L E G E

privind organizarea judecătorească

nr. 514-XIII  din  06.07.1995

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.58/641 din 19.10.1995

* * *

C U P R I N S

Titlul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Puterea judecătorească

Articolul 2. Baza juridică a organizării judecătoreşti

Articolul 3. Formarea instanţelor judecătoreşti

Articolul 4. Sarcinile instanţelor judecătoreşti

Articolul 5. Înfăptuirea justiţiei în strictă conformitate cu legislaţia

Articolul 6. Accesul liber la justiţie

Articolul 7. Prezumţia nevinovăţiei

Articolul 8. Egalitatea în faţa legii

Articolul 9. Limba de procedură şi dreptul la interpret

Articolul 10. Caracterul public al dezbaterilor judecătoreşti şi principiul contradictorialităţii

Articolul 11. Asistenţa juridică la înfăptuirea justiţiei

Articolul 12. Participarea procurorului la judecarea cauzelor

Articolul 13. Inadmisibilitatea imixtiunii în înfăptuirea justiţiei

Articolul 14. Utilizarea mijloacelor tehnice

Titlul II

SISTEMUL JUDECĂTORESC

Capitolul 1

DISPOZIŢII PRINCIPALE

Articolul 15. Instanţele judecătoreşti

Articolul 16. Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti

Articolul 17. Judecarea cauzelor

Articolul 18. Constituirea completului de judecată

Articolul 19. Preşedintele şedinţei de judecată

Articolul 20. Hotărîrile instanţei judecătoreşti

Articolul 21. Probleme organizatorice

Articolul 22. Cheltuielile pentru înfăptuirea justiţiei

Articolul 23. Asigurarea organizatorică, materială şi financiară a instanţelor judecătoreşti

Articolul 24. Autoadministrarea judecătorească

Capitolul 2

JUDECĂTORIILE

Articolul 25. Judecătoriile

Articolul 26. Competenţa judecătoriilor

Articolul 27. Preşedintele judecătoriei

Articolul 28. Vicepreşedintele judecătoriei

Capitolul 3

TRIBUNALELE

Articolul 29. Tribunalele

Articolul 30. Competenţa tribunalelor

Articolul 31. Componenţa tribunalelor

Articolul 32. Competenţa colegiilor tribunalului

Articolul 33. Preşedintele tribunalului

Articolul 34. Vicepreşedintele tribunalului

Capitolul 4

CURTEA DE APEL

Articolul 35. Curtea de Apel

Articolul 36. Competenţa Curţii de Apel

Articolul 37. Componenţa Curţii de Apel

Articolul 38. Competenţa colegiilor Curţii de Apel

Articolul 39. Preşedintele Curţii de Apel

Articolul 40. Vicepreşedintele Curţii de Apel

Capitolul 5

JUDECĂTORIILE SPECIALIZATE

Articolul 41. Judecătoriile specializate

Articolul 42. Competenţa judecătoriilor specializate

Capitolul 6

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

Articolul 43. Curtea Supremă de Justiţie

Articolul 44. Competenţa Curţii Supreme de Justiţie

Titlul III

ALTE ASPECTE ALE ORGANIZĂRII INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI

Capitolul 7

APARATUL INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI

Articolul 45. Structura aparatului instanţei judecătoreşti

Articolul 46. Cancelaria şi arhiva

Articolul 47. Serviciul documentare

Articolul 48. Grefierul

Articolul 49. Serviciul administrativ

Articolul 50. Poliţia judecătorească

Capitolul 8

EXECUTORUL JUDECĂTORESC

Articolul 51. Executorul judecătoresc

Articolul 52. Obligativitatea cerinţelor executorului judecătoresc

Articolul 53. Garanţii de serviciu

Capitolul 9

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 54. Informaţia statistică

Articolul 55. Controlul

Articolul 56. Relaţiile cu instituţii similare străine

Titlul IV

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul I. Intrarea în vigoare

Articolul II. Aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege

Articolul III. Îndatoririle Guvernului

Articolul IV. Dispoziţii tranzitorii

Articolul V. Îndatoririle Judecătoriei Supreme şi a Ministerului Justiţiei

Anexa nr.1 Judecătoriile şi localităţile din raza de activitate a acestora

Anexa nr.2 Tribunalele, judecătoriile din circumscripţia lor şi localităţile de reşedinţă ale acestora

