L E G E
cu privire la organizarea activităţii notarilor
nr. 69 din 14.04.2016
Monitorul Oficial nr.277-287/588 din 26.08.2016
* * *
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de reglementare
Articolul 2. Principiile exercitării activităţii de notar
Articolul 3. Principiul legalităţii în activitatea notarului
Articolul 4. Principiul independenţei şi imparţialităţii notarului
Articolul 5. Principiul îndeplinirii personale a atribuţiilor
Articolul 6. Garanţiile activităţii de notar
Articolul 7. Secretul profesional
Capitolul II
NOTARUL
Articolul 8. Statutul notarului
Articolul 9. Incompatibilităţi şi restricţii în activitatea de notar
Articolul 10. Drepturile notarului
Articolul 11. Obligaţiile notarului
Articolul 12. Abrogat
Capitolul III
NOTARUL STAGIAR
Articolul 13. Condiţiile de admitere la stagiul profesional
Articolul 14. Stabilirea numărului de notari stagiari
Articolul 15. Admiterea la stagiul profesional
Articolul 16. Stagiul profesional
Articolul 17. Notarul conducător de stagiu
Articolul 18. Drepturile şi obligaţiile notarului stagiar
Articolul 19. Răspunderea disciplinară a notarului stagiar
Articolul 20. Încetarea stagiului profesional
Capitolul IV
ADMITEREA ÎN PROFESIA DE NOTAR
Articolul 21. Examenul de calificare în profesia de notar
Articolul 22. Criteriile de stabilire a numărului necesar de notari
Articolul 23. Concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar
Articolul 24. Comisia de licenţiere
Articolul 25. Modul de luare a deciziilor
Articolul 26. Licenţa pentru desfăşurarea activităţii notariale
Articolul 27. Jurămîntul notarului
Articolul 28. Învestirea notarului cu împuterniciri
Articolul 29. Evidenţa notarilor
Articolul 30. Dosarul personal al notarului
Capitolul V
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII NOTARULUI
Articolul 31. Teritoriul de activitate al notarului
Articolul 32. Biroul notarului şi formele de organizare a activităţii notarului
Articolul 33. Programul de lucru
Articolul 34. Persoanele care asigură activitatea notarului
Articolul 35. Ştampila notarului şi blanchetele speciale
Articolul 36. Arhiva activităţii notariale
Articolul 37. Raportarea notarilor
Articolul 38. Taxa de stat şi plata pentru asistenţa notarială
Articolul 39. Cheltuielile pentru desfăşurarea activităţii notariale
Capitolul VI
ABSENŢA NOTARULUI, SUSPENDAREA ŞI ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII NOTARULUI
Articolul 40. Absenţa notarului de la birou
Articolul 41. Suspendarea activităţii notarului
Articolul 42. Încetarea activităţii notarului
Capitolul VII
ORGANUL DE AUTOADMINISTRARE AL NOTARILOR
Articolul 43. Camera Notarială
Articolul 44. Structura Camerei Notariale
Articolul 45. Competenţele Camerei Notariale
Articolul 46. Organele Camerei Notariale
Articolul 47. Adunarea Generală a Notarilor
Articolul 48. Consiliul Camerei Notariale
Articolul 49. Competenţele Consiliului Camerei Notariale
Articolul 50. Preşedintele Camerei Notariale
Articolul 51. Secretarul general al Camerei Notariale
Articolul 52. Comisia de etică
Articolul 53. Controlul activităţii financiare a Camerei Notariale
Capitolul VIII
REPARAREA PREJUDICIULUI CAUZAT DE NOTAR
Articolul 54. Repararea prejudiciului cauzat de notar
Articolul 55. Ordinea de reparare a prejudiciului
Articolul 56. Asigurarea obligatorie de răspundere profesională a notarului
Articolul 57. Condiţiile asigurării obligatorii de răspundere profesională a notarului
Articolul 58. Fondul de credibilitate
Articolul 59. Administrarea Fondului de credibilitate
Articolul 60. Controlul utilizării mijloacelor Fondului de credibilitate
Capitolul IX
CONTROLUL ACTIVITĂŢII NOTARULUI
Articolul 61. Tipuri de control al activităţii notarului
Articolul 62. Controlul profesional administrativ
Articolul 63. Controlul judecătoresc
Capitolul X
RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A NOTARULUI
Articolul 64. Temeiurile de răspundere disciplinară a notarului
Articolul 65. Termenul de prescripţie
Articolul 66. Sancţiunile disciplinare
Articolul 67. Colegiul disciplinar
Articolul 68. Modul de luare a deciziilor
Articolul 69. Procedura disciplinară
Capitolul XI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Notă: În textul actelor normative adoptate de Parlament:
cuvintele „limba moldovenească”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „limba română” la forma gramaticală corespunzătoare;
cuvintele „limba de stat”, „limba oficială” şi „limba maternă”, la orice formă gramaticală, în cazul în care se are în vedere limba de stat a Republicii Moldova, se substituie cu cuvintele „limba română” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.52 din 16.03.2023, în vigoare 24.03.2023
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de reglementare
(1) Prezenta lege stabileşte principiile de exercitare a activităţii notarilor, statutul notarului şi al notarului stagiar, modalităţile de organizare şi autoadministrare a notarilor, precum şi modalităţile de control al activităţii acestora.
(2) Procedura de îndeplinire a actelor notariale şi metodologia de calcul al plăţilor notariale sînt reglementate prin legi separate.
Articolul 2. Principiile exercitării activităţii de notar
Activitatea notarului se bazează pe următoarele principii:
a) principiul legalităţii;
b) principiul independenţei şi imparţialităţii;
c) principiul îndeplinirii personale a atribuţiilor;
d) principiul păstrării secretului profesional;
e) principiul nediscriminării.
Articolul 3. Principiul legalităţii în activitatea notarului
(1) Notarul activează în limitele stabilite de lege.
(2) Activitatea notarului se prezumă legală şi conformă legii pînă la proba contrarie.
(3) Orice act notarial prezentat autorităţilor publice, inclusiv instituţiilor de arbitraj, instanţelor de judecată sau unui alt organ jurisdicţional, în calitate de probă confirmă faptele expuse în acesta şi constatate de notar pînă la proba contrarie.
(4) Faptele autentificate, certificate sau constatate în alt mod de notar în actul sau acţiunea notarială nu necesită a fi probate ulterior în faţa autorităţilor publice, inclusiv în faţa instituţiilor de arbitraj, a instanţelor de judecată sau a unui alt organ jurisdicţional, cu excepţia cazului în care actul notarial a fost anulat printr-o hotărîre a instanţei de judecată.
Articolul 4. Principiul independenţei şi imparţialităţii notarului
(1) În activitatea sa, notarul este independent şi se supune numai legii. Orice imixtiune în activitatea notarului este interzisă.
(2) Persoanele vinovate de încălcarea prevederilor alin.(1) poartă răspundere conform legii.
(3) La îndeplinirea actului notarial, notarul este imparţial, respectînd drepturile şi interesele legitime ale persoanelor care solicită îndeplinirea actului notarial.
(4) În activitatea sa, notarul asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, apartenenţă politică, avere, origine socială sau orice alt criteriu, în condiţiile legii.
Articolul 5. Principiul îndeplinirii personale a atribuţiilor
(1) Notarul îşi exercită personal activitatea notarială şi nu poate delega împuternicirile sale unei alte persoane.
(2) Nu se permite aplicarea facsimilului pe actele notariale.
(3) Notarul poate utiliza semnătura electronică în condiţiile legii.
Articolul 6. Garanţiile activităţii de notar
(1) Notarul se bucură de stabilitate în activitatea sa. Activitatea notarului încetează în cazurile stabilite de prezenta lege.
(2) Instanţa de judecată, procuratura şi organul de urmărire penală pot dispune ridicarea registrului actelor notariale, a unui act notarial în original sau a altor acte în baza cărora acesta a fost întocmit numai în legătură cu cauzele penale, civile sau contravenţionale aflate în curs de examinare şi în scopul efectuării unei expertize, dacă actul respectiv este cercetat pentru fals în acte publice. Organul competent şi persoana care ridică actele notariale, actele în baza cărora s-a întocmit actul notarial sau registrele actelor notariale sînt obligate să respecte normele privind protecţia datelor cu caracter personal, poartă răspundere pentru integritatea acestora şi, imediat după atingerea scopului pentru care au fost ridicate, le restituie notarului.
Articolul 7. Secretul profesional
(1) Notarul este obligat să păstreze secretul profesional cu privire la actele îndeplinite şi faptele ce i-au devenit cunoscute în cadrul activităţii sale, indiferent de modul de obţinere ori sursa informaţiei, inclusiv după încetarea activităţii sale.
