L E G E

privind organizarea judecătorească

nr. 514-XIII  din  06.07.1995

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.58/641 din 19.10.1995

* * *

C U P R I N S

Titlul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Puterea judecătorească

Articolul 2. Baza juridică a organizării judecătoreşti

Articolul 3. Formarea instanţelor judecătoreşti

Articolul 4. Sarcinile instanţelor judecătoreşti

Articolul 5. Înfăptuirea justiţiei în strictă conformitate cu legislaţia

Articolul 6. Accesul liber la justiţie

Articolul 7. Prezumţia nevinovăţiei

Articolul 8. Egalitatea în faţa legii

Articolul 9. Limba de procedură şi dreptul la interpret

Articolul 10. Caracterul public al dezbaterilor judecătoreşti şi principiul contradictorialităţii

Articolul 11. Asistenţa juridică la înfăptuirea justiţiei

Articolul 12. Participarea procurorului la judecarea cauzelor

Articolul 13. Inadmisibilitatea imixtiunii în înfăptuirea justiţiei

Articolul 14. Utilizarea mijloacelor tehnice

Titlul II

SISTEMUL JUDECĂTORESC

Capitolul 1

DISPOZIŢII PRINCIPALE

Articolul 15. Instanţele judecătoreşti

Articolul 16. Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti

Articolul 17. Judecarea cauzelor

Articolul 18. Constituirea completului de judecată

Articolul 19. Preşedintele şedinţei de judecată

Articolul 20. Hotărîrile instanţei judecătoreşti

Articolul 21. Probleme organizatorice

Articolul 22. Cheltuielile pentru înfăptuirea justiţiei

Articolul 23. Asigurarea organizatorică, materială şi financiară a instanţelor judecătoreşti

Articolul 24. Autoadministrarea judecătorească

Capitolul 2

JUDECĂTORIILE

Articolul 25. Judecătoriile

Articolul 26. Competenţa judecătoriilor

Articolul 27. Preşedintele judecătoriei

Articolul 28. Vicepreşedintele judecătoriei

Capitolul 3

TRIBUNALELE

(Exclus)

Articolul 29. Exclus

Articolul 30. Exclus

Articolul 31. Exclus

Articolul 32. Exclus

Articolul 33. Exclus

Articolul 34. Exclus

Capitolul 4

CURŢILE DE APEL

Articolul 35. Curţile de apel

Articolul 36. Competenţa curţilor de apel

Articolul 37. Componenţa curţilor de apel

Articolul 38. Competenţa colegiilor curţilor de apel

Articolul 39. Preşedintele curţii de apel

Articolul 40. Vicepreşedintele curţii de apel

Capitolul 5

JUDECĂTORIILE SPECIALIZATE

Articolul 41. Judecătoriile specializate

Articolul 42. Judecătoria Militară

Articolul 42¹. Instanţele judecătoreşti economice

Capitolul 6

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

Articolul 43. Curtea Supremă de Justiţie

Articolul 44. Competenţa Curţii Supreme de Justiţie

Titlul III

ALTE ASPECTE ALE ORGANIZĂRII INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI

Capitolul 7

APARATUL INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI

Articolul 45. Structura aparatului instanţei judecătoreşti

Articolul 46. Cancelaria şi arhiva

Articolul 47. Serviciul documentare

Articolul 48. Grefierul instanţei judecătoreşti

Articolul 48¹. Interpretul, traducătorul instanţei judecătoreşti

Articolul 49. Serviciul administrativ

Articolul 50. Poliţia judecătorească

Capitolul 8

EXECUTORUL JUDECĂTORESC

Articolul 51. Executorul judecătoresc

Articolul 52. Obligativitatea cerinţelor executorului judecătoresc

Articolul 53. Garanţii de serviciu

Capitolul 9

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 54. Informaţia statistică

Articolul 55. Controlul

Articolul 56. Relaţiile cu instituţii similare străine

Titlul IV

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul I. Intrarea în vigoare

Articolul II. Aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege

Articolul III. Îndatoririle Guvernului

Articolul IV. Dispoziţii tranzitorii

Articolul V. Îndatoririle Judecătoriei Supreme şi a Ministerului Justiţiei

Anexa nr.1 Numărul de judecători ai instanţelor judecătoreşti

Anexa nr.2 Judecătoriile şi localităţile din raza de activitate a acestora

Anexa nr.3 Curţile de apel, judecătoriile din circumscripţia lor şi localităţile lor de reşedinţă

