stratului de gheaţă din bazine şi cursuri de apă

Persoanele juridice sînt obligate să nu admită poluarea şi impurificarea suprafeţei bazinelor de recepţie, a stratului de gheaţă din bazine şi cursuri de apă cu deşeuri de producţie, menajere şi de altă natură, precum şi derivate petroliere şi substanţe chimice, spălarea cărora va conduce la degradarea calităţii apelor de suprafaţă şi a celor subterane.

Articolul 94. Prevenirea poluării apelor cu îngrăşăminte şi produse toxice

Persoanele juridice şi fizice sînt obligate să nu admită poluarea apelor cu îngrăşăminte şi produse toxice.

Articolul 95. Circumscripţiile şi zonele de protecţie sanitară

În scopul protecţiei apelor folosite pentru satisfacerea necesităţilor populaţiei cu apă potabilă, menajeră, curativă, de asanare se stabilesc circumscripţii şi zone de protecţie sanitară conform legislaţiei în vigoare.

Articolul 96. Paza şi protecţia apelor subterane împotriva impurificării

(1) Pentru folosirea raţională, paza şi protecţia resurselor de ape subterane, explorarea şi prospectarea apelor subterane se efectuează de către organizaţiile de stat specializate sub controlul autorităţilor administraţiei publice centrale autorizate în mod special în acest scop.

(2) În zonele unde nivelul orizontului apelor subterane se află aproape de suprafaţa solului, beneficiarii de folosinţă a apei sînt obligaţi să preconizeze măsuri suplimentare pentru paza şi protecţia apelor împotriva impurificării.

Capitolul XXV

PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA EPUIZĂRII

Articolul 97. Măsurile de protecţie a apelor împotriva epuizării

(1) În scopul menţinerii unui regim favorabil sănătăţii rîurilor, lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, apelor subterane şi altor obiective acvatice, precum şi pentru prevenirea eroziunii solurilor, colmatării bazinelor, degradării condiţiilor de viaţă ale animalelor acvatice, pentru reducerea intensităţii oscilaţiilor scurgerilor etc., se stabilesc zone riverane de protecţie şi zone de împădurire de protecţie a apelor, se realizează măsuri de ameliorare silvică, antierozionale, hidrotehnice şi de altă natură în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.

(2) În procesul coordonării privind amplasarea şi construcţia întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiective, care afectează starea apelor, precum şi la eliberarea autorizaţiilor de folosinţă specială a apei, autorităţile în cauză se vor călăuzi neapărat de schemele de folosire complexă şi de protecţie a apelor şi de balanţele de gospodărire a apelor, avînd avizul pozitiv al Expertizei ecologice de stat, în care se ţine cont de interesele beneficiarilor de folosinţă a apei şi ale beneficiarilor funciari.

[Art.97 completat prin Legea nr.454-XV din 30.07.2001, în vigoare 22.11.2001]

Articolul 98. Protecţia apelor subterane împotriva epuizării

(1) Dacă la efectuarea lucrărilor de foraj sau a altor lucrări miniere, ce ţin de prospectarea, explorarea şi exploatarea zăcămintelor de gaze, petrol, cărbune şi altor minereuri, sînt descoperite orizonturi acvifere subterane, organizaţiile care execută lucrările miniere sînt obligate să anunţe imediat organele de stat pentru gestionarea fondului apelor şi autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu şi să întreprindă în modul stabilit măsurile corespunzătoare pentru protecţia apelor subterane şi prevenirea epuizării lor.

(2) Fîntînile arteziene urmează să fie utilate cu dispozitive de reglare, conservate sau lichidate în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Capitolul XXVI

PREVENIREA ŞI LICHIDAREA EFECTELOR DISTRUCTIVE ALE APELOR

Articolul 99. Obligaţiunile persoanelor juridice şi fizice privind prevenirea şi lichidarea efectelor distructive ale apelor

De comun acord cu autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, cu organele de stat pentru gestionarea fondului apelor, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale interesate sau în baza prescripţiilor autorităţilor administraţiei publice centrale, autorizate în mod special în acest scop, persoanele juridice şi fizice sînt obligate să realizeze măsuri pentru prevenirea şi lichidarea efectelor distructive ale apelor;

a) revărsări ale apelor, inundaţii şi subinundaţii;

b) distrugerea malurilor, îndiguirilor de protecţie şi a altor construcţii;

c) înmlăştinirea şi salinizarea terenurilor;

d) eroziunea solurilor, formarea rîpelor, alunecărilor de teren, a cursurilor noroioase de apă din ploi torenţiale şi a altor fenomene periculoase.

Articolul 100. Măsurile urgente pentru prevenirea şi lichidarea urmărilor calamităţilor naturale, provocate de efectele distructive ale apelor

(1) Realizarea măsurilor urgente pentru prevenirea şi lichidarea urmărilor calamităţilor naturale, provocate de efectele distructive ale apelor, este reglementată de legislaţia în vigoare.

(2) Pentru conducerea operativă a lucrărilor de prevenire şi lichidare a urmărilor calamităţilor naturale, provocate de efectele distructive ale apelor, Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale creează comisii speciale, din care fac parte reprezentanţi ai autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu şi organelor de stat pentru gestionarea fondului apelor, precum şi reprezentanţi ai persoanelor juridice.

(3) Indicaţiile acestor comisii speciale sînt executorii pentru toate persoanele juridice şi fizice.

COMPARTIMENTUL IV

EVIDENŢA DE STAT A FOLOSIRII APELOR

Articolul 101. Sarcinile evidenţei de stat a resurselor de apă şi folosirii lor

Evidenţa de stat a resurselor de apă şi a folosirii lor are drept sarcină stabilirea cantităţii şi calităţii apelor, a datelor privind folosirea apelor pentru necesităţile populaţiei şi ale economiei naţionale.

Articolul 102. Cadastrul de Stat al Apelor

Cadastrul de Stat al Apelor cuprinde datele evidenţei apelor conform indicilor de cantitate şi calitate, datele privind înregistrarea folosinţelor de apă, evidenţa folosirii apelor şi starea lor ecologică.

Articolul 103. Balanţele de gospodărire a apelor

În conformitate cu legislaţia în vigoare, balanţele de gospodărire a apelor, în care se estimează cantitatea şi gradul de folosire a apelor, sînt întocmite pe ansamblul fiecărui bazin hidrografic şi pe ansamblul fiecărei regiuni economice.

Articolul 104. Schemele de folosire complexă şi de protecţie a apelor

Schemele generale şi de bazin hidrografic (teritoriale) de folosire complexă şi de protecţie a apelor determină principalele măsuri de gospodărire a apelor şi alte măsuri, ce urmează să fie realizate pentru satisfacerea cerinţelor de perspectivă de apă ale populaţiei şi economiei naţionale, precum şi pentru protecţia apelor şi prevenirea efectelor lor distructive.

Articolul 105. Ţinerea evidenţei de stat şi de folosire a apelor, ţinerea la zi a Cadastrului de Stat al Apelor, întocmirea balanţelor de gospodărire a apelor şi elaborarea schemelor de folosire complexă şi de protecţie a apelor

(1) Evidenţa de stat a apelor în folosirea lor, ţinerea la zi a Cadastrului de Stat al Apelor, întocmirea balanţelor de gospodărire a apelor, elaborarea schemelor de folosire complexă şi de protecţie a apelor se efectuează din contul statului.

(2) Ţinerea evidenţei de stat şi de folosire a apelor, ţinerea la zi a Cadastrului de Stat al Apelor, modul de întocmire a balanţelor de gospodărire a apelor, de elaborare şi aprobare a schemelor de folosire complexă şi de protecţie a apelor se stabilesc de către Guvern.

COMPARTIMENTUL V

RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI APELOR

Articolul 106. Nulitatea tranzacţiilor, prin care se încalcă dreptul proprietăţii de stat asupra apelor

Tranzacţiile prin care, într-o formă directă sau indirectă, se încalcă dreptul proprietăţii de stat asupra apelor sînt considerate nule.

Articolul 107. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei apelor

(1) Persoanele, culpabile de comiterea tranzacţiilor, vizate la articolul 106, precum şi de:

a) ocuparea nelegitimă a obiectivelor acvatice sau folosirea nelegitimă a apelor;

b) captarea apei cu încălcarea regimului stabilit de folosinţă;

c) poluarea şi impurificarea apelor;

d) darea în exploatare a unor întreprinderi, obiective comunale şi altor obiective neutilate cu construcţiile şi instalaţiile corespunzătoare pentru prevenirea poluării şi impurificării apelor sau a efectelor lor distructive;

e) folosirea neraţională, lipsită de spirit gospodăresc, a apei;

f) încălcarea regimului de protecţie a apelor la bazinele de recepţie, care provoacă impurificarea lor, eroziunea solului şi alte fenomene periculoase;

g) executarea neautorizată a lucrărilor hidrotehnice şi a altor lucrări care afectează starea apelor;

h) deteriorarea construcţiilor şi instalaţiilor hidrotehnice, de gospodărire şi de protecţie a apelor, inclusiv a reţelelor şi instalaţiilor sistemelor de alimentare cu apă potabilă;

i) încălcarea regulilor de exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor de gospodărire a apelor;

j) încălcarea regulilor de ţinere a evidenţei primare a folosinţei de apă,

sînt pasibile de răspundere civilă, administrativă sau penală în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) Legislaţia poate stabili răspunderea şi pentru alte cazuri de încălcare a legislaţiei apelor.

[Art.107 modificat prin Legea nr.131-XVIII din 23.12.2009, în vigoare 12.02.2010]

Articolul 108. Restituirea obiectivelor acvatice ocupate în mod nelegitim

Obiectivele acvatice, ocupate în mod nelegitim, se restituie deţinătorilor lor legali fără compensarea cheltuielilor, suportate în decursul folosirii lor nelegitime.

Articolul 109. Repararea prejudiciilor aduse prin încălcarea legislaţiei apelor

Persoanele juridice şi fizice sînt obligate să repare prejudiciile aduse prin încălcarea legislaţiei apelor în proporţiile şi în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Articolul 110. Convenţiile internaţionale

Dacă o convenţie internaţională la care Republica Moldova este parte are alte reguli decît cele prevăzute de prezentul cod, se aplică regulile internaţionale.