joi, 22 octombrie 2020
Decizie nr.125 din 22.10.2020 de inadmisibilitate a sesizării nr.133g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 78 alin.(1) lit.f) şi 84 alin.(2) din Codul ...

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.133g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolelor 78 alin.(1) lit.f) şi 84 alin.(2) din Codul de executare

(măsurile de asigurare pe perioada suspendării

procedurii de executare)

 

nr. 125  din  22.10.2020

 

Monitorul Oficial nr.293-303/173 din 13.11.2020

 

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 4 august 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 22 octombrie 2020 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

 

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 78 alin.(1) lit.f) şi 84 alin.(2) din Codul de executare, ridicată de către dna Victoria Baciu, reclamant în dosarul nr.25-95/2020, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dl judecător Dan Sîrbu din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

 

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 21 iunie 2019, Judecătoria Cimişlia, sediul central, a admis parţial cererea de chemare în judecată înaintată de către lichidatorul autorizat Alexandru Verdeş, reprezentant al debitorului insolvabil S.R.L. „Dinamic Textil” Î.C.S., împotriva dnei Victoria Baciu, având ca intervenient pe S.R.L. „V&V ART”, cu privire la anularea actelor juridice, la repunerea părţilor în poziţia iniţială şi la încasarea sumei. Între altele, s-a dispus încasarea sumei de 605500 lei şi a taxei de stat de 18165 lei din contul dnei Victoria Baciu în beneficiul S.R.L. „Dinamic Textil” Î.C.S.

4. Pe 1 noiembrie 2019, executorul judecătoresc Maxim Romaliischi a intentat procedura de executare a titlului executoriu din 21 iunie 2019 şi a aplicat un sechestru pe mijloacele financiare ale debitoarei Victoria Baciu.

5. Pe 4 decembrie 2019, Curtea de Apel Comrat a admis recursul declarat de dl avocat Ghenadie Odobescu în interesele dnei Victoria Baciu şi a casat integral hotărârea menţionată supra, cu trimiterea la rejudecare a cauzei.

6. Pe 17 decembrie 2019, dna Victoria Baciu i-a adresat executorului judecătoresc o cerere prin care a solicitat anularea măsurilor de asigurare aplicate prin Încheierea din 1 noiembrie 2019. Executorul judecătoresc a refuzat anularea măsurilor de asigurare, deoarece, potrivit articolelor 78 alin.(1) lit.f) şi 84 alin.(2) din Codul de executare, anularea hotărârii judecătoreşti cu transmiterea cauzei la rejudecare nu constituie un temei de încetare a procedurii de executare şi de anulare a măsurilor de asigurare.

7. Pe 10 ianuarie 2020, dna Victoria Baciu a depus la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, o cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. „Dinamic Textil” Î.C.S., aflată în proces de insolvabilitate, şi împotriva executorului judecătoresc Maxim Romaliischi, prin care a solicitat obligarea executorului de a anula măsurile de asigurare.

8. Pe parcursul judecării cauzei, dna Victoria Baciu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 78 alin.(1) lit.f) şi 84 alin.(2) din Codul de executare.

9. Prin Încheierea din 31 iulie 2020, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

 

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

[…]”.

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

[…]”.

Articolul 127

Proprietatea

„(1) Statul ocroteşte proprietatea.

(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.

[…]”.

11. Prevederile relevante ale Codului de executare, adoptat prin Legea nr.443 din 24 decembrie 2004, sunt următoarele:

Articolul 78

Obligaţia de a suspenda executarea şi termenele de

suspendare a executării

(1) Executorul judecătoresc este obligat să suspende executarea documentului executoriu în cazul:

[…]

f) anulării hotărârii în a cărei bază a fost emis titlul executoriu, cu remiterea cauzei la rejudecare – până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

(2) În cazul suspendării procedurii de executare în temeiul indicat la alin.(1) lit.f), executorul judecătoresc, la cererea debitorului, poate dispune substituirea unei măsuri de asigurare a executării documentului executoriu cu alta, care ar asigura integral valoarea creanţei.