Anexa nr.3 Curtea de Apel, tribunalele din circumscripţia ei şi localităţile lor de reşedinţă

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Titlul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Puterea judecătorească

(1) Puterea judecătorească este independentă, separată de puterea legislativă şi puterea executivă, are atribuţii proprii, exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevăzute de Constituţie şi de alte legi.

(2) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.

Articolul 2. Baza juridică a organizării judecătoreşti

Organizarea judecătorească este reglementată de Constituţie, de prezenta lege şi de alte acte normative.

Articolul 3. Formarea instanţelor judecătoreşti

Instanţele judecătoreşti se formează pe principiul numirii judecătorilor.

Articolul 4. Sarcinile instanţelor judecătoreşti

(1) Instanţele judecătoreşti înfăptuiesc justiţia în scopul apărării şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi ale asociaţiilor acestora, ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor.

(2) Instanţele judecă toate cauzele privind raporturile juridice civile, administrative şi penale, precum şi orice alte cauze pentru care legea nu stabileşte o altă competenţă.

(3) Înfăptuind justiţia, instanţele judecătoreşti apără orînduirea statală şi constituţională a Republicii Moldova de orice atentat.

Articolul 5. Înfăptuirea justiţiei în strictă conformitate cu legislaţia

(1) Justiţia se înfăptuieşte în strictă conformitate cu legislaţia.

(2) Legile altor state se aplică numai în modul prevăzut de legislaţia Republicii Moldova.

Articolul 6. Accesul liber la justiţie

(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Asociaţiile cetăţenilor, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile au dreptul, în modul stabilit de lege, la acţiune în instanţă judecătorească pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime care le-au fost încălcate.

Articolul 7. Prezumţia nevinovăţiei

Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în baza sentinţei definitive a instanţei judecătoreşti.

Articolul 8. Egalitatea în faţa legii

Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi autorităţii judecătoreşti, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială, precum şi de alte împrejurări.

Articolul 9. Limba de procedură şi dreptul la interpret

(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească.

(2) Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă prin interpret.

(3) Procedura judiciară se poate efectua şi într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la proces.

(4) În cazul cînd procedura judiciară se efectuează în altă limbă, documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu şi în limba moldovenească.

Articolul 10. Caracterul public al dezbaterilor judecătoreşti şi principiul contradictorialităţii

(1) Şedinţele de judecată sînt publice. Judecarea cauzelor în şedinţă închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea procedurii.

(2) Hotărîrile instanţelor judecătoreşti se pronunţă public.

(3) Judecarea cauzelor se efectuează pe principiul contradictorialităţii.

Articolul 11. Asistenţa juridică la înfăptuirea justiţiei

(1) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de apărător.

(2) Imixtiunea în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte conform legii.

(3) Asistenţa juridică internaţională se solicită sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege şi de convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 12. Participarea procurorului la judecarea cauzelor

(1) Procurorul participă la judecarea cauzelor în materie civilă în cazul în care acţiunea este intentată la cererea sa, în condiţiile legii.

(2) La judecarea cauzelor în materie penală procurorul prezintă învinuirea în numele statului.

Articolul 13. Inadmisibilitatea imixtiunii în înfăptuirea justiţiei

(1) Imixtiunea în înfăptuirea justiţiei este interzisă.

(2) Exercitarea de presiune asupra judecătorilor cu scopul de a împiedica judecarea completă şi obiectivă a cauzei sau de a influenţa emiterea hotărîrii judiciare atrage răspundere administrativă sau penală conform legii.