(2) Informaţii cu privire la actele notariale îndeplinite se pun la dispoziţia:
a) persoanei în numele căreia aceste acte au fost îndeplinite sau reprezentantului acesteia. Informaţia cu privire la testament se eliberează doar la cererea personală a testatorului, iar terţilor – numai după decesul testatorului, în modul stabilit de legislaţie, dacă testatorul nu a degrevat notarul de obligaţia de a păstra secretul profesional;
b) instanţei de judecată, la prezentarea încheierii judecătorului, procuraturii şi organelor de urmărire penală, în baza ordonanţei acestor organe şi cu autorizarea judecătorului de instrucţie, în legătură cu cauzele penale, civile sau contravenţionale aflate în curs de examinare;
c) organelor de control asupra activităţii notariale, în limita controlului efectuat;
d) executorului judecătoresc, în legătură cu procedura de executare ce ţine de dosarele succesorale instrumentate de notari;
e) Serviciului Fiscal de Stat, conform normelor stabilite de lege.
(3) Pînă la intentarea cauzei penale sau contravenţionale, notarul va prezenta informaţia privind înregistrarea sau neînregistrarea actului ori a acţiunii notariale în registrul actelor notariale, la cererea procuraturii sau a organului de urmărire penală, cu prezentarea obligatorie de către acesta a informaţiei privind numărul de înregistrare, data înregistrării, solicitantul actului notarial şi tipul actului notarial.
(4) Persoanele cărora le-au devenit cunoscute informaţii deţinute de notar în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor lor de serviciu sau de muncă sînt obligate să păstreze confidenţialitatea acestor informaţii. Nerespectarea obligaţiei respective atrage răspundere disciplinară şi civilă.
(5) Notarul nu are obligaţia de a păstra secretul profesional şi poate oferi informaţiile deţinute în următoarele cazuri:
a) existenţa consimţămîntului scris al solicitantului actului notarial, expus în documentul notarial sau într-un alt document. Acest consimţămînt poate fi exprimat de reprezentantul solicitantului sau, în caz de deces al solicitantului, de succesorii acestuia;
b) în cadrul unui proces intentat de către solicitantul actului notarial împotriva notarului, în temeiul încheierii instanţei de judecată.
(6) Eliberarea de obligaţia de a păstra secretul profesional se aplică în cazul în care comunicarea informaţiilor respective nu lezează drepturile şi interesele legitime ale altor persoane.
(7) Dacă există îndoieli cu privire la obligativitatea oferirii unei informaţii, notarul poate cere avizul Camerei Notariale în această privinţă.
[Art.7 modificat prin Legea nr.178 din 21.07.2017, în vigoare 18.08.2017]
Capitolul II
NOTARUL
Articolul 8. Statutul notarului
(1) Notarul este exponentul puterii de stat, împuternicit în modul stabilit de lege în baza licenţei şi a ordinului de învestire cu împuterniciri.
(2) Notarul nu este funcţionar public, activitatea acestuia nu este activitate de întreprinzător şi nici nu poate fi raportată la o astfel de activitate.
(3) Notar poate fi persoana care:
a) este cetăţean al Republicii Moldova cu domiciliul în această ţară;
b) nu este supusă unei măsuri de ocrotire judiciare sub forma tutelei;
c) deţine o diplomă de studii superioare de licenţă în drept sau un act de studii echivalent;
d) a efectuat stagiul profesional în condiţiile prezentei legi;
e) a susţinut examenul de calificare pentru admiterea în profesia de notar;
f) posedă limba română;
g) a promovat concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar;
h) este apt din punct de vedere medical;
i) are o reputaţie ireproşabilă.
[Art.8 modificat prin Legea nr.238 din 08.11.2018, în vigoare 30.12.2018]
Articolul 9. Incompatibilităţi şi restricţii în activitatea de notar
(1) Activitatea de notar este incompatibilă cu orice altă activitate sau funcţie remunerată, cu excepţia:
a) activităţii şi funcţiei didactice şi de cercetare ştiinţifică;
b) activităţii literar-artistice şi publicistice;
c) activităţii de creaţie tehnico-ştiinţifică;
d) activităţii de mediere;
[Lit.e) alin.(1) art.9 abrogată prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
f) calităţii de membru în organele notariale sau în alte organe în care a fost ales de către Camera Notarială sau Ministerul Justiţiei.
(2) Notarul nu poate îndeplini actul notarial în următoarele cazuri:
a) pe numele şi în numele său, al soţului său, al rudelor sale pînă la gradul al II-lea inclusiv, al afinilor săi pînă la gradul al II-lea inclusiv, al persoanelor aflate sub tutela/curatela sa ori a soţului său, al angajatului său, al notarului stagiar în biroul său sau al notarului cu care este asociat;
b) pe numele şi în numele persoanei juridice în care el, soţul său ori rudele sale de gradul al II-lea inclusiv deţin peste 10% din capitalul social.
(3) Notarul nu are dreptul să facă publicitate activităţii sale, calităţilor sale profesionale ori biroului său notarial. Nu constituie publicitate comunicarea publică a numelui notarului, a orelor de program şi a sediului biroului notarial.
(4) În conformitate cu Codul de etică al notarilor se permite difuzarea informaţiilor cu caracter general, care au drept scop informarea cetăţenilor privind activitatea notarială.
[Art.9 modificat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 10. Drepturile notarului
(1) Notarul are următoarele drepturi:
a) să încaseze plăţi notariale în condiţiile legii;
b) să angajeze personal tehnic pentru asigurarea activităţii sale;
c) să beneficieze de concediu anual şi concediu medical;
d) să beneficieze de asigurare socială de stat şi de pensie în condiţiile legii;
e) să fie membru al organelor colegiale ale Camerei Notariale şi Ministerului Justiţiei;
f) să se asocieze în cadrul unor asociaţii obşteşti;
g) să obţină toate actele şi informaţiile necesare pentru îndeplinirea actului notarial sau a acţiunii notariale, indiferent de locul de păstrare a acestora;
h) să solicite şi să primească informaţii în regim on-line şi/sau pe suport de hîrtie de la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţii, inclusiv financiare, de la alte organizaţii deţinătoare de registre de stat şi de informaţii relevante pentru desfăşurarea activităţii notariale. Informaţiile din registre se solicită doar atunci cînd acestea sînt strict necesare pentru îndeplinirea actului notarial sau a acţiunii notariale. Condiţiile tehnice de accesare a informaţiilor menţionate vor fi reglementate în conformitate cu legislaţia în vigoare cu privire la schimbul de date şi interoperabilitate;
i) să reprezinte solicitanţii în faţa tuturor autorităţilor competente în timpul acordării asistenţei notariale, inclusiv la înscrierea în registrele publice;
j) să deschidă contul de depozit al notarului, să închirieze safeuri bancare pentru a acorda asistenţă notarială calificată;
k) să expedieze, la cererea solicitantului, informaţii, cereri sau demersuri întocmite de acesta în legătură cu actul notarial sau cu acţiunea notarială solicitată sau îndeplinită;
l) să beneficieze de şi să exercite alte drepturi stabilite prin lege.
(2) Solicitarea îndeplinirii actului notarial sau a acţiunii notariale în lipsa unei rezerve făcute în scris de solicitant reprezintă concomitent şi o exprimare a consimţămîntului solicitantului privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi a celor necesare pentru îndeplinirea actului sau a acţiunii notariale solicitate. Consimţămîntul rămîne valabil şi în cazul în care actul notarial nu a fost îndeplinit.
(3) Notarul foloseşte date cu caracter personal strict în scopul pentru care acestea au fost colectate.
[Art.10 modificat prin Legea nr.143 din 19.07.2018, în vigoare 10.11.2018]
Articolul 11. Obligaţiile notarului
Notarul are următoarele obligaţii:
a) să-şi desfăşoare activitatea în conformitate cu prevederile legale şi cu jurămîntul depus;
b) să acorde persoanelor fizice şi juridice asistenţă notarială, să le explice conţinutul proiectului actului notarial, precum şi drepturile şi obligaţiile lor, să-i avertizeze asupra consecinţelor actelor notariale solicitate;
c) să păstreze secretul profesional care i-a devenit cunoscut în exercitarea activităţii sale, cu excepţiile prevăzute de lege;
d) să încheie un contract de asigurare de răspundere profesională;
e) să asigure condiţii pentru efectuarea stagiului de către notarii stagiari;
f) să ţină evidenţa contabilă şi să achite toate plăţile obligatorii aferente activităţii notariale în condiţiile legii;
g) să păstreze, să ordoneze, să gestioneze şi să transmită arhiva activităţii notariale în condiţiile legii;
g1) să preia, în conformitate cu ordinul ministrului justiţiei, arhiva activităţii notarului a cărui activitate se suspendă sau încetează;
h) să participe anual la cursuri de instruire cu o durată totală de cel puţin 40 de ore academice;
i) să prezinte rapoartele prevăzute de legislaţie;
j) să ofere organelor de control actele şi datele solicitate în limitele controlului efectuat;
k) să îndeplinească alte obligaţii stabilite prin lege, statutul Camerei Notariale şi Codul de etică al notarilor.
