L E G E

pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului

nr. 797-XIII  din  02.04.1996

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.81-82/765 din 19.12.1996

* * *

În temeiul articolului 64 alineatul (1) şi articolului 72 alineatul (3) litera c) din Constituţie,

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Art.1. – Se adoptă Regulamentul Parlamentului (se anexează).

Art.2. – Hotărîrea Parlamentului nr.10-XIII din 31 martie 1994 pentru aprobarea Regulamentului Parlamentului se abrogă.

Art.3. – Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

REGULAMENTUL PARLAMENTULUI

TITLUL I

CONSTITUIREA ŞI FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI

Capitolul 1

CONSTITUIREA PARLAMENTULUI

Art.1. – (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

(2) Alegerile deputaţilor se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.

(3) Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.

(4) Mandatul Parlamentului se prelungeşte pînă la întrunirea legală a noii lui componenţe. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia, nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

(5) Parlamentul nou-ales se întruneşte în şedinţa de constituire la convocarea Preşedintelui Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri, dacă au fost aleşi cel puţin 2/3 din numărul total al deputaţilor.

Art.2. – (1) Şedinţa de constituire a Parlamentului nou-ales este prezidată de cel mai în vîrstă deputat, ulterior, după alegere, de Preşedintele sau de unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului.

(2) Preşedintele şedinţei oferă cuvînt Preşedintelui Curţii Constituţionale pentru prezentarea raportului privind rezultatele alegerii Parlamentului şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi.

Art.3. – (1) Curtea Constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte validarea mandatelor de deputaţi sau invalidarea lor în cazul încălcării legislaţiei electorale.

(2) Parlamentul se consideră legal constituit numai după validarea a 2/3 din mandatele de deputaţi.

Art.4. – (1) În vederea formării organelor de lucru şi organizării activităţii Parlamentului, deputaţii constituie fracţiuni parlamentare alcătuite din cel puţin 5 deputaţi în bază de liste ale partidelor, organizaţiilor social-politice şi blocurilor electorale.

(2) Deputaţii din partea partidelor, organizaţiilor social-politice şi blocurilor electorale care nu au întrunit numărul necesar pentru a constitui o fracţiune parlamentară, precum şi deputaţii independenţi se pot reuni pentru a constitui o asemenea fracţiune sau se pot afilia altor fracţiuni parlamentare constituite potrivit alin.(1).

(3) Fracţiunile parlamentare se constituie în termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului.

(4) În scopul realizării programelor preelectorale ale partidelor, organizaţiilor social-politice şi blocurilor electorale, precum şi menţinerii configuraţiei politice a Parlamentului, nu se admite formarea de noi fracţiuni, decît cele constituite în condiţiile alin.(1)-(3).

(5) Fracţiunile parlamentare îşi aleg organele de conducere sau conducătorii.

(6) Preşedintele fiecărei fracţiuni parlamentare prezintă Parlamentului componenţa numerică şi nominală a fracţiunilor.

(7) Preşedintele şedinţei stabileşte succesiunea luărilor de cuvînt în dependenţă de componenţa numerică a fracţiunilor parlamentare.

Art.5. – (1) În conformitate cu prezentul regulament fracţiunile parlamentare au dreptul să facă propuneri pentru:

a) numirea sau alegerea reprezentanţilor lor în Biroul permanent, în comisiile permanente şi în alte organe de lucru ale Parlamentului, ţinîndu-se seama de reprezentarea lor proporţională în Parlament;

b) ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului şi ale Biroului permanent;

c) formarea comisiilor speciale, de anchetă şi altor comisii ale Parlamentului;

d) proiectele de hotărîri ale Parlamentului privind programul de activitate al Guvernului.

(2) Fracţiunilor parlamentare li se pun la dispoziţie încăperi pentru lucru, tehnică birotică, rechizite de birou şi li se acordă servicii necesare activităţii lor eficiente.

(3) Fiecare fracţiune parlamentară va fi deservită de un secretariat, structura şi statul de personal ale căruia se stabilesc de Biroul permanent.

(4) Angajarea şi eliberarea din funcţie a lucrătorilor secretariatului fracţiunilor parlamentare se face de către Preşedintele Parlamentului, la propunerea fracţiunii respective.

(5) Modul de folosire a mijloacelor financiare, alocate din bugetul Parlamentului pentru asigurarea activităţii fracţiunilor parlamentare, în funcţie de componenţa numerică, se stabileşte de către fiecare fracţiune în mod autonom.

Capitolul 2

ALEGEREA PREŞEDINTELUI PARLAMENTULUI, VICEPREŞEDINŢILOR

ŞI FORMAREA BIROULUI PERMANENT AL PARLAMENTULUI

Art.6. – După constituirea legală a Parlamentului se alege Preşedintele Parlamentului, vicepreşedinţii şi se formează Biroul permanent al Parlamentului.

Art.7. – (1) Preşedintele Parlamentului se alege pe durata mandatului Parlamentului, prin vot secret, cu buletine de vot pe care se înscriu numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de fracţiunile parlamentare. Fiecare fracţiune parlamentară poate face o singură propunere.

(2) Este declarat ales Preşedinte al Parlamentului candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(3) Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează al doilea tur de scrutin, la care vor participa numai doi candidaţi care în primul tur de scrutin au obţinut cel mai mare număr de voturi.

(4) În caz de paritate de voturi se organizează un nou tur de scrutin, pentru care fracţiunile parlamentare vor propune aceiaşi sau alţi candidaţi.

Art.8. – Vicepreşedinţii Parlamentului se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, după consultarea fracţiunilor parlamentare, prin vot deschis, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Art.9. – (1) Preşedintele Parlamentului poate fi revocat înainte de termen la cererea fracţiunii parlamentare care l-a propus sau a 1/3 din numărul deputaţilor aleşi.

(2) Hotărîrea privind revocarea Preşedintelui Parlamentului se adoptă cu votul a 2/3 din numărul deputaţilor aleşi, prin vot secret.

(3) Vicepreşedinţii Parlamentului pot fi revocaţi înainte de termen, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, după consultarea fracţiunilor parlamentare, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Art.10. – (1) Biroul permanent al Parlamentului este organul de lucru al acestuia şi se formează, ţinîndu-se seama de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament. Din el fac parte, din oficiu, Preşedintele Parlamentului şi vicepreşedinţii. Numărul de membri ai Biroului permanent se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului.

(2) Biroul permanent se consideră constituit după numirea a cel puţin 3/4 din membrii lui.

(3) Membrii Biroului permanent se numesc prin hotărîri ale fracţiunilor parlamentare, în limitele numărului de locuri ce le revin. Hotărîrile se prezintă preşedintelui şedinţei care le aduce la cunoştinţa Parlamentului.

(4) Doi membri ai Biroului permanent se aleg în calitate de secretari, la propunerea fracţiunilor parlamentare, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(5) Unul dintre secretari, conform art.11 alin.(1) lit.h), îndeplineşte atribuţii ce ţin de organizarea şi desfăşurarea şedinţelor Parlamentului, de asigurarea respectării regulamentului, precum şi însărcinările date de către Preşedintele Parlamentului.

(6) Alt secretar, conform art.11 alin.(1) lit.h), se ocupă de chestiunile privind întocmirea, adoptarea şi executarea bugetului Parlamentului, de problemele administrativ-economice, precum şi îndeplineşte însărcinările date de către Preşedintele Parlamentului.

(7) Orice membru al Biroului permanent poate fi revocat prin hotărîre a fracţiunii parlamentare, care l-a numit, adoptată cu votul majorităţii membrilor acesteia.

