D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.124g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate

a unor prevederi din Codul de procedură penală al Republicii Moldova

(dispunerea şi efectuarea măsurii speciale de investigaţii)

 

nr. 80  din  18.11.2016

 

Monitorul Oficial nr.478-490/116 din 30.12.2016

 

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Tudor PANŢÎRU,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 24 octombrie 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 18 noiembrie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

 

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a următoarelor prevederi din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003:

- articolele 132¹ alineatul (2) pct.2), 132² alineatul (1) pct.2) lit.b), c) şi alineatul (3) şi 132⁴ alineatul (1);

- articolul 132⁴ alineatul (7) teza întâi;

- sintagma „dar nu mai târziu de momentul încetării urmăririi penale” din alineatul (7) al articolului 132⁵;

- articolul 132⁹ alineatul (15) teza a doua;

- articolele 134⁶ şi 135 alineatul (1),

excepţie ridicată de avocatul Vasile Nicoară în dosarul nr.1-293/15, pendinte la Judecătoria Centru, mun.Chişinău.

2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională la 24 octombrie 2016 de către completul de judecată din cadrul Judecătoriei Centru, mun.Chişinău (Alexandru Gafton, Natalia Mămăligă, Alexandru Arhip), în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

 

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Centru, mun.Chişinău, se află cauza penală în privinţa lui V.P. învinuit de comiterea infracţiunii prevăzute la articolele 30 şi 324 alin.(3) lit.a) din Codul penal.

4. În cadrul şedinţei de judecată din 19 octombrie 2016, avocatul Vasile Nicoară a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Codul de procedură penală, menţionate la § 1.

5. Prin încheierea din aceeaşi dată, instanţa a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

 

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.”

Articolul 28

Viaţa intimă, familială şi privată

„Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată.”

Articolul 30

Secretul corespondenţei

„(1) Statul asigură secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare.

(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în cazurile când această derogare este necesară în interesele securităţii naţionale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice şi în scopul prevenirii infracţiunilor.”

7. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003 (republicat în M.O., 2013, nr.248-251, art.699) sunt următoarele:

Articolul 132¹

Dispoziţiile generale privind activitatea specială de investigaţii

„[…]

(2) Măsurile speciale de investigaţii se dispun şi se efectuează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

[…]

2) există o bănuială rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave, cu excepţiile stabilite de lege;”

Articolul 132²

Măsurile speciale de investigaţii

„(1) În vederea descoperirii şi cercetării infracţiunilor se efectuează următoarele măsuri speciale de investigaţii:

[…]

2) cu autorizarea procurorului:

[…]

b) urmărirea vizuală;

c) controlul transmiterii sau primirii banilor, serviciilor ori a altor valori materiale sau nemateriale pretinse, acceptate, extorcate sau oferite;

[…]

(3) Măsurile speciale de investigaţii se efectuează de către ofiţerii de investigaţii ai subdiviziunilor specializate ale autorităţilor indicate în Legea privind activitatea specială de investigaţii.”

Articolul 132⁴

Procedura de dispunere a măsurilor speciale de investigaţii

„(1) Procurorul care conduce sau exercită urmărirea penală pune, prin ordonanţă motivată, măsura specială de investigaţii în executarea subdiviziunilor specializate ale autorităţilor indicate în Legea privind activitatea specială de investigaţii.

[…]

(7) Măsura specială de investigaţii se dispune pe o perioadă de 30 de zile cu posibilitatea de a fi prelungită întemeiat până la 6 luni, cu excepţiile stabilite de prezentul cod. […]”

Articolul 132⁵

Consemnarea măsurilor speciale de investigaţii

„[…]

(7) Dacă prin ordonanţă/încheiere se constată legalitatea efectuării măsurii speciale de investigaţii, procurorul sau judecătorul de instrucţie, în cazul când acesta a autorizat măsura, informează persoanele care au fost supuse măsurii speciale de investigaţii. Pe parcursul efectuării urmăririi penale, judecătorul de instrucţie sau procurorul poate amâna, prin hotărâre motivată, informarea persoanei supuse măsurii speciale de investigaţii, dar nu mai târziu de momentul încetării urmăririi penale.”

Articolul 132⁹

Efectuarea şi certificarea interceptării şi înregistrării comunicărilor

„[…]

(15) În termen de 48 de ore de la finisarea perioadei de autorizare a interceptării şi înregistrării, procurorul prezintă judecătorului de instrucţie procesul-verbal şi suportul în original pe care au fost înregistrate comunicările. Judecătorul de instrucţie se expune printr-o încheiere asupra respectării cerinţelor legale la interceptarea şi înregistrarea comunicărilor de către organul de urmărire penală şi decide care din comunicările înregistrate urmează a fi nimicite, desemnând persoanele responsabile de nimicire. Nimicirea informaţiilor în baza încheierii judecătorului de instrucţie este consemnată de către persoana responsabilă într-un proces-verbal, care se anexează la cauza penală.”

Articolul 134⁶

Urmărirea vizuală

„Urmărirea vizuală reprezintă relevarea şi fixarea acţiunilor persoanei, a unor imobile, a mijloacelor de transport şi a altor obiecte.”