[Art.11 completat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
[Art.11 modificat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 12. Refuzul de a îndeplini actul notarial sau acţiunea notarială
[Art.12 abrogat prin Legea nr.246 din 15.11.2018, în vigoare 01.03.2019]
Capitolul III
NOTARUL STAGIAR
Articolul 13. Condiţiile de admitere la stagiul profesional
Poate fi notar stagiar persoana:
a) care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art.8 alin.(3) lit.a)–c), f), h) şi i);
b) care a susţinut concursul de admitere la stagiu;
c) care nu desfăşoară alte activităţi remunerate şi nu deţine alte funcţii, cu excepţia activităţii şi funcţiilor didactice şi de cercetare ştiinţifică, literar-artistice şi publicistice, de creaţie tehnico-ştiinţifică şi de mediere;
d) căreia, în ultimii 3 ani, nu i-a fost reziliat contractul de efectuare a stagiului profesional la notar ca urmare a aplicării unei sancţiuni disciplinare.
Articolul 14. Stabilirea numărului de notari stagiari
(1) Numărul necesar de notari stagiari este planificat de către Ministerul Justiţiei, după consultarea Camerei Notariale, pentru un termen de 3 ani şi se actualizează în primul trimestru al fiecărui an.
(2) Planificarea şi actualizarea numărului de notari stagiari se efectuează conform metodologiei aprobate de Ministerul Justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
Articolul 15. Admiterea la stagiul profesional
(1) Concursul de admitere la stagiul profesional este organizat de către Ministerul Justiţiei şi este susţinut în faţa Comisiei de licenţiere. Condiţiile şi modul de desfăşurare a concursului se stabilesc de Ministerul Justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
(2) Pentru efectuarea stagiului profesional va fi admis un număr planificat de notari stagiari, conform art.14.
Articolul 16. Stagiul profesional
(1) Contractul de efectuare a stagiului se încheie între notarul stagiar şi Camera Notarială.
(2) Stagiul profesional constă în exercitarea de către notarul stagiar a unor activităţi practice care au drept scop obţinerea abilităţilor profesionale suficiente pentru desfăşurarea activităţii de notar.
(3) Durata stagiului profesional este de 18 luni. Stagiul profesional al titularilor unei diplome de doctor în drept este de 3 luni.
(4) Stagiul profesional se efectuează conform programului de stagiu stabilit de Camera Notarială, sub conducerea şi controlul notarului conducător de stagiu.
(5) Stagiul profesional poate fi suspendat în baza unor temeiuri similare cu cele de suspendare a activităţii notarului. Perioada de stagiu efectuată anterior se include în durata stagiului profesional. Hotărîrea de suspendare a stagiului se adoptă de către Consiliul Camerei Notariale.
(6) Regulamentul cu privire la stagiul profesional se aprobă de către Ministerul Justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
Articolul 17. Notarul conducător de stagiu
(1) Persoana care a promovat concursul de admitere la stagiu este repartizată aleatoriu de către Camera Notarială la un notar, care devine notar conducător de stagiu. Notarul nu poate refuza primirea notarului stagiar la stagiu fără motive întemeiate.
(2) În cazul în care notarul stagiar este soţul notarului conducător de stagiu sau se află cu acesta într-o legătură de rudenie pînă la gradul al III-lea inclusiv, Camera Notarială va repartiza stagiarul, aleatoriu, la un alt notar conducător de stagiu.
(3) Poate fi conducător de stagiu notarul care are o vechime de cel puţin 5 ani în profesia de notar, dispune de un birou ce corespunde condiţiilor necesare pentru efectuarea stagiului şi care nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani.
(4) Cererea de a deveni notar conducător de stagiu se depune la Camera Notarială.
(5) Notarul obţine dreptul de a fi conducător de stagiu doar după confirmarea sa de către Camera Notarială. Camera Notarială respinge cererea depusă doar în cazul în care notarul nu corespunde cerinţelor expuse la alin.(3).
(6) În cazul în care numărul de notari stagiari este mai mare decît numărul notarilor abilitaţi cu dreptul de a fi conducători de stagiu, Camera Notarială repartizează stagiarii, în mod aleatoriu, la notarii care nu au depus cerere, dar care îndeplinesc cerinţele expuse la alin.(3).
(7) Dacă activitatea notarului conducător de stagiu este suspendată sau încetează, Camera Notarială deleagă notarul stagiar la un alt notar pentru continuarea stagiului.
(8) Notarul conducător de stagiu poate avea concomitent doi notari stagiari.
(9) La finalizarea stagiului, notarul conducător de stagiu întocmeşte un aviz cu privire la stagiul efectuat, iar notarul stagiar întocmeşte un raport privind realizarea programului de stagiu, ambele fiind prezentate Camerei Notariale.
Articolul 18. Drepturile şi obligaţiile notarului stagiar
(1) În perioada efectuării stagiului, notarul stagiar:
a) are dreptul să solicite sprijinul conducătorului de stagiu şi al Camerei Notariale pentru realizarea programului de stagiu;
b) beneficiază de alte drepturi prevăzute de lege şi de contractul de efectuare a stagiului.
(2) Notarul stagiar este obligat:
a) să respecte legislaţia, prevederile Codului de etică al notarilor, programul de stagiu şi cerinţele contractului de efectuare a stagiului;
b) să îndeplinească indicaţiile Camerei Notariale şi ale notarului conducător de stagiu, oferite potrivit competenţei acestuia;
c) să îndeplinească alte obligaţii stabilite de lege.
[Art.18 modificat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 19. Răspunderea disciplinară a notarului stagiar
(1) Notarul stagiar răspunde disciplinar pentru abaterile de la obligaţiile ce îi revin potrivit legii.
(2) Constituie abatere disciplinară:
a) absenţa nemotivată de la stagiu;
b) neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a indicaţiilor Camerei Notariale, ale notarului conducător de stagiu sau a programului de stagiu;
c) divulgarea secretului profesional;
d) încălcarea altor obligaţii stabilite prin lege.
(3) Abaterea disciplinară comisă de notarul stagiar se examinează în modul stabilit la art.68 şi 69.
(4) Notarului stagiar îi pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare:
a) avertisment;
b) mustrare;
c) rezilierea contractului de efectuare a stagiului. (5) Sancţiunea disciplinară se aplică prin hotărîrea Colegiului disciplinar al notarilor (în continuare – Colegiu disciplinar), la sesizarea notarului conducător de stagiu sau a Camerei Notariale.
(6) Sancţiunile disciplinare aplicate se aduc la cunoştinţa notarilor stagiari, a notarului conducător de stagiu şi a Camerei Notariale de către Colegiul disciplinar.
(7) Hotărîrea Colegiului disciplinar poate fi contestată în instanţa de judecată.
Articolul 20. Încetarea stagiului profesional
(1) Stagiul profesional încetează în următoarele cazuri:
a) la finalizarea stagiului;
b) odată cu rezilierea contractului de efectuare a stagiului;
c) în cazul renunţării notarului stagiar de a efectua stagiul;
d) în cazul decesului notarului stagiar;
e) în cazul în care notarul stagiar este declarat dispărut fără veste sau decedat.
(2) La finalizarea stagiului profesional, Camera Notarială îi eliberează notarului stagiar un certificat prin care se atestă efectuarea stagiului. La acest certificat se anexează avizul notarului conducător de stagiu şi raportul final al stagiarului.
Capitolul IV
ADMITEREA ÎN PROFESIA DE NOTAR
Articolul 21. Examenul de calificare în profesia de notar
(1) Persoana care a finalizat stagiul profesional susţine un examen de calificare în profesia de notar în faţa Comisiei de licenţiere.
(2) Examenul de calificare în profesia de notar este organizat cel mult de două ori pe an.
(3) Modul de desfăşurare a examenului de calificare în profesia de notar şi de contestare a rezultatelor acestuia este stabilit de Ministerul Justiţiei, cu consultarea Camerei Notariale.
(4) Persoana care nu a promovat examenul de calificare în profesia de notar poate solicita admiterea la examen în mod repetat. Persoana care nu a promovat de două ori examenul de calificare va fi admisă la un nou examen numai după efectuarea unui nou stagiu.