(3) Mitingurile, demonstraţiile şi alte acţiuni desfăşurate la o distanţă mai mică de 25 metri de localul în care se înfăptuieşte justiţia, dacă se fac cu scopul de a exercita presiune asupra judecătorilor, se califică drept imixtiune în activitatea lor.

Articolul 14. Utilizarea mijloacelor tehnice

(1) Pentru fixarea lucrărilor şedinţei de judecată, a probelor şi pentru cercetarea lor instanţa judecătorească poate utiliza orice mijloc tehnic.

(2) În scopul exercitării funcţiilor sale procesuale, părţile, în procesul de materie civilă, administrativă şi penală, pot efectua înregistrarea sonoră a şedinţei de judecată.

(3) Este interzisă filmarea, fotografierea, înregistrarea sonoră sau video a şedinţelor de judecată, folosirea mijloacelor tehnice de către alte persoane.

(4) Încălcarea dispoziţiilor prezentului articol se pedepseşte conform legii.

Titlul II

SISTEMUL JUDECĂTORESC

Capitolul 1

DISPOZIŢII PRINCIPALE

Articolul 15. Instanţele judecătoreşti

(1) Instanţe judecătoreşti sînt:

a) judecătoriile municipale, de sector;

b) tribunalele;

c) Curtea de Apel;

d) Curtea Supremă de Justiţie.

(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, instanţe specializate (economice, militare etc.).

(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.

(4) Instanţele judecătoreşti sînt persoane juridice, au ştampilă cu imaginea stemei de stat şi cu denumirea lor.

[Art.15 modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.1999, în vigoare 17.02.2000]

Articolul 16. Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti

(1) Instanţele judecătoreşti sînt conduse de cîte un preşedinte, care, pe lîngă atribuţiile de judecător, exercită atribuţii de administraţie.

(2) Preşedinţii judecătoriilor, tribunalelor şi cel al Curţii de Apel sînt ajutaţi de vicepreşedinţi.

(3) Preşedinţii şi vicepreşedinţii judecătoriilor, tribunalelor şi ai Curţii de Apel sînt numiţi în funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani.

Notă: Vezi Legea nr.583-XV din 25.10.2001 "Cu privire la punerea în aplicare a articolului 16 din Legea nr.514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească"

[Art.16 modificat prin Legea nr.486-XV din 28.09.2001, în vigoare 05.10.2001]

Articolul 17. Judecarea cauzelor

(1) Cauzele în materie civilă, penală şi de altă natură se judecă în primă instanţă de un judecător sau de un complet din 3 judecători.

(2) În instanţă de apel şi de recurs cauzele se judecă de un complet din 3 judecători.

Articolul 18. Constituirea completului de judecată

(1) Completul de judecată se constituie de către preşedintele (vicepreşedintele) instanţei.

(2) Pot fi constituite, după caz, complete specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii ori categorii de persoane.

Articolul 19. Preşedintele şedinţei de judecată

Şedinţele de judecată sînt prezidate de preşedintele sau vicepreşedintele instanţei ori de judecătorul desemnat de aceştia.

Articolul 20. Hotărîrile instanţei judecătoreşti

(1) Hotărîrile instanţei judecătoreşti se pronunţă în numele legii de către un singur judecător sau, după caz, cu votul majorităţii judecătorilor din complet.

(2) Împotriva hotărîrilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

(3) Hotărîrile instanţei judecătoreşti sînt obligatorii şi neexecutarea lor atrage răspundere, conform legii.

Articolul 21. Probleme organizatorice

Localităţile de reşedinţă, circumscripţia instanţelor judecătoreşti şi numărul lor, precum şi numărul judecătorilor din judecătorii, tribunale şi Curtea de Apel, se aprobă de către Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 22. Cheltuielile pentru înfăptuirea justiţiei

(1) Mijloacele financiare necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti sînt aprobate de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, şi sînt incluse la bugetul de stat.