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Titlul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Puterea judecătorească

(1) Puterea judecătorească este independentă, separată de puterea legislativă şi puterea executivă, are atribuţii proprii, exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevăzute de Constituţie şi de alte legi.

(2) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.

Articolul 2. Baza juridică a organizării judecătoreşti

Organizarea judecătorească este reglementată de Constituţie, de prezenta lege şi de alte acte normative.

Articolul 3. Formarea instanţelor judecătoreşti

Instanţele judecătoreşti se formează pe principiul numirii judecătorilor.

Articolul 4. Sarcinile instanţelor judecătoreşti

(1) Instanţele judecătoreşti înfăptuiesc justiţia în scopul apărării şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi ale asociaţiilor acestora, ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor.

(2) Instanţele judecă toate cauzele privind raporturile juridice civile, administrative şi penale, precum şi orice alte cauze pentru care legea nu stabileşte o altă competenţă. Ca organ judiciar cu atribuţii proprii în desfăşurarea procesului penal în faza de urmărire penală în cadrul judecătoriilor funcţionează judecători de instrucţie.

(3) Înfăptuind justiţia, instanţele judecătoreşti apără orînduirea statală şi constituţională a Republicii Moldova de orice atentat.

[Art.4 completat prin Legea nr.206-XV din 29.05.2003, în vigoare 18.07.2003]

Articolul 5. Înfăptuirea justiţiei în strictă conformitate cu legislaţia

(1) Justiţia se înfăptuieşte în strictă conformitate cu legislaţia.

(2) Legile altor state se aplică numai în modul prevăzut de legislaţia Republicii Moldova.

Articolul 6. Accesul liber la justiţie

(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Asociaţiile cetăţenilor, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile au dreptul, în modul stabilit de lege, la acţiune în instanţă judecătorească pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime care le-au fost încălcate.

Articolul 7. Prezumţia nevinovăţiei

Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în baza sentinţei definitive a instanţei judecătoreşti.

Articolul 8. Egalitatea în faţa legii

Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi autorităţii judecătoreşti, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială, precum şi de alte împrejurări.

Articolul 9. Limba de procedură şi dreptul la interpret

(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească.

(2) Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă prin interpret.

(3) Procedura judiciară se poate efectua şi într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la proces.

(4) În cazul cînd procedura judiciară se efectuează în altă limbă, documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu şi în limba moldovenească.

Articolul 10. Caracterul public al dezbaterilor judecătoreşti şi principiul contradictorialităţii

(1) Şedinţele de judecată sînt publice. Judecarea cauzelor în şedinţă închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea procedurii.

(2) Hotărîrile instanţelor judecătoreşti se pronunţă public.

(3) Judecarea cauzelor se efectuează pe principiul contradictorialităţii.

Articolul 11. Asistenţa juridică la înfăptuirea justiţiei

(1) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de apărător.

(2) Imixtiunea în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte conform legii.

(3) Asistenţa juridică internaţională se solicită sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege şi de convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 12. Participarea procurorului la judecarea cauzelor

(1) Procurorul participă la judecarea cauzelor în materie civilă în cazul în care acţiunea este intentată la cererea sa, în condiţiile legii.

(2) La judecarea cauzelor în materie penală procurorul prezintă învinuirea în numele statului.

Articolul 13. Inadmisibilitatea imixtiunii în înfăptuirea justiţiei

(1) Imixtiunea în înfăptuirea justiţiei este interzisă.

(2) Exercitarea de presiune asupra judecătorilor cu scopul de a împiedica judecarea completă şi obiectivă a cauzei sau de a influenţa emiterea hotărîrii judiciare atrage răspundere administrativă sau penală conform legii.

