D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.117g/2019 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din

articolul 313 din Codul contravenţional

nr. 100  din  03.10.2019

Monitorul Oficial nr.320-325/194 din 01.11.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 13 iunie 2019,

Înregistrată pe aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 3 octombrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a sintagmelor „în mod vădit” şi „intereselor publice” din articolul 313 din Codul contravenţional, ridicată de către dl avocat Anatolie Ceachir, în dosarul nr.4-479/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională pe 13 iunie 2019 de către dna judecător Elena Costiuc.

А. CIRCUMSTANŢELE LITIGIULUI PRINCIPAL

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, se află cauza de învinuire a dlui Serghei Brînza de comiterea contravenţiei prevăzute la articolul 313 din Codul contravenţional [Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu].

4. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Anatolie Ceachir a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a sintagmelor „în mod vădit” şi „intereselor publice” din art.313 din Codul contravenţional.

5. Prin încheierea din 31 mai 2019, instanţa de judecată a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

„[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

7. Prevederile relevante ale Codului penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 328

Excesul de putere sau depăşirea

atribuţiilor de serviciu

„(1) Săvârşirea de către o persoană publică a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 650 la 1150 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.”

8. Prevederile relevante ale Codului contravenţional al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 313

Excesul de putere sau depăşirea

atribuţiilor de serviciu

„Săvârşirea unei acţiuni care depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii,

se sancţionează cu amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul a invocat faptul că legea nu stabileşte criterii clare şi previzibile în baza cărora autorităţile care aplică legea ar putea stabili întinderea noţiunilor „în mod vădit” şi „intereselor publice” din articolul 313 din Codul contravenţional, normă care stabileşte răspunderea pentru excesul de putere sau pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu. În sprijinul celor enunţate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a făcut referire la Hotărârea Curţii Constituţionale nr.22 din 27 iunie 2017, prin care a fost declarat neconstituţional textul „intereselor publice sau” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal.

10. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 20, 22 şi 23 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Anatolie Ceachir, în dosarul nr.4-479/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie sintagmele „în mod vădit” şi „intereselor publice” din articolul 313 din Codul contravenţional. Deşi a menţionat pretinsa încălcare a articolelor 1 alin.(3), 20, 22 şi 23 alin.(2) din Constituţie, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine, în principal, că prevederile contestate sunt contrare exigenţelor calităţii legii.

15. Cu privire la critica sintagmei „intereselor publice” din articolul 313 din Codul contravenţional, Curtea observă că, în susţinerea opiniei sale, autorul excepţiei face trimitere la HCC nr.22 din 27 iunie 2017, prin care a fost declarat neconstituţional textul „intereselor publice sau” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal. În acest sens, autorul excepţiei invită Curtea să procedeze de o manieră similară.

16. Totuşi, Curtea constată existenţa unor diferenţe între raţionamentele care au stat la baza HCC nr.22 din 27 iunie 2017 şi raţionamentele invocate în prezenta sesizare.

17. Aşadar, în HCC nr.22 din 27 iunie 2017, examinând prevederile articolului 328 alin.(1) din Codul penal, Curtea a constatat că una dintre urmările prejudiciabile ale infracţiunii de exces de putere sau de depăşire a atribuţiilor de serviciu o constituie provocarea unor daune considerabile „intereselor publice”. Curtea a observat că articolul 328 alin.(1) din Codul penal prevede o infracţiune materială şi include interesul public în urmările prejudiciabile ale acesteia, însă norma de trimitere (articolul 126 alin.(2) din acelaşi Cod), în baza căreia se evaluează in concreto prejudiciul provocat în fiecare caz, nu stabileşte expressis verbis „interesul public” ca valoare socială care poate fi determinată (§77, 78).

