H O T Ă R Â R E

privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea

nr.135-XVI din 14 iunie 2007 privind societăţile cu răspundere limitată

(moştenirea părţii sociale)(Sesizarea nr.97g/2016)

 

nr. 27  din  27.09.2016

 

Monitorul Oficial nr.423-429/102 din 09.12.2016

 

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 2 august 2016

şi înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

 

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 17 şi 49 alin.(1) lit.a) din Legea nr.135-XVI din 14 iunie 2007 privind societăţile cu răspundere limitată, ridicată de către avocatul Victor Panţîru, în dosarul nr.3-771/16, aflat pe rolul Judecătoriei Centru, mun.Chişinău.

2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională la 2 august 2016 de către Svetlana Tizu, judecător în cadrul Judecătoriei Centru, mun.Chişinău, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

3. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pretins, în esenţă, că prevederile art.17 şi 49 alin.(1) lit.a) din Legea privind societăţile cu răspundere limitată, potrivit cărora modificarea actului de constituire se realizează doar prin hotărârea adunării generale a asociaţilor, sunt contrare articolului 46 alin.(6) din Constituţie.

4. Prin decizia Curţii Constituţionale din 6 septembrie 2016 sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a prejudeca fondul cauzei.

5. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opinia Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului.

6. La şedinţa plenară publică a Curţii, excepţia de neconstituţionalitate a fost susţinută de avocatul Victor Panţîru. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Valeriu Kuciuk, consultant principal în cadrul Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de către dl Eduard Serbenco, viceministru al Justiţiei. La şedinţa Curţii a participat şi vicepreşedintele Camerei Înregistrării de Stat, dl Andrei Şeremet.

 

CIRCUMSTANŢELE LITIGIULUI PRINCIPAL

7. În temeiul certificatului de moştenitor legal din 26 iunie 2014, D.G. este moştenitorul legal al părţii sociale în mărime de 18,33% din capitalul social al SC „Dione” SRL, deţinute de mama sa, T.G.

8. La 29 mai 2015, adunarea generală a asociaţilor a refuzat acceptarea moştenitorului D.G. în calitate de asociat al SC „Dione” SRL.

9. Între timp, moştenitorul D.G. a solicitat Camerei Înregistrării de Stat introducerea în Registrul de stat al persoanelor juridice a datelor privind calitatea sa de asociat în cadrul SC „Dione” SRL cu cota de 18,33%.

10. La 3 iulie 2015, Camera Înregistrării de Stat a emis o decizie prin care a respins cererea lui D.G., invocând lipsa unei hotărâri în acest sens a adunării generale a asociaţilor.

11. La 4 august 2015, D.G. a depus la Judecătoria Centru, mun.Chişinău, o acţiune în contencios administrativ împotriva Camerei Înregistrării de Stat, prin care a solicitat recunoaşterea acestuia în calitate de asociat al SC „Dione” SRL în baza certificatului de moştenitor legal şi obligarea introducerii modificărilor respective în Registrul de stat al persoanelor juridice.

12. În cadrul procesului, avocatul Victor Panţîru a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a unor prevederi din art.17 şi 49 alin.(1) lit.a) din Legea privind societăţile cu răspundere limitată şi sesizarea Curţii Constituţionale.

13. La 25 iulie 2016, Judecătoria Centru a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

 

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

14. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 9

Principiile fundamentale privind proprietatea

„(1) Proprietatea este publică şi privată. Ea se constituie din bunuri materiale şi intelectuale.

(2) Proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sînt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[…]

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat.”

Articolul 127

Proprietatea

„(1) Statul ocroteşte proprietatea.

(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.”

 

15. Prevederile relevante ale Legii nr.135-XVI din 14 iunie 2007 privind societăţile cu răspundere limitată (M.O., 2007, nr.127-130, art.548) sunt următoarele:

Articolul 12

Actul de constituire

„(1) Actul de constituire al societăţii este contractul de constituire şi/sau statutul. Persoana juridică constituită de către un singur fondator activează în baza statutului aprobat de acesta

[…]”.