(5) Persoana care a promovat examenul de calificare în profesia de notar, însă nu a promovat concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar şi doreşte să obţină o notă mai mare poate susţine examenul în mod repetat atunci cînd acesta este organizat. În acest caz, sînt valabile rezultatele examenului repetat.
(6) Rezultatele examenului de calificare în profesia de notar sînt aprobate printr-o hotărîre a Comisiei de licenţiere, care se aduce la cunoştinţa persoanelor participante la examen în termen de 5 zile lucrătoare de la data susţinerii examenului şi se publică pe paginile web oficiale ale Camerei Notariale şi Ministerului Justiţiei.
(7) Hotărîrea Comisiei de licenţiere poate fi contestată în instanţa de judecată în condiţiile legii. Nu pot fi contestate în instanţă notele acordate de către Comisia de licenţiere şi de către membrii Comisiei.
Articolul 22. Criteriile de stabilire a numărului necesar de notari
(1) Numărul necesar de notari se stabileşte de către Ministerul Justiţiei, după consultarea Camerei Notariale, potrivit teritoriului de activitate notarială, în primul trimestru al fiecărei perioade de 3 ani, conform unui regulament aprobat prin ordinul ministrului justiţiei.
(2) Numărul necesar de notari se stabileşte în funcţie de:
a) numărul de locuitori în teritoriul de activitate notarială;
b) întinderea teritoriului de activitate notarială;
c) necesităţile economice (volumul şi tipul de acte notariale);
d) plafonul veniturilor realizate din activitatea notarială (independenţa financiară a notarului).
(3) Numărul necesar de locuri de notar se stabileşte şi se actualizează prin raportarea numărului necesar de notari la numărul de notari stabilit anterior prin ordinul ministrului justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
(4) Dacă pe parcursul unui an se declară vacant un loc de notar, pentru a asigura continuitatea activităţii notariale în teritoriul respectiv de activitate notarială, Ministerul Justiţiei va actualiza numărul de locuri conform criteriilor stabilite de Regulamentul privind actualizarea numărului de locuri de notar, aprobat prin ordinul ministrului justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
[Art.22 modificat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
Articolul 23. Concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar
(1) Locurile de notar sînt suplinite prin concurs de către persoanele care au promovat concursul pentru locurile declarate vacante, precum şi de către notarii care au desfăşurat o activitate practică în profesia de notar de cel puţin 5 ani şi doresc să-şi schimbe teritoriul de activitate.
(2) Concursul se desfăşoară pentru fiecare teritoriu de activitate separat.
(3) Modul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar, formula de calcul al mediei de concurs, precum şi modul de contestare a rezultatelor concursului se stabilesc printr-un regulament aprobat de ministrul justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
(4) Concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar se susţine în faţa Comisiei de licenţiere.
(5) Concursul este promovat de persoana care a obţinut media cea mai mare. În cazul în care două sau mai multe persoane au aceeaşi medie, locul vacant va fi suplinit de către persoana care are o experienţă mai mare în domeniul notarial. Dacă două sau mai multe persoane au aceeaşi medie şi aceeaşi experienţă în domeniul notarial, locul vacant va fi ocupat prin tragere la sorţi.
(6) Persoanele care au promovat examenul de calificare în profesia de notar, însă nu au promovat concursul pentru suplinirea locurilor vacante au dreptul să participe la concurs în mod repetat.
(7) Persoana care a promovat examenul de calificare în profesia de notar poate participa la concursuri pentru suplinirea locurilor vacante de notar pe parcursul a 3 ani de la data susţinerii examenului de calificare. După expirarea acestui termen, persoana va susţine examenul în mod repetat, cu excepţia cazurilor în care ea este angajată la un notar sau la Camera Notarială şi activitatea acesteia ţine de domeniul notarial.
(8) Rezultatele concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar se aprobă de Comisia de licenţiere printr-o hotărîre, care se publică pe paginile web oficiale ale Camerei Notariale şi Ministerului Justiţiei în cel mult 10 zile lucrătoare de la data adoptării. Hotărîrea Comisiei de licenţiere se transmite, în termen de 3 zile lucrătoare, Ministerului Justiţiei.
(9) Hotărîrea Comisiei de licenţiere poate fi contestată în instanţa de judecată în condiţiile legii. Nu pot fi contestate în instanţă notele acordate de către Comisia de licenţiere şi de către membrii Comisiei.
Articolul 24. Comisia de licenţiere
(1) Comisia de licenţiere se formează prin ordinul ministrului justiţiei şi este compusă din 7 membri: 3 membri aleşi de către Adunarea Generală a Notarilor, 4 membri desemnaţi de către Ministerul Justiţiei, dintre care un reprezentant din rîndul societăţii civile selectat prin concurs de către Ministerul Justiţiei. Procedura de selectare prin concurs a membrului Comisiei de licenţiere din rîndul societăţii civile este stabilită în regulamentul aprobat prin ordinul ministrului justiţiei, după consultarea Camerei Notariale. Dacă, în termen de 30 de zile de la solicitarea ministrului justiţiei, Adunarea Generală a Notarilor nu a ales membrii în Comisia de licenţiere, aceştia sînt numiţi de ministrul justiţiei, în rezultatul concursului organizat de către Ministerul Justiţiei.
[Alin.(11) art.24 abrogat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
(2) Ministrul justiţiei poate respinge candidaturile alese de către Adunarea Generală a Notarilor. Refuzul motivat se expediază Consiliului Camerei Notariale în termen de 15 zile de la data la care acestea i-au fost propuse.
(3) În cazul în care Consiliul Camerei Notariale supune votului repetat candidaturile respinse de către ministrul justiţiei şi acestea sînt aprobate din nou cu votul a 2/3 dintre membrii Consiliului, ministrul justiţiei este obligat să le accepte.
(4) Prin ordin al ministrului justiţiei, conform ordinii şi procedurii stabilite la alin.(1), sînt numiţi şi cei 7 membri supleanţi ai Comisiei de licenţiere.
(5) Preşedintele şi vicepreşedintele Comisiei de licenţiere sînt aleşi prin vot secret de către majoritatea membrilor acesteia. În lipsa preşedintelui, funcţiile acestuia sînt exercitate de către vicepreşedinte.
(6) Membrii Comisiei de licenţiere şi membrii supleanţi ai acesteia, inclusiv cei desemnaţi din rândul funcţionarilor publici, beneficiază, pentru fiecare şedinţă la care participă, de o indemnizaţie echivalentă cu a zecea parte din salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul în curs, achitată din contul mijloacelor financiare alocate Ministerului Justiţiei de la bugetul de stat, însă nu mai mult decât pentru 3 şedinţe pe lună.
(7) Secretarul Comisiei de licenţiere este numit prin ordinul ministrului justiţiei din rîndul angajaţilor Ministerului Justiţiei.
(8) Un membru al Comisiei de licenţiere sau un membru supleant al acesteia care lipseşte nemotivat de la 2 şedinţe consecutive este exclus prin ordinul ministrului justiţiei din Comisie şi înlocuit cu un alt membru supleant.
(9) Secretariatul Comisiei de licenţiere va fi asigurat de Ministerul Justiţiei.
(10) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de licenţiere se aprobă prin ordinul ministrului justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
[Art.24 modificat prin Legea nr.138 din 06.06.2024, în vigoare 01.09.2024]
[Art.24 modificat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
[Art.24 completat prin Legea nr.249 din 16.12.2020, în vigoare 25.12.2020]
[Art.24 modificat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 25. Modul de luare a deciziilor
(1) Şedinţele Comisiei de licenţiere sînt deliberative dacă la ele participă cel puţin 4 membri. Hotărîrile Comisiei de licenţiere se adoptă prin votul majorităţii membrilor numiţi.
(11) Şedinţele Comisiei de licenţiere se desfăşoară cu prezenţa fizică a membrilor acesteia. Pentru motive temeinice care fac imposibilă prezenţa fizică a membrilor la şedinţele Comisiei de licenţiere, aceasta poate decide desfăşurarea şedinţei la distanţă, în regim online, prin intermediul mijloacelor de comunicaţii electronice, precum sistemul de teleconferinţă sau de videoconferinţă. Organizarea şi desfăşurarea şedinţelor la distanţă au loc conform unui regulament aprobat de Ministerul Justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
(2) În cazul în care un membru al Comisiei de licenţiere este în conflict de interese, acesta este obligat să se abţină de la examinare sau poate fi recuzat printr-o hotărîre a Comisiei de licenţiere. Membrul recuzat este substituit de un membru supleant.
