D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.181g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolelor 165 alin.(2) lit.d) şi 206 alin.(3) lit.b¹) din Codul penal

(imprevizibilitatea sintagmei „de două sau mai multe persoane”

în contextul traficului de persoane)

 

nr. 24  din  16.02.2021

 

Monitorul Oficial nr.88-95/50 din 02.04.2021

 

* * *

Сurtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 19 noiembrie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 16 februarie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

 

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 165 alin.(2) lit.d) şi 206 alin.(3) lit.b¹) din Codul penal, ridicată de dl avocat Dorin Popescu, în interesele dnei Marina Cambur, inculpată în dosarul nr.1-4775/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, format din dnii Octavian Dvornic, Vladislav Holban şi dna Vasilisa Muntean, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

 

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dnei Marina Cambur şi a dlui David Caldaran de comiterea infracţiunilor prevăzute de articolele 165 alin.(2) lit.d) şi 206 alin.(3) lit.b) şi b¹) din Codul penal.

4. În cadrul şedinţei de judecată din 22 mai 2020, dl avocat Dorin Popescu a ridicat, în interesele inculpatei Marina Cambur, excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 165 alin.(2) lit.d) [traficul de fiinţe umane comis de două sau mai multe persoane] şi 206 alin.(3) lit.b¹) [traficul de copii comis de două sau mau multe persoane] din Codul penal în faţa Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani.

5. Printr-o încheiere din 13 noiembrie 2020, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

 

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

„Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

„[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.”

7. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 41

Participaţia

„Se consideră participaţie cooperarea cu intenţie a două sau mai multor persoane la săvârşirea unei infracţiuni intenţionate.”

Articolul 43

Formele participaţiei

„În funcţie de gradul de coordonare a acţiunilor participanţilor se deosebesc următoarele forme de participaţie:

a) participaţie simplă;

b) participaţie complexă;

c) grup criminal organizat;

d) organizaţie (asociaţie) criminală.”

Articolul 165

Traficul de fiinţe umane

„(1) Recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane adulte, cu sau fără consimţământul acesteia, în scopul exploatării sexuale comerciale sau necomerciale, al exploatării prin muncă sau servicii forţate, al practicării cerşetoriei, al însuşirii ajutoarelor, indemnizaţiilor sau prestaţiilor sociale, al folosirii ilegale în testări sau experimente medicale ori ştiinţifice, al exploatării în sclavie sau în condiţii similare sclaviei, al folosirii în conflicte armate ori în activităţi criminale, al prelevării organelor, ţesuturilor şi/sau celulelor umane, precum şi al folosirii femeii în calitate de mamă-surogat ori în scop de reproducere, săvârşită prin:

a) aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea aplicării violenţei;

b) răpire;

c) sustragerea, tăinuirea, degradarea sau distrugerea documentelor;

d) ţinerea în servitute, în scopul întoarcerii unei datorii;

e) ameninţare cu divulgarea informaţiilor confidenţiale familiei victimei sau altor persoane fizice sau juridice;

f) înşelăciune;

g) abuz de poziţie de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare ori primire a unor plăţi sau beneficii pentru a obţine consimţământul unei persoane care deţine controlul asupra altei persoane,

[…]

(2) Aceleaşi acţiuni săvârşite:

[…]

d) de două sau mai multe persoane;

[…].”

Articolul 206

Traficul de copii

„(1) Recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil, precum şi darea sau primirea unor plăţi ori beneficii pentru obţinerea consimţământului unei persoane care deţine controlul asupra copilului, în scopul:

a) exploatării sexuale comerciale sau necomerciale;

b) exploatării prin muncă sau servicii forţate;

b¹) practicării cerşetoriei sau în alte scopuri josnice;

b² ) însuşirii ajutoarelor, indemnizaţiilor sau prestaţiilor sociale;

b³) folosirii ilegale în testări sau experimente medicale ori ştiinţifice;

c) exploatării în sclavie sau în condiţii similare sclaviei;

d) folosirii în conflicte armate;

e) folosirii în activitate criminală;

f) prelevării organelor, ţesuturilor şi/sau celulelor umane;

h) vânzării sau cumpărării;

i) folosirii în calitate de mamă-surogat ori în scop de reproducere;

j) adopţiei ilegale,

[…]

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2):

[…]

b¹) săvârşite de două sau mai multe persoane;

[…].”

 

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate afirmă că sintagma „de două sau mai multe persoane” de la articolele 165 alin.(2) lit.d) [traficul de fiinţe umane] şi 206 alin.(3) lit.b¹) [traficul de copii] din Codul penal nu întruneşte condiţiile de calitate ale legii, deoarece nu este clar dacă sintagma în discuţie presupune o formă sau o metodă de comitere a infracţiunii distinctă de participaţie, reglementată de articolul 44 din Codul penal.