Articolul 13

Conţinutul actului de constituire

„(1) Actul de constituire al societăţii va cuprinde:

a) numele şi prenumele, data şi locul naşterii, domiciliul, cetăţenia şi alte date din actul de identitate al fondatorului persoană fizică; denumirea, sediul, naţionalitatea (ţara de înregistrare), numărul de identificare de stat ale fondatorului persoană juridică;

b) denumirea societăţii;

c) obiectul de activitate;

d) cuantumul capitalului social;

e) valoarea nominală a participaţiunilor asociaţilor;

f) cuantumul participaţiunilor (aporturilor) asociaţilor, modul şi termenul de vărsare a lor;

g) valoarea bunurilor constituite ca participaţiune în natură şi modul de evaluare în cazul în care au fost făcute asemenea aporturi;

h) sediul societăţii;

i) structura, atribuţiile, modul de constituire şi de funcţionare a organelor de conducere ale societăţii;

j) modul de reprezentare;

k) filialele şi reprezentanţele societăţii în cazul în care există;

l) temeiul şi modul de reorganizare şi lichidare a societăţii.

(2) Actul de constituire poate să cuprindă şi alte prevederi care nu contravin legii.”

Articolul 17

Modificarea actului de constituire

„Actul de constituire poate fi modificat numai prin hotărârea adunării generale a asociaţilor.”

Articolul 25

Înstrăinarea părţii sociale

„(1) Partea socială sau o fracţiune a părţii sociale poate fi înstrăinată liber soţului, rudelor şi afinilor în linie dreaptă fără limită şi în linie colaterală până la gradul doi inclusiv, celorlalţi asociaţi şi societăţii, dacă actul de constituire nu prevede altfel.

(2) Asociatul nu poate înstrăina partea socială până la vărsarea integrală a aportului subscris, cu excepţia cazului de succesiune.

(3) În cazul înstrăinării părţii sociale unor alte persoane decât cele menţionate la alin.(1), asociaţii au dreptul de preemţiune. În acest caz, înstrăinarea se face în condiţiile alin.(4)–(9).

(10) Orice clauză contrară prevederilor alin.(2)–(9) este nulă.

[…]”

Articolul 30

Înregistrarea cesiunii părţii sociale

„(1) Partea socială se consideră de drept a dobânditorului de la data înregistrării în Registrul de stat al persoanelor juridice a modificărilor operate în actele de constituire privind înstrăinarea/dobândirea părţii sociale.

(2) Pentru înregistrarea în Registrul de stat al persoanelor juridice a modificărilor operate în actele de constituire privind înstrăinarea/dobândirea părţii sociale, dobânditorul va prezenta la Camera Înregistrării de Stat actul juridic de înstrăinare autentificat notarial.”

Articolul 42

Dobândirea calităţii de asociat

„(1) Calitatea de asociat se dobândeşte prin participarea la constituirea societăţii sau prin dobândirea, ulterior constituirii, a unei părţi sociale.

(2) Persoana fizică nu poate dobândi calitatea de asociat dacă ea a fost lipsită de acest drept prin hotărâre judecătorească sau prin lege.

(3) Persoana juridică poate dobândi calitatea de asociat dacă legea sau actul de constituire nu prevede altfel.”

Articolul 49

Competenţa adunării generale a asociaţilor

„(1) De competenţa exclusivă a adunării generale a asociaţilor ţin:

a) modificarea şi completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui într-o nouă redacţie; […].”

Articolul 58

Adoptarea hotărârilor adunării generale a asociaţilor

„(1) Hotărârile adunării generale a asociaţilor se adoptă:

2) cu cel puţin trei pătrimi din voturile tuturor asociaţilor societăţii dacă statutul acesteia nu prevede un număr mai mare de voturi pentru:

a) modificarea şi completarea actului de constituire;

[…]”

 

16. Prevederile relevante ale Codului civil, adoptat la 6 iunie 2002 (M.O., 2002, nr.82–86, art.661), sunt următoarele:

Articolul 284

Noţiunea de patrimoniu

„(1) Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani), privite ca o sumă de valori active şi pasive strâns legate între ele, aparţinând unor persoane fizice şi juridice determinate.

(2) Toate bunurile persoanei fizice sau juridice fac parte componentă a patrimoniului ei.”

Articolul 315

Conţinutul dreptului de proprietate

„ (1) Proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului.

(2) Dreptul de proprietate este perpetuu.

(3) Dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terţ.

[…].”

Articolul 316

Garantarea dreptului de proprietate

„(1) Proprietatea este, în condiţiile legii, inviolabilă.

(2) Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Exproprierea se efectuează în condiţiile legii.

[…].”

Articolul 320

Modurile de dobândire a dreptului de proprietate

„[…]

(2) Dreptul de proprietate se poate dobândi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum şi prin hotărâre judecătorească atunci când aceasta este translativă de proprietate.