(2) Cheltuielile de judecată sînt reglementate de lege.

Articolul 23. Asigurarea organizatorică, materială şi financiară a instanţelor judecătoreşti

(1) Asigurarea organizatorică, materială şi financiară a judecătoriilor, tribunalelor şi Curţii de Apel se efectuează de către Ministerul Justiţiei, cu respectarea strictă a principiului independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii.

(2) Asigurarea materială şi financiară a instanţelor judecătoreşti se face de la bugetul de stat de către Ministerul Justiţiei.

(3) Guvernul asigură instanţele judecătoreşti, prin intermediul autorităţilor administraţiei publice locale, cu localuri, mijloace de transport şi cu alte dotări.

(4) Localurile şi dotările repartizate de către autorităţile administraţiei publice locale nu pot fi retrase fără consimţămîntul Ministerului Justiţiei.

[Art.23 completat prin Legea nr.84-XV din 20.04.2001, în vigoare 17.05.2001]

Articolul 24. Autoadministrarea judecătorească

(1) Autoadministrarea judecătorească se efectuează prin Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este organ independent, format în vederea constituirii şi funcţionării sistemului judecătoresc şi este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti.

(3) Pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează colegii de calificare şi de disciplină.

(4) Organizarea, competenţa şi modul de funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii şi al colegiilor de calificare şi disciplină sînt stabilite prin lege.

Capitolul 2

JUDECĂTORIILE

Articolul 25. Judecătoriile

Judecătoriile funcţionează în sectoare stabilite de Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

[Art.25 în redacţia Legii nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

[Art.25 modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.1999, în vigoare 17.02.2000]

Articolul 26. Competenţa judecătoriilor

Judecătoriile judecă toate cauzele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe.

Articolul 27. Preşedintele judecătoriei

(1) Preşedintele judecătoriei:

a) judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată, distribuie judecătorilor spre soluţionare cauzele în materie civilă, administrativă, penală şi de altă natură;

b) organizează activitatea judecătoriei pentru asigurarea judecării cauzelor în termen rezonabil, constituie complete de judecată, distribuie judecătorilor alte sarcini;

c) conduce activitatea de generalizare a practicii judiciare şi de ţinere a statisticii judiciare;

d) numeşte şi eliberează din funcţie angajaţii aparatului judecătoriei, cu excepţia executorilor judecătoreşti;

e) asigură activitatea organizatorică a judecătoriei;

f) organizează munca de perfecţionare a judecătorilor şi a funcţionarilor din aparatul judecătoriei;

g) constituie, după caz, complete pentru judecarea unor cauze privind anumite materii sau categorii de persoane;

h) exercită controlul asupra lucrului executorilor judecătoreşti şi al cancelariei;

i) exercită alte atribuţii, conform legii.

(2) Funcţiile preşedintelui judecătoriei sînt exercitate, în absenţa sa, de către vicepreşedinte sau, după caz, de unul dintre judecători.

[Art.27 modificat prin Legea nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

Articolul 28. Vicepreşedintele judecătoriei

Vicepreşedintele judecătoriei:

a) judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată;

b) în cazul absenţei preşedintelui judecătoriei exercită funcţiile acestuia;

c) îndeplineşte alte atribuţii, conform legii.

Capitolul 3

TRIBUNALELE

Articolul 29. Tribunalele

(1) Fiecare tribunal îşi exercită competenţa într-o circumscripţie cuprinzînd mai multe judecătorii.

(2) Tribunalele, judecătoriile din circumscripţia lor, localitatea lor de reşedinţă sînt prevăzute în anexa nr.2, parte componentă a prezentei legi.