(3) În cazul în care un membru al Comisiei de licenţiere nu este de acord cu hotărîrea Comisiei, acesta o va semna cu menţiunea „Opinie separată”. Opinia separată se va consemna în scris şi va fi anexată la decizia Comisiei de licenţiere.
(4) Calitatea de membru al Comisiei de licenţiere este incompatibilă cu calitatea de membru al Consiliului Camerei Notariale, al Comisiei de etică şi al Colegiului disciplinar.
(5) Membrii Comisiei de licenţiere sînt obligaţi să păstreze secretul profesional şi să nu divulge informaţia cunoscută în exercitarea calităţii de membru.
[Art.25 modificat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
[Art.25 completat prin Legea nr.249 din 16.12.2020, în vigoare 25.12.2020]
[Art.25 modificat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 26. Licenţa pentru desfăşurarea activităţii notariale
(1) Licenţa pentru desfăşurarea activităţii notariale este actul care confirmă statutul notarului. Licenţa se eliberează pe un termen nelimitat.
(2) Licenţa pentru desfăşurarea activităţii notariale se eliberează la cererea solicitantului, depusă la Ministerul Justiţiei în cel mult 30 de zile de la emiterea hotărârii Comisiei de licenţiere. Ministerul Justiţiei eliberează licenţa pentru desfăşurarea activităţii notariale în termen de 15 zile de la data depunerii cererii, dacă solicitantul îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.8 alin.(3).
(3) Prin decizie motivată, Ministerul Justiţiei poate suspenda procedura de eliberare a licenţei pentru desfăşurarea activităţii notariale până la obţinerea informaţiilor complete sau poate refuza eliberarea acesteia dacă constată că solicitantul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.8 alin.(3). Decizia privind refuzul de eliberare a licenţei pentru desfăşurarea activităţii notariale se contestă în ordinea contenciosului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile.
(4) Licenţa pentru desfăşurarea activităţii notariale conţine:
a) denumirea autorităţii care a eliberat licenţa;
b) seria, numărul şi data eliberării licenţei;
c) numele şi prenumele titularului, numărul de identificare de stat (IDNP);
d) semnătura ministrului justiţiei, certificată prin ştampilă.
(5) Formularul licenţei este un document de strictă evidenţă şi se aprobă de Ministerul Justiţiei.
(6) Licenţa pentru desfăşurarea activităţii notariale se eliberează contra unei plăţi în mărime de 450 de lei, achitată în contul Ministerului Justiţiei.
[Art.26 în redacţia Legii nr.138 din 06.06.2024, în vigoare 01.09.2024]
[Art.26 modificat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 27. Jurămîntul notarului
(1) La primirea licenţei, notarul depune în faţa preşedintelui Camerei Notariale şi a ministrului justiţiei următorul jurămînt:
„Eu, notarul (numele şi prenumele), jur să respect Constituţia şi legile Republicii Moldova, să-mi îndeplinesc cu onoare şi credibilitate publică, conştiincios şi imparţial obligaţiile ce îmi revin şi să păstrez secretul profesional.”
(2) Persoanele care din motive de conştiinţă sau de confesiune nu pot depune jurămînt vor substitui cuvîntul „jur” prin cuvintele „mă oblig”.
(3) Textul jurămîntului este semnat de notar şi se păstrează în dosarul lui personal.
[Art.27 modificat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
Articolul 28. Învestirea notarului cu împuterniciri
(1) Notarul, la cerere, prin ordinul ministrului justiţiei, este învestit cu împuterniciri de exercitare a activităţii notariale în teritoriul pentru care a promovat concursul, pînă la împlinirea plafonului de vîrstă prevăzut la art.42 alin.(1) lit.e). Ordinul se emite în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.
(2) Pentru a fi învestit cu împuterniciri, notarul îndeplineşte următoarele condiţii:
a) depune la Ministerul Justiţiei specimenul semnăturii sale şi amprenta ştampilei sale;
b) prezintă la Ministerul Justiţiei actul ce confirmă că biroul notarial corespunde cerinţelor;
c) prezintă la Ministerul Justiţiei copia contractului de asigurare de răspundere profesională.
(3) Cererea va fi depusă şi condiţiile prevăzute la alin.(2) vor fi îndeplinite într-un termen de 90 de zile de la data anunţării rezultatelor concursului de suplinire a locurilor vacante de notar.
(4) Nerespectarea nemotivată a termenului prevăzut la alin.(3) conduce la retragerea licenţei.
(5) Ordinul ministrului justiţiei privind învestirea cu împuterniciri se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(6) În baza ordinului de învestire cu împuterniciri, Camera Notarială îi eliberează notarului legitimaţia de notar.
Articolul 29. Evidenţa notarilor
(1) Evidenţa notarilor se ţine prin înregistrarea datelor şi a atributelor acestora în Registrul de stat al unităţilor de drept.
(2) Evidenţa notarilor se va efectua concomitent şi prin intermediul Registrului de stat al notarilor, ţinut manual.
(3) Pentru Registrul de stat al unităţilor de drept, registrator al datelor despre notari este Ministerul Justiţiei.
(4) În Registrul de stat al unităţilor de drept şi în Registrul de stat al notarilor se înregistrează următoarele date despre notari:
a) numele, prenumele şi IDNP-ul notarului;
b) numărul şi data ordinului de învestire cu împuterniciri;
c) seria, numărul şi data eliberării licenţei;
d) numărul de înregistrare al notarului în Registrul de stat al notarilor şi codul fiscal al notarului;
e) datele de contact (sediul biroului, adresa electronică, numărul de telefon/fax);
f) date privind suspendarea şi încetarea activităţii notarului;
g) alte menţiuni.
(5) Notarii sînt obligaţi să informeze Ministerul Justiţiei şi Camera Notarială, în cel mult 5 zile lucrătoare, despre schimbările intervenite în datele indicate la alin.(4).
(6) Instrucţiunea privind modalitatea evidenţei informaţiei cu privire la notari în Registrul de stat al unităţilor de drept se elaborează şi se aprobă de către Ministerul Justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
[Art.29 modificat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 30. Dosarul personal al notarului
Dosarul personal al notarului se păstrează la Ministerul Justiţiei potrivit cu Regulamentul privind conţinutul dosarului personal al notarului şi modul de ţinere al acestuia, aprobat prin ordinul ministrului justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
Capitolul V
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII NOTARULUI
Articolul 31. Teritoriul de activitate al notarului
(1) Notarul este obligat să activeze pe teritoriul de activitate pentru care a promovat concursul de suplinire a locurilor vacante de notar şi să deţină un birou cu sediul înregistrat în acest teritoriu. Nu se admite schimbul teritoriului de activitate între notari.
(2) Se consideră teritoriu de activitate notarială unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia.
(3) Ministrul justiţiei poate dispune prin ordin extinderea competenţei teritoriale a unui notar în teritoriul învecinat, pe o durată de maximum 6 luni, în cazul în care în teritoriul respectiv nu activează un alt notar.
(4) Cu acordul notarului, ministrul justiţiei poate dispune prin ordin extinderea competenţei teritoriale a acestuia, în cazurile prevăzute de lege, pentru o perioadă mai mare de 6 luni, care însă nu poate depăşi un an.
[Art.31 completat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
Articolul 32. Biroul notarului şi formele de organizare a activităţii notarului
(1) Notarul dispune de un singur birou şi stabileşte în mod independent amplasarea acestuia în limitele teritoriului de activitate pentru care a promovat concursul. Biroul notarului nu are statut de persoană juridică, reprezentînd doar locul în care notarul îşi desfăşoară activitatea.
(2) Activitatea notarului se desfăşoară în cadrul unui birou individual sau birou asociat, amenajat conform cerinţelor stabilite de Ministerul Justiţiei după consultarea Camerei Notariale. Ca excepţie, notarul poate îndeplini acte notariale sau acţiuni notariale şi în afara biroului său, atunci cînd o cer circumstanţele cazului, iar actele sau acţiunile notariale nu pot fi îndeplinite altfel.
(3) Într-un birou asociat pot activa doar notarii cu acelaşi teritoriu de activitate. În cadrul biroului asociat, fiecare notar îşi desfăşoară activitatea în mod individual şi răspunde personal pentru activitatea sa profesională. Raporturile dintre notarii unui birou asociat sînt stabilite printr-un contract.
(4) În cazul în care notarul îşi schimbă amplasarea biroului său, acesta prezintă, în termen de 10 zile, la Ministerul Justiţiei certificatul eliberat de Camera Notarială ce confirmă că biroul notarial corespunde cerinţelor legale.
(5) La intrarea în biroul notarului este amplasat un panou de informare care trebuie să corespundă unui model unic, aprobat de Camera Notarială.