(3) Mitingurile, demonstraţiile şi alte acţiuni desfăşurate la o distanţă mai mică de 25 metri de localul în care se înfăptuieşte justiţia, dacă se fac cu scopul de a exercita presiune asupra judecătorilor, se califică drept imixtiune în activitatea lor.

Articolul 14. Utilizarea mijloacelor tehnice

(1) Pentru fixarea lucrărilor şedinţei de judecată, a probelor şi pentru cercetarea lor instanţa judecătorească poate utiliza orice mijloc tehnic.

(2) Înregistrarea audio şi video, fotografierea, precum şi utilizarea altor mijloace tehnice, la deschiderea şedinţei de judecată şi la pronunţarea hotărîrii, se admit numai cu acordul preşedintelui şedinţei de judecată, în condiţiile legii procesuale.

[Art.14 modificat prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

Titlul II

SISTEMUL JUDECĂTORESC

Capitolul 1

DISPOZIŢII PRINCIPALE

Articolul 15. Instanţele judecătoreşti

(1) Justiţia se înfăptuieşte prin intermediul următoarelor instanţe judecătoreşti:

a) Curtea Supremă de Justiţie;

b) curţile de apel;

c) judecătorii.

(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, instanţe specializate (economice, militare etc.).

(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.

(4) Instanţele judecătoreşti sînt persoane juridice, au ştampilă cu imaginea stemei de stat şi cu denumirea lor.

(5) Numărul de judecători ai instanţelor judecătoreşti se stabileşte conform anexei nr.1.

[Art.15 modificat prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

[Art.15 modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.1999, în vigoare 17.02.2000]

Articolul 16. Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti

(1) Instanţele judecătoreşti sînt conduse de cîte un preşedinte, care, pe lîngă atribuţiile de judecător, exercită atribuţii de administraţie.

(2) Preşedinţii judecătoriilor şi ai curţilor de apel sînt ajutaţi de vicepreşedinţi.

(3) Preşedinţii şi vicepreşedinţii judecătoriilor şi ai curţilor de apel sînt numiţi în funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani.

[Art.16 modificat prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

Notă: Vezi Legea nr.583-XV din 25.10.2001 "Cu privire la punerea în aplicare a articolului 16 din Legea nr.514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească"

[Art.16 modificat prin Legea nr.486-XV din 28.09.2001, în vigoare 05.10.2001]

Articolul 17. Judecarea cauzelor

(1) Cauzele în materie civilă, penală şi de altă natură se judecă în primă instanţă de un judecător sau de un complet din 3 judecători.

(2) În instanţă de apel şi de recurs cauzele se judecă de un complet din 3 judecători.

(3) Controlul judecătoresc al procedurii prejudiciare în cauzele penale se efectuează de către judecătorii de instrucţie.

[Art.17 completat prin Legea nr.206-XV din 29.05.2003, în vigoare 18.07.2003]

Articolul 18. Constituirea completului de judecată

(1) Completul de judecată se constituie de către preşedintele (vicepreşedintele) instanţei.

(2) Pot fi constituite, după caz, complete specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii ori categorii de persoane.

Articolul 19. Preşedintele şedinţei de judecată

Şedinţele de judecată sînt prezidate de preşedintele sau vicepreşedintele instanţei ori de judecătorul desemnat de aceştia.

Articolul 20. Hotărîrile instanţei judecătoreşti

(1) Hotărîrile instanţei judecătoreşti se pronunţă în numele legii de către un singur judecător sau, după caz, cu votul majorităţii judecătorilor din complet.

(2) Împotriva hotărîrilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

(3) Hotărîrile instanţei judecătoreşti sînt obligatorii şi neexecutarea lor atrage răspundere, conform legii.