[Art.29 modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.1999, în vigoare 17.02.2000]

Articolul 30. Competenţa tribunalelor

Tribunalele:

a) judecă în primă instanţă cauzele şi cererile date prin lege în competenţa lor;

b) judecă apelurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate în primă instanţă de judecătorii;

c) judecă recursurile împotriva hotărîrilor pronunţate de judecătorii care, potrivit legii, nu sînt supuse apelului;

d) soluţionează cauzele atacate prin căi extraordinare, date prin lege în competenţa lor;

e) soluţionează conflictele de competenţă apărute între judecătoriile din circumscripţia lor;

f) generalizează practica judiciară;

g) exercită alte atribuţii, conform legii.

Articolul 31. Componenţa tribunalelor

(1) Tribunalele pot fi formate din mai multe colegii, după natura cauzelor, sau dintr-un singur colegiu, care va fi mixt.

(2) Colegiile se constituie din judecătorii tribunalului. Componenţa colegiilor este aprobată de preşedintele tribunalului. Acesta are dreptul să dispună, după caz, antrenarea judecătorilor dintr-un colegiu la judecarea unor cauze în alt colegiu.

(3) Colegiile sînt conduse de vicepreşedinţii tribunalului.

Articolul 32. Competenţa colegiilor tribunalului

Colegiile tribunalului:

a) judecă, în limitele competenţei, cauzele în primă instanţă, în ordine de apel, de recurs sau supuse căilor extraordinare de atac;

b) generalizează practica judiciară şi analizează statistica judiciară;

c) exercită alte atribuţii, conform legii.

Articolul 33. Preşedintele tribunalului

(1) Preşedintele tribunalului:

a) judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată ale colegiilor;

b) conduce activitatea colegiilor şi a aparatului tribunalului, organizează activitatea tribunalului pentru asigurarea judecării cauzelor în termen rezonabil, distribuie judecătorilor alte sarcini;

c) delimitează atribuţiile vicepreşedinţilor;

d) numeşte şi eliberează din funcţie angajaţii aparatului tribunalului;

e) asigură activitatea organizatorică a tribunalului, perfecţionarea judecătorilor şi a funcţionarilor din aparatul tribunalului;

f) conduce activitatea de generalizare a practicii judiciare şi de analiză a statisticii judiciare;

g) exercită alte atribuţii, conform legii.

(2) Funcţiile preşedintelui tribunalului sînt exercitate, în absenţa sa, de către unul dintre vicepreşedinţi, numit de acesta.

[Art.33 modificat prin Legea nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

[Art.33 modificat prin Legea nr.1363-XIII din 29.10.1997, în vigoare 02.12.1997]

Articolul 34. Vicepreşedintele tribunalului

Vicepreşedintele tribunalului este concomitent preşedinte al colegiului tribunalului şi exercită următoarele funcţii:

a) judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată ale colegiului pe care îl conduce sau numeşte în acest scop un judecător al tribunalului;

b) formează completele pentru judecarea cauzelor;

c) conduce, în conformitate cu atribuţiile ce îi revin, activitatea colegiului şi a aparatului tribunalului, organizează activitatea colegiului pentru asigurarea judecării cauzelor în termen rezonabil;

d) solicită judecătoriilor dosarele pentru generalizarea practicii judiciare;

e) în cazul absenţei preşedintelui tribunalului exercită funcţiile acestuia;

f) exercită alte atribuţii, conform legii.

[Art.34 completat prin Legea nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

Capitolul 4

CURTEA DE APEL

Articolul 35. Curtea de Apel

(1) Reşedinţa Curţii de Apel este municipiul Chişinău.

(2) Circumscripţia Curţii de Apel cuprinde tribunalele, conform anexei nr.3, parte componentă a prezentei legi, şi judecătoriile specializate din stat.

[Art.35 modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.1999, în vigoare 17.02.2000]

Articolul 36. Competenţa Curţii de Apel

Curtea de Apel:

a) judecă în primă instanţă cauzele date în competenţa ei prin lege;

b) judecă apelurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate în primă instanţă de tribunale şi judecătoriile specializate;

c) judecă recursurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate de tribunale în apel, precum şi în alte cauze prevăzute de lege;

d) judecă, în limitele competenţei sale, cauzele supuse căilor extraordinare de atac;

e) generalizează practica judiciară;

f) soluţionează conflictele de competenţă apărute între tribunale;

g) exercită alte atribuţii, conform legii.