[…]”

Articolul 1432

Moştenirea

„(1) Moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat moştenirea) către succesorii săi.

(2) Moştenirea este o transmisiune de drepturi pentru cauză de moarte, universală, unitară şi indivizibilă.

(3) Moştenirea are loc conform testamentului (succesiune testamentară) şi în temeiul legii (succesiune legală).”

Articolul 1444

Patrimoniul succesoral

„(1) Patrimoniul succesoral include atât drepturile patrimoniale (activul succesoral), cât şi obligaţiile patrimoniale (pasivul succesoral), pe care cel ce a lăsat moştenirea le avea la momentul decesului.”

 

17. Prevederile relevante ale Protocolului nr.1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 şi ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr.1298-XIII din 24 iulie 1997) sunt următoarele:

Articolul 1

Protecţia proprietăţii

„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.”

 

ÎN DREPT

18. Din conţinutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează, în esenţă, moştenirea părţilor sociale de către succesor şi acceptarea acestuia în calitate de asociat al societăţii cu răspundere limitată, pe de o parte, precum şi înregistrarea acestor modificări în Registrul de stat al persoanelor juridice, pe de altă parte.

19. Astfel, sesizarea se referă la un ansamblu de elemente şi principii cu valoare constituţională, şi anume dreptul de proprietate asupra părţii sociale moştenite.

 

A. ADMISIBILITATEA

20. Prin decizia din 6 septembrie 2016 Curtea a verificat întrunirea următoarelor condiţii de admisibilitate:

(1) Obiectul excepţiei intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie

21. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Legii privind societăţile cu răspundere limitată, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

(2) Excepţia este ridicată de către una din părţi sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către instanţa de judecată din oficiu

22. Fiind ridicată de către avocatul Victor Panţîru în dosarul nr.3-771/16, care se află pe rolul Judecătoriei Centru, mun.Chişinău, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul art.135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

(3) Prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluţionarea cauzei

23. Curtea reţine că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

24. Curtea observă că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie unele prevederi din articolele 17 şi 49 alin.(1) lit.a) din Legea privind societăţile cu răspundere limitată, care urmează a fi aplicate la soluţionarea cauzei.

(4) Nu există o hotărâre anterioară a Curţii având ca obiect prevederile contestate

25. Curtea subliniază că prevederile contestate nu au constituit anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

26. Prin urmare, Curtea apreciază că sesizarea nu poate fi respinsă ca inadmisibilă şi nu există nici un alt temei de sistare a procesului, în conformitate cu prevederile articolului 60 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

27. Astfel, pentru a elucida aspectele abordate în sesizare, Curtea va examina pretinsa încălcare a articolului 46 alin.(6) din Constituţie, luând în considerare principiile consacrate atât în jurisprudenţa sa, cât şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (în continuare – Curtea Europeană).

 

B. FONDUL CAUZEI

Pretinsa încălcare a articolului 46 alin.(1) şi (6) din Constituţie

28. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile supuse controlului constituţionalităţii încalcă articolul 46 alin.(6) din Constituţie, potrivit căruia:

„(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat.”

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

29. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul pretinde că atribuirea dreptului de a modifica actul de constituire în exclusivitate adunării generale a asociaţilor nu permite Camerei Înregistrării de Stat, în lipsa unei asemenea hotărâri, să înregistreze succesorul în calitate de asociat în limita cotei sociale moştenite.

30. Autorul susţine că prezenţa cuvintelor „numai” în art.17 şi „exclusiv” în art.49 alin.(1) lit.a) din lege aduce atingere dreptului la moştenirea proprietăţii private, consfinţit prin art.46 alin.(6) din Constituţie, motiv pentru care succesorii nu pot dispune de cota-parte moştenită.

B. Argumentele autorităţilor

31. Preşedintele Republicii Moldova susţine că, atunci când în actul constitutiv nu pot fi operate modificări cu privire la componenţa asociaţilor din cauza asociaţilor de rea-credinţă, Camera Înregistrării de Stat nu poate crea impedimente succesorului la înregistrarea dreptului său în Registrul de stat. Or, într-o astfel de situaţie, hotărârea de modificare a actului de constituire a adunării generale a asociaţilor poate avea doar un caracter tehnic de constatare a transferării dreptului de proprietate al părţii sociale către succesor. Preşedintele consideră că prevederile contestate comportă un caracter discreţionar care pot genera impedimente la realizarea dreptului de proprietate.

