D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.122g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului 385 alin.(4) din Codul de procedură penală

(reducerea pedepsei inculpatului drept compensă

pentru încălcarea drepturilor sale [2])

nr. 112  din  01.10.2020

Monitorul Oficial nr.286-292/162 din 06.11.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 23 iulie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 1 octombrie 2020 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 385 alin.(4) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Alexandru Bot, în interesele dlui Alexei Damaschin, inculpat în dosarul nr.1a-203/19, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată de la Curtea de Apel Chişinău format din dna Silvia Gîrbu şi dnii Iurie Iordan şi Sergiu Furdui, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Printr-o sentinţă din 17 octombrie 2017 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, dl Alexei Damaschin a fost condamnat în baza articolelor 27 şi 190 alin.(5) [tentativă de escrocherie comisă în proporţii deosebit de mari] din Codul penal.

4. În baza articolului 385 alin.(4) din Codul de procedură penală, instanţa i-a aplicat dlui Alexei Damaschin pedeapsa închisorii sub limita minimă prevăzută de sancţiunea articolului 190 alin.(5) din Codul penal, drept recompensă pentru încălcările comise de acuzatorul de stat.

5. Ulterior, sentinţa a fost atacată cu apel de către dl procuror Victor Poiată şi de către dna avocat Lilia Prodan, în interesele dlui Alexei Damaschin.

6. Pe 4 iunie 2020, dl avocat Alexandru Bot a ridicat, în interesele dlui Alexei Damaschin, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 385 alin.(4) [chestiunile pe care trebuie să le soluţioneze instanţa de judecată la adoptarea sentinţei] din Codul de procedură penală în faţa Curţii de Apel Chişinău.

7. Printr-o încheiere din 4 iunie 2020, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

9. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală sunt următoarele:

Articolul 385

Chestiunile pe care trebuie să le soluţioneze instanţa

de judecată la adoptarea sentinţei

„[…]

(4) Dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat încălcări care au afectat grav drepturile inculpatului ce derivă din calitatea procesuală a inculpatului, instanţa examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept compensare pentru aceste încălcări.

[…].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile articolului 385 alin.(4) din Codul de procedură penală nu întrunesc cerinţele de calitate şi previzibilitate ale legii.

11. Astfel, autorul excepţiei susţine că norma contestată nu-i permite inculpatului să pretindă încetarea procesului penal, ci doar o eventuală reducere a pedepsei, fapt care nu-i asigură toate garanţiile necesare apărării sale.

12. În opinia sa, dispoziţiile contestate încalcă articolele 21 [prezumţia nevinovăţiei] şi 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentatul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 385 alin.(4) din Codul de procedură penală. Prevederile contestate stabilesc examinarea posibilităţii reducerii pedepsei inculpatului drept compensare pentru încălcările care au afectat grav drepturile acestuia în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei.

17. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care prima instanţă a aplicat persoanei o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de lege, pentru încălcările comise de acuzatorul de stat (a se vedea supra §4), iar instanţa de apel trebuie să verifice legalitatea şi temeinicia sentinţei pronunţate de către prima instanţă. Prin urmare, Curtea consideră că prevederile contestate pot fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

18. Curtea observă că prevederile contestate au făcut anterior obiect al examinării sale. În acest sens, Curtea a pronunţat Decizia nr.6 din 5 ianuarie 2018, prin care a declarat inadmisibilă sesizarea nr.171g/2017, deoarece autorul nu a formulat o veritabilă critică de neconstituţionalitate.

19. Astfel, excepţia de neconstituţionalitate este una repetată. Totuşi, de principiu, această situaţie nu poate să constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate al unor prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. În astfel de cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr.124 din 25 noiembrie 2019, §17; DCC nr.25 din 2 martie 2020, §19).

20. Curtea constată că, deşi autorul pretinde încălcarea articolelor 21 [prezumţia nevinovăţiei] şi 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] din Constituţie, argumentul său principal se referă la imposibilitatea încetării procesului penal în ipoteza în care se constată că acuzatorul de stat a comis încălcări care au afectat drepturile inculpatului şi că prevederile contestate ar fi imprevizibile.

21. Curtea notează că stabilirea unor temeiuri privind încetarea procesului penal reglementată de articolul 391 din Codul de procedură penală ţine de politica procesual-penală a statului. Dezacordul autorului excepţiei de neconstituţionalitate cu opţiunea legislatorului de a le acorda instanţelor de judecată posibilitatea reducerii pedepsei în cazul în care s-au constatat încălcări în cursul urmăririi penale sau al judecării cauzei ale drepturilor inculpatului nu constituie o veritabilă critică de neconstituţionalitate.

22. De altfel, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că reducerea pedepsei poate constitui o redresare pentru încălcarea unor drepturi garantate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea cazul Chiarello v. Germania, 20 iunie 2019, §55).

23. Instanţelor de judecată le revine sarcina ca, în fiecare caz particular, să aprecieze dacă ar putea dispune reducerea pedepsei în cazul în care s-au constatat încălcări ale drepturilor inculpatului în cursul urmăririi penale sau al judecării cauzei.

24. În orice caz, Curtea reţine că partea apărării poate contesta cu apel sentinţa instanţei prin care s-a aplicat articolul 385 alin.(4) din Codul de procedură penală. Codul de procedură penală îi acordă părţii apărării suficiente garanţii şi remedii împotriva eventualelor încălcări şi abuzuri din partea organelor de urmărire penală şi a instanţelor ierarhic inferioare. Prin urmare, Curtea nu constată incidenţa articolului 21 din Constituţie.

25. Totodată, Curtea constată că argumentele autorului se referă la aplicarea prevederilor articolului 385 alin.(4) din Codul de procedură penală de către instanţa de judecată, iar asemenea aspecte nu intră în sfera controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Problema aplicării normei contestate a fost pusă în discuţie şi în contextul examinării sesizării nr.171g/2017.

26. Astfel, Curtea constată că nu există circumstanţe de ordin general care să justifice reevaluarea considerentelor şi soluţiei din Decizia sa nr.6 din 5 ianuarie 2018.

27. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a articolului 385 alin.(4) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Alexandru Bot, în interesele dlui Alexei Damaschin, inculpat în dosarul nr.1a-203/19, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.