Articolul 37. Componenţa Curţii de Apel

(1) Curtea de Apel este compusă din:

a) colegiu penal;

b) colegiu civil.

(2) Pot fi constituite, după caz, şi alte colegii, în raport de materie.

(3) Colegiile se constituie din judecătorii Curţii de Apel. Componenţa colegiilor este aprobată de preşedintele Curţii. Acesta are dreptul să dispună, după caz, antrenarea judecătorilor din colegiu la judecarea unor cauze în alt colegiu.

(4) Colegiile sînt conduse de vicepreşedinţii Curţii de Apel.

[Art.37 modificat prin Legea nr.970-XIII din 24.07.1996, în vigoare 28.11.1996]

Articolul 38. Competenţa colegiilor Curţii de Apel

Colegiile Curţii de Apel:

a) judecă, în limitele competenţei, cauzele în primă instanţă, în ordine de apel, de recurs sau supuse căilor extraordinare de atac;

b) generalizează practica judiciară şi analizează statistica judiciară;

c) exercită alte atribuţii, conform legii.

Articolul 39. Preşedintele Curţii de Apel

(1) Preşedintele Curţii de Apel:

a) judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată ale colegiilor;

b) conduce activitatea Curţii de Apel şi a aparatului ei, organizează activitatea Curţii pentru asigurarea judecării cauzelor în termen rezonabil, distribuie judecătorilor alte sarcini;

c) delimitează atribuţiile vicepreşedinţilor;

d) numeşte şi eliberează din funcţie angajaţii aparatului Curţii;

e) asigură activitatea organizatorică a Curţii de Apel, perfecţionarea judecătorilor şi a funcţionarilor din aparatul Curţii;

f) conduce activitatea de generalizare a practicii judiciare şi de analiză a statisticii judiciare;

g) exercită alte atribuţii, conform legii.

(2) Funcţiile preşedintelui Curţii de Apel sînt exercitate, în absenţa sa, de către unul dintre vicepreşedinţi, numit de acesta.

[Art.39 modificat prin Legea nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

Articolul 40. Vicepreşedintele Curţii de Apel

Vicepreşedintele Curţii de Apel este concomitent preşedinte al colegiului Curţii şi exercită următoarele funcţii:

a) judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată ale colegiului pe care îl conduce sau numeşte în acest scop un judecător al Curţii de Apel;

b) formează completele pentru judecarea cauzelor;

c) conduce, în conformitate cu atribuţiile ce îi revin, activitatea colegiului şi a aparatului Curţii de Apel, organizează activitatea colegiului pentru asigurarea judecării cauzelor în termen rezonabil;

d) solicită tribunalelor dosarele pentru generalizarea practicii judiciare;

e) exercită alte atribuţii, conform legii.

[Art.40 completat prin Legea nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

Capitolul 5

JUDECĂTORIILE SPECIALIZATE

Articolul 41. Judecătoriile specializate

(1) Judecătoriile specializate sînt parte componentă a sistemului judecătoresc.

(2) Judecătoriile specializate se asimilează, în problemele organizării şi activităţii lor, tribunalelor, cu excepţia unor dispoziţii ale legilor privind judecătoriile specializate.

Articolul 42. Competenţa judecătoriilor specializate

Judecătoriile specializate judecă în primă instanţă cauzele date în competenţa lor prin lege.

Capitolul 6

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

Articolul 43. Curtea Supremă de Justiţie

(1) Curtea Supremă de Justiţie este instanţa judecătorească supremă, care asigură aplicarea corectă şi unitară a legilor de către toate instanţele judecătoreşti.

(2) Organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie este reglementată prin lege.