Articolul 135

Controlul transmiterii sau primirii banilor, serviciilor ori a altor valori materiale

sau nemateriale pretinse, acceptate, extorcate sau oferite

„(1) Controlul transmiterii sau primirii banilor, serviciilor ori a altor valori materiale sau nemateriale pretinse, acceptate, extorcate sau oferite reprezintă supravegherea şi documentarea înmânării sau predării de bani, servicii ori de alte valori materiale sau nemateriale către persoana care le pretinde, acceptă, extorcă sau de către persoana care le oferă, precum şi către sau de către complicii acestora.

[…]”

 

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul pretinde că articolele 132¹ alin.(2) pct.2), 132² alin.(3) şi 132⁴ alin.(1) din Codul de procedură penală nu corespund criteriilor de calitate şi previzibilitate a legii, deoarece nu conţin prevederi detaliate cu privire la gradul caracterului rezonabil al bănuielii unei persoane pentru autorizarea interceptării comunicărilor şi nu reglementează, astfel cum este prevăzut în Legea nr.59 din 29 martie 2012 privind activitatea specială de investigaţii, subiecţii care efectuează activitatea specială de investigaţii, competenţa autorităţilor ale căror subdiviziuni specializate efectuează activitatea specială de investigaţii, obligaţiile, drepturile şi răspunderea ofiţerului de investigaţii, împuternicirile procurorului în cadrul activităţii speciale de investigaţii.

9. Totodată, autorul excepţiei susţine că, deşi art.132⁴ alin.(7) teza întâi şi 132⁵ alin. (7) din Codul de procedură penală în contextul dispunerii şi efectuării măsurii speciale de investigaţii stabilesc în mod expres anumite termene-limită, totuşi, în practică acestea nu se respectă, ceea ce denotă că dispoziţiile criticate nu sunt clare şi permit o interpretare şi aplicare eronată.

10. Autorul pretinde că dispoziţiile art.132⁹ alin.(15) teza a doua din Codul de procedură penală contravin art.32 alin.(1) din Legea nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, potrivit căruia „Elementul structural de bază al actului legislativ este articolul. El are caracter unitar şi conţine una sau mai multe dispoziţii cu raport direct între ele şi subordonate uneia şi aceleiaşi idei.”

11. În final, autorul excepţiei pretinde că prevederile art.132² alin.(1) pct.2) lit.b), c), 134⁶ şi 135 alin.(1) din Codul de procedură penală, interpretate în sensul că măsurile speciale de investigaţii, reglementate de aceste dispoziţii legale, se efectuează la etapa urmăririi penale, sunt neconstituţionale, nu au un caracter unitar, iar modul de interpretare a acestora generează acţiuni de provocare/simulare a unor evenimente.

12. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, normele contestate încălcă prevederile art.1 alin.(3), 8 alin.(1), 16, 20, 21, 26, 28, 30 din Constituţie.

 

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de avocatul Vasile Nicoară în dosarul nr.1-293/15, pendinte la Judecătoria Centru, mun.Chişinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolelor 132¹ alin.(2) pct.2), 132² alin.(1) pct.2) lit.b), c) şi alin.(3), 132⁴ alin.(1) şi alin.(7) teza întâi, sintagma „dar nu mai târziu de momentul încetării urmăririi penale” din alin.(7) al art.132⁵, 132⁹ alin.(15) teza a doua, 134⁶ şi 135 alin.(1) din Codul de procedură penală.

18. Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a invocat pretinsa încălcare a articolelor 1 alin.(3), 8 alin.(1), 16, 20, 21, 23, 26, 28 şi 30 din Constituţie.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că obiectul sesizării este similar cu obiectul sesizărilor nr.70g/2016 şi nr.84g/2016, care au fost declarate inadmisibile prin deciziile nr.39 din 8 iulie 2016 şi nr.67 din 12 octombrie 2016.

20. Curtea menţionează că, întrucât obiectul sesizării nr.124g/2016 este identic cu obiectul sesizărilor nr.70g/2016 şi nr.84g/2016 şi nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele expuse în deciziile nr.39 din 8 iulie 2016 şi nr.67 din 12 octombrie 2016 sunt valabile şi în prezenta cauză.

21. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a art.132² alin.(1) lit.b) şi art.134⁶ din Codul de procedură penală, Curtea observă că autorul excepţiei nu a argumentat incidenţa dispoziţiilor constituţionale invocate asupra normelor contestate.

22. Prin urmare, sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Pentru considerentele expuse, în temeiul articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit. b) şi d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a următoarelor prevederi din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003:

- articolele 132¹ alineatul (2) pct.2), 132² alineatul (1) pct.2) literele b), c) şi alineatul (3) şi 132⁴ alineatul (1);

- articolul 132⁴ alineatul (7) teza întâi;

- sintagma „dar nu mai târziu de momentul încetării urmăririi penale” din alineatul (7) al articolului 132⁵;

- articolul 132⁹ alineatul (15) teza a doua;

- articolele 134⁶ şi 135 alineatul (1),

excepţie ridicată de avocatul Vasile Nicoară în dosarul nr.1-293/15, pendinte la Judecătoria Centru, mun.Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.