Articolul 33. Programul de lucru
(1) Biroul notarului trebuie să fie deschis cel puţin 25 de ore pe săptămînă. Notarul îşi stabileşte singur programul de lucru şi îl aduce la cunoştinţa Camerei Notariale şi a Ministerului Justiţiei. Programul de lucru este afişat la sediul biroului.
(2) Notarul poate activa şi în afara programului de lucru.
(3) Respectarea programului de lucru al biroului notarului se verifică de către Camera Notarială.
Articolul 34. Persoanele care asigură activitatea notarului
(1) Pentru a asigura desfăşurarea activităţii sale profesionale, notarul are dreptul să angajeze personal auxiliar tehnic şi de specialitate.
(2) Notarul poate împuternici personalul angajat să colecteze informaţii şi actele necesare pentru procedura notarială, să transmită actele notariale, conform procedurilor legale, pentru înregistrarea drepturilor la autorităţile abilitate, să primească şi să ridice actele de la autorităţi, să efectueze lucrări de arhivare, lucrări tehnice de ţinere a contabilităţii, a resurselor umane, să îndeplinească alte acţiuni tehnice necesare desfăşurării activităţii notarului.
(3) Personalul care asigură activitatea notarului are obligaţia să păstreze confidenţialitatea informaţiei cunoscute în cadrul activităţii sale, indiferent de modul de obţinere ori sursa informaţiei, inclusiv după încetarea activităţii sale. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspundere disciplinară şi civilă.
(4) Condiţiile de activitate şi modul de remunerare a personalului auxiliar se stabilesc prin contract.
Articolul 35. Ştampila notarului şi blanchetele speciale
(1) Notarul dispune de o ştampilă proprie de configuraţie rotundă, cu imaginea Stemei de Stat plasată pe centru, în jurul căreia se inscripţionează cuvintele „Republica Moldova”, „Notar”, numele şi prenumele notarului şi numărul licenţei deţinute. Ştampila notarului se confecţionează după un model unic, aprobat de Ministerul Justiţiei, în baza extrasului din hotărîrea Comisiei de licenţiere privind aprobarea rezultatelor concursului sau în baza extrasului din Registrul de stat al notarilor.
(2) Ştampila notarului se aplică pe actele notariale şi pe documentele ce ţin de realizarea procedurii notariale.
(3) Ştampila notarului se păstrează într-un safeu din incinta biroului notarului, sub supravegherea şi pe răspunderea personală a notarului.
(4) În cazul pierderii sau a furtului ştampilei sale, notarul este obligat să comunice imediat acest fapt autorităţilor competente şi Ministerului Justiţiei.
(5) În cazul în care ştampila notarului este deteriorată sau există alte motive ce impun înlocuirea acesteia, notarul va informa Ministerul Justiţiei despre confecţionarea unei noi ştampile cu prezentarea specimenului acesteia.
(6) Confecţionarea, utilizarea, păstrarea şi predarea spre lichidare a ştampilei notarului sînt atribuţii exclusive ale notarului, care va suporta personal cheltuielile aferente, cu excepţiile prevăzute de lege.
(7) Notarul poate dispune de o ştampilă de formă dreptunghiulară, care va fi aplicată pe toate actele, cu excepţia celor prevăzute la alin.(2).
(8) Actele notariale pot fi întocmite de către notar şi pe blanchete speciale. Întocmirea actului notarial pe o blanchetă specială nu conferă acestuia o forţă juridică superioară.
Articolul 36. Arhiva activităţii notariale
(1) Actele notariale îndeplinite de notar în procesul activităţii notariale care, potrivit legislaţiei, se supun păstrării, actele în temeiul cărora acestea au fost îndeplinite şi registrele actelor notariale formează arhiva activităţii notariale şi constituie proprietate a statului, fiind parte integrantă a Fondului Arhivistic al Republicii Moldova.
(2) Persoanele care desfăşoară activitatea notarială, după caz, Camera Notarială acumulează, ţin evidenţa, utilizează, păstrează şi predau arhiva activităţii notariale în condiţiile prevăzute de legislaţie, de asemenea sînt obligate să asigure integritatea actelor notariale, a documentelor şi registrelor actelor notariale care se păstrează în arhivă.
(3) Notarii din acelaşi teritoriu de activitate au dreptul să înfiinţeze depozite comune pe teritoriul respectiv pentru păstrarea arhivei notariale. Arhiva comună se înfiinţează ţinîndu-se cont de obligaţia notarului de păstrare a secretului profesional.
(4) Notarul, după caz, Camera Notarială poate ţine arhiva activităţii notariale şi în format digital.
(5) Persoanele care desfăşoară activitatea notarială trebuie să prevină accesul nesancţionat al terţilor la informaţia din arhiva activităţii notariale, inclusiv la cea în variantă digitală, precum şi să asigure integritatea documentelor notariale, a registrelor şi a altor documente care se păstrează în arhivă.
(6) Persoanele care desfăşoară activitatea notarială sînt obligate să păstreze confidenţialitatea informaţiei cunoscute în cadrul activităţii lor, indiferent de modul şi sursa de obţinere a informaţiei, chiar şi după încetarea activităţii.
(7) Modul de păstrare, pregătire, evidenţă şi predare a actelor notariale, precum şi termenul şi condiţiile de predare a arhivei activităţii notariale către Camera Notarială se stabilesc printr-un regulament aprobat de ministrul justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
(8) Dreptul de a primi informaţii din arhiva activităţii notariale îl au persoanele în numele cărora au fost îndeplinite actele notariale.
(9) Informaţii cu privire la actul notarial, copia de pe actul notarial, copiile de pe documentele în baza cărora a fost îndeplinit actul notarial se eliberează din arhivă la solicitarea instanţei de judecată, a procuraturii sau a organului de urmărire penală în legătură cu cauzele penale, civile sau contravenţionale aflate în curs de examinare.
(10) Dosarele succesorale şi actele aflate în procedură notarială nu fac parte din arhiva notarială. Actul notarial şi documentele ce îl însoţesc devin parte componentă a arhivei activităţii notariale după finalizarea procedurii notariale sau a asistenţei notariale, iar registrele actelor notariale – după terminarea acestora. Prin derogare de la această regulă, în cazul suspendării sau al încetării activităţii notarului, în scopul predării arhivei activităţii notariale către un alt notar, acestea se consideră parte componentă a arhivei activităţii notariale, iar notarul care a recepţionat arhiva are competenţa de a finaliza procedurile notariale sau asistenţa notarială.
[Art.36 modificat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 37. Raportarea notarilor
(1) O dată în an, notarul prezintă la Camera Notarială un raport privind activitatea sa profesională, în forma şi în termenul stabilite de Camera Notarială.
(2) După totalizarea rapoartelor notarilor, Camera Notarială prezintă la Ministerul Justiţiei raportul anual privind activitatea notarială pe ţară.
Articolul 38. Taxa de stat şi plata pentru asistenţa notarială
Pentru actele şi acţiunile îndeplinite de notar se achită:
a) taxa de stat, în cazurile prevăzute de lege, care se face venit la bugetul de stat;
b) plata notarială, reprezentînd remunerarea muncii notarului, a cărei mărime este stabilită de lege;
c) plata pentru îndeplinirea actelor notariale şi spezele procedurilor notariale, constituind costul procedurii notariale, mărimile cărora se stabilesc de Guvern.
Articolul 39. Cheltuielile pentru desfăşurarea activităţii notariale
(1) Din plăţile încasate de notar pentru activitatea notarială conform art.38 lit.b) şi c) se acoperă cheltuielile pentru asigurarea tehnico-materială a activităţii, locaţiune şi întreţinerea biroului notarial, ţinerea arhivei activităţii notariale, remunerarea personalului auxiliar angajat, cota de contribuţie obligatorie a notarului, suma concediului anual, contribuţiile de asigurări sociale de stat şi de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, alte cheltuieli suportate în legătură cu activitatea profesională a notarului.
(2) Suma rămasă după deducerea tuturor cheltuielilor menţionate la alin.(1) constituie venitul notarului.
Capitolul VI
ABSENŢA NOTARULUI, SUSPENDAREA
ŞI ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII NOTARULUI
Articolul 40. Absenţa notarului de la birou
(1) Notarul poate absenta de la birou în următoarele cazuri:
a) aflarea în concediu anual;
b) aflarea în concediu de maternitate;
c) incapacitatea temporară de muncă;
d) îngrijirea copilului bolnav sau a unui alt membru al familiei bolnav;
e) desfăşurarea activităţii didactice sau a unei alte activităţi permise de lege;
f) ridicarea nivelului profesional în instituţii de învăţămînt sau la cursuri de instruire;
g) participarea în activitatea comunităţii notarilor şi a organelor ei elective;
h) participarea la efectuarea controlului;
i) participarea în şedinţele de judecată, prezenţa în faţa organelor de urmărire penală, a procuraturii sau a altor organe de control;
[Lit.j) alin.(1) art.40 abrogată prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
k) în alte cazuri ce ţin de activitatea notarului.