Articolul 44. Competenţa Curţii Supreme de Justiţie

Curtea Supremă de Justiţie:

a) judecă în primă instanţă cauzele date în competenţa sa prin lege, precum şi cauzele atacate prin recurs sau supuse căilor extraordinare de atac;

b) soluţionează conflictele de competenţă apărute între instanţele judecătoreşti;

c) exercită alte atribuţii, conform legii.

Titlul III

ALTE ASPECTE ALE ORGANIZĂRII INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI

Capitolul 7

APARATUL INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI

Articolul 45. Structura aparatului instanţei judecătoreşti

(1) Fiecare instanţă judecătorească are cancelarie, arhivă, serviciu documentare şi serviciu administrativ.

(2) Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor.

(3) Structura şi statul de funcţii al aparatului instanţei judecătoreşti se stabilesc de Ministerul Justiţiei.

(4) Personalul aparatului, cu excepţia executorilor judecătoreşti şi colaboratorilor poliţiei, este numit şi eliberat din funcţie de către preşedintele instanţei judecătoreşti.

Articolul 46. Cancelaria şi arhiva

Cancelaria şi arhiva asigură lucrările de secretariat la înfăptuirea justiţiei, generalizarea practicii judiciare, analiza statisticii judiciare, precum şi alte lucrări necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţei.

Articolul 47. Serviciul documentare

(1) Serviciul documentare ţine evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei, precum şi gestiunea bibliotecii.

(2) Asistenţa de documentare este exercitată de către consultanţi.

Articolul 48. Grefierul

Cauzele în materie civilă şi penală, iar în cazurile prevăzute de lege şi în materie administrativă se judecă cu participarea grefierului, ale cărui drepturi şi îndatoriri sînt stabilite de lege.

Articolul 49. Serviciul administrativ

Serviciul administrativ are în grijă gospodărirea localurilor şi asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţelor judecătoreşti, precum şi gestiunea bunurilor.

Articolul 50. Poliţia judecătorească

(1) Poliţia judecătorească pusă în serviciul instanţelor judecătoreşti de către Ministerul Justiţiei asigură paza localurilor, a altor bunuri ale instanţelor judecătoreşti, securitatea judecătorilor, a celorlalţi participanţi la proces, ordinea publică în sediul instanţei şi în şedinţele de judecată; execută aducerea forţată la judecată; exercită controlul persoanelor la intrarea şi ieşirea din sediul instanţei, inclusiv controlul corporal, în condiţiile legii; acordă asistenţă executorilor judecătoreşti; îndeplineşte alte însărcinări, legate de înfăptuirea justiţiei.

(2) Necesarul de personal al poliţiei judecătoreşti, mijloacele pentru întreţinerea ei şi regulamentul de serviciu se aprobă de Guvern la propunerea Ministerului Justiţiei.

(3) Colaboratorii poliţiei judecătoreşti puşi în serviciul instanţelor judecătoreşti se subordonează preşedinţilor acestora.

[Art.50 modificat prin Legea nr.474-XIV din 25.06.1999, în vigoare 12.08.1999]

Capitolul 8

EXECUTORUL JUDECĂTORESC

Articolul 51. Executorul judecătoresc

(1) Executor judecătoresc este persoana împuternicită să execute hotărîrile judecătoreşti, precum şi alte hotărîri prevăzute de lege.

(2) Executorii judecătoreşti activează pe lîngă judecătorii.

(3) Executorii judecătoreşti sînt numiţi şi eliberaţi din funcţie de ministrul justiţiei.

(4) În instanţa judecătorească în care activează 2 sau mai mulţi executori judecătoreşti unul este numit executor judecătoresc superior.

(5) În instanţa judecătorească în care activează un singur executor judecătoresc acesta îndeplineşte funcţia de executor judecătoresc superior.

(6) Modul de lucru, drepturile şi obligaţiile executorului judecătoresc sînt stabilite de legislaţie.