(8) Membrii Biroului permanent care îndeplinesc atribuţii de secretari pot fi revocaţi înainte de termen, la propunerea fracţiunilor parlamentare, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Art.11. – (1) Biroul permanent al Parlamentului are următoarele atribuţii:

a) propune Parlamentului data convocării sesiunii şi durata acesteia;

b) prezintă spre examinare Regulamentul Parlamentului, precum şi propunerile de modificare şi completare a acestuia;

c) pregăteşte şi asigură desfăşurarea lucrărilor Parlamentului;

d) supune votului Parlamentului, la propunerea fracţiunilor parlamentare şi a preşedinţilor comisiilor permanente, componenţa nominală a comisiilor permanente; coordonează activitatea acestora;

e) întocmeşte, de comun acord cu preşedinţii fracţiunilor parlamentare şi ai comisiilor permanente, ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului şi o prezintă Parlamentului spre aprobare;

f) asigură publicarea în limba de stat, în limba rusă, iar în caz de necesitate şi în alte limbi vorbite pe teritoriul republicii, a legilor şi altor acte adoptate de Parlament;

g) aprobă Regulamentul privind acreditarea reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă pe lîngă Parlament;

h) stabileşte obligaţiunile membrilor biroului;

i) stabileşte structura şi statul de personal ale Aparatului Parlamentului şi le prezintă Parlamentului spre aprobare;

j) întocmeşte devizul de cheltuieli (bugetul) Aparatului Parlamentului şi îl prezintă Parlamentului spre aprobare, iar în caz de necesitate îl modifică în limita unui trimestru şi a mijloacelor aprobate;

k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament sau însărcinările date de către Parlament.

(2) Biroul permanent adoptă hotărîri, în limita competenţei prevăzute de regulament, cu votul majorităţii membrilor lui.

Art.12. – (1) Preşedintele Parlamentului are următoarele atribuţii:

a) conduce lucrările Parlamentului şi ale Biroului permanent;

b) convoacă şedinţele ordinare, extraordinare sau speciale ale Parlamentului;

c) asigură respectarea regulamentului şi menţinerea ordinii în timpul şedinţelor;

d) primeşte şi distribuie proiectele de legi şi propunerile legislative, precum şi rapoartele comisiilor;

e) anunţă rezultatul votării şi numeşte actele legislative adoptate;

f) semnează legile şi hotărîrile adoptate de Parlament;

g) reprezintă Parlamentul în relaţiile cu Preşedintele Republicii Moldova şi cu Guvernul;

h) reprezintă Parlamentul în ţară şi peste hotare;

i) desemnează, după consultarea preşedinţilor fracţiunilor parlamentare şi comisiilor permanente, componenţa delegaţiilor parlamentare, ţinînd seama de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament;

j) dispune de mijloacele financiare aprobate de Parlament;

k) angajează şi eliberează din funcţie lucrătorii Aparatului Parlamentului în baza contractului individual de muncă;

l) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament sau însărcinările date de Parlament.

(2) Întru exercitarea atribuţiilor regulamentare, Preşedintele Parlamentului emite dispoziţii şi ordine.

Art.13. – Vicepreşedinţii Parlamentului îndeplinesc în modul stabilit de Preşedinte atribuţiile Preşedintelui, la rugămintea sau în absenţa acestuia, inclusiv semnează legile şi hotărîrile adoptate de Parlament.

Capitolul 3

COMISIILE PARLAMENTULUI

Secţiunea întîi

Comisiile permanente

Art.14. – (1) Comisiile permanente sînt organe de lucru ale Parlamentului, înfiinţate pentru efectuarea activităţii Parlamentului.

(2) Comisiile permanente răspund în faţa Parlamentului şi îi sînt subordonate. Statutul şi modul de funcţionare a comisiilor permanente se stabilesc prin prezentul regulament.

(3) Comisiile permanente se aleg pe întreaga durată a legislaturii. Numărul comisiilor, denumirea, componenţa numerică şi nominală a fiecărei comisii se va hotărî de Parlament, la propunerea Biroului permanent.

Art.15. – (1) Preşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii comisiilor permanente se aleg de Parlament, la propunerea fracţiunilor parlamentare cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(2) Componenţa nominală a comisiilor permanente se stabileşte ţinîndu-se cont de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament.

(3) Preşedinţii comisiilor permanente pot fi revocaţi înainte de termen în condiţiile art.9 alin.(3).

(4) Vicepreşedinţii şi secretarii comisiilor permanente pot fi revocaţi înainte de termen, la propunerea fracţiunii parlamentare care i-a înaintat sau a unui grup de cel puţin 10 deputaţi, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(5) Dacă fracţiunile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenţei uneia sau mai multor comisii, Biroul permanent propune, iar Parlamentul hotărăşte, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, asupra candidaturilor propuse de fracţiunile parlamentare, respectîndu-se principiul reprezentării proporţionale şi opţiunea personală a deputatului.

(6) Un deputat poate fi membru numai al unei comisii permanente.

Art.16. – (1) Membri ai comisiilor permanente nu pot fi aleşi Preşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului.

(2) Ceilalţi deputaţi sînt obligaţi a fi membri ai uneia din comisiile permanente.

[Art.16 modificat prin Legea nr.11-XIV din 29.04.1998, în vigoare 04.06.1998]

Art.17. – În prima şedinţă comisia permanentă îşi alege biroul său, compus, de regulă, din preşedinte, vicepreşedinţi şi un secretar.

Art.18. – Preşedintele comisiei permanente pregăteşte ordinea de zi a şedinţelor comisiei; stabileşte sarcinile membrilor comisiei şi ia decizii în toate problemele ce vizează activitatea comisiei; examinează propuneri privind constituirea subcomisiilor şi componenţa lor; reprezintă comisia în relaţiile ei cu Biroul permanent şi cu celelalte comisii; conduce şedinţele comisiei; semnează hotărîrile şi alte acte ale comisiei; atrage, în caz de necesitate, să participe la lucrările acesteia alte persoane; asigură menţinerea ordinii în cadrul şedinţelor comisiei; îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament.

Art.19. – (1) Vicepreşedintele comisiei îndeplineşte, în absenţa preşedintelui, atribuţiile acestuia.

(2) Secretarul asigură redactarea actelor comisiei (rapoarte, avize, procese-verbale etc.), numără voturile la şedinţe şi ţine lucrările de secretariat.

Art.20. – (1) Şedinţele comisiei se convoacă de către preşedintele acesteia, iar în absenţa lui – de unul dintre vicepreşedinţi.

(2) Participarea deputaţilor la şedinţele comisiei este obligatorie.

(3) Orice deputat al unei comisii are dreptul să participe la lucrările altor comisii.

Art.21. – (1) Şedinţele comisiei sînt deliberative cu participarea majorităţii membrilor ei.

(2) Hotărîrile comisiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor ei.

(3) În caz de paritate de voturi, votul preşedintelui comisiei este decisiv.

Art.22. – Deciziile comisiilor se adoptă, de regulă, prin vot deschis.

Art.23. – (1) La şedinţele comisiilor se încheie procese-verbale. Acestea pot fi puse la dispoziţia altor persoane decît membrilor comisiei numai cu acordul preşedintelui acesteia, cu excepţia proceselor-verbale ale şedinţelor publice.

(2) Preşedintele comisiei va putea hotărî stenografierea dezbaterilor.

(3) Fiecare comisie va fi deservită de un secretariat, structura şi statul de personal ale căruia se stabilesc de Biroul permanent.

Art.24. – (1) Şedinţele comisiilor, de regulă, sînt publice.

(2) Comisia poate hotărî ca la şedinţele ei să fie prezenţi reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă. Informaţiile oficiale despre lucrările comisiei se dau publicităţii prin intermediul serviciului de presă al Parlamentului.

Art.25. – (1) Membrii Guvernului au acces la lucrările comisiilor. Ei trebuie înştiinţaţi de data la care au loc şedinţele acestora.

(2) Comisiile sînt în drept să decidă ca anumite şedinţe să se desfăşoare fără membrii Guvernului.

(3) Membrii Guvernului pot lua cuvînt, răspunde la întrebări, dar nu pot fi prezenţi în timpul votării.

Art.26. – (1) Comisia poate invita la şedinţele sale persoane interesate şi specialişti din partea unor organe ale administraţiei publice sau organizaţii specializate.

(2) La şedinţele comisiilor au dreptul să participe deputaţii care au făcut propuneri ce constituie obiectul dezbaterilor (autori de propuneri legislative, de amendamente, membri ai comisiilor speciale şi de anchetă etc.), precum şi, la cererea preşedintelui comisiei, specialişti din Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului şi din secretariatul comisiilor permanente.

