L E G E
cu privire la gaj
nr. 838-XIII din 23.05.1996
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.61-62/601 din 20.09.1996
* * *
Abrogat: 02.11.2001
Legea R.Moldova nr.449-XV din 30.07.2001
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Noţiunea de gaj
Articolul 2. Reglementarea juridică
Articolul 3. Debitorul gajist
Articolul 4. Creditorul gajist
Articolul 5. Obiectul gajului
Articolul 6. Tipurile de gaj
Articolul 7. Obligaţiunea garantată prin gaj
Articolul 8. Indivizibilitatea gajului
Capitolul II
TEMEIUL APARIŢIEI GAJULUI. ÎNREGISTRAREA
Articolul 9. Contractul de gaj
Articolul 91. Gajarea bunurilor imobile ce se procură
Articolul 10. Apariţia gajului
Articolul 11. Înregistrarea gajului
Articolul 12. Reînregistrarea gajului
Articolul 13. Înregistrarea executării obligaţiunii garantate prin gaj
Articolul 14. Ţinerea de către debitorul gajist a cărţii gajului
Articolul 15. Informaţia despre înregistrarea gajului
Articolul 16. Protecţia juridică a înregistrării gajului
Capitolul III
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIUNILE PĂRŢILOR ÎN CONTRACTUL DE GAJ
Articolul 17. Drepturile şi obligaţiunile debitorului gajist şi ale creditorului gajist
Articolul 18. Dreptul de a folosi şi de a dispune de obiectul gajului. Asigurarea integrităţii lui
Articolul 19. Înlocuirea obiectului gajului
Articolul 20. Gajul următor
Articolul 21. Consecutivitatea satisfacerii creanţelor creditorilor gajişti în caz de gaj următor
Articolul 22. Executarea înainte de termen a obligaţiunii garantate prin gaj şi urmărirea obiectului gajului
Articolul 23. Particularităţile gajării de mărfuri care se află în circulaţie şi în proces de prelucrare
Articolul 24. Particularităţile gajării hîrtiilor de valoare
Capitolul IV
PARTICIPAREA UNOR TERŢI
Articolul 25. Gajul în cazul cesiunii creanţei
Articolul 26. Autorizaţia de alienare a bunurilor gajate libere de gaj
Articolul 27. Procurarea de către terţ a bunurilor grevate de gaj
Capitolul V
EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIUNII ŞI STINGEREA GAJULUI
Articolul 28. Dispoziţii generale
Articolul 29. Modul de punere sub urmărire a bunului mobil
Articolul 291. Modul de punere sub urmărire a bunului imobil şi a întreprinderii
Articolul 30. Măsurile de protecţie a bunurilor grevate de gaj în procesul executării silite a obligaţiunii
Articolul 31. Măsurile de comercializare a obiectului gajului
Articolul 32. Distribuirea mijloacelor obţinute din comercializarea obiectului gajului
Articolul 33. Mijloacele de apărare juridică în cazul executării silite a obligaţiunii
Articolul 34. Stingerea dreptului de gaj
Capitolul VI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 35. Dispoziţii finale şi tranzitorii
Parlamentul adoptă prezenta lege.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Noţiunea de gaj
(1) Gajul este o modalitate de garantare a executării unei obligaţiuni, în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) are dreptul de a fi satisfăcut, cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor sau a drepturilor patrimoniale date în gaj, în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţiunea garantată prin gaj.
(2) Gajul se află în legătură cu obligaţiunea garantată prin gaj şi reprezintă, la obligaţiunea principală, un raport de drept accesoriu care este condiţionat în timp de durata obligaţiunii principale dacă legea sau contractul de gaj nu prevede altfel.
[Art.1 completat prin Legea nr.1254 din 16.07.1997, în vigoare 09.10.1997]
Articolul 2. Reglementarea juridică
(1) Relaţiile ce ţin de gaj sînt reglementate de prezenta lege şi de legislaţia civilă.
(2) Dreptul de gaj asupra bunurilor de pe teritoriul unui stat străin, drept care izvorăşte din legislaţia acelui stat, este recunoscut, independent de originea şi legalizarea acestuia.
Articolul 3. Debitorul gajist
(1) Debitorul gajist este o persoană fizică sau juridică – proprietar sau un alt fel de posesor şi uzufructuar legal al bunurilor sau drepturilor patrimoniale date în gaj – care are dreptul de a aliena (a înstrăina) aceste bunuri sau drepturi patrimoniale.
(2) În calitate de debitor gajist se poate produce atît debitorul, cît şi o terţă persoană.
Articolul 4. Creditorul gajist
Creditorul gajist este o persoană fizică sau juridică obligaţiunile faţă de care sînt garantate prin gaj.
Articolul 5. Obiectul gajului
(1) Obiect al gajului (bunuri gajate) poate fi orice bun sau drept patrimonial, inclusiv un obiect sau mai multe obiecte, hîrtii de valoare şi drepturi confirmate prin certificatele acţiunilor, cu excepţia bunurilor retrase din circuitul civil, ori care, conform legii, nu pot fi urmărite.