32. În opinia sa, Parlamentul a menţionat că înlocuirea unui asociat cu altul, în cadrul societăţii cu răspundere limitată, reprezintă o modificare a actului de constituire şi, prin urmare, în astfel de situaţii necesită a fi respectată procedura prevăzută de lege, dar fără a se leza dreptul de proprietate deja obţinut de succesor. În ce priveşte calitatea de asociat a succesorului, Parlamentul a menţionat că moştenirea legală a patrimoniului nu ar trebui să se confrunte cu problema înregistrării de stat a proprietăţii legal dobândite. Parlamentul consideră că prevederile contestate denotă o anumită practică judiciară de aplicare a acestora, dar nu o problemă de neconstituţionalitate.

33. În opinia prezentată, Guvernul a menţionat că actul de constituire este documentul ce exprimă voinţa fondatorilor de a constitui o societate, pe de o parte, şi voinţa societăţii ca persoană juridică, pe de altă parte. Or, ţinând cont de importanţa actului de constituire, este firesc ca modificarea sau completarea acestuia să fie permisă doar de organul suprem al societăţii. În opinia Guvernului, realizarea efectivă a dreptului de proprietate al moştenitorului ar putea fi obţinută prin ajustarea articolului 30 alin.(1) din Legea privind societăţile cu răspundere limitată, în vederea înregistrării părţii sociale moştenite în lipsa prezentării documentelor de modificare a actului de constituire şi hotărârii adunării generale a asociaţilor.

34. În şedinţa publică a Curţii, reprezentantul Camerei Înregistrării de Stat a susţinut că problema abordată nu este reglementată prin Legea privind societăţile cu răspundere limitată şi în practică creează dificultăţi la înregistrarea modificărilor survenite în cadrul societăţii, în special atunci când în actul de constituire asociaţii nu au anticipat apariţia unor asemenea modificări.

C. Aprecierea Curţii

1. Principii generale

35. Articolul 9 din Constituţie consacră existenţa proprietăţii private asupra bunurilor materiale şi intelectuale, care, conform art.46 din Constituţie, este garantată. Garantarea dreptului de proprietate a impus principiul constituţional, prevăzut de acelaşi articol, al inadmisibilităţii exproprierii persoanei, cu excepţia cauzei de utilitate publică, stabilită de lege, respectând regula unei drepte şi prealabile despăgubiri.

36. În acelaşi sens, potrivit articolului 127 din Constituţie, statul a luat sub ocrotirea sa proprietatea şi a garantat realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular.

37. În acelaşi timp, protecţia şi garantarea dreptului la proprietate privată nu ar fi depline dacă nu s-ar asigura continuarea calităţii de proprietar de către succesorii fostului proprietar.

38. Având în vedere că dreptul la moştenire este o consecinţă firească a dreptului de proprietate, articolul 46 alin.(6) din Constituţie prevede expres că dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat.

39. Curtea reţine că, potrivit Codului civil, drepturile succesorale se transmit ope legis moştenitorilor la data deschiderii succesiunii, în virtutea efectelor juridice ale acceptării acesteia. Calitatea de succesor legal sau testamentar se atestă prin certificatul de moştenitor.

40. Curtea menţionează că una din formele de realizare a proprietăţii private este formarea societăţilor comerciale, care constituie o parte esenţială a economiei statului, bazată pe economia de piaţă. În conformitate cu legislaţia civilă, unul din tipurile societăţilor comerciale sunt societăţile cu răspundere limitată.

41. Curtea subliniază că societatea cu răspundere limitată este o persoană juridică formată prin voinţa uneia sau mai multor persoane, exprimată în actul de constituire, prin care acestea convin să pună în comun anumite bunuri pentru a desfăşura activitate de întreprinzător, a realiza şi a împărţi beneficii, societate în care asociaţii nu răspund pentru obligaţiile ei, ci suportă riscul activităţii acesteia în limitele părţii sociale deţinute.

2. Aplicarea principiilor în prezenta cauză

42. În speţă, Curtea observă că moştenitorul unei părţi sociale, din capitalul social al societăţii cu răspundere limitată, poate deveni asociat, prin înregistrarea acestei calităţi la Camera Înregistrării de Stat, doar după operarea modificărilor aferente în actul de constituire de către adunarea generală.

43. Curtea reţine că la baza constituirii oricărei societăţi comerciale se află voinţa asociaţilor de a desfăşura, în condiţiile legii, o activitate comercială. Însă voinţa asociaţilor privind constituirea unei societăţi comerciale trebuie să se materializeze în condiţiile legii, şi anume prin actul de constituire al societăţii.