(3) Persoanele prevăzute la prezentul articol pot lua cuvînt la şedinţa comisiei, dar nu pot fi prezente în timpul votării.

Art.27. – Comisiile permanente avizează proiecte de legi şi propuneri legislative, efectuează anchete parlamentare, dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme din însărcinarea Preşedintelui Parlamentului sau a vicepreşedinţilor.

Art.28. – (1) La deschiderea dezbaterilor proiectului de lege sau a propunerii legislative respective preşedintele comisiei numeşte unu sau mai mulţi raportori dintre membrii comisiei. Aceste persoane redactează raportul sau avizul, care va fi supus aprobării comisiei.

(2) Rapoartele şi avizele vor cuprinde opinia majorităţii membrilor comisiei, precum şi părerea separată a celorlalţi membri ai comisiei.

(3) În şedinţa Parlamentului preşedintele comisiei sau un alt membru numit de comisie prezintă numai rapoartele şi avizele aprobate de comisie.

Art.29. – (1) Şedinţele comune a două sau mai multor comisii permanente, precum şi ale comisiilor permanente cu alte comisii parlamentare se desfăşoară în condiţiile art.20-28.

(2) Şedinţele comune sînt prezidate de unul dintre preşedinţii de comisie, la decizia acestora.

Art.30. – (1) Orice comisie permanentă poate porni o anchetă, în cadrul competenţei sale, privitoare la activitatea desfăşurată de organele administraţiei publice.

(2) Pentru a obţine încuviinţarea, comisia va prezenta o cerere scrisă, aprobată cu votul majorităţii membrilor săi, în care vor fi enunţate problemele ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare şi termenul în care raportul comisiei urmează a fi prezentat Parlamentului.

(3) Preşedintele Parlamentului va supune cererea aprobării Biroului permanent şi va comunica comisiei aprobarea sau respingerea acesteia.

(4) În vederea desfăşurării anchetei comisia permanentă va putea invita pentru a da relaţii orice persoană care are o calitate oficială.

(5) Persoanele invitate pentru audiere vor fi înştiinţate despre aceasta cu cel puţin 3 zile înainte. Cheltuielile de deplasare şi, eventual, de cazare se vor suporta din bugetul Parlamentului.

(6) Prezenţa la audiere este obligatorie.

(7) În cadrul audierilor, persoanele invitate pot refuza să dea relaţii în cazul în care întrebările ce le sînt adresate privesc, în condiţiile prevăzute de lege, secrete de stat. Refuzul celui invitat poate fi adus la cunoştinţa Parlamentului, care va decide în şedinţă secretă.

(8) Nu pot fi puse întrebări ce vizează viaţa personală a celui audiat sau a familiei lui.

(9) Dacă dezbaterile asupra raportului comisiei relevă abateri grave în activitatea unor persoane oficiale de stat alese sau numite de Parlament, Parlamentul poate cere destituirea acestora.

Art.31. – Parlamentul, în afară de comisii permanente, poate constitui, de asemenea, comisii speciale şi comisii de anchetă.

Secţiunea a doua

Comisii speciale

Art.32. – (1) Parlamentul va putea constitui comisii speciale pentru elaborarea unor acte legislative complexe, pentru avizarea lor sau pentru alte scopuri, indicate în hotărîrea de înfiinţare a comisiei respective. Actele legislative elaborate de comisia specială nu se mai supun examinării altor comisii.

(2) Prin aceeaşi hotărîre se va desemna, la propunerea Biroului permanent, componenţa nominală a comisiei, precum şi termenul în care va fi depus raportul comisiei.

(3) Modul de activitate a comisiei speciale va fi reglementat de preşedintele acesteia, în condiţiile art.14-28.

Secţiunea a treia

Comisii de anchetă

Art.33. – La cererea unei fracţiuni parlamentare sau a unui grup de deputaţi, ce constituie cel puţin 5% din numărul deputaţilor aleşi, Parlamentul va putea hotărî înfiinţarea unei comisii de anchetă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, în condiţiile art.14-28, art.30 alin.(4) – (9) şi art.32 alin.(2).

Art.34. – (1) Comisia de anchetă citează ca martor orice persoană care dispune de informaţii despre vreo faptă sau împrejurare de natură să servească la cercetarea cauzei.

(2) La cererea comisiei de anchetă, orice persoană care cunoaşte vreo probă sau deţine vreun mijloc de probă este obligată să le prezinte comisiei. Instituţiile şi organizaţiile sînt obligate, în condiţiile legii, să răspundă la solicitările comisiei de anchetă.

(3) Cînd pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări, în vederea elucidării adevărului, este necesar a antrena experţi, comisia de anchetă dispune efectuarea de expertize.

(4) Comisia de anchetă nu poate susţine ancheta efectuată în condiţiile legii de organele de anchetă penală şi instanţele judecătoreşti.

TITLUL II

DESFĂŞURAREA LUCRĂRILOR PARLAMENTULUI

Capitolul I

SESIUNILE ŞI ŞEDINŢELE PARLAMENTULUI. ORDINEA DE ZI

Art.35. – (1) Parlamentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Sesiunea de primăvară începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii iulie. Sesiunea de toamnă începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii decembrie.

(2) Parlamentul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului sau a 1/3 din numărul deputaţilor.

(3) Cererea se depune în scris Preşedintelui Parlamentului, indicîndu-se ordinea de zi.

(4) Convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară sau specială se va face în 3 zile de la data înregistrării cererii.

Art.36. – (1) Parlamentul îşi desfăşoară activitatea sub formă de şedinţe în plen şi de şedinţe ale comisiilor permanente.

(2) Şedinţele Parlamentului sînt deliberative cu participarea majorităţii deputaţilor aleşi.

Art.37. – (1) Şedinţele Parlamentului se desfăşoară, de regulă, conform ordinii de zi care se întocmeşte în condiţiile art.11 lit.e).

(2) Ordinea de zi se întocmeşte pentru o perioadă de 2 săptămîni.

(3) Biroul permanent pregăteşte ordinea de zi în prima jumătate a săptămînii premergătoare perioadei pentru care se întocmeşte.

(4) Chestiunile care se propun pentru a fi înscrise pe ordinea de zi se transmit Biroului permanent cu cel puţin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în şedinţa Parlamentului, însă nu mai tîrziu decît ziua de vineri a săptămînii premergătoare săptămînii în care Biroul permanent întocmeşte ordinea de zi, cu excepţia cazurilor în care, prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotărîre a Parlamentului, se prevede un alt termen.

Art.38. – La şedinţele Biroului permanent în care se dezbate ordinea de zi poate participa, la invitaţia biroului, şi un reprezentant al Guvernului, precum şi delegaţi ai fracţiunilor parlamentare ce nu sînt reprezentate în componenţa acestuia.

Art.39. – (1) Ordinea de zi cuprinde proiecte de legi, hotărîri, moţiuni, precum şi interpelări, petiţii şi alte chestiuni propuse de Preşedintele Republicii Moldova, de Guvern, Biroul permanent ori de deputaţi.

(2) Proiectele de legi şi hotărîri se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comisiei permanente sesizate în fond.

Art.40. – La cererea Preşedintelui Republicii Moldova, Biroul permanent, la întocmirea ordinii de zi, dă prioritate mesajelor Preşedintelui Republicii Moldova adresate Parlamentului.

Art.41. – La cererea Primului-ministru, Biroul permanent înscrie cu prioritate pe ordinea de zi chestiunile privind acordarea votului de încredere întregii liste a Guvernului şi programului lui de activitate pe durata mandatului, precum şi proiectele de legi considerate de Guvern ca fiind prioritare.

Art.42. – Ordinea de zi este supusă spre aprobare Parlamentului în ultima zi din săptămîna de lucru ce precede perioada pentru care a fost întocmită şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Art.43. – (1) Modificarea ordinii de zi poate avea loc numai la prima şedinţă a săptămînii de lucru, la cererea Biroului permanent, a unei fracţiuni parlamentare sau a unei comisii permanente.

(2) Cererile motivate privind modificarea ordinii de zi se fac printr-o singură luare de cuvînt, limitată în timp. În cazul în care există o altă părere, se va da cuvînt numai cîte unui reprezentant din partea fiecărei fracţiuni parlamentare, după care propunerile vor fi supuse votării.