Articolul 21. Probleme organizatorice

Localităţile de reşedinţă, circumscripţia instanţelor judecătoreşti şi numărul lor, precum şi numărul judecătorilor din judecătorii şi curţile de apel se aprobă de către Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

[Art.21 modificat prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

Articolul 22. Cheltuielile pentru înfăptuirea justiţiei

(1) Mijloacele financiare necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti sînt aprobate de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, şi sînt incluse la bugetul de stat. Aceste mijloace nu pot fi micşorate fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii şi se alocă în mod regulat.

(2) Cheltuielile de judecată sînt reglementate de lege.

[Art.22 completat prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

Articolul 23. Asigurarea organizatorică, materială şi financiară a instanţelor judecătoreşti

(1) Asigurarea organizatorică, materială şi financiară a judecătoriilor şi a curţilor de apel se efectuează de către Ministerul Justiţiei, cu respectarea strictă a principiului independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii.

(2) Asigurarea materială şi financiară a instanţelor judecătoreşti se face de la bugetul de stat de către Ministerul Justiţiei. Bugetul fiecărei judecătorii şi curţi de apel se specifică în legea bugetului de stat.

(3) Guvernul asigură instanţele judecătoreşti, prin intermediul autorităţilor administraţiei publice locale, cu localuri, mijloace de transport şi cu alte dotări.

(4) Localurile şi dotările repartizate de către autorităţile administraţiei publice locale nu pot fi retrase fără consimţămîntul Ministerului Justiţiei.

[Art.23 modificat prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

[Art.23 completat prin Legea nr.84-XV din 20.04.2001, în vigoare 17.05.2001]

Articolul 24. Autoadministrarea judecătorească

(1) Autoadministrarea judecătorească se efectuează prin Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este organ independent, format în vederea constituirii şi funcţionării sistemului judecătoresc şi este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti.

(3) Pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează colegii de calificare şi de disciplină.

(4) Organizarea, competenţa şi modul de funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii şi al colegiilor de calificare şi disciplină sînt stabilite prin lege.

Capitolul 2

JUDECĂTORIILE

Articolul 25. Judecătoriile

Judecătoriile funcţionează în sectoare stabilite de Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătoriile şi localităţile din raza de activitate a acestora se stabilesc conform anexei nr.2.

[Art.25 completat prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

[Art.25 în redacţia Legii nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

[Art.25 modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.1999, în vigoare 17.02.2000]

Articolul 26. Competenţa judecătoriilor

Judecătoriile judecă toate cauzele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe.

Articolul 27. Preşedintele judecătoriei

(1) Preşedintele judecătoriei:

a) judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată, distribuie judecătorilor spre soluţionare cauzele în materie civilă, administrativă, penală şi de altă natură;

b) organizează activitatea judecătoriei pentru asigurarea judecării cauzelor în termen rezonabil, constituie complete de judecată, distribuie judecătorilor alte sarcini;

c) conduce activitatea de generalizare a practicii judiciare şi de ţinere a statisticii judiciare şi prezintă informaţii asupra acestor activităţi Curţii Supreme de Justiţie şi, respectiv Ministerului Justiţiei;

d) numeşte şi eliberează din funcţie angajaţii aparatului judecătoriei;

e) asigură activitatea organizatorică a judecătoriei;

f) organizează munca de perfecţionare a judecătorilor şi a funcţionarilor din aparatul judecătoriei;

g) constituie, după caz, complete pentru judecarea unor cauze privind anumite materii sau categorii de persoane;

h) în caz de lipsă motivată a judecătorului de instrucţie, numeşte un judecător cu practică pentru a exercita atribuţiile acestuia;

i) exercită controlul asupra lucrului cancelariei;

j) exercită alte atribuţii, conform legii.

(2) Funcţiile preşedintelui judecătoriei sînt exercitate, în absenţa sa, de către vicepreşedinte sau, după caz, de unul dintre judecători.

[Art.27 completat prin Legea nr.206-XV din 29.05.2003, în vigoare 18.07.2003]

[Art.27 modificat prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

[Art.27 modificat prin Legea nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

Articolul 28. Vicepreşedintele judecătoriei

Vicepreşedintele judecătoriei:

a) judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată;

b) în cazul absenţei preşedintelui judecătoriei exercită funcţiile acestuia;

c) îndeplineşte alte atribuţii, conform legii.