44. Potrivit art.12 alin.(1) din Legea privind societăţile cu răspundere limitată, denumirea de act de constituire are un caracter generic, desemnând atât contractul de constituire (contractul de societate), cât şi statutul. În virtutea articolelor 17 şi 49 alin.(1) lit.a) din lege, actul de constituire poate fi modificat numai prin hotărârea adunării generale a asociaţilor.

45. Curtea observă că autorul sesizării susţine că atribuirea acestui drept în exclusivitate adunării generale lezează dreptul de proprietate al succesorilor asociaţilor societăţii cu răspundere limitată.

46. În acest sens, Curtea reţine că adunarea generală a asociaţilor reprezintă organul deliberativ şi decizional al societăţii, care hotărăşte în problemele esenţiale ale societăţii, cum ar fi: numeşte celelalte organe ale societăţii (administratorul, membrii consiliului societăţii, cenzorii), exercită controlul asupra activităţii lor, decide asupra angajării răspunderii acestora, modifică actul de constituire al societăţii etc.

47. Astfel, având în vedere modul de constituire şi prerogativele de care dispune, doar adunarea generală a societăţii este în drept să modifice şi să completeze actul de constituire, inclusiv să-l adopte într-o nouă redacţie.

48. Curtea conchide că este cu neputinţă ca modificările în actul de constituire să fie operate de o autoritate sau instituţie, în speţă Camera Înregistrării de Stat, deoarece s-ar aduce atingere voinţei sociale şi, în general, conceptului constituirii unei societăţi comerciale. Or, doar adunarea generală a asociaţilor, ca organ suprem de conducere al societăţii, este capabilă să reflecte întocmai voinţa asociaţilor în actul de constituire.

49. Ţinând cont de cele menţionate, Curtea constată lipsa unei legături de cauzalitate între prevederile contestate şi articolul 46 alin.(6) din Constituţie. Or prevederile contestate statuează doar cine este în drept să opereze modificări în actul de constituire al societăţii cu răspundere limitată, şi nicidecum modul de înregistrare a calităţii de asociat în Registrul de stat al persoanelor juridice.

50. În contextul speţei examinate, Curtea observă însă că dreptul de proprietate al moştenitorului părţii sociale poate fi afectat prin prisma art.30 din lege, potrivit căruia partea socială se consideră de drept a dobânditorului de la data înregistrării în Registrul de stat al persoanelor juridice a modificărilor operate în actele de constituire privind înstrăinarea/dobândirea părţii sociale.

51. Astfel, Curtea constată că dobândirea şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale înstrăinate sau dobândite depind de modificările operate, în sensul dat, în actul de constituire.

52. Curtea menţionează că, potrivit art.42 alin.(1) din lege, calitatea de asociat al societăţii se dobândeşte prin participarea la constituirea acesteia sau prin dobândirea, ulterior constituirii, a unei părţi sociale.

53. Curtea subliniază că dobândirea părţilor sociale, ulterior constituirii societăţii, se realizează prin transmiterea părţilor sociale între vii şi pentru cauză de moarte (mortis causa).

54. Curtea menţionează că Legea privind societăţile cu răspundere limitată reglementează modul de înstrăinare a părţii sociale. Ba mai mult, potrivit art.25 din lege, părţile sociale pot fi liber înstrăinate către soţ, rude, afini în linie dreaptă fără limită şi în linie colaterală până la gradul doi inclusiv, dacă actul de constituire nu prevede altfel.

55. Astfel, Curtea constată că, deşi, potrivit art.25 alin.(1) din lege, un asociat poate înstrăina în mod liber partea sa socială către rude, fără a fi necesar a respecta dreptul de preempţiune al celorlalţi asociaţi, pentru a deveni proprietarul de drept al acestei părţi art.30 alin.(1) impune obligativitatea efectuării modificărilor respective în actul de constituire. De asemenea, aceste modificări se solicită a fi operate şi în situaţia obţinerii părţii sociale în rezultatul succesiunii.

56. În acest sens, Curtea reţine că, în timp ce art.42 din lege stabileşte obţinerea calităţii de asociat, inclusiv, prin dobândirea, ulterior constituirii societăţii cu răspundere limitată, a unei părţi sociale, nu poate fi condiţionată înregistrarea părţii sociale dobândite sau moştenite în Registrul de stat al persoanelor juridice de modificările din actul de constituire al societăţii.