(2) Nu pot fi obiect al gajului obligaţiunile legate nemijlocit de persoana debitorului gajist (pensiile alimentare, repararea prejudiciului cauzat vieţii sau sănătăţii etc.), precum şi drepturile a căror cesiune este interzisă de lege.
(3) În contract poate fi prevăzută extinderea gajului asupra bunurilor şi drepturilor patrimoniale care ar putea fi dobîndite în viitor.
(4) Bunurile şi drepturile patrimoniale care, conform legii, nu pot fi transmise separat, nu pot fi grevate separat cu gaj.
(5) Bunurile şi drepturile patrimoniale care se află în proprietate colectivă pot fi date în gaj numai cu acordul tuturor proprietarilor.
(6) Dacă unul dintre proprietari dă în gaj cota sa din proprietatea în diviziune, nu are nevoie de acordul celorlalţi proprietari.
(7) În cazul gajării bunurilor aflate în proprietatea (gestiunea economică) unei întreprinderi sau organizaţii, asupra gajului se decide în conformitate cu actele de constituire a acestora.
(8) Dreptul de gaj se extinde asupra accesoriilor obiectului principal al bunurilor gajate dacă contractul nu prevede altfel.
(9) Asupra venitului (beneficiului) şi producţiei obţinute din utilizarea bunurilor gajate dreptul de gaj se extinde numai în cazurile prevăzute de contract.
[Art.5 modificat prin Legea nr.1254 din 16.07.1997, în vigoare 09.10.1997]
Articolul 6. Tipurile de gaj
(1) Există două tipuri de gaj: gajul înregistrat şi amanetul.
(2) În cazul gajului înregistrat, obiectul gajului rămîne în posesiunea debitorului gajist sau a unui terţ care acţionează în numele debitorului gajist.
(3) În cazul amanetării, obiectul gajului se dă în posesiune creditorului gajist sau unui terţ care acţionează în numele creditorului gajist. Conform contractului dintre creditorul gajist şi debitorul gajist, obiectul gajului, încuiat şi sigilat de creditorul gajist, poate fi lăsat la debitorul gajist. Obiectul stabilit în mod individual poate fi lăsat la debitorul gajist după ce este marcat cu un semn care confirmă amanetarea lui.
(4) După natura relaţiilor de drept, la categoria de gaj înregistrat se raportă:
a) ipoteca – gajarea pămîntului, clădirilor, construcţiilor, a altor imobile legate nemijlocit de pămînt, împreună cu terenul aferent, necesar funcţionalităţii obiectului gajat sau cu dreptul de folosinţă a acestui teren;
b) ipoteca de întreprinzător – gajul întreprinderii care se extinde asupra întregului patrimoniu al întreprinderii, inclusiv asupra fondurilor fixe şi circulante, asupra altor bunuri şi drepturi patrimoniale reflectate în bilanţul independent al întreprinderii dacă legea sau contractul nu prevede altfel;
c) gajul mărfurilor care se află în circulaţie sau în proces de prelucrare;
d) gajul bunurilor imobile şi mobile şi al drepturilor patrimoniale asupra acestora, pe care debitorul gajist le va dobîndi în viitor.
[Art.6 modificat prin Legea nr.563-XIV din 29.07.1999, în vigoare 30.09.1999]
Articolul 7. Obligaţiunea garantată prin gaj
(1) Prin gaj poate fi garantată o singură obligaţiune sau mai multe.
(2) Pentru ca gajul să fie considerat valid, obligaţiunea garantată prin el trebuie să fie exprimată în valută naţională sau străină, în unităţi băneşti de calcul sau în orice îmbinare a acestora.
(3) Dacă contractul nu prevede altfel, gajul garantează obligaţiunea în mărimea existentă la momentul satisfacerii, în special dobînzile, penalităţile, compensarea pierderilor cauzate de întîrzierea executării, precum şi compensarea cheltuielilor creditorului gajist necesare pentru întreţinerea bunurilor date în gaj şi a cheltuielilor de urmărire.
4. Obligaţiunea ce izvorăşte din contractul de gaj este considerată obligaţiune garantată prin gaj dacă acest fapt este stipulat în contractul în cauză.
Articolul 8. Indivizibilitatea gajului
(1) În cazul executării parţiale a obligaţiunilor faţă de creditorul gajist, valoarea părţii respective a gajului nu scade dacă contractul nu prevede altfel.
(2) Ipoteca şi ipoteca de întreprinzător sînt un gaj indivizibil.
Capitolul II
TEMEIUL APARIŢIEI GAJULUI. ÎNREGISTRAREA
Articolul 9. Contractul de gaj
(1) Contractul de gaj se întocmeşte în scris. Bunurile în valoare de pînă la 10 salarii minime pot fi amanetate prin înţelegere orală.