(2) Despre o absenţă cu durata mai mare de 3 zile lucrătoare consecutive notarul trebuie să informeze Camera Notarială.
(3) Camera Notarială poate constata întemeiate şi alte cazuri de absenţă temporară a notarului de la biroul notarial.
(4) Acordarea asistenţei notariale în afara biroului notarial nu reprezintă absenţă de la birou.
(5) În decursul unui an calendaristic, absenţa notarului de la birou nu poate depăşi în total 50 de zile lucrătoare, exceptînd aflarea sa în concediu de maternitate sau incapacitatea temporară de muncă. Durata concediului de maternitate este cea prevăzută de Codul muncii al Republicii Moldova nr.154-XV din 28 martie 2003.
Articolul 41. Suspendarea activităţii notarului
(1) Activitatea notarului se suspendă în următoarele cazuri:
a) deţinerea unei funcţii elective sau a unei funcţii de demnitate publică pe durata mandatului;
b) desfăşurarea unei activităţi incompatibile – pînă la înlăturarea circumstanţelor de incompatibilitate, care însă nu poate depăşi 3 luni;
c) depunerea unei cereri în acest sens pe motiv de concediu pentru îngrijirea copilului cu vîrsta de pînă la 4 ani;
d) încălcarea obligaţiei de instruire profesională – pe o perioadă de pînă la 2 ani;
e) angajarea la Camera Notarială, care însă nu poate depăşi 5 ani;
f) incapacitatea temporară de muncă cu o durată mai mare de 120 de zile consecutiv;
g) arestul preventiv sau arestul la domiciliu aplicat de către instanţa de judecată în calitate de măsură preventivă – pe durata aplicării măsurii respective;
h) suspendarea împuternicirilor notarului de către instanţa de judecată, în calitate de măsură de asigurare – pînă la anularea măsurii respective;
i) nerespectarea unor obligaţii pasibile de aplicarea sancţiunii disciplinare prevăzute la art.66 alin.(1) lit.c);
j) în alte cazuri stabilite de lege.
(2) Suspendarea activităţii notarului se dispune prin ordin al ministrului justiţiei. În cazul prevăzut la alin.(1) lit.i), suspendarea se dispune prin ordinul ministrului justiţiei în baza unei hotărîri a Colegiului disciplinar.
(3) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.c) şi f), suspendarea se dispune la solicitarea notarului.
(4) Notarul a cărui activitate a fost suspendată nu are dreptul să desfăşoare activitate notarială.
(5) Ordinul ministrului justiţiei privind suspendarea activităţii notarului sau privind reînvestirea acestuia cu împuterniciri se aduce la cunoştinţa notarului şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(6) După înştiinţarea privind ordinul de suspendare a activităţii sale, notarul este obligat, în termen de 3 zile, să transmită ştampila şi legitimaţia de notar spre păstrare provizorie la Camera Notarială, iar în termen de o lună, să transmită arhiva activităţii notariale spre păstrare provizorie unui notar care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi teritoriu, cu acordul prealabil al acestuia. În lipsa acordului, arhiva activităţii notariale se transmite spre păstrare provizorie notarului desemnat prin ordinul ministrului justiţiei. Modalitatea de transmitere a ştampilei şi a legitimaţiei de notar se stabileşte printr-un regulament aprobat de Consiliul Camerei Notariale.
(61) În cazul în care Camera Notarială se află în imposibilitate să preia spre păstrare provizorie ştampila şi legitimaţia de notar, acestea se transmit Ministerului Justiţiei.
(7) În cazul în care notarul se află în imposibilitatea de a transmite personal ştampila şi arhiva activităţii notariale, transmiterea se asigură în termenele stabilite la alin.(6) de către comisia creată de Camera Notarială, în componenţa căreia sînt incluse şi persoane desemnate de Ministerul Justiţiei.
(8) Notarul este obligat să-şi reia activitatea în termen de 30 de zile de la decăderea motivelor care au cauzat suspendarea, în baza unei cereri adresate ministrului justiţiei. La reînvestirea notarului cu împuterniciri trebuie respectate aceleaşi cerinţe ca şi la învestirea sa, cu excepţia condiţiei prevăzute la art.28 alin.(2) lit.a), care va fi îndeplinită în termen de 3 zile de la reînvestire. În decurs de 7 zile de la depunerea cererii, ministrul justiţiei emite un ordin privind reînvestirea notarului cu împuterniciri. După emiterea ordinului, la cererea scrisă a notarului, Camera Notarială sau, după caz, Ministerul Justiţiei îi restituie ştampila şi legitimaţia de notar.
(9) Ordinul ministrului justiţiei privind suspendarea activităţii notarului poate fi contestat în instanţa de judecată.
[Art.41 completat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
[Art.41 modificat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 42. Încetarea activităţii notarului
(1) Activitatea notarului încetează în următoarele cazuri:
a) depunerea cererii în acest sens;
b) decesul notarului;
c) declararea notarului ca fiind dispărut fără veste sau decedat;
d) retragerea licenţei;
e) atingerea vîrstei de 65 de ani;
f) necorespunderea acestuia condiţiilor prevăzute la art.8 alin.(3) lit.a), b), h) şi i);
g) anularea licenţei.
(2) Încetarea activităţii notarului se dispune prin ordin al ministrului justiţiei din oficiu, la cererea notarului sau la cererea Camerei Notariale.
(3) Licenţa notarului se anulează în cazul depistării unor circumstanţe care confirmă acţiunile nelegitime ale notarului la obţinerea licenţei.
(4) În cazul prevăzut la alin.(1) lit.d), încetarea activităţii notarului se dispune prin ordinul ministrului justiţiei în baza hotărîrii Colegiului disciplinar.
(5) Ordinul ministrului justiţiei privind încetarea activităţii notarului se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Ordinul privind încetarea activităţii notarului poate fi contestat în instanţa de judecată.
(6) Din momentul în care i s-a adus la cunoştinţă ordinul privind încetarea activităţii sale, notarul nu are dreptul să îndeplinească acte şi acţiuni notariale şi este obligat: în termen de 15 zile – să prezinte la Ministerul Justiţiei dovada ce confirmă distrugerea ştampilei, în termen de 3 zile – să predea legitimaţia de notar, iar în termen de 1 lună – să transmită arhiva activităţii notariale ordonată, conform legislaţiei, spre păstrare altui notar desemnat prin ordinul ministrului justiţiei sau, în condiţiile stabilite în regulamentul aprobat de ministrul justiţiei, Camerei Notariale.
(7) În cazul încetării activităţii notarului în condiţiile prevăzute la alin.(1) lit.b) şi c) din prezentul articol, ştampila se predă pentru a fi distrusă, iar arhiva activităţii notariale se ridică de către o comisie, formată prin ordinul ministrului justiţiei, şi se transmite spre păstrare altui notar desemnat prin ordinul ministrului justiţiei, în termenele stabilite la alin.(6) din prezentul articol, conform procedurii stabilite la art.36.
[Art.42 modificat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Capitolul VII
ORGANUL DE AUTOADMINISTRARE AL NOTARILOR
Articolul 43. Camera Notarială
(1) Camera Notarială este organul de autoadministrare al notarilor, de promovare şi apărare a intereselor colective ale acestora, precum şi un garant al independenţei notarilor şi al calităţii asistenţei notariale.
(2) Camera Notarială funcţionează în condiţiile legii şi ale statutului său, aprobat de Adunarea Generală a Notarilor şi îi include pe toţi notarii care activează în Republica Moldova.
(3) Camera Notarială este o organizaţie profesională, înfiinţată în temeiul prezentei legi, cu personalitate juridică, cu patrimoniu şi buget proprii.
(4) Camera Notarială activează pe principii de autofinanţare.
(5) Bugetul Camerei Notariale este format din contribuţiile obligatorii ale notarilor, precum şi din alte surse neinterzise de lege.
(6) În primul trimestru al fiecărui an, Camera Notarială prezintă la Ministerul Justiţiei un raport anual despre activitatea sa, activitatea notarilor şi a notarilor stagiari.