Capitolul 3

TRIBUNALELE

[Cap.3 exclus prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

Articolul 29. Tribunalele

[Art.29 exclus prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

[Art.29 modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.1999, în vigoare 17.02.2000]

Articolul 30. Competenţa tribunalelor

[Art.30 exclus prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

Articolul 31. Componenţa tribunalelor

[Art.31 exclus prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

Articolul 32. Competenţa colegiilor tribunalului

[Art.32 exclus prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

Articolul 33. Preşedintele tribunalului

[Art.33 exclus prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

[Art.33 modificat prin Legea nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

[Art.33 modificat prin Legea nr.1363-XIII din 29.10.1997, în vigoare 02.12.1997]

Articolul 34. Vicepreşedintele tribunalului

[Art.34 exclus prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

[Art.34 completat prin Legea nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

Capitolul 4

CURŢILE DE APEL

Notă: În titlul şi în textul capitolului 4, sintagma “Curtea de Apel” se înlocuieşte cu sintagma “ curţile de apel” conform Legii nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003

Articolul 35. Curţile de apel

(1) Fiecare curte de apel îşi exercită competenţa într-o circumscripţie care cuprinde mai multe judecătorii.

(2) Curţile de apel, judecătoriile din circumscripţia lor, localitatea lor de reşedinţă sînt prevăzute la anexa nr.3.

[Art.35 în redacţia Legii nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

[Art.35 modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.1999, în vigoare 17.02.2000]

Articolul 36. Competenţa curţilor de apel

Curţile de apel:

a) judecă cauzele şi cererile date prin lege în competenţa lor;

b) soluţionează conflictele de competenţă apărute între judecătoriile din circumscripţia lor;

c) generalizează practica judiciară;

d) exercită alte atribuţii, conform legii.

[Art.36 în redacţia Legii nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

Articolul 37. Componenţa curţilor de apel

(1) Curţile de apel pot fi formate din mai multe colegii, după categoria cauzelor, sau dintr-un singur colegiu mixt.

(2) Colegiile se constituie din judecătorii curţilor de apel. Componenţa colegiilor este aprobată de preşedintele curţilor. Acesta are dreptul să dispună, după caz, antrenarea judecătorilor din colegiu la judecarea unor cauze în alt colegiu.

(3) Colegiile sînt conduse de vicepreşedinţii curţilor de apel.

[Art.37 modificat prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

[Art.37 modificat prin Legea nr.970-XIII din 24.07.1996, în vigoare 28.11.1996]

Articolul 38. Competenţa colegiilor curţilor de apel

Colegiile curţilor de apel:

a) judecă cauzele date prin lege în competenţa lor;

b) generalizează practica judiciară şi analizează statistica judiciară;

c) exercită alte atribuţii, conform legii.

[Art.38 modificat prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

Articolul 39. Preşedintele curţii de apel

(1) Preşedintele curţili de apel:

a) judecă procesele şi poate prezida şedinţele de judecată ale colegiilor;

b) conduce activitatea colegiilor curţii de apel şi a aparatului ei, organizează activitatea curţii pentru asigurarea judecării cauzelor în termen rezonabil, distribuie judecătorilor alte sarcini;

c) delimitează atribuţiile vicepreşedinţilor;

d) numeşte şi eliberează din funcţie angajaţii aparatului curţilor;

e) asigură activitatea organizatorică a Curţilor de apel, perfecţionarea judecătorilor şi a funcţionarilor din aparatul curţilor;

f) conduce activitatea de generalizare a practicii judiciare şi de analiză a statisticii judiciare şi prezintă informaţii asupra acestei activităţi Curţii Supreme de Justiţie şi, respectiv Ministerului Justiţiei;

g) exercită alte atribuţii, conform legii.

(2) Funcţiile preşedintelui curţilor de apel sînt exercitate, în absenţa sa, de către unul dintre vicepreşedinţi, numit de acesta.