[Art.51 modificat prin Legea nr.1363-XIII din 29.10.1997, în vigoare 02.12.1997]

Articolul 52. Obligativitatea cerinţelor executorului judecătoresc

Cerinţele executorului judecătoresc privind îndeplinirea hotărîrilor judecătoreşti, precum şi a altor hotărîri prevăzute de lege sînt obligatorii şi neexecutarea lor atrage răspundere conform legii.

Articolul 53. Garanţii de serviciu

(1) Executorului judecătoresc în exerciţiul funcţiunii i se acordă asistenţă poliţienească, după caz.

(2) Executorul judecătoresc este asigurat cu uniformă, în condiţiile legii.

Capitolul 9

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 54. Informaţia statistică

Instanţele judecătoreşti prezintă Ministerului Justiţiei informaţii statistice privitoare la cauzele în materie civilă, administrativă şi penală, în modul stabilit de acesta.

Articolul 55. Controlul

(1) Ministerul Justiţiei exercită controlul asupra judecătoriilor, tribunalelor şi Curţii de Apel în probleme organizatorice şi financiare, precum şi în sfera executării hotărîrilor judecătoreşti.

(2) Controlul asupra încasării taxei de stat este exercitat de către organele fiscale de stat.

(3) Se interzice exercitarea de presiune, prin efectuarea controlului, asupra judecătorului la înfăptuirea justiţiei sau îngrădirea independenţei judecătorilor şi a instanţelor judecătoreşti prin alte metode.

(4) Încălcările depistate se elimină în modul stabilit.

Articolul 56. Relaţiile cu instituţii similare străine

Instanţele judecătoreşti întreţin relaţii cu instituţii similare din alte state, în modul stabilit.

Titlul IV

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul I.

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepţia articolului 15 şi a capitolelor 3, 4, 5 şi 6, care se pun în aplicare de la 1 ianuarie 1996.

Articolul II.

Legile şi celelalte acte normative rămîn în vigoare în măsura în care nu contravin legii de faţă.

Articolul III.

Guvernul:

- pune actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

- prezintă Parlamentului spre examinare, în termen de 3 luni, proiectele de legi privind: Consiliul Superior al Magistraturii; Colegiul de calificare; Colegiul de disciplină; Curtea Supremă de Justiţie; puterea judecătorească; unele modificări şi completări în Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală şi Codul cu privire la contravenţiile administrative; nomenclatorul de legi şi hotărîri care urmează să fie abrogate;

- prevede în proiectul bugetului pe anul 1996 alocarea de mijloace, luînd în considerare executarea prezentei legi;

- la propunerea Ministerului Justiţiei, asigură finanţarea Curţii de Apel, a tribunalelor şi a judecătoriilor, precum şi înzestrarea lor cu localuri, mobilă, tehnică, mijloace de transport şi cu alte dotări.

Articolul IV.

Instanţele judecătoreşti existente la data intrării în vigoare a prezentei legi rămîn în funcţiune pînă la constituirea noilor instanţe.

Articolul V.

Judecătoria Supremă şi Ministerul Justiţiei asigură continuitatea activităţii judecătoriilor în perioada reformei judiciare, iar din 1996 – funcţionarea tuturor instanţelor judecătoreşti în conformitate cu prezenta lege.

[Anexa nr.1 modificată prin Legea nr.1089-XIV din 23.06.2000, în vigoare 21.07.2000]

[Anexa nr.1 introdusă prin Legea nr.762-XIV din 24.12.1999, în vigoare 17.02.2000, celelalte renumerotate]

[Anexa nr.2 modificată prin Legea nr.81-XV din 20.04.2001, în vigoare 17.05.2001]

[Anexa nr.3 modificată prin Legea nr.373-XV din 19.07.2001, în vigoare 23.10.2001]

[Anexa nr.3 modificată prin Legea nr.81-XV din 20.04.2001, în vigoare 17.05.2001]