[…]

(5) Încheierea privind suspendarea executării documentului executoriu poate fi contestată în instanţă de judecată în termen de 15 zile.”

Articolul 84

Modul de încetare sau de suspendare a procedurii de executare

„(1) Asupra suspendării sau încetării procedurii de executare decide executorul judecătoresc, cu înştiinţarea creditorului şi a debitorului. Neprezentarea lor însă nu împiedică luarea deciziei.

(2) Pe durata suspendării procedurii de executare, orice act de executare este interzis, cu excepţia aplicării măsurilor de asigurare.

(3) Încheierea privind suspendarea sau încetarea procedurii de executare poate fi contestată în instanţă de judecată.

(4) Pe durata suspendării procedurii de executare, suspendare dispusă la cererea debitorului din alte motive decât exercitarea, în privinţa fondului cauzei pe care a fost emis titlul executoriu, a căilor de atac suspensive de executare, se calculează penalităţi de întârziere.”

 

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. În argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că în cadrul procedurii de executare, executorul judecătoresc aplică măsurile de asigurare a unui document executoriu valid. Totuşi, autorul afirmă că în temeiul articolelor contestate, executorul judecătoresc menţine măsurile de asigurare, chiar dacă documentul executoriu a fost casat de către instanţa de judecată.

13. De asemenea, autorul susţine că prevederile contestate nu-i permit instanţei de judecată să examineze necesitatea menţinerii, a substituirii sau a anulării măsurilor de asigurare aplicate de către executorul judecătoresc, în funcţie de circumstanţele cauzei. De altfel, autorul subliniază că măsurile de asigurare aplicate de către executorul judecătoresc nu pot fi substituite conform prevederilor articolului 179 din Codul de procedură civilă.

14. Prin urmare, autorul menţionează că în baza articolelor 78 alin.(1) lit.f) şi 84 alin.(2) din Codul de executare pot fi aplicate măsuri de asigurare fără ca acestea să fie necesare şi justificate, fiind instituite prin forţa legii.

15. Potrivit autorului excepţiei, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 9, 20, 46 şi 127 din Constituţie.

 

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de executare, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către o parte în proces (a se vedea §1 supra). Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolelor 78 alin.(1) lit.f) şi 84 alin.(2) din Codul de executare. Articolul 78 alin.(1) lit.f) din Cod stabileşte obligaţia executorului judecătoresc de a suspenda executarea documentului executoriu în cazul anulării hotărârii pe baza căreia a fost emis titlul executoriu, cu trimiterea cauzei la rejudecare – până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. Articolul 84 alin.(2) din Cod prevede că, pe durata suspendării procedurii de executare, orice act de executare este interzis, cu excepţia aplicării măsurilor de asigurare.

20. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă care are ca obiect o cerere de chemare în judecată privind obligarea executorului judecătoresc de a anula măsurile de asigurare aplicate de acesta (a se vedea §7 supra). Astfel, Curtea admite că instanţa de judecată va aplica prevederile contestate în cauza pe care o examinează.

21. Curtea notează că prevederile criticate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

22. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept constituţional. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.38 din 7 aprilie 2020, §18; DCC nr.56 din 2 iunie 2020, §21; DCC nr.61 din 11 iunie 2020, §35; DCC nr.107 din 29 septembrie 2020, §25).

23. Autorul sesizării a invocat că prevederile legale contestate contravin articolelor 9 [principiile fundamentale privind proprietatea], 20 [accesul liber la justiţie], 46 [dreptul de proprietate privată şi protecţia acesteia] şi 127 [proprietatea] din Constituţie. Astfel, Curtea va examina incidenţa acestor prevederi constituţionale.

24. Cu privire la incidenţa articolelor 9 şi 127 din Constituţie, care se referă la principiile fundamentale privind proprietatea şi ocrotirea proprietăţii de către stat, Curtea a observat că aceste norme constituţionale comportă un caracter general şi reprezintă imperative care stau la baza oricăror reglementări referitoare la proprietate.