[Art.39 modificat prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

[Art.39 modificat prin Legea nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

Articolul 40. Vicepreşedintele curţii de apel

Vicepreşedintele curţii de apel este concomitent preşedinte al colegiului curţilor şi exercită următoarele funcţii:

a) judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată ale colegiului pe care îl conduce sau numeşte în acest scop un judecător al curţilor de apel;

b) formează completele pentru judecarea cauzelor;

c) conduce, în conformitate cu atribuţiile ce îi revin, activitatea colegiului şi a aparatului curţilor de apel, organizează activitatea colegiului pentru asigurarea judecării cauzelor în termen rezonabil;

d) solicită judecătoriilor dosarele pentru generalizarea practicii judiciare;

e) exercită alte atribuţii, conform legii.

[Art.40 modificat prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

[Art.40 completat prin Legea nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

Capitolul 5

JUDECĂTORIILE SPECIALIZATE

Articolul 41. Judecătoriile specializate

(1) Judecătoriile specializate sînt parte componentă a sistemului judecătoresc.

(2) Judecătoriile specializate sînt:

a) Judecătoria Militară;

b) Judecătoria Economică de Circumscripţie;

c) Curtea de Apel Economică.

(3) După caracterul activităţii lor, Judecătoria Militară şi Judecătoria Economică de Circumscripţie se asimilează judecătoriilor, cu unele derogări stabilite de lege.

(4) Judecătoriile specializate judecă cauzele date în competenţa lor prin lege.

[Art.41 modificat prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

Articolul 42. Judecătoria Militară

(1) Judecătoria Militară funcţionează în municipiul Chişinău.

(2) În circumscripţia Judecătoriei Militare sînt cuprinse toate raioanele, oraşele, municipiile Republicii Moldova.

(3) În caz de necesitate, se pot institui, conform legii, şi alte judecătorii militare cu circumscripţii stabilite de Parlament.

[Art.42 în redacţia Legii nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

Articolul 42¹. Instanţele judecătoreşti economice

(1) Judecătoria Economică de Circumscripţie şi Curtea de Apel Economică înfăptuiesc justiţia la soluţionarea litigiilor apărute în cadrul relaţiilor economice ale persoanelor fizice şi juridice.

(2) În circumscripţia judecătoriei economice sînt cuprinse toate raioanele, oraşele, municipiile Republicii Moldova.

[Art.42¹ introdus prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

Capitolul 6

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

Articolul 43. Curtea Supremă de Justiţie

(1) Curtea Supremă de Justiţie este instanţa judecătorească supremă, care asigură aplicarea corectă şi unitară a legilor de către toate instanţele judecătoreşti.

(2) Organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie este reglementată prin lege.

Articolul 44. Competenţa Curţii Supreme de Justiţie

Curtea Supremă de Justiţie:

a) judecă cauzele date în competenţa sa prin lege;

b) soluţionează conflictele de competenţă apărute între instanţele judecătoreşti;

c) exercită alte atribuţii, conform legii.

[Art.44 modificat prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

Titlul III

ALTE ASPECTE ALE ORGANIZĂRII INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI

Capitolul 7

APARATUL INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI

Articolul 45. Structura aparatului instanţei judecătoreşti

(1) Aparatul instanţelor judecătoreşti se constituie din cancelarie, arhivă, secţia administrativă şi de documentare şi din alte servicii.

(2) Structura şi statul de funcţii al aparatului instanţei judecătoreşti se stabilesc de Ministerul Justiţiei.

(3) Personalul aparatului este numit şi eliberat din funcţie de către preşedintele instanţei judecătoreşti.

[Art.45 modificat prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

[Art.45 modificat prin Legea nr.1595-XV din 26.12.2002, în vigoare 18.04.2003]

Articolul 46. Cancelaria şi arhiva

Cancelaria şi arhiva asigură lucrările de secretariat la înfăptuirea justiţiei, generalizarea practicii judiciare, analiza statisticii judiciare, precum şi alte lucrări necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţei.