(3) În mod excepţional, Preşedintele Parlamentului poate propune, în orice şedinţă a Parlamentului, modificarea ordinii de zi din proprie iniţiativă, la cererea Biroului permanent sau a unei fracţiuni parlamentare. Această propunere se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(4) Ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului pentru toată săptămîna se înmînează deputaţilor la prima şedinţă a săptămînii de lucru.

Capitolul 2

PROCEDURA LEGISLATIVĂ

Art.44. – (1) În temeiul art.73 din Constituţie, dreptul de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului.

(2) În exerciţiul dreptului de iniţiativă legislativă deputaţii şi Preşedintele Republicii Moldova prezintă Parlamentului proiecte de legi şi propuneri legislative, iar Guvernul – proiecte de legi.

(3) Proiectul de lege şi propunerea legislativă se primesc spre dezbatere împreună cu expunerea scopurilor, sarcinilor, concepţiei viitoarei legi, locului ei în legislaţia în vigoare, precum şi efectelor ei social-economice şi de altă natură. Totodată, se indică autorii care au luat parte la elaborarea proiectului de lege. La proiectul de lege a cărui realizare necesită cheltuieli materiale şi de altă natură se anexează o fundamentare economico-financiară.

(4) Dacă în legătură cu adoptarea legii este necesară elaborarea de acte condiţionate, lista acestora se anexează.

(5) Proiectele de legi se prezintă în limba de stat împreună cu traducerea lor în limba rusă.

(6) Propunerile legislative se prezintă în limba de stat sau în limba rusă. Aparatul Parlamentului asigură traducerea lor dintr-o limbă în alta.

Art.45. – (1) Toate proiectele de legi şi propunerile legislative se înregistrează de către Biroul permanent în ordinea prezentării lor şi se aduc la cunoştinţă Parlamentului la prima şedinţă a săptămînii de lucru prin anunţarea titlului şi autorului proiectului sau propunerii. Din ordinul persoanei responsabile aceste materiale se multiplică şi se distribuie deputaţilor de îndată în limba de stat sau în limba rusă, la alegere.

(2) Proiectele de legi şi propunerile legislative nu pot fi incluse în ordinea de zi decît după 15 zile de lucru.

Art.46. – Preşedintele Parlamentului sau vicepreşedinţii înaintează proiectul de lege sau propunerea legislativă spre dezbatere şi avizare comisiei permanente sesizate în fond, de competenţa căreia ţine proiectul sau propunerea respectivă. Pot fi sesizate şi alte comisii pentru a-şi da avizul.

Art.47. – (1) Orice comisie permanentă, care se consideră competentă pentru a-şi da avizul asupra proiectului de lege sau propunerii legislative remise de Preşedintele Parlamentului sau de vicepreşedinţii comisiei permanente sesizate în fond, informează Biroul permanent că intenţionează să-şi dea avizul.

(2) În caz de refuz din partea Biroului permanent, Parlamentul adoptă decizia cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Art.48. – (1) Dacă comisia permanentă consideră că proiectul de lege sau propunerea legislativă remisă ei spre dezbatere este de competenţa altei comisii, ea poate cere Preşedintelui Parlamentului trimiterea lor acestei comisii.

(2) În caz de refuz din partea Preşedintelui Parlamentului, Parlamentul adoptă decizia cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(3) La fel se va proceda şi în caz de controverse între comisii.

Art.49. – (1) La cererea comisiilor sesizate pentru avize comisia permanentă sesizată în fond va putea încuviinţa ca la lucrările ei să participe, cu vot consultativ, raportorul sau raportorii acestor comisii.

(2) Dacă pe marginea proiectelor de legi şi hotărîri au avut loc şedinţe comune ale comisiilor, cele din urmă pot conveni ca raportul sau avizul să fie comun.

Art.50. – Comisia permanentă sesizată în fond va dezbate proiectul de lege şi propunerea legislativă în decurs de 25 de zile de lucru, dacă Preşedintele Parlamentului sau vicepreşedinţii nu vor stabili alt termen.

Art.51. – (1) Alte comisii permanente, care se consideră competente şi au primit proiectul de lege sau propunerea legislativă spre dezbatere în condiţiile art.47, vor prezenta comisiei permanente sesizate în fond avizele asupra proiectelor şi propunerilor în termen de 15 zile de lucru.

(2) În caz de nerespectare a acestui termen, comisia permanentă sesizată în fond va redacta raportul său fără avizul sau avizele celorlalte comisii.

Art.52. – Proiectele de legi şi propunerile legislative se vor transmite, de asemenea, spre avizare complexă Direcţiei juridice şi secţiei redacţional-editoriale ale Aparatului Parlamentului care, în termen de 15 zile de lucru, vor prezenta comisiei permanente sesizate în fond sau Biroului permanent avizele lor referitor la concordanţa proiectului sau propunerii cu:

a) prevederile Constituţiei;

b) competenţa Parlamentului de a reglementa prin acte normative (legi şi hotărîri) sfera respectivă a raporturilor sociale;

c) sistemul unificării şi codificării legislaţiei;

d) cerinţele tehnicii legislative;

e) normele limbii literare etc.

Art.53. – Autorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să-şi retragă proiectul sau propunerea pînă la înscrierea acestora pe ordinea de zi.

Art.54. – (1) După dezbaterea proiectului de lege sau propunerii legislative, comisia permanentă sesizată în fond redactează un raport care în mod obligatoriu va cuprinde:

a) actualitatea reglementării legislative a problemei abordate în proiectul de lege sau în propunerea legislativă;

b) plenitudinea reglementării prin proiect sau propunere a sferei respective de raporturi sociale;

c) oportunitatea dezbaterii proiectului de lege (pornind de la posibilităţile economico-financiare ale republicii, situaţia social-politică, consecutivitatea reglementării legislative a proceselor etc.);

d) posibilitatea dezbaterii proiectului de lege în cadrul şedinţelor Parlamentului etc.

(2) În raportul comisiei se arată: proiectul de lege (în cazul dezbaterii unei legi ordinare) se adoptă; proiectul de lege se aprobă în prima lectură şi se va pregăti pentru a fi dezbătut în a doua lectură; proiectul de lege se remite pentru definitivare comisiei permanente sesizate în fond sau altei comisii competente; proiectul de lege se respinge.

(3) În cazul în care există mai multe proiecte de lege în aceeaşi problemă, comisia avizează fiecare proiect în parte.

(4) Comisia stabileşte care proiect de lege reglementează mai cuprinzător şi sub toate aspectele sfera concretă a raporturilor sociale şi este mai puţin costisitor. Acest proiect se va propune Parlamentului spre dezbatere drept proiect de bază.

(5) Proiectele de lege elaborate pe baza altor concepţii se consideră de alternativă.

(6) Modificarea sau definitivarea proiectului de lege se admite numai cu consimţămîntul autorului.

Art.55. – (1) Raportul comisiei permanente sesizate în fond însoţit de avizele celorlalte comisii care au dezbătut proiectul de lege sau propunerea legislativă, precum şi avizul Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului se transmit de către Biroul permanent deputaţilor şi autorilor proiectului de lege sau propunerii legislative.

(2) La şedinţa Biroului permanent, în care se examinează chestiunea privind înscrierea pe ordinea de zi a proiectului de lege, comisia permanentă sesizată în fond prezintă:

a) scopurile, sarcinile şi concepţia proiectului, prognoza efectelor social-economice şi de altă natură ale acestuia;

b) lista autorilor care au participat la elaborarea proiectului;

c) lista persoanelor sau organizaţiilor care au efectuat expertiza proiectului;

d) fundamentarea economico-financiară a proiectului;

e) avizul comisiei (comisiilor) permanente pe marginea proiectului;

f) avizul Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului;

g) proiectul legii privind modificarea Constituţiei (în caz de necesitate);

h) lista actelor condiţionate care urmează a fi elaborate în legătură cu adoptarea legii.