(2) În cazul gajării de bunuri mobile şi de drepturi patrimoniale asupra acestora, a căror înstrăinare necesită autentificare notarială, contractul de gaj, de asemenea, trebuie să fie autentificat notarial. Contractul de ipotecă de întreprinzător se autentifică notarial în mod obligatoriu.
(3) Orice modificare sau completare a contractului de gaj se efectuează în forma prevăzută pentru încheiere de contract.
(4) În contractul de gaj se indică numele şi prenumele (denumirea) părţilor, domiciliul (sediul) lor, tipul gajului, nomenclatorul, estimarea bunurilor gajate şi locul aflării lor, esenţa obligaţiunii garantate prin gaj, volumul şi termenul ei de executare, permiterea sau interzicerea următorului gaj prevăzut la art.20, precum şi alte condiţii stabilite cu acordul părţilor.
(5) Clauza privind gajul poate fi inclusă în contractul din care izvorăşte obligaţiunea garantată prin gaj.
[Art.9 modificat prin Legea nr.563-XIV din 29.07.1999, în vigoare 30.09.1999]
Articolul 91. Gajarea bunurilor imobile ce se procură
(1) Cumpărătorul bunurilor imobile ce se procură este în drept să semneze contractul de gaj pînă la înregistrarea dreptului său de proprietate asupra acestor bunuri, cu condiţia că:
a) contractul de gaj prevede că cererea de înregistrare a dreptului de proprietate şi de înregistrare a ipotecii cumpărătorul o depune imediat după încheierea contractului de gaj;
b) contractul de creditare conţine obligaţiunea creditorului gajist de a achita vînzătorului bunului imobil mijloacele împrumutate imediat după înregistrarea ipotecii.
(2) Debitorul gajist al bunurilor imobile ce se procură este în drept să semneze contractul de gaj pînă la încheierea contractului de vînzare-cumpărare.
(3) Contractul de vînzare-cumpărare şi contractul de gaj, încheiate în forma stabilită, se prezintă organului cadastral teritorial pentru înregistrarea drepturilor părţilor. Dreptul de proprietate al debitorului gajist al bunului imobil ce se procură se înregistrează în primul rînd, iar imediat după aceasta se înregistrează ipoteca.
(4) Imediat după înregistrarea ipotecii, creditorul gajist, conform dispoziţiei debitorului gajist al bunurilor imobile ce se procură, execută obligaţiunea prevăzută în contractul de creditare de a achita vînzătorului bunului imobil mijloacele împrumutate.
(5) În cazul nerespectării condiţiilor prevăzute de prezentul articol, contractele de creditare, de gaj şi de vînzare-cumpărare a bunului imobil se consideră nule.
[Art.91 introdus prin Legea nr.563-XIV din 29.07.1999, în vigoare 30.09.1999]
Articolul 10. Apariţia gajului
(1) Gajul apare în virtutea contractului.
(2) Gajul înregistrat apare în momentul înregistrării contractului de gaj.
(3) În caz de amanet, gajul apare în momentul transmiterii obiectului gajului, dacă contractul de gaj nu prevede altfel.
Articolul 11. Înregistrarea gajului
(1) Gajul înregistrat trebuie să fie înregistrat, după caz, la organul cadastral teritorial, prin înscriere în registrul bunurilor imobile, sau la notariat, prin înscriere în registrul gajului, numerotat, şnuruit şi legalizat prin ştampila Ministerului Justiţiei.
(2) Gajul se înregistrează în felul următor:
a) ipoteca se înregistrează în conformitate cu Legea cadastrului bunurilor imobile la organul cadastral teritorial în a cărui rază de acţiune este amplasat bunul imobil ipotecat. Contractul de gaj se prezintă pentru înregistrarea ipotecii în termen de 3 luni de la data încheierii acestuia. Nerespectarea termenului dat atrage după sine nulitatea contractului. Dacă contractul de gaj este încheiat concomitent cu încheierea contractului de vînzare-cumpărare, dreptul de proprietate şi ipoteca trebuie înregistrate consecutiv conform articolului 91 din prezenta lege;
b) ipoteca de întreprinzător se înregistrează, în conformitate cu prezenta lege, la notariatul în a cărui rază teritorială se află sediul întreprinderii;
c) gajul mărfurilor care se află în circulaţie sau în proces de prelucrare, gajul bunurilor şi drepturilor patrimoniale pe care debitorul gajist le va dobîndi în viitor se înregistrează, în conformitate cu prezenta lege, la notariatul în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul (sediul) debitorul gajist.
(3) Trecerea datelor în registrul gajului se face în ordine alfabetică, indicîndu-se numele şi prenumele (denumirea) debitorului gajist, numărul de înregistrare, data şi ora înregistrării, domiciliul (sediul) debitorului gajist şi al creditorului gajist.
(4) Pentru înregistrarea gajului, debitorul gajist şi creditorul gajist trebuie să prezinte la notariat o cerere, bazată pe contractul de gaj, care va cuprinde:
a) numele şi prenumele (denumirea) debitorului gajist, debitorului obligaţiunii garantate prin gaj (dacă acesta nu este debitor gajist), creditorului gajist şi ale gestionarului gajului (dacă a fost desemnat un atare gestionar);
b) formularea suficientă a obligaţiunii garantate prin gaj;
c) obligaţiunea garantată prin gaj în expresie bănească;
d) formularea suficientă a obiectului gajului;
e) condiţiile de substituire şi de restabilire a obiectului gajului;
f) termenul asigurării obligaţiunilor prin gaj;
g) temeiurile sistării dreptului de gaj;
h) permiterea sau interzicerea gajului următor;
i) semnătura debitorului gajist şi/sau a creditorului gajist.
(5) În cazul gajării unei întreprinderi, în cerere trebuie să se indice că gajul respectiv este o ipotecă de întreprinzător.
(6) În cazul în care contractul este autentificat notarial în modul prevăzut la art.9 alin.(2), el serveşte drept temei pentru înregistrarea gajului şi nu necesită prezentarea cererii prevăzute la alin.(4).
(7) Solicitanţilor trebuie să li se asigure dreptul de înregistrare a gajului între orele 9 şi 18 în zilele de lucru şi posibilitatea de a transmite informaţii prin poştă, telex şi telefax.
(8) În cazul în care a fost prezentată o informaţie exhaustivă privitoare la gaj, cererea de înregistrare a gajului nu poate fi respinsă, nici în ziua prezentării ei.
(9) Pentru înregistrarea gajului, pentru oferirea de extrase din registrul bunurilor imobile sau din registrul gajului şi de oricare informaţie despre înregistrare se percepe o taxă stabilită de legislaţie.
[Art.11 modificat prin Legea nr.563-XIV din 29.07.1999, în vigoare 30.09.1999]
[Art.11 modificat prin Legea nr.237-XIV din 23.12.1998, în vigoare 22.04.1999]
[Art.11 modificat prin Legea nr.1254 din 16.07.1997, în vigoare 09.10.1997]
Articolul 12. Reînregistrarea gajului
(1) Reînregistrarea gajului se efectuează în modul prevăzut pentru înregistrarea lui.
(2) În cazul modificării şi completării contractului de gaj, modificările respective se trec, după caz, în registrul bunurilor imobile sau în registrul gajului.
[Art.12 modificat prin Legea nr.237-XIV din 23.12.1998, în vigoare 22.04.1999]
Articolul 13. Înregistrarea executării obligaţiunii garantate prin gaj
(1) La cererea debitorului gajist, creditorul gajist este obligat să elibereze acestuia documentele ce confirmă executarea integrală sau parţială a obligaţiunilor pentru trecerea datelor respective în registrul gajului.
(2) Notariatul, după ce primeşte documentele care confirmă executarea integrală sau parţială a obligaţiunii garantate prin gaj, face neîntîrziat notificările respective în registrul gajului.
(3) Înregistrarea stingerii dreptului de ipotecă se efectuează conform Legii cadastrului bunurilor imobile.
[Art.13 modificat prin Legea nr.237-XIV din 23.12.1998, în vigoare 22.04.1999]
Articolul 14. Ţinerea de către debitorul gajist a cărţii gajului
Debitorii gajişti care desfăşoară activitate de întreprinzător sînt obligaţi:
a) să ţină cartea gajului, în condiţiile art.23 alin.(4);
b) să treacă în cartea gajului, în termen de 3 zile de la apariţia gajului, datele referitoare la tipul şi obiectul gajului, precum şi la volumul obligaţiunii garantate prin gaj;
c) să pună la dispoziţia oricărei persoane interesate cartea gajului spre a lua cunoştinţă de ea.
[Art.14 modificat prin Legea nr.1254 din 16.07.1997, în vigoare 09.10.1997]
Articolul 15. Informaţia despre înregistrarea gajului
Orice persoană interesată poate lua cunoştinţă de registrul gajului, poate obţine informaţie despre înregistrarea gajului şi extrase din registrul bunurilor imobile şi din registrul gajului în termen de 3 zile de la data solicitării.
[Art.15 în redacţia Legii nr.237-XIV din 23.12.1998, în vigoare 22.04.1999]
Articolul 16. Protecţia juridică a înregistrării gajului
Persoana interesată are dreptul să atace în instanţa judecătorească respingerea cererii de înregistrare (reînregistrare) a gajului, înregistrarea ilegală, eliberarea de informaţie eronată, prezentarea întîrziată sau refuzul de a i se prezenta informaţia necesară referitoare la înregistrarea gajului.
Capitolul III
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIUNILE PĂRŢILOR ÎN CONTRACTUL DE GAJ
Articolul 17. Drepturile şi obligaţiunile debitorului gajist şi ale creditorului gajist.
(1) Debitorul gajist şi creditorul gajist sînt liberi să-şi stabilească drepturile şi obligaţiunile fiecăruia dintre ei, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Debitorul gajist nu are dreptul să alieneze bunurile gajate, cu excepţia cazurilor cînd dispune de autorizaţia respectivă, şi poartă răspundere, în conformitate cu legislaţia, faţă de creditorul gajist pentru încălcarea acestei obligaţiuni.
(3) Creditorul gajist poate desemna un gestionar al gajului, care să acţioneze în numele lui şi care să întreprindă orice acţiune în legătură cu obiectul gajului, în limitele drepturilor acordate, cu excepţia dreptului de a transmite obligaţiunea garantată prin gaj.
(4) În caz de amanetare cu stingerea dreptului de gaj, creditorul gajist este obligat să restituie imediat debitorului gajist bunurile gajate.
Articolul 18. Dreptul de a folosi şi de a dispune de obiectul gajului. Asigurarea integrităţii lui
(1) Debitorul gajist are dreptul să folosească obiectul gajului la destinaţie, precum şi să obţină prin intermediul lui venit (beneficiu), dacă contractul nu prevede altfel, iar din esenţa gajului nu rezultă altceva.
(2) Debitorul gajist are dreptul, cu acordul creditorului gajist, să dea obiectul gajului în arendă sau în folosinţă gratuită unei alte persoane sau să dispună de el în alt mod dacă legea sau contractul nu prevede altfel.
(3) Acordul ce limitează dreptul debitorului gajist de a lăsa prin testament bunurile gajate este nul.
(4) Creditorul gajist, cu excepţia lombardului, are dreptul de a folosi obiectul gajului numai în cazurile prevăzute de contract, urmînd să prezinte debitorului gajist darea de seamă despre utilizarea lui. Creditorul gajist poate fi obligat prin contract să obţină din obiectul gajului venit (beneficiu) pentru a stinge obligaţiunea principală garantată prin gaj.
(5) Debitorul gajist sau creditorul gajist, în funcţie de faptul care dintre ei deţine bunurile gajate, este obligat să le păstreze şi să le întreţină, respectînd dreptul de folosinţă a acestora. Dacă apare pericolul pierderii sau deteriorării bunurilor gajate, partea care le deţine este obligată să informeze imediat cealaltă parte, iar partea care nu deţine bunurile este în drept de a le examina.
(6) Lombardul-creditor gajist este obligat să asigure din contul său bunurile primite în gaj în cuantumul valorii lor depline, conform estimărilor făcute, cu acordul părţilor, la recepţionarea bunurilor în gaj.
(7) Gajul se extinde imediat asupra drepturilor debitorului gajist, conform contractului de asigurare contra pierderii sau devalorizării lor.
Articolul 19. Înlocuirea obiectului gajului
Înlocuirea obiectului gajului se permite cu acordul creditorului gajist dacă legea sau contractul nu prevede altfel.
[Art.19 modificat prin Legea nr.563-XIV din 29.07.1999, în vigoare 30.09.1999]
Articolul 20. Gajul următor
(1) Darea în gaj a bunurilor gajate deja se admite dacă nu este interzisă prin contractele de gaj precedente.
(2) Debitorul gajist este obligat să prezinte fiecărui creditor gajist, următor şi precedent, datele tuturor cazurilor de gajare a bunurilor şi a drepturilor patrimoniale. Nerespectarea acestei obligaţiuni atrage după sine invaliditatea tranzacţiilor următorului gaj şi răspunderea pentru prejudiciul cauzat creditorilor gajişti.
Articolul 21. Consecutivitatea satisfacerii creanţelor creditorilor gajişti în caz de gaj următor
(1) Consecutivitatea satisfacerii creanţelor la cîteva drepturi de gaj asupra unora şi aceloraşi bunuri sau drepturi patrimoniale se stabileşte ţinîndu-se cont de consecutivitatea izvorîrii drepturilor de gaj. Creanţele următorului creditor gajist se satisfac după satisfacerea deplină a creanţelor precedentului creditor gajist.
(2) Consecutivitatea satisfacerii creanţelor poate fi modificată dacă creditorii gajişti care dispun de dreptul preferenţial de satisfacere a creanţelor la unul şi acelaşi obiect al gajului consimt.
Articolul 22. Executarea înainte de termen a obligaţiunii garantate prin gaj şi urmărirea obiectului gajului
(1) Creditorul gajist are dreptul să ceară executarea înainte de termen a obligaţiunii garantate prin gaj în cazul în care dreptul de proprietate sau de gestiune asupra obiectului gajului încetează în temeiurile prevăzute de lege (expropriere), precum şi în cazul confiscării acestui obiect al gajului ca sancţiune pentru comiterea unei contravenţii sau infracţiuni.
(2) Creditorul gajist are dreptul să ceară executarea înainte de termen a obligaţiunii garantate prin gaj, iar în cazul neexecutării creanţei sale, să pună sub urmărire obiectul gajului dacă debitorul gajist:
a) a încălcat regulile gajului următor;
b) nu a respectat obligaţiunile prevăzute la art.18 alin.(5);
c) a alienat obiectul gajului, încălcînd prevederile art.21;
d) nu se află în posesiunea obiectului gajului contrar condiţiilor contractului de gaj;
e) a încălcat regulile de înlocuire a obiectului gajului;
f) a încălcat termenul de achitare a plăţilor scadente.
[Art.22 modificat prin Legea nr.563-XIV din 29.07.1999, în vigoare 30.09.1999]
Articolul 23. Particularităţile gajării de mărfuri care se află în circulaţie şi în proces de prelucrare
(1) În cazul gajării de mărfuri care se află în circulaţie şi în proces de prelucrare, debitorul gajist are dreptul să modifice componenţa şi forma naturală a obiectului gajului (stocurilor de mărfuri, materiei prime, materialelor, semifabricatelor, produselor finite etc.), astfel încît valoarea lor totală să nu se reducă faţă de valoarea indicată în contractul de gaj.
(2) Reducerea valorii mărfurilor gajate care se află în circulaţie şi în proces de prelucrare se permite proporţional cu partea executată a obligaţiunii garantate prin gaj dacă contractul nu prevede altfel.
(3) Mărfurile care se află în circulaţie şi în proces de prelucrare alienate de debitorul gajist încetează a fi obiect al gajului la momentul trecerii lor în proprietatea sau în gestiunea economică a persoanei care le-a procurat, iar mărfurile procurate de debitorul gajist, indicate în contractul de gaj, devin obiect al gajului la momentul în care debitorul gajist dobîndeşte dreptul de proprietate sau de gestiune asupra lor.
(4) Debitorul gajist al mărfurilor care se află în circulaţie şi în proces de prelucrare este obligat să înscrie în cartea gajurilor condiţiile gajării mărfurilor şi datele despre toate operaţiunile ce conduc la modificarea componenţei şi formei naturale a mărfurilor gajate.
Articolul 24. Particularităţile gajării hîrtiilor de valoare
(1) Hîrtiile de valoare pot fi gajate în temeiul contractului de gaj. Gajarea hîrtiilor de valoare prin andosament se efectuează conform legislaţiei.
(2) Certificatele la dobînzi, dividende şi la alte venituri obţinute în temeiul dreptului exprimat în hîrtia de valoare constituie obiect al gajului numai în cazul în care contractul nu prevede altfel.
Capitolul IV
PARTICIPAREA UNOR TERŢI
Articolul 25. Gajul în cazul cesiunii creanţei
(1) În cazul cesiunii către un terţ a creanţei garantate prin gaj, drepturile asupra gajului trec către acesta.
(2) În cazul cesiunii unei părţi a creanţei garantate prin gaj, noul creditor gajist dobîndeşte dreptul asupra acestui gaj proporţional creanţei cesionate dacă legea sau contractul de gaj nu prevede altfel.
[Art.25 completat prin Legea nr.1465-XII din 29.01.1998, în vigoare 30.04.1998]
[Art.25 în redacţia Legii nr.1254 din 16.07.1997, în vigoare 09.10.1997]
Articolul 26. Autorizaţia de alienare a bunurilor gajate libere de gaj
(1) Creditorul gajist poate, cu excepţia cazurilor de amanetare, să acorde debitorului gajist o autorizaţie de alienare a obiectului gajului liber de gaj. O astfel de alienare trebuie să fie făcută cu titlu oneros şi modul stabilit pentru înlocuirea obiectului gajului.
(2) Acordarea de autorizaţie poate fi prevăzută în contractul de gaj. În astfel de caz, persoana care încheie o tranzacţie cu debitorul gajist procură bunurile grevate de gaj libere de gaj.
(3) În cazul gajării de mărfuri care se află în circulaţie şi în proces de prelucrare, debitorul gajist poate aliena unele mărfuri din rezervele sale de mărfuri grevate de gaj prin vînzarea lor în cadrul unei activităţi comerciale obişnuite.
(4) Autorizaţia de alienare a bunurilor care fac obiectul gajului şi sînt libere de acest gaj se suspendă o dată cu înmînarea avizului de executare silită a obligaţiunii garantate prin gaj şi pînă în momentul în care procedura executării silite a acestei obligaţiuni nu poate fi continuată.
(5) Autorizaţia de alienare a obiectului gajului devine nulă o dată cu transformarea gajului înregistrat în amanet.
Articolul 27. Procurarea de către terţ a bunurilor grevate de gaj
(1) Orice terţ dobîndeşte dreptul de proprietate sau de gestiune asupra bunurilor grevate de gaj, ţinînd cont de gaj, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.26 şi la prezentul articol.
(2) Bunurile grevate de gaj se consideră libere de gaj în cazul în care achizitorul consideră cu bună credinţă că nu există gaj şi că nu există circumstanţele în a căror virtute ar fi trebuit să ştie despre existenţa gajului.
(3) Achizitor de bună credinţă este considerată persoana care procură:
a) bunuri grevate de gaj sub formă de mărfuri care se află în circulaţie şi în proces de prelucrare;
b) bunuri sau drepturi, cu excepţia bunurilor imobile şi a drepturilor asupra bunurilor imobile, a căror comercializare a fost anunţată în mijloacele de informare în masă;
c) documente de plată, conosamente, acţiuni, titluri de creanţă, contracte care sînt cotate la o bursă autoritară sau cu care se fac de regulă tranzacţii la bursă, precum şi
d) persoana considerată ca atare de către instanţa judecătorească şi în alte cazuri stabilite de lege.
Capitolul V
EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIUNII ŞI STINGEREA GAJULUI
Articolul 28. Dispoziţii generale
(1) Creditorul gajist este în drept: să pună sub urmărire obiectul gajului dacă debitorul gajist a încălcat obligaţiunea garantată prin gaj; să ceară executarea imediată a obligaţiunii garantate prin gaj în volum deplin dacă debitorul gajist a încălcat termenul de executare a oricărei obligaţiuni contractuale, în cazul în care această condiţie este direct prevăzută în contractul de gaj.
(2) Prin derogare de la art.29-32, satisfacerea creanţelor creditorilor din valoarea bunurilor gajate ale debitorului căruia i-a fost intentată procedură de faliment se efectuează în modul stabilit prin Legea cu privire la faliment.
[Art.28 modificat prin Legea nr.563-XIV din 29.07.1999, în vigoare 30.09.1999]
[Art.28 modificat prin Legea nr.1465-XII din 29.01.1998, în vigoare 30.04.1998]
[Art.28 modificat prin Legea nr.1254 din 16.07.1997, în vigoare 09.10.1997]
Articolul 29. Modul de punere sub urmărire a bunului mobil
(1) Bunurile grevate de gaj sînt urmărite din valoarea bunurilor gajate în conformitate cu hotărîrea instanţei judecătoreşti, dacă creditorul gajist şi debitorul gajist nu au avut o altă înţelegere, încheiată după apariţia dreptului de satisfacere a obligaţiunii garantate prin gaj.
(2) Satisfacerea creanţelor creditorului gajist fără sesizarea instanţei judecătoreşti se permite în temeiul unui acord, autentificat notarial, dintre creditorul gajist şi debitorul gajist, încheiat după izvorîrea dreptului de urmărire a obiectului gajului, a cărui alienare necesită autentificare notarială. În cazul încălcării drepturilor uneia dintre părţi, instanţa judecătorească poate recunoaşte ca fiind nevalabil un astfel de acord.
(3) Obiectul gajului poate fi urmărit numai prin hotărîrea instanţei judecătoreşti în cazul în care:
a) pentru încheierea contractului de gaj a fost necesar acordul sau autorizaţia unei alte persoane sau a unui alt organ;
b) obiectul gajului îl constituie bunuri de valoare istorică, artistică sau culturală;
c) debitorul gajist lipseşte şi nu poate fi identificat locul aflării lui.
[Art.29 modificat prin Legea nr.563-XIV din 29.07.1999, în vigoare 30.09.1999]
[Art.29 modificat prin Legea nr.1254 din 16.07.1997, în vigoare 09.10.1997]
Articolul 291. Modul de punere sub urmărire a bunului imobil şi a întreprinderii
(1) În cazul în care contractul de gaj autorizează creditorul gajist să pună sub urmărire obiectul gajului, punerea sub urmărire a acestuia se va face în modul stabilit de prezentul articol.
(2) Pînă la depunerea cererii de chemare în instanţa judecătorească, creditorul gajist va înştiinţa în scris debitorul gajist, cu indicarea concretă a încălcărilor contractului de creditare sau a contractului de gaj de către debitor, prevăzute de prezenta lege.
(3) După ce hotărîrea instanţei judecătoreşti devine definitivă, dar nu mai devreme de 3 luni după depunerea în instanţa judecătorească a cererii de chemare în judecată privind punerea sub urmărire a bunului grevat de gaj, creditorul gajist este în drept să organizeze o licitaţie de comercializare a obiectului gajului în conformitate cu art.31 din prezenta lege.
[Art.291 introdus prin Legea nr.563-XIV din 29.07.1999, în vigoare 30.09.1999]
Articolul 30. Măsurile de protecţie a bunurilor grevate de gaj în procesul executării silite a obligaţiunii
(1) După ce debitorul gajist primeşte avizul de executare silită a obligaţiunii, creditorul gajist este în drept să intre în posesiunea obiectului gajului, dacă acesta este un bun mobil. În cazul în care intrarea în posesiunea bunurilor gajate este practic imposibilă sau este contestată de debitorul gajist sau de o terţă persoană posesoare a obiectului gajului, creditorul gajist poate lua măsuri necesare pentru asigurarea dreptului de urmărire a obiectului gajului şi pentru neadmiterea utilizării lui de către debitorul gajist sau de către o terţă persoană.
(2) La cererea creditorului gajist, instanţa judecătorească poate decide asupra unor alte măsuri de protecţie a obiectului gajului în procesul executării silite a obligaţiunii.
Articolul 31. Măsurile de comercializare a obiectului gajului
(1) Comercializarea bunurilor gajate, puse sub urmărire, se efectuează în baza hotărîrii instanţei judecătoreşti, conform legislaţiei, dar nu mai devreme de 3 luni după depunerea de către creditorul gajist a cererii de chemare în judecată.