Articolul 47. Serviciul documentare

(1) Serviciul documentare ţine evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei, precum şi gestiunea bibliotecii.

(2) Asistenţa de documentare este exercitată de către consultanţi.

Articolul 48. Grefierul instanţei judecătoreşti

(1) Cauzele în materie civilă şi penală, iar în cazurile prevăzute de lege şi alte cauze, se judecă cu participarea grefierului.

(2) Modul de organizare a activităţii grefierilor, drepturile şi îndatoririle acestora se stabilesc în condiţiile legii.

(3) Grefierul instanţei judecătoreşti are statut de funcţionar public.

[Art.48 în redacţia Legii nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

Articolul 48¹. Interpretul, traducătorul instanţei judecătoreşti

(1) În cazurile prevăzute de legea procesuală, cauzele se judecă cu participarea interpretului, traducătorului. Modul de organizare a activităţii, drepturile şi îndatoririle interpretului, traducătorului se stabilesc în condiţiile legii.

(2) Interpretul, traducătorul instanţei judecătoreşti au statut de funcţionar public.

[Art.48¹ introdus prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

Articolul 49. Serviciul administrativ

Serviciul administrativ are în grijă gospodărirea localurilor şi asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţelor judecătoreşti, precum şi gestiunea bunurilor.

Articolul 50. Poliţia judecătorească

(1) Instanţele judecătoreşti dispun de poliţie judecătorească, pusă în serviciul lor de Ministerul Afacerilor Interne.

(2) Necesarul de personal al poliţiei judecătoreşti, mijloacele pentru întreţinerea ei şi regulamentul de serviciu se aprobă de Guvern la propunerea Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Justiţiei.

(3) Colaboratorii poliţiei judecătoreşti puşi în serviciul instanţelor judecătoreşti execută deciziile şi indicaţiile preşedinţilor acestora, iar în cadrul şedinţelor de judecată, deciziile şi indicaţiile preşedintelui completului de judecată.

[Art.50 modificat prin Legea nr.1595-XV din 26.12.2002, în vigoare 18.04.2003]

[Art.50 modificat prin Legea nr.474-XIV din 25.06.1999, în vigoare 12.08.1999]

Capitolul 8

EXECUTORUL JUDECĂTORESC

Articolul 51. Executorul judecătoresc

(1) Executor judecătoresc este persoana împuternicită să execute hotărîrile judecătoreşti, precum şi alte hotărîri prevăzute de lege.

(2) Executorii judecătoreşti activează în cadrul Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei.

(4) În subdiviziunile teritoriale ale Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei se formează secţii şi direcţii conduse de şefi.

(5) În subdiviziunea teritorială a Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei în care activează un singur executor judecătoresc, acesta îndeplineşte funcţia de şef al subdiviziunii teritoriale.

(5) În instanţa judecătorească în care activează un singur executor judecătoresc acesta îndeplineşte funcţia de executor judecătoresc superior.

(6) Modul de lucru, drepturile şi obligaţiile executorului judecătoresc sînt stabilite de legislaţie.

[Art.51 modificat prin Legea nr.1144-XV din 20.06.2002, în vigoare 01.08.2002]

[Art.51 modificat prin Legea nr.1363-XIII din 29.10.1997, în vigoare 02.12.1997]

Articolul 52. Obligativitatea cerinţelor executorului judecătoresc

Cerinţele executorului judecătoresc privind îndeplinirea hotărîrilor judecătoreşti, precum şi a altor hotărîri prevăzute de lege sînt obligatorii şi neexecutarea lor atrage răspundere conform legii.

Articolul 53. Garanţii de serviciu

(1) Executorul judecătoresc în exerciţiul funcţiunii poate fi asistat, după caz, de colaboratorii poliţiei judecătoreşti.

(2) Executorul judecătoresc este asigurat cu uniformă, în condiţiile legii.

[Art.53 modificat prin Legea nr.1595-XV din 26.12.2002, în vigoare 18.04.2003]

Capitolul 9

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 54. Informaţia statistică

Instanţele judecătoreşti prezintă Ministerului Justiţiei informaţii statistice privitoare la cauzele în materie civilă, administrativă şi penală, în modul stabilit de acesta.

Articolul 55. Controlul

(1) Ministerul Justiţiei exercită controlul asupra judecătoriilor şi Curţilor de apel în probleme organizatorice şi financiare, precum şi în sfera executării hotărîrilor judecătoreşti.

(2) Controlul asupra încasării taxei de stat este exercitat de către organele fiscale de stat.

(3) Se interzice exercitarea de presiune, prin efectuarea controlului, asupra judecătorului la înfăptuirea justiţiei sau îngrădirea independenţei judecătorilor şi a instanţelor judecătoreşti prin alte metode.

(4) Încălcările depistate se elimină în modul stabilit.

[Art.55 modificat prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

Articolul 56. Relaţiile cu instituţii similare străine

Instanţele judecătoreşti întreţin relaţii cu instituţii similare din alte state, în modul stabilit.

Titlul IV

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul I.

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepţia articolului 15 şi a capitolelor 3, 4, 5 şi 6, care se pun în aplicare de la 1 ianuarie 1996.

Articolul II.

Legile şi celelalte acte normative rămîn în vigoare în măsura în care nu contravin legii de faţă.

Articolul III.

Guvernul:

- pune actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

- prezintă Parlamentului spre examinare, în termen de 3 luni, proiectele de legi privind: Consiliul Superior al Magistraturii; Colegiul de calificare; Colegiul de disciplină; Curtea Supremă de Justiţie; puterea judecătorească; unele modificări şi completări în Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală şi Codul cu privire la contravenţiile administrative; nomenclatorul de legi şi hotărîri care urmează să fie abrogate;

- prevede în proiectul bugetului pe anul 1996 alocarea de mijloace, luînd în considerare executarea prezentei legi;

- la propunerea Ministerului Justiţiei, asigură finanţarea Curţii de Apel, a tribunalelor şi a judecătoriilor, precum şi înzestrarea lor cu localuri, mobilă, tehnică, mijloace de transport şi cu alte dotări.

Articolul IV.

Instanţele judecătoreşti existente la data intrării în vigoare a prezentei legi rămîn în funcţiune pînă la constituirea noilor instanţe.

Articolul V.

Judecătoria Supremă şi Ministerul Justiţiei asigură continuitatea activităţii judecătoriilor în perioada reformei judiciare, iar din 1996 – funcţionarea tuturor instanţelor judecătoreşti în conformitate cu prezenta lege.

[Anexa nr.1 modificată prin Legea nr.145-XV din 14.05.2004, în vigoare 04.06.2004]

[Anexa nr.1 modificată prin Legea nr.564-XV din 25.12.2003, în vigoare 06.02.2004]

[Anexa nr.1 introdusă prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003, celelalte se renumerotează]

[Anexa nr.2 în redacţia Legii nr.564-XV din 25.12.2003, în vigoare 06.02.2004]

[Anexa nr.2 modificată prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

[Anexa nr.2(1) modificată prin Legea nr.1089-XIV din 23.06.2000, în vigoare 21.07.2000]

[Anexa nr.2(1) introdusă prin Legea nr.762-XIV din 24.12.1999, în vigoare 17.02.2000, celelalte renumerotate]

[Anexa nr.2 exclusă prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

[Anexa nr.2 modificată prin Legea nr.81-XV din 20.04.2001, în vigoare 17.05.2001]

[Anexa nr.3 modificată prin Legea nr.564-XV din 25.12.2003, în vigoare 06.02.2004]

[Anexa nr.3 în redacţia Legii nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

[Anexa nr.3 modificat prin Legea nr.951-XV din 04.04.2002, în vigoare 23.06.2002]

[Anexa nr.3 modificată prin Legea nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

[Anexa nr.3 modificată prin Legea nr.81-XV din 20.04.2001, în vigoare 17.05.2001]