9. Astfel, autorul excepţiei menţionează că, în cazul în care prin sintagma „de două sau mai multe persoane” se are în vedere o formă concretă a participaţiei, atunci există o omisiune de a prevedea acea formă concretă (formele participaţiei sunt prevăzute la articolul 43 din Codul penal).

10. În opinia sa, dispoziţiile contestate sunt contrare articolului 23 alin.(2) coroborat cu articolele 22 şi 26 din Constituţie.

 

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi din proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie sintagma „de două sau mai multe persoane” de la articolele 165 alin.(2) lit.d) [traficul de fiinţe umane] şi 206 alin.(3) lit.b¹) [traficul de copii] din Codul penal.

15. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care două persoane sunt acuzate de comiterea traficului de fiinţe umane şi a traficului de copii asupra a doi sau mai multor copii (a se vedea supra §3). Prin urmare, Curtea consideră că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

16. Curtea observă că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

17. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă pendinte în faţa instanţelor de judecată. Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă în vreun drept fundamental (DCC nr.8 din 24 ianuarie 2020, §27; DCC nr.24 din 2 martie 2020, §18; DCC nr.63 din 11 iunie 2020, §19; DCC nr.64 din 11 iunie 2020, §19).

18. Curtea constată că autorul afirmă că prevederile contestate ar încălca articolele 22 [neretroactivitatea legii], 23 alin.(2) [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] şi 26 [dreptul la apărare] din Constituţie, pentru că sintagma „de două sau mai multe persoane” de la articolele 165 alin.(2) lit.d) şi 206 alin.(3) lit.b¹) din Codul penal ar fi imprevizibilă.

19. Curtea reiterează că, pentru a exclude orice echivoc, textul legislativ trebuie să fie formulat în mod clar şi inteligibil, fără dificultăţi de ordin sintactic şi fără pasaje obscure. În special în materie penală, legislatorul trebuie să fie precis, clar şi coerent, aşa cum o impune principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), garantat de articolul 22 din Constituţie şi de articolul 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea DCC nr.67 din 15 iunie 2020, §17 şi jurisprudenţa citată acolo).

20. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că articolul 7 din Convenţie trebuie să fie interpretat şi aplicat astfel încât să se asigure o protecţie efectivă împotriva urmăririi penale, a condamnării şi a sancţionării arbitrare a persoanei (Parmak şi Bakir v. Turcia, 3 decembrie 2019, §57; Jidic v. România, 18 februarie 2020, §76). Această afirmaţie este valabilă şi în contextul articolului 22 din Constituţie (a se vedea DCC nr.67 din 15 iunie 2020, §18).

21. Astfel, legea penală trebuie să prevadă în mod clar infracţiunile şi pedepsele aplicabile. Această condiţie este impusă de articolul 22 în coroborare cu articolul 23 alin.(2) din Constituţie (ibidem, §19).

22. Condiţia previzibilităţii este îndeplinită atunci când persoana poate – în caz de necesitate, cu o asistenţă juridică adecvată – să prevadă, într-o măsură rezonabilă în circumstanţele cauzei, consecinţele pe care le poate avea o anumită conduită (Gestur Jónsson şi Ragnar Halldór Hall v. Islanda, 30 octombrie 2018, §88; Berardi şi Mularoni v. San Marino, 10 ianuarie 2019, §40).

23. Mai mult, semnificaţia sintagmei contestate poate fi dedusă nu doar cu ajutorul consultanţei juridice de specialitate, ci şi din sensul obişnuit al acesteia (a se vedea Berardi and Mularoni v. San Marino, 10 ianuarie 2019, §54). Instanţele judecătoreşti pot stabili caracteristicile esenţiale ale actului interzis doar în baza textului care îl specifică, adică prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică.

24. Aşadar, deşi Codul penal nu defineşte sintagma contestată, Curtea reţine caracterul suficient de clar al normei care ajută destinatarul legii să stabilească sensul acesteia.

25. În aceste condiţii, Curtea constată că sintagma contestată nu este de natură să afecteze articolul 22 în coroborare cu articolul 23 alin.(2) din Constituţie.

26. În cele din urmă, potrivit articolelor 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată. Această condiţie nu este îndeplinită în raport cu articolul 26 din Constituţie. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr.33 din 19 martie 2020, §31 şi jurisprudenţa citată acolo).

27. Totodată, Curtea reţine că argumentele invocate de autorul sesizării referitoare la neclaritatea textului contestat vizează interpretarea şi aplicarea legii şi nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.135 din 24 noiembrie 2020, §25; DCC nr.13 din 2 februarie 2021, §22). Dimpotrivă, astfel de competenţe le revin, prin definiţie, instanţelor de judecată.

28. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 165 alin.(2) lit.d) şi 206 alin.(3) lit.b¹) din Codul penal, ridicată de dl avocat Dorin Popescu, în interesele dnei Marina Cambur, inculpată în dosarul nr.1-4775/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.