(2) Preţul iniţial la licitaţie al bunurilor gajate se stabileşte prin hotărîre a instanţei judecătoreşti în cazurile de urmărire a bunurilor pe cale judiciară sau prin acordul dintre creditorul gajist şi debitorul gajist în celelalte cazuri.
(3) Bunurile gajate se vînd persoanei care a oferit la licitaţie cel mai mare preţ.
(4) În cazul în care se declară că licitaţia nu a avut loc, creditorul gajist are dreptul să procure obiectul gajului la preţul indicat în contractul de gaj şi să includă în preţul de cumpărare creanţele sale garantate prin gaj.
(5) Dacă se declară că licitaţia nu a avut loc şi se organizează o a doua licitaţie, creditorul gajist are dreptul să procure obiectul gajului la un preţ redus cu cel mult 10% faţă de preţul iniţial stabilit la ultima licitaţie.
(6) Debitorul gajist şi debitorul obligaţiunii garantate prin gaj au dreptul în orice moment, pînă la comercializarea obiectului gajat, să execute obligaţiunea garantată prin gaj. La cererea creditorului gajist, debitorul gajist şi debitorul obligaţiunii garantate prin gaj sînt datori să execute obligaţiunea principală în partea în care termenul de executare a expirat sau, dacă aceasta este prevăzut în contract, în volum deplin.
(7) În cazul alienării unei întreprinderi gajate, instanţa judecătorească poate desemna un gestionar al întreprinderii, învestindu-l cu împuternicirile respective. Desemnarea gestionarului întreprinderii trebuie să fie coordonată cu creditorul gajist şi consemnată în registrul gajului.
[Art.31 modificat prin Legea nr.563-XIV din 29.07.1999, în vigoare 30.09.1999]
[Art.31 modificat prin Legea nr.237-XIV din 23.12.1998, în vigoare 22.04.1999]
Articolul 32. Distribuirea mijloacelor obţinute din comercializarea obiectului gajului
(1) Instanţa judecătorească, în modul stabilit la alin.(4), rezolvă problema distribuirii mijloacelor obţinute din comercializarea obiectului gajului.
(2) În cazul în care mijloacele obţinute nu satisfac toate creanţele, creditorul gajist are dreptul să obţină mijloacele lipsă din alte bunuri ale debitorului ce pot fi urmărite, conform legislaţiei, fără a beneficia în acest caz de privilegiul ce rezultă din dreptul de gaj.
(3) Dacă mijloacele obţinute din comercializarea obiectului gajului depăşesc valoarea obligaţiunilor creditorului gajist garantate prin gaj, diferenţa se plăteşte debitorului gajist.
(4) Mijloacele obţinute din comercializarea obiectului gajului trebuie să fie distribuite fără întîrziere în următoarea succesiune:
a) cheltuielile legate de comercializarea bunurilor gajate, inclusiv cheltuielile de judecată şi remunerarea gestionarului întreprinderii (în cazul ipotecii de întreprinzător);
b) creanţele creditorului gajist (creditorilor gajişti, conform succesiunii de satisfacere a creanţelor lor);
c) plăţile către alte persoane care au dreptul să primească mijloace din comercializarea obiectului gajului.
Articolul 33. Mijloacele de apărare juridică în cazul executării silite a obligaţiunii
Orice persoană, în cazul lezării ei în drepturi, poate să contesteze în instanţă judecătorească izvorîrea sau validitatea dreptului gajat.
Articolul 34. Stingerea dreptului de gaj
Dreptul de gaj se stinge:
a) în cazul stingerii obligaţiunii garantate prin gaj;
b) în cazul expirării termenului pentru care a fost constituit gajul;
c) în cazul distrugerii bunurilor gajate;
d) în cazul comercializării silite a bunurilor gajate;
e) în alte cazuri prevăzute de lege.
[Art.34 completat prin Legea nr.1254 din 16.07.1997, în vigoare 09.10.1997]
Capitolul VI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării. Actele legislative şi alte acte normative în vigoare care reglementează dreptul de gaj se aplică, pînă la aducerea lor în conformitate cu prezenta lege, în partea care nu contravine prezentei legi.
(2) În cazul în care terenul supus ipotecării este situat pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care nu funcţionează organul cadastral teritorial, ipoteca se înregistrează la notariat în conformitate cu prezenta lege.
(3) Guvernul, în termen de două luni:
va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;
va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.
(4) Preşedintelui Republicii Moldova se propune să abroge Decretul nr.181 din 29 octombrie 1993 cu privire la gaj.
[Art.35 completat prin Legea nr.237-XIV din 23.12.1998, în vigoare 22.04.1999]
[Art.35 modificat prin Legea nr.1254 din 16.07.1997, în vigoare 09.10.1997]
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Petru LUCINSCHI |
Chişinău, 23 mai 1996. | |
| Nr.838-XIII. |