18. În acest sens, Curtea a reţinut că, prin caracterul general al formulării urmărilor prejudiciabile menţionate supra, exista riscul ca organele de drept să aplice articolul 328 alin.(1) din Codul penal nu ca pe o infracţiune materială, ci ca pe una formală, adică doar în baza constatării acţiunilor incriminate, făcând abstracţie de evaluarea urmărilor prejudiciabile (HCC nr.22 din 27 iunie 2017, §81).

19. Totuşi, spre deosebire de articolul 328 alin.(1) din Codul penal, articolul 313 din Codul contravenţional stabileşte răspunderea pentru excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu care contravine „intereselor publice” fără provocarea unor urmări prejudiciabile. Sintagma „intereselor publice” din articolul 313 din Codul contravenţional descrie doar fapta, nu şi urmarea prejudiciabilă. Altfel spus, contravenţia în discuţie este una formală.

20. Astfel, deşi autorul excepţiei face trimitere în motivarea sesizării la HCC nr.22 din 27 iunie 2017, nimic din hotărârea menţionată nu denotă faptul că raţionamentele acesteia trebuie aplicate, de o maniere absolută, cu privire la sintagma „interese publice” din alte acte normative. Raţionamentele HCC nr.22 din 27 iunie 2017 aveau în vedere o situaţie particulară, i.e. imposibilitatea determinării mărimii daunelor provocate unei entităţi imateriale generale – „interesul public”.

21. Pentru consolidarea raţionamentelor sale, Curtea va efectua o analiză abstractă a previzibilităţii sintagmei „intereselor publice” din articolul 313 din Codul contravenţional.

22. Articolul 313 din Codul contravenţional sancţionează fapta de comitere a unei acţiuni care depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine intereselor publice. Pe de altă parte, articolul 3 din Legea integrităţii nr.82 din 25 mai 2017 prevede definiţia noţiunii de „interes public”. Aşadar, prin „interes public” se înţelege interesul general de dezvoltare a bunăstării societăţii în ansamblu şi de realizare a intereselor private legitime, garantat prin funcţionarea entităţilor publice şi private, precum şi prin exercitarea atribuţiilor de serviciu ale agenţilor entităţilor menţionate în strictă conformitate cu prevederile legale, în mod eficient şi econom din punct de vedere al utilizării resurselor. Prin urmare, Curtea constată că, printr-o interpretare rezonabilă şi sistematică, interpretul legii poate să identifice sensul noţiunii în discuţie. De altfel, Curtea precizează că principiul coerenţei sistemului juridic impune ca interpretul legii să aibă în vedere toate normele juridice relevante ale sistemului de drept naţional.

23. Cu privire la sintagma „în mod vădit”, Curtea constată că aceasta este utilizată în articolul 313 din Codul contravenţional pentru a descrie modul de comitere a acestei contravenţii.

24. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că exigenţa previzibilităţii este îndeplinită atunci când justiţiabilul poate cunoaşte, din chiar textul normei juridice pertinente, iar la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe sau cu ajutorul unor jurişti profesionişti, care sunt acţiunile şi omisiunile ce-i pot angaja răspunderea penală şi care este pedeapsa care îi poate fi aplicată, în cazul încălcării unei norme (HCC nr.12 din 14 mai 2018, §40).

25. În acest caz, semnificaţia termenului contestat poate fi dedus nu doar cu ajutorul consultanţei juridice de specialitate, ci şi din sensul obişnuit al acestuia (a se vedea Moiseyev v. Rusia, 9 octombrie 2008, §241; Berardi şi Mularoni v. San Marino, 10 ianuarie 2019, §54). Instanţele judecătoreşti pot stabili valenţele noţiunii „în mod vădit” doar în baza textului care îl specifică, adică prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică, pornind de la sensul uzual al termenului. În opinia Curţii, această noţiune este suficient de clară şi previzibilă.

26. În baza celor menţionate, Curtea constată caracterul nefondat al excepţiei de neconstituţionalitate.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmelor „în mod vădit” şi „intereselor publice” din articolul 313 din Codul contravenţional, ridicată de către dl avocat Anatolie Ceachir, în dosarul nr.4-479/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.