Art.56. – Proiectele de legi şi propunerile legislative înaintate de deputaţi, de comisiile permanente şi speciale ale Parlamentului, în afară de dezbaterea lor în condiţiile art.44-55, se trimit de către Biroul permanent în mod obligatoriu Guvernului spre avizare. Dacă Guvernul nu va prezenta avizul său în termen de 15 zile, Biroul permanent va decide înscrierea proiectului respectiv pe ordinea de zi fără avizul Guvernului.

Art.57. – (1) Deputaţii, fracţiunile parlamentare şi Guvernul au dreptul să prezinte în scris amendamente motivate la proiectul de lege, care se transmit Biroului permanent în termen de 15 zile după primirea proiectului.

(2) Avizarea amendamentelor la proiectul de lege se va face de către comisia permanentă sesizată în fond şi numai dacă aceasta consideră necesar – şi de o altă comisie.

(3) Referitor la amendamente cu privire la redactare sau la alte aspecte mai puţin însemnate, raportorul comisiei permanente sesizate în fond, la solicitarea Preşedintelui Parlamentului, poate da răspuns oral.

Art.58. – Proiectele de legi avizate în modul stabilit se supun dezbaterii Parlamentului conform ordinii de zi aprobate.

Art.59. – (1) Proiectele de legi, înscrise pe ordinea de zi a şedinţei Parlamentului, se dezbat, de regulă, în două lecturi.

(2) Proiectele de legi ordinare pot fi adoptate şi după dezbaterea acestora în prima lectură.

(3) Proiectele de legi organice se adoptă numai după dezbaterea lor în a doua lectură.

(4) Proiectele de legi constituţionale, proiectele de legi organice în problemele bugetului, finanţelor, economiei care necesită considerabile cheltuieli financiare, precum şi tratatele internaţionale, la decizia Parlamentului, pot fi supuse dezbaterii şi în a treia lectură.

Art.60. – (1) Dezbaterea proiectului de lege în prima lectură constă în:

a) prezentarea de către autor a proiectului în conformitate cu art.44 alin.(3) şi (4);

b) audierea raportului comisiei permanente sesizate în fond;

c) luările de cuvînt ale deputaţilor cu respectarea obligatorie a ordinii acordării de cuvînt reprezentanţilor tuturor fracţiunilor parlamentare.

(2) Raportul comisiei permanente sesizate în fond este prezentat de către preşedintele acesteia sau de un membru al ei desemnat de comisie.

Art.61. – Autorul proiectului de lege are dreptul să ia cuvîntul înainte de închiderea dezbaterii.

Art.62. – (1) În cursul dezbaterii proiectului de lege în prima lectură nu pot fi făcute amendamente, dar pot fi făcute propuneri privind:

a) adoptarea legii (în cazul dezbaterii unei legi ordinare);

b) remiterea proiectului de lege comisiei permanente sesizate în fond sau altei comisii competente pentru definitivare;

c) aprobarea proiectului de lege în prima lectură şi pregătirea lui pentru a fi dezbătut în a doua lectură;

d) respingerea proiectului de lege.

(2) Modul de dezbatere ulterioară a proiectului de lege se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului în fiecare caz în parte cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Art.63. – În situaţia în care dezbaterii Parlamentului sînt supuse mai multe proiecte de lege ce vizează aceeaşi problemă, Parlamentul, la propunerea comisiei permanente sesizate în fond, va hotărî prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi la şedinţă care proiect va fi dezbătut ca proiect de bază. Celelalte vor fi considerate proiecte de alternativă.

Art.64. – (1) Dezbaterea proiectului de lege în a doua lectură constă în:

a) transmiterea proiectului, după dezbaterea lui în prima lectură, comisiei permanente sesizate în fond, altei comisii sau mai multor comisii competente, cu desemnarea comisiei responsabile pentru examinarea obiecţiilor şi propunerilor de principiu exprimate în prima lectură şi prezentarea, în termen de 15 zile sau în alt termen stabilit de Parlament, a raportului privind rezultatele dezbaterii. În această perioadă comisia responsabilă va antrena specialişti din Direcţia juridică şi secţia redacţional-editorială ale Aparatului Parlamentului pentru a pune proiectul de lege în concordanţă cu cerinţele arătate la art.52;

b) dezbaterea proiectului pe articole;

c) votarea proiectului pe articole şi în ansamblu, dacă Parlamentul nu va hotărî altfel.

(2) În cazul dezbaterii proiectului de lege în a doua lectură, deputaţii şi reprezentantul Guvernului, în termen de 7 zile de la data remiterii proiectului în comisiile, indicate la alin.(1) lit.a), fac amendamente şi le transmit în scris secretariatului şedinţei.

(3) Se primesc spre examinare amendamentele ce ţin de un articol complet. Dacă amendamentul constă dintr-un alineat, punct, subpunct, propoziţie sau dintr-un cuvînt, se prezintă o nouă formulare a articolului. Amendamentele se subliniază.

(4) Amendamentele trebuie să fie motivate pe scurt.

(5) Amendamentele se transmit comisiei permanente responsabile de pregătirea proiectului de lege pentru a fi definitivate cu cel puţin 5 zile pînă la dezbaterea proiectului în a doua lectură.

(6) Autorii amendamentelor pot participa la şedinţa comisiei pentru definitivarea proiectului de lege. Această comisie preîntîmpină în prealabil autorii despre ţinerea şedinţei.

(7) Dezbaterea proiectelor de legi în lectura a doua va avea loc în termen de 45 de zile din momentul aprobării în prima lectură.

Art.65. – (1) La discutarea fiecărui articol deputaţii pot expune punctul de vedere al fracţiunii parlamentare din care fac parte sau punctul lor de vedere.

(2) De asemenea, va putea lua cuvîntul şi reprezentantul Guvernului.

(3) În cadrul luărilor de cuvînt pot fi făcute amendamente orale.

Art.66. – (1) Discutarea articolelor începe cu amendamentele.

(2) În cursul dezbaterilor pe articole, deputaţii şi autorii amendamentelor propuse după prima lectură pot să argumenteze propunerile făcute de ei şi respinse de comisie.

(3) Amendamentul trebuie să se refere la conţinutul numai a unui singur articol.

Art.67. – (1) Dacă amendamentul relevă modificarea esenţială a proiectului de lege, preşedintele şedinţei îl poate trimite spre avizare comisiilor competente, suspendînd dezbaterile. În acest caz, autorul amendamentului are dreptul să fie ascultat în cadrul comisiilor.

(2) Acelaşi drept îl are şi reprezentantul Guvernului.

Art.68. – (1) Discutarea amendamentelor începe cu suprimarea unor fraze din articolul supus dezbaterii şi continuă cu modificarea şi completarea ulterioară a acestuia.

(2) Parlamentul se va pronunţa prin vot asupra fiecărui amendament, cu excepţia cazurilor în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte.

Art.69. – La propunerea Preşedintelui, Parlamentul prin vot va putea stabili o procedură legislativă specială pentru dezbaterea unor proiecte de acte normative (proiecte de legi constituţionale, proiecte de legi organice în problemele bugetului, finanţelor şi economiei, precum şi proiecte de legi considerate de Guvern ca fiind prioritare, tratate internaţionale etc.).

Art.70. – (1) Dezbaterea proiectului de lege în a treia lectură se va efectua la decizia Parlamentului în cazurile arătate la art.59 alin.(4), precum şi în cazurile cînd în cursul dezbaterilor proiectului în a doua lectură au fost propuse amendamente esenţiale ce conduc la majorarea considerabilă a cheltuielilor financiare în procesul de realizare a legii.

(2) A treia lectură constă în:

a) transmiterea amendamentelor prevăzute la alin.(1) comisiei permanente sesizate în fond sau altei comisii competente şi Guvernului spre examinare şi prezentarea raportului şi avizului, în termen de 3 săptămîni;

b) efectuarea, la decizia Parlamentului, a expertizei economico-financiare imparţiale asupra amendamentelor în cauză;

c) discutarea raportului comisiei permanente sesizate în fond, a avizului Guvernului şi a rezultatelor expertizei.

(3) În cadrul celei de-a treia lecturi în dezbateri poate lua cuvînt numai o singură dată, numai cîte un reprezentant al fiecărei fracţiuni parlamentare şi numai deputaţii care în cursul dezbaterii proiectului de lege în a doua lectură au făcut amendamente, iar comisia permanentă sesizată în fond nu le-a acceptat.

(4) Dezbaterile pe articole se vor desfăşura în cadrul aceloraşi articole.

(5) Raportul comisiei permanente sesizate în fond şi avizul Guvernului vor conţine propuneri privind resursele financiare şi modul de acoperire a cheltuielilor suplimentare.

Art.71. – (1) Proiectele de legi şi hotărîri respinse de Parlament nu pot fi readuse, de regulă, în discuţia acestuia în decursul aceleiaşi sesiuni.

(2) Proiectele de legi şi hotărîri se consideră respinse, dacă la votarea în ansamblu nu s-a obţinut majoritatea respectivă de voturi arătată în art.75 alin.(2).

Art.72. – Legile şi hotărîrile adoptate de Parlament se semnează de Preşedintele Parlamentului, iar în condiţiile art.13 alin.(1), de către unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului în termen de cel mult 20 de zile de la adoptare.

Art.73. – (1) Legea se trimite de către Preşedintele sau de către unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova în termen de 25 de zile de lucru de la adoptarea ei.

(2) Înainte de promulgare Preşedintele Republicii Moldova este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi, să o trimită Parlamentului spre reexaminare în termen de cel mult 2 săptămîni de la primirea ei.

(3) Preşedintele Republicii Moldova poate cere Parlamentului, doar o singură dată, reexaminarea legii pentru orice motive ce fac legea în ansamblu sau o parte a ei inacceptabilă.

(4) În cazul în care, după reexaminarea legii, Parlamentul menţine hotărîrea adoptată anterior sau face modificări în lege în conformitate cu obiecţiile Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintele este obligat să promulge legea în termen de cel mult 2 săptămîni de la data înregistrării legii în Aparatul Preşedintelui.

Art.74. – În cazul în care, după reexaminarea legii, trimise de către Preşedintele Republicii Moldova în condiţiile art.73 alin.(2), Parlamentul cu votul majorităţii arătat la art.75 nu-şi menţine hotărîrea, legea se consideră respinsă, asupra ei fiind aplicabile prevederile art.71.

Capitolul 3

PROCEDURA DE VOT

Art.75. – Legile, hotărîrile şi alte acte se adoptă de către Parlament cu votul majorităţii după cum urmează:

a) legile constituţionale – cu votul a 2/3 din numărul deputaţilor aleşi;

b) legile organice – cu votul majorităţii deputaţilor aleşi;

c) legile ordinare, hotărîrile şi alte acte – cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Art.76. – (1) Înainte de votare preşedintele şedinţei formulează clar problema ce se pune la vot, fără a o comenta. Fiecare propunere se votează separat. În cazul în care deputatul insistă ca propunerea lui să fie pusă la vot, cerinţa lui se execută în mod obligatoriu. Rezultatele votării se anunţă clar pentru a fi fixate în stenogramă.

(2) În caz de paritate de voturi, la adoptarea legilor ordinare şi a hotărîrilor, votul Preşedintelui Parlamentului este decisiv.

Notă: Se declară neconstituţional art.76 alin.(2) prin Hot. Curţii Constituţionale nr.21 din 04.05.1999, în vigoare 04.05.1999

Art.77. – (1) Deputatul votează personal prin vot deschis sau secret.

(2) Votul deschis se exprimă prin ridicare de mîini, prin apel nominal sau prin mijloace electronice.

(3) Votul secret se exprimă prin buletine de vot pentru numiri în funcţie şi prin mijloace electronice, în cazul adoptării legilor şi hotărîrilor.

(4) Parlamentul hotărăşte, la propunerea preşedintelui şedinţei sau a deputaţilor, ce modalitate de vot va folosi, afară de cazul în care procedura de vot se stabileşte prin regulament.

Art.78. – (1) Votul prin apel nominal se desfăşoară în modul următor: preşedintele şedinţei explică obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra"; unul dintre membrii Biroului permanent dă citire numelui şi prenumelui deputaţilor; fiecare deputat răspunde "pentru" sau "contra".

(2) După terminarea apelului se repetă numele şi prenumele deputaţilor care nu au răspuns.

Art.79. – (1) În cazul votului prin buletine de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care acesta candidează şi fracţiunea parlamentară din care face parte.

(2) Votînd "pentru", deputatul lasă neatins pe buletinul de vot numele şi prenumele candidatului propus; votînd "contra" şterge numele şi prenumele acestuia.

(3) Buletinele de vot se introduc într-o singură urnă.

Art.80. – (1) Deciziile cu privire la alegere, numire sau propunerile pentru numirea în funcţie a persoanelor oficiale de stat care, potrivit Constituţiei şi altor legi, se fac de către Parlament, se adoptă în condiţiile art.74 alin.(2) din Constituţie.

(2) Chestiunea cu privire la alegere, numire sau propunerile pentru numirea în funcţie a persoanelor oficiale de stat se supun dezbaterii Parlamentului după prezentarea raportului Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi.

(3) În procesul întocmirii raportului comisia va examina candidaturile pentru alegere, numire sau propunerile pentru numirea în funcţie a persoanelor oficiale de stat, avînd dreptul de a chema spre audiere persoanele în cauză.

Art.81. – În cursul votării deputaţilor nu li se dă cuvînt.

Capitolul 4

DESFĂŞURAREA ŞEDINŢELOR PARLAMENTULUI

Art.82. – Şedinţele Parlamentului sînt publice, în afara cazurilor în care, la cererea Preşedintelui Parlamentului, a unei fracţiuni parlamentare sau a unui grup de deputaţi ce constituie cel puţin 15% din numărul deputaţilor aleşi, se hotărăşte, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, ca acestea să fie secrete.

Art.83. – (1) Avocaţii parlamentari au dreptul să asiste şi să ia cuvîntul la şedinţele Parlamentului. În cazul în care există informaţie veridică despre încălcări în masă sau grave ale drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului, avocatul parlamentar are dreptul să prezinte un raport la una din şedinţele Parlamentului, precum şi să propună instituirea unei comisii parlamentare care să cerceteze aceste fapte.

(2) La şedinţele publice ale Parlamentului pot participa diplomaţi, reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă, precum şi alte persoane, în baza autorizaţiei sau invitaţiei serviciului de presă al Parlamentului, în condiţiile stabilite de Biroul permanent.

(3) De la şedinţele Parlamentului se transmit sistematic emisiuni radiodifuzate şi televizate care trebuie să reflecte obiectiv activitatea tuturor fracţiunilor parlamentare. Transmiterea în direct, parţială sau integrală, a şedinţelor la care se examinează cele mai importante probleme pentru ţară, se face la decizia Parlamentului, care se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Comunicatele oficiale despre şedinţele Parlamentului sînt date publicităţii numai prin intermediul serviciului de presă al Parlamentului.

(4) Persoanele care asistă la şedinţă trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind eliminate din sală.

(5) Preşedintele şedinţei are dreptul să atragă atenţia reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă asupra informaţiilor vădit inexacte privind lucrările Parlamentului. Dacă mijlocul de informare în masă n-a dat publicităţii cele arătate de preşedinte şi abaterea se repetă, preşedintele şedinţei va putea propune, iar Parlamentul va hotărî retragerea provizorie a autorizaţiei reprezentantului mijlocului de informare în masă respectiv de a asista la lucrările Parlamentului.

[Art.83 modificat prin Legea nr.18-XIV din 14.05.1998, în vigoare 02.07.1998]

Art.84. – (1) Deputaţii sînt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Parlamentului şi să se înscrie pe lista de prezenţă pînă la începutul şedinţei.

(2) Deputatul care nu poate lua parte la şedinţă, din motive independente de voinţa sa, va trebui să anunţe Biroul permanent, menţionînd cauzele care îl împiedică să participe.

Art.85. – (1) Parlamentul îşi desfăşoară activitatea în plen, pe comisii şi în fracţiuni, conform următorului program:

a) luni – lucrul cu alegătorii (zi de audienţă, deplasări pe teren);

b) marţi, de la ora 10,00 pînă la ora 13,00 - lucrul în fracţiunile parlamentare, de la ora 15,00 pînă la ora 18,00 – lucrul în comisii;

c) miercuri, de la ora 10,00 pînă la ora 13,00 – şedinţă în plen, de la ora 15,00 pînă la ora 18,00 – lucrul în comisii;

d) joi, de la ora 10,00 pînă la ora 13,00 – şedinţă în plen, de la ora 15,00 pînă la ora 18,00 – lucrul în comisii;

e) vineri, de la ora 10,00 pînă la ora 13,00 – şedinţă în plen.

(2) Joi, în ultima oră de lucru a Parlamentului, se examinează întrebările şi interpelările deputaţilor.

(3) La propunerea Biroului permanent Parlamentul va putea hotărî desfăşurarea lucrărilor sale pe un anumit termen conform unui alt program.

Art.86. – (1) Şedinţa Parlamentului este deschisă de Preşedinte sau de unul dintre vicepreşedinţi.

(2) În timpul şedinţei preşedintele este asistat de vicepreşedinţi.

(3) Preşedintele şedinţei precizează dacă este întrunit cvorumul legal şi anunţă ordinea de zi.

Art.87. – (1) Preşedintele şedinţei conduce dezbaterile, veghează la respectarea regulamentului şi menţinerea ordinii la şedinţe.

(2) Preşedintele şedinţei nu este în drept să comenteze luările de cuvînt ale deputaţilor şi să-şi exprime părerea asupra chestiunilor ce se discută.

Art.88. – (1) Înainte de începerea lucrărilor unul dintre membrii Biroului permanent întocmeşte lista cu deputaţii care se înscriu la cuvînt.

(2) Deputaţii înscrişi pe listă vor lua cuvîntul în ordinea stabilită de preşedintele şedinţei, cu respectarea dreptului opoziţiei de a-şi exprima opinia.

(3) Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului, vicepreşedinţilor şi membrilor Guvernului prezenţi la şedinţă li se poate da cuvîntul în orice fază a dezbaterilor.

Art.89. – Nimeni nu poate lua cuvîntul decît dacă îi este dat de preşedintele şedinţei. Persoanele care iau cuvîntul în Parlament vorbesc de la tribună.

Art.90. – (1) Preşedintele şedinţei acordă pentru luările de cuvînt pînă la 10 minute. În funcţie de importanţa obiectului dezbaterii preşedintele şedinţei poate acorda timp suplimentar.

(2) Vorbitorii sînt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvînt. În caz contrar, preşedintele şedinţei le atrage atenţia şi, dacă ei nu se conformează, le retrage cuvîntul.

Art.91. – (1) Preşedintele şedinţei poate da cuvîntul oricînd unui deputat pentru a răspunde într-o chestiune ce implică persoana sa, limitînd timpul acordat în acest scop.

(2) Prevederile alin.(1) se aplică şi în cazul în care se cere cuvîntul în probleme privitoare la regulament.

Art.92. – (1) Preşedintele şedinţei, o fracţiune parlamentară sau un grup de deputaţi ce constituie cel puţin 15% din numărul deputaţilor aleşi poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia Parlamentului.

(2) Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Art.93. – (1) Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atît de la tribuna Parlamentului, cît şi din sala de şedinţe.

(2) Se interzice dialogul între vorbitorii aflaţi la tribună şi persoanele aflate în sală.

Art.94. – Preşedintele şedinţei cheamă la ordine pe deputaţii care tulbură dezbaterile sau creează agitaţie în sală. El poate întrerupe şedinţa cînd tulburarea persistă şi poate dispune eliminarea din sală a persoanelor care împiedică desfăşurarea normală a lucrărilor Parlamentului.

Art.95. – (1) Dezbaterile din şedinţele Parlamentului se înregistrează pe bandă magnetică şi se stenografiază.

(2) Deputaţii au dreptul de a verifica exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică.

Capitolul 5

EXECUTAREA LEGILOR

Art.96. – În dispoziţiile finale şi tranzitorii Parlamentul stabileşte modul de executare a legii.

Art.97. – (1) Controlul asupra executării legii (publicarea în termenele stabilite, organizarea studierii prevederilor legii etc.) de către organele şi persoanele competente, precum şi determinarea eficienţei acţiunii legii revin, de regulă, Comisiei pentru control şi petiţii, altor comisii permanente, cît şi comisiilor speciale, create în acest scop de Parlament.

(2) Comisia respectivă va prezenta Parlamentului rapoarte privind executarea fiecărei legi, de regulă, la 6 luni după expirarea termenului de intrare în vigoare a ultimului capitol, articol sau alineat din legea respectivă.

(3) În textul legii Parlamentul va putea stabili un termen mai redus sau mai mare pentru prezentarea raportului privind executarea legii.

Art.98. – La adoptarea unei legi care impune transformări radicale în organizarea vieţii publice, în economie, în alte sfere importante de activitate, Parlamentul va forma structura organelor respective şi va desemna în centru şi în teritorii împuterniciţi pentru executarea legii concrete în termene concrete.

Capitolul 6

MOŢIUNI

Art.99. – Moţiunea exprimă poziţia Parlamentului într-o anumită problemă de politica internă sau externă.

Art.100. – Moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului poate fi iniţiată de cel puţin 1/4 din numărul deputaţilor aleşi, iar moţiunea privind alte probleme – de cel puţin 15 deputaţi.

Art.101. – (1) Guvernul poate solicita acordarea votului de încredere asupra politicii sale, prin adoptarea unei moţiuni de către Parlament, asumîndu-şi răspunderea pentru un program sau o declaraţie privind politica generală.

(2) Dacă în decursul a 72 de ore din momentul asumării răspunderii de către Guvern cel puţin 1/4 din numărul deputaţilor aleşi nu depune o moţiune de cenzură Guvernului, programul sau declaraţia privind politica generală se consideră adoptate.

(3) Parlamentul poate adopta o moţiune de cenzură Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi prin vot secret. În acest caz Primul-ministru va prezenta, în termen de cel mult 3 zile, Preşedintelui Republicii Moldova, demisia Guvernului.

Art.102. – (1) Votarea moţiunii de cenzură Guvernului iniţiată de cel puţin 1/4 din numărul deputaţilor aleşi nu poate avea loc decît după 3 zile de la data prezentării moţiunii şi aducerii ei la cunoştinţa Guvernului.

(2) Moţiunea de cenzură se adoptă în modul, prevăzut la art.101 alin.(3), iar moţiunea asupra altor chestiuni – cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, prin vot deschis sau secret, la decizia Parlamentului.

(3) În cazul în care moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii care au semnat-o nu vor putea iniţia, în cadrul aceleiaşi sesiuni, o nouă moţiune în aceeaşi problemă.

Art.103. – (1) Un deputat nu poate semna concomitent mai multe moţiuni în aceeaşi problemă.

(2) Moţiunea trebuie să fie motivată; ea se depune la Preşedintele Parlamentului, în cursul şedinţelor publice.

(3) După primirea moţiunii, Preşedintele Parlamentului o comunică de îndată Guvernului şi o aduce la cunoştinţa deputaţilor prin afişare în sala de şedinţe.

Art.104. – Moţiunea de cenzură Guvernului se supune dezbaterii în termen de 3 zile, iar celelalte moţiuni – în termen de 6 zile după înregistrare. Preşedintele Parlamentului stabileşte data dezbaterii, înştiinţînd Guvernul în acest sens.

Art.105. – Moţiunile se dezbat în modul stabilit de Parlament.

Art.106. – După începerea discutării moţiunii, deputaţii nu-şi pot retrage semnăturile.

Art.107. – La moţiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente.

Capitolul 7

ÎNTREBĂRI, INTERPELĂRI

Secţiunea întîi

Întrebări

Art.108. – (1) Joi, în ultima oră de lucru a Parlamentului, se va determina, la propunerea preşedintelui şedinţei, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, modul de folosire a timpului afectat întrebărilor şi interpelărilor.

(2) Fiecare deputat poate adresa întrebări membrilor Guvernului sau altor conducători ai organelor administraţiei publice.

(3) Secretariatul şedinţei înregistrează întrebările şi le transmite organelor şi persoanelor cărora acestea sînt adresate, pentru ca ele să dea răspunsul la următoarea şedinţă din ziua de joi.

(4) Cei întrebaţi vor răspunde imediat la fiecare întrebare în parte sau vor declara că vor prezenta răspunsul în zilele următoare, indicînd data exactă, însă nu mai tîrziu de termenul indicat la alin.(3).

Art.109. – Dacă persoana care a adresat întrebarea nu este satisfăcută de răspunsul primit, pentru replică i se acordă cel mult 3 minute.

Art.110. – (1) Punînd întrebarea, deputatul va preciza dacă doreşte să primească răspunsul în scris sau oral la şedinţa în plen.

(2) În cazul în care se solicită un răspuns scris, cel chestionat va declara, în termen de 7 zile, că a dat răspuns scris, fără a face alte precizări.

Art.111. – (1) Nici un deputat nu poate adresa mai mult de două întrebări în aceeaşi şedinţă.

(2) Dacă timpul afectat întrebărilor şi răspunsurilor depăşeşte timpul stabilit de art.108 alin.(1), preşedintele şedinţei va amîna, de regulă, pentru şedinţa următoare, o parte de întrebări şi răspunsuri.

Secţiunea a doua

Interpelări

Art.112. – (1) Interpelările se fac în scris, arătîndu-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare.

(2) Interpelarea deputatului constă într-o cerere adresată Guvernului, prin care se solicită explicaţii asupra politicii interne şi externe a Guvernului.

(3) Interpelările se înregistrează în ordinea prezentării şi se afişează în sala de şedinţe.

(4) Pe marginea dezbaterilor în legătură cu interpelarea, Parlamentul poate adopta o moţiune.

Capitolul 8

CONCEDII, ABSENŢE, DEMISII, SANCŢIUNI

Secţiunea întîi

Concedii, absenţe, demisii

Art.113. – (1) Nici un deputat nu poate lipsi de la şedinţele Parlamentului sau comisiei permanente din care face parte decît din motive întemeiate.

(2) Deputatul care îndeplineşte o însărcinare dată de Parlament, de Biroul permanent sau de Preşedintele Parlamentului, ce nu-i permite să participe la lucrările Parlamentului, se consideră absent din motive întemeiate.

Art.114. – (1) Deputaţii au dreptul la concediu anual plătit, la concediu pentru interese personale şi la concediu medical.

(2) Orice concediu, cu excepţia concediului medical, se acordă deputaţilor prin dispoziţia Preşedintelui Parlamentului sau a vicepreşedintelui care îndeplineşte atribuţiile Preşedintelui în absenţa acestuia.

(3) Concediu anual plătit se acordă deputaţilor pe o durată de 36 de zile lucrătoare (luîndu-se drept bază săptămîna de muncă de 6 zile), de regulă, în timpul vacanţei de Crăciun şi vacanţei de vară.

(4) Concediu pentru interese personale se acordă deputaţilor pe o durată de cel mult 10 zile în timpul unei sesiuni.

Art.115. – (1) Orice deputat care lipseşte de la 5 şedinţe consecutive, fără concediu sau peste concediul acordat, va fi invitat de Preşedintele Parlamentului să justifice motivele absenţei.

(2) Deputatul care a lipsit nemotivat de la şedinţele Parlamentului şi ale comisiilor permanente pierde toate drepturile prevăzute la art.26 din Legea despre statutul deputatului în Parlament.

(3) În cazul în care absenţa arătată la alin.(1) se repetă de 3 ori în aceeaşi sesiune, Preşedintele Parlamentului declară locul vacant. În această situaţie ridicarea mandatului de deputat se hotărăşte de Parlament cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Secţiunea a doua

Sancţiuni

Art.116. – (1) Abaterile de la regulament atrag următoarele sancţiuni:

a) avertismentul;

b) chemarea la ordine;

c) retragerea cuvîntului;

d) eliminarea din sala de şedinţe.

(2) Sancţiunile prevăzute la alin.(1) se aplică de către preşedintele şedinţei.

Art.117. – La prima abatere de la regulament, preşedintele şedinţei avertizează deputatul în culpă şi-l invită să respecte regulamentul.

Art.118. – (1) Deputaţii care vor nesocoti avertismentul şi invitaţia preşedintelui şedinţei şi vor continua să se abată de la regulament, precum şi cei care, chiar pentru prima dată, încalcă în mod grav regulamentul, vor fi chemaţi la ordine.

(2) Chemarea la ordine se înscrie în stenograma şedinţei.

Art.119. – (1) Preşedintele şedinţei poate, înainte de a chema la ordine un deputat, să-l invite să-şi retragă sau să explice cuvintele care au generat incident şi care ar da loc la aplicarea sancţiunii.

(2) Dacă cuvintele întrebuinţate au fost retrase sau regretate ori dacă explicaţiile date sînt apreciate de preşedintele şedinţei ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică.

Art.120. – În cazul în care, după chemare la ordine, un deputat continuă să se abată de la regulament, preşedintele şedinţei îi va putea retrage cuvîntul, iar dacă deputatul persistă, îl va elimina din sală.

Art.121. – În scopul menţinerii ordinii în şedinţele comisiilor, preşedinţii acestora sînt învestiţi cu aceleaşi drepturi ca şi preşedintele şedinţei şi pot aplica sancţiunile prevăzute la art.116 alin.(1) lit.a)-c).

Capitolul 9

APARATUL PARLAMENTULUI

Art.122. – (1) Asistenţa organizatorică, informaţională şi tehnică a activităţii Parlamentului, Biroului permanent, comisiilor permanente, fracţiunilor parlamentare şi a deputaţilor este asigurată de Aparatul Parlamentului.

(2) Regulamentul de activitate al Aparatului Parlamentului se aprobă de către Biroul permanent.

Art.123. – În cazul în care la lucrările Parlamentului sau comisiilor acestuia sînt invitaţi să participe specialişti, aceştia vor primi o indemnizaţie pentru fiecare zi de lucru, stabilită de Biroul permanent, în mărime nu mai mică decît remunerarea zilnică a unui consultant superior din Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului.

Capitolul 10

PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA, GUVERNUL

Art.124. – (1) Instalarea în funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova nou ales se face în cadrul şedinţei solemne a Parlamentului.

(2) Şedinţa se desfăşoară sub conducerea Preşedintelui Parlamentului în prezenţa candidatului a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituţională.

Art.125. – (1) La şedinţa solemnă a Parlamentului Preşedintele Curţii Constituţionale dă citire hotărîrii Curţii Constituţionale cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova şi validarea mandatului lui.

(2) După citirea hotărîrii Preşedintele Curţii Constituţionale declară Preşedintele Republicii Moldova ales.

(3) Preşedintele Republicii Moldova depune jurămîntul prevăzut de Constituţie.

Art.126. – (1) După constituirea legală a Parlamentului, alegerea Preşedintelui Parlamentului, formarea Biroului permanent şi a comisiilor permanente, Parlamentul audiază raportul Primului-ministru şi acceptă declinarea de către Guvern a împuternicirilor.

(2) Guvernul, ale cărui împuterniciri au încetat potrivit alin.(1), îndeplineşte numai funcţiile de administrare a treburilor publice, pînă la acordarea încrederii noii liste a Guvernului.

Art.127. – (1) După consultarea majorităţii parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru.

(2) Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, încrederea Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.

Art.128. – (1) Programul de activitate al Guvernului se dezbate în şedinţa Parlamentului, în condiţiile art.44-55.

(2) Lista Guvernului va fi examinată de Parlament în condiţiile art.80 alin.(2) şi (3).

(3) Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Capitolul 11

DISPOZIŢII FINALE

Art.129. – Fiecare act (lege, hotărîre şi moţiune) adoptat de Parlament se înscrie în Registrul de Stat al actelor Parlamentului Republicii Moldova.

Art.130. – Legile, hotărîrile, alte acte şi materiale ale Parlamentului, Biroului permanent, comisiilor permanente şi altor comisii, precum şi cele ale Aparatului Parlamentului se depun anual la arhiva Parlamentului în modul stabilit, conform Nomenclatorului de dosare, aprobat de Biroul permanent.

Art.131. – Parlamentul aprobă bugetul anual propriu, precum şi darea de seamă privind executarea acestuia după verificarea de către Comisia pentru buget şi finanţe.