[Art.43 modificat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 44. Structura Camerei Notariale
În cadrul Camerei Notariale se constituie şi funcţionează:
a) Consiliul Camerei Notariale;
b) Comisia de etică;
c) Comisia de cenzori;
d) Centrul naţional de administrare a registrelor actelor notariale;
e) redacţia Buletinului notarilor;
f) comisiile de specialitate ale Consiliului Camerei;
g) aparatul de specialitate şi cel administrativ.
Articolul 45. Competenţele Camerei Notariale
În activitatea sa, Camera Notarială are următoarele competenţe:
a) colaborează cu autorităţile publice abilitate să stabilească şi să implementeze eficient politicile şi cadrul de reglementare a activităţii notariale;
b) implementează standardele profesionale, generalizează practica notarială şi contribuie la asigurarea practicii notariale unificate;
c) colaborează şi cooperează cu structuri internaţionale similare pentru dezvoltarea sistemului notarial naţional;
d) creează fonduri şi instituţii ştiinţifice sau metodologice ori colaborează cu cele existente;
e) creează condiţii pentru activitatea profesională a notarilor şi dezvoltarea continuă a profesiei de notar;
f) organizează cursuri de instruire a notarilor;
g) supraveghează respectarea de către notari a obligaţiilor privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
h) supraveghează respectarea eticii profesionale, organizarea stagiilor şi respectarea programului de stagiu;
i) prezintă Ministerului Justiţiei opiniile sale în anumite domenii;
j) creează Fondul de credibilitate şi administrează activitatea acestuia;
k) organizează păstrarea arhivei notariale pe suport de hîrtie şi în format digital, în conformitate cu regulamentul aprobat de ministrul justiţiei;
l) verifică dacă biroul notarului corespunde cerinţelor, înregistrează şi ţine evidenţa birourilor notariale;
m) are alte atribuţii prevăzute de lege.
[Art.45 completat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 46. Organele Camerei Notariale
(1) Organele Camerei Notariale sînt:
a) Adunarea Generală a Notarilor;
b) Consiliul Camerei Notariale;
c) preşedintele Camerei Notariale;
d) secretarul general al Camerei Notariale;
e) Comisia de etică.
(2) Camera Notarială poate institui şi alte organe necesare pentru realizarea scopurilor sale.
(3) Şedinţele organelor colegiale ale Camerei Notariale se desfăşoară cu prezenţa fizică a membrilor săi sau la distanţă, în regim online, prin intermediul mijloacelor de comunicaţii electronice. Desfăşurarea şedinţei cu prezenţa fizică sau la distanţă se decide de către organul competent de convocarea acesteia.
[Art.46 completat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
Articolul 47. Adunarea Generală a Notarilor
(1) Adunarea Generală a Notarilor este organul suprem al Camerei Notariale ce se convoacă cel puţin o dată în an. Şedinţele Adunării Generale a Notarilor pot fi ordinare şi extraordinare.
(2) Şedinţa ordinară a Adunării Generale a Notarilor se convoacă de către Consiliul Camerei Notariale, care anunţă notarii în prealabil, cu cel puţin o lună înainte, despre data, ora şi locul desfăşurării şedinţei şi despre ordinea de zi a acesteia.
(3) Şedinţele extraordinare se convoacă în termen de cel mult 10 zile la:
a) iniţiativa Consiliului Camerei Notariale;
b) propunerea Ministerului Justiţiei;
c) solicitarea a cel puţin 1/5 din numărul total al notarilor;
d) solicitarea preşedintelui Camerei Notariale.
[Alin.(31) art.47 abrogat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
(4) Adunarea Generală a Notarilor este deliberativă dacă la ea participă cel puţin 50% din numărul notarilor care exercită activitate notarială. În cazul în care Adunarea Generală a Notarilor nu a fost deliberativă, Consiliul Camerei Notariale convoacă repetat Adunarea Generală a Notarilor în cel mult 15 zile, care va fi considerată deliberativă indiferent de numărul notarilor prezenţi.
(5) Participarea notarilor la adunare este obligatorie. Justificarea absenţei se va face în prealabil, în scris, la secretarul general al Camerei Notariale. Participarea la Adunarea Generală a Notarilor printr-un reprezentant nu se admite.
(6) Adunarea Generală a Notarilor are următoarele atribuţii:
a) aprobă şi modifică Statutul Camerei Notariale şi Codul de etică al notarilor;
b) alege şi revocă pe membrii Consiliului Camerei Notariale, ai Comisiei de licenţiere, ai Colegiului disciplinar şi ai Comisiei de etică;
[Lit.c) alin.(6) art.47 abrogată prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
d) aprobă mărimea şi modul de determinare a cotei de contribuţie obligatorie a notarului;
e) aprobă procedura de verificare a respectării de către notari a obligaţiilor privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
f) aprobă rapoartele anuale ale preşedintelui Camerei Notariale şi a secretarului general;
g) aprobă programul de activitate şi bugetul Camerei Notariale pentru anul următor;
h) desemnează auditul intern sau pe cel extern;
i) exercită alte atribuţii stabilite de lege sau de Statutul Camerei Notariale.
(7) Deciziile Adunării Generale a Notarilor sînt adoptate cu votul majorităţii notarilor prezenţi, cu excepţia deciziilor pe subiectele indicate la alin.(6) lit.a) şi b), care se adoptă cu votul a cel puţin 2/3 din numărul notarilor prezenţi. Deciziile privind alegerea şi revocarea membrilor Comisiei de licenţiere, ai Consiliului Camerei Notariale, ai Colegiului disciplinar şi a membrilor Comisiei de etică se adoptă prin vot secret.
(8) Dacă pentru adoptarea deciziilor pe subiectele indicate la alin.(6) lit.a) şi b) nu s-a obţinut o majoritate calificativă, la următoarea şedinţa a Adunării Generale a Notarilor acestea se consideră adoptate cu votul majorităţii celor prezenţi.
(9) Procedura privind convocarea, organizarea şi desfăşurarea şedinţelor Adunării Generale a Notarilor se stabileşte în Statutul Camerei Notariale.
[Art.47 modificat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
[Art.47 completat prin Legea nr.249 din 16.12.2020, în vigoare 25.12.2020]
[Art.47 modificat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 48. Consiliul Camerei Notariale
(1) Organul executiv al Camerei Notariale este Consiliul Camerei Notariale, constituit din 7 notari, aleşi pe un termen de 4 ani. Preşedintele Camerei Notariale este de drept şi preşedintele Consiliului Camerei Notariale.
(11) Dacă, în termen de 30 de zile de la data expirării mandatului membrului Consiliului Camerei Notariale sau de la data încetării mandatului acestuia din diferite motive, Adunarea Generală a Notarilor nu a ales un nou membru al Consiliului Camerei Notariale, acesta este numit din rîndul notarilor, de către ministrul justiţiei.
(12) Calitatea de membru al Consiliului Camerei Notariale este incompatibilă cu calitatea de membru în Comisia de licenţiere, Comisia de etică şi Colegiul disciplinar.
(2) Consiliul Camerei Notariale se convoacă la necesitate, dar nu mai rar decît o dată în trimestru. Şedinţele Consiliului se consideră deliberative dacă la ele participă cel puţin 5 membri. Deciziile Consiliului Camerei Notariale se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
[Alin.(21) art.48 abrogat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
(3) Fiecare membru al Consiliului Camerei Notariale beneficiază, pentru fiecare şedinţă la care participă, de o indemnizaţie echivalentă cu a treia parte (1/3) din salariul mediu pe economie, achitată de către Camera Notarială, dar nu mai mult decât pentru 3 şedinţe pe lună.
[Art.48 modificat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
[Art.48 completat prin Legea nr.249 din 16.12.2020, în vigoare 25.12.2020]
[Art.48 completat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 49. Competenţele Consiliului Camerei Notariale
Consiliul Camerei Notariale are următoarele competenţe:
a) aprobă standarde profesionale şi recomandări privind unificarea practicii notariale;
b) consultă Ministerul Justiţiei în problema stabilirii numărului necesar de notari şi notari stagiari;
c) transmite Ministerului Justiţiei, spre aprobare, proiecte de acte normative şi/sau proiecte de acte administrative cu caracter normativ;
d) aprobă, în condiţiile prezentei legi, acte administrative cu caracter normativ;
e) înaintează Ministerului Justiţiei propuneri de revocare a membrilor Comisiei de licenţiere şi ai Colegiului disciplinar;
f) aprobă şi ţine evidenţa contractelor de efectuare a stagiului profesional, cu asigurarea publicităţii şi actualizării continue a listei de notari stagiari;
g) elaborează şi aprobă programul de stagiu, încheie contracte de efectuare a stagiului profesional;
h) repartizează aleatoriu persoanele care au promovat concursul de admitere la stagiul profesional notarilor conducători de stagