D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.172g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate

a unor prevederi din articolul 450 lit.b) din Codul de procedură civilă

(termenul de depunere a cererii de revizuire)

nr. 49  din  08.04.2021

Monitorul Oficial nr.137-141/85 din 04.06.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 5 noiembrie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 8 aprilie 2021 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului „dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei” din articolul 450 lit.b) din Codul de procedură civilă, ridicată de către dl Lilian Popa, în interesele S.R.L. „Sansilva”, parte în dosarul nr.2rh-74/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională pe 5 noiembrie 2020 de către dna judecător Maria Alexei de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, se află cererea de revizuire a hotărârii Judecătoriei Buiucani din 1 august 2013 depusă de către lichidatorul S.R.L. „Sansilva”, Lilian Popa.

4. În cadrul şedinţei de judecată din 16 octombrie 2020, avocatul Olga Ciobanu, reprezentantul revizuentului, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor menţionate la §1.

5. Printr-o Încheiere din 22 octombrie 2020, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

7. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 449

Temeiurile declarării revizuirii

„Revizuirea se declară în cazul în care:

[…]

b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a cauzei;

[…]”

Articolul 450

Termenele de depunere a cererii de revizuire şi calculul acestora

„Cererea de revizuire se depune:

[…]

b) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoştinţă de circumstanţele sau faptele esenţiale ale cauzei care nu i-au fost şi nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b);

[…].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul ei a menţionat că termenul limită de cinci ani pentru a putea depune o cerere de revizuire a hotărârilor în cauzele civile limitează în mod nejustificat accesul liber la justiţie, în pofida faptului că există prima facie un motiv care justifică revizuirea. Astfel, în opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 20 şi 54 din Constituţie şi, prin urmare, sunt neconstituţionale.

B. Aprecierea Curţii

9. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

10. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

11. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

12. Obiectul excepţiei îl constituie textul „dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei” din articolul 450 lit.b) din Codul de procedură civilă.

13. Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

14. Curtea reţine că o altă condiţie pentru formularea excepţiei de neconstituţionalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea punctul 1 din dispozitivul HCC nr.2 din 9 februarie 2016).

15. Analizând sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect o cerere de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti. Potrivit articolului 452 alin.(2) din Codul de procedură civilă, examinarea şi dezbaterile cu privire la cererea de revizuire se limitează doar la admisibilitatea acesteia şi la faptele pe care se întemeiază. Curtea constată că prevederile contestate care stabilesc termenul limită pentru depunerea unei cereri de revizuire pot fi aplicate la examinarea admisibilităţii cererii.

16. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă. Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă în vreun drept fundamental (a se vedea DCC nr.37 din 30 martie 2021, §27 şi jurisprudenţa citată acolo).

17. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile contestate contravin articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 20 [accesul liber la justiţie] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] dinConstituţie.

18. Cu privire la incidenţa articolelor 1 alin.(3) şi 54 din Constituţie, Curtea a subliniat, în jurisprudenţa sa, că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorii excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (HCC nr.2 din 12 ianuarie 2021, §22; DCC nr.11 din 26 ianuarie 2021, §32; DCC nr.19 din 9 februarie 2021, §22; DCC nr.22 din 16 februarie 2021, §24; DCC nr.35 din 30 martie 2021, §22).

19. Curtea mai observă că autorul sesizării contestă textul „dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei” din articolul 450 lit.b) din Codul de procedură civilă prin raportare la articolul 20 din Constituţie, care garantează dreptul de acces liber la justiţie. Aşadar, Curtea va verifica dacă acest drept este incident în raport cu prevederile legale contestate.

20. Curtea notează că articolul 20 din Constituţie îşi găseşte corespondenţa în dispoziţiile articolului 6 §1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul de acces la un tribunal.

21. Sub acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menţionat că articolul 6 nu este aplicabil, în principiu, în cazul procedurii în care este examinată o cerere de revizuire a unui proces civil care s-a finalizat printr-o hotărâre definitivă. Căile extraordinare de atac prin care se solicită redeschiderea procedurilor judiciare nu implică, în mod obişnuit, stabilirea drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, pentru că în privinţa acestora există o hotărâre care se bucură de autoritatea lucrului judecat. În măsura în care cauza este guvernată de principiul res judicata al unei hotărâri definitive, nu se poate susţine că cererea extraordinară subsecventă sau contestaţia prin care se solicită revizuirea hotărârii dă naştere unei pretenţii justificate privind existenţa unui drept recunoscut în baza legislaţiei naţionale sau că soluţia procedurilor în care se decide reconsiderarea aceluiaşi caz este decisivă pentru „stabilirea... drepturilor sau obligaţiilor cu caracter civil sau a unei acuzaţii în materie penală” (a se vedea Bochan v. Ucraina (nr.2) [MC], 5 februarie 2015, §44).

22. Totuşi, în cazul în care o cale extraordinară de atac conduce la redeschiderea procedurilor, articolul 6 este aplicabil în privinţa procedurilor redeschise. De asemenea, Curtea Europeană a constatat că articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului era aplicabil şi în cazuri în care căile de atac, deşi catalogate în dreptul naţional ca extraordinare, erau similare, în esenţă, căilor de atac ordinare. Pentru aplicabilitatea articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu este relevantă catalogarea în dreptul naţional a căilor de atac ca ordinare sau extraordinare (Bochan v. Ucraina (nr.2) [MC], 5 februarie 2015, §46, 47).

23. Curtea reţine că, potrivit articolului 119 din Constituţie, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii. În acest context, Curtea notează că ţine de competenţa legislatorului să instituie numărul căilor de atac şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate cu respectarea prevederilor Constituţiei (a se vedea DCC nr.66 din 15 iunie 2020, §35 şi jurisprudenţa citată acolo).

24. Având în vedere faptul că la etapa admisibilităţii cererii de revizuire instanţa de judecată verifică această cerere doar sub aspectul îndeplinirii condiţiilor în care poate fi depusă, Curtea nu consideră incident dreptul de acces liber la justiţie în privinţa dispoziţiilor contestate din articolul 450 lit.b) din Codul de procedură civilă.

25. Prin urmare, Curtea reţine că prezenta sesizare este inadmisibilă, din cauză că autorul sesizării nu a demonstrat incidenţa unui drept fundamental garantat de Constituţie.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului „dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei” din articolul 450 lit.b) din Codul de procedură civilă, ridicată de către dl Lilian Popa, în interesele S.R.L. „Sansilva”, parte în dosarul nr.2rh-74/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.