57. În consecinţă, Curtea concluzionează că sintagma „operate în actele de constituire” din alineatele (1) şi (2) ale art.30 din Legea privind societăţile cu răspundere limitată încalcă nemijlocit dreptul de proprietate al persoanelor care au dobândit părţi sociale şi aduce atingere articolului 46 din Constituţie.

58. Totodată, având în vedere că formarea şi activitatea societăţii cu răspundere limitată se bazează pe voinţa şi încrederea reciprocă a asociaţilor, adiţional celor constatate, Curtea relevă existenţa situaţiilor în care calitatea de nou asociat a dobânditorului unei cote sociale poate fi refuzată de asociaţii societăţii. Acest refuz însă nu trebuie să afecteze drepturile patrimoniale ale dobânditorului părţii sociale, acesta fiind îndreptăţit să primească echivalentul valoric al respectivei părţi sociale. În acelaşi timp, Curtea constată lipsa unor reglementări în acest sens.

59. Prin urmare, Curtea va emite o Adresă Parlamentului, în vederea reglementării efectelor dobândirii prin succesiune a dreptului de proprietate asupra părţii sociale, în ipoteza în care calitatea de asociat a dobânditorului părţii sociale poate fi refuzată de asociaţi.

Din aceste motive, în temeiul articolului 140 alin.(2) din Constituţie şi articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 6, 61, 62 lit.a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admite parţial excepţia de neconstituţionalitate ridicată de avocatul Victor Panţîru, în dosarul nr.3-771/16, pendinte la Judecătoria Centru, mun.Chişinău.

2. Se declară neconstituţională sintagma „operate în actele de constituire” din articolul 30 alineatele (1) şi (2) din Legea nr.135-XVI din 14 iunie 2007 privind societăţile cu răspundere limitată.

3. Se recunosc constituţionale cuvintele „numai” din art.17 şi „exclusiv” din articolul 49 alin.(1) lit.a) din Legea nr.135-XVI din 14 iunie 2007 privind societăţile cu răspundere limitată.

4. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

 

 

PCC-01/97g/nr.27

Chişinău, 27 septembrie 2016

 

Parlamentul Republicii Moldova

 

ADRESĂ

 

La 27 septembrie 2016 Curtea Constituţională a pronunţat Hotărârea nr.27 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ale articolului 30 din Legea nr.135-XVI din 14 iunie 2007 privind societăţile cu răspundere limitată.

Prin această Hotărâre, Curtea a declarat neconstituţională sintagma „operate în actele de constituire” din alineatele (1) şi (2) ale articolului 30 din Legea privind societăţile cu răspundere limitată.

În Hotărârea menţionată, Curtea a reţinut că impunerea condiţiei de a modifica actul de constituire al societăţii cu răspundere limitată, în vederea înregistrării părţii sociale, încalcă nemijlocit dreptul de proprietate al persoanelor care au dobândit părţi sociale şi aduce atingere articolului 46 din Constituţie.

Totodată, având în vedere că formarea şi activitatea societăţii cu răspundere limitată se bazează pe voinţa şi încrederea reciprocă a asociaţilor, adiţional celor constatate, Curtea a relevat existenţa situaţiilor în care calitatea de nou asociat a dobânditorului unei părţi sociale poate fi refuzată de asociaţii societăţii. Acest refuz însă nu trebuie să afecteze drepturile patrimoniale ale dobânditorului părţii sociale, acesta fiind îndreptăţit să primească echivalentul valoric al respectivei părţi sociale. În acelaşi timp, analizând în ansamblu prevederile Legii privind societăţile cu răspundere limitată, Curtea a remarcat lipsa unei reglementări a unor asemenea situaţii.

Astfel, remarcând prezenţa unei omisiuni legislative şi deţinând rolul de garant al supremaţiei Constituţiei, Curtea a reţinut că nu poate ignora acest vid legislativ, deoarece acesta este în măsură să genereze, eo ipso, încălcarea dreptului de proprietate al dobânditorului părţii sociale.

Ţinând cont de raţionamentele expuse în Hotărârea nr.27 din 27 septembrie 2016, Curtea subliniază necesitatea reglementării exprese de către Parlament a efectelor dobândirii prin succesiune a dreptului de proprietate asupra părţii sociale, în ipoteza în care calitatea de asociat a dobânditorului părţii sociale poate fi refuzată de asociaţi.

În conformitate cu prevederile articolului 28¹ din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea solicită Parlamentului să examineze prezenta adresă şi să-i fie comunicate rezultatele examinării acesteia în termenele prevăzute de lege.