25. Cu referire la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor contestate, raportată la articolele 20 şi 46 din Constituţie, Curtea menţionează că aceste articole îi garantează oricărei persoane dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente şi dreptul de proprietate privată.

26. Prin urmare, atunci când este în discuţie dreptul de proprietate, persoana interesată trebuie să aibă la dispoziţie suficiente garanţii procedurale şi trebuie să aibă posibilitatea unui acces efectiv la un tribunal, care să se pronunţe cu privire la pretinsele ingerinţe în dreptul său (HCC nr.8 din 5 aprilie 2019, §48).

27. Pentru că în această cauză este incident dreptul de proprietate, Curtea va verifica dacă legea conţine suficiente garanţii procedurale prin intermediul cărora persoanele să-şi apere acest drept.

28. Curtea reţine că în scopul asigurării executării eficiente a documentului executoriu, odată cu intentarea procedurii de executare şi pe tot parcursul acesteia, executorul judecătoresc poate aplica măsuri de asigurare a executării documentului executoriu în măsura în care acestea au o legătură cauzală directă cu dispozitivul documentului executoriu sau rezultă direct din acesta. Executorul judecătoresc poate pune sechestru pe mijloacele băneşti sau pe bunurile debitorului (articolul 63 alin.(1) lit.a) din Codul de executare).

29. De asemenea, Curtea reţine că măsurile de asigurare în procedura de executare se aplică şi se menţin doar dacă aplicarea sau menţinerea lor este necesară şi proporţională (articolul 641 din Codul de executare).

30. Sub acest aspect, Curtea observă că părţile procedurii de executare, inclusiv debitorul, pot contesta încheierea privind asigurarea acţiunii (articolul 66 alin.(2) din Codul de executare), precum şi încheierea privind suspendarea executării documentului executoriu în instanţa de judecată (articolul 78 alin.(5) din Cod). Astfel, dispoziţiile criticate nu restrâng sau nu diminuează dreptul de acces liber la justiţie şi, prin urmare, în această cauză Curtea nu reţine o problemă de constituţionalitate din perspectiva articolului 20 din Constituţie.

31. În acest sens, Curtea evidenţiază că, la sesizare, instanţelor de judecată le revine sarcina de a evalua necesitatea şi proporţionalitatea aplicării sau menţinerii măsurilor de asigurare dispuse de către executor.

32. De altfel, Curtea evidenţiază că legislatorul a prevăzut că în cazul suspendării procedurii de executare din cauza anulării hotărârii pe baza căreia a fost emis titlul executoriu, cu trimiterea cauzei la rejudecare, debitorul îi poate solicita executorului judecătoresc substituirea unei măsuri de asigurare a executării documentului executoriu cu alta, care ar asigura integral valoarea creanţei (articolul 78 alin.(2) din Codul de executare).

33. De asemenea, Curtea reţine că în procedura de recurs şi revizuire a hotărârii debitorul poate depune cauţiune şi executorul judecătoresc poate dispune ridicarea totală sau parţială a sechestrului de pe bunurile debitorului (articolul 80 alin.(3) din Codul de executare).

34. Totodată, Curtea subliniază că în cazul în care măsurile de asigurare au fost aplicate la solicitarea reclamantului, iar hotărârea de respingere a acţiunii reclamantului a devenit irevocabilă, pârâtul este în drept să intenteze împotriva reclamantului o acţiune în reparaţie a prejudiciului cauzat prin măsurile de asigurare a acţiunii, indiferent de vinovăţia reclamantului (articolul 182 alin.(2) din Codul de procedură civilă).

35. Astfel, Curtea observă că legislaţia conţine garanţii şi remedii suficiente pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale debitorului în cazul aplicării măsurilor de asigurare pe perioada suspendării procedurii de executare din cauza anulării hotărârii pe baza căreia a fost emis titlul executoriu.

36. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 78 alin.(1) lit.f) şi 84 alin.(2) din Codul de executare, ridicată de către dna Victoria Baciu, reclamant în dosarul nr.25-95/2020, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

PREŞEDINTE Domnica MANOLE
 
Nr.125. Chişinău, 22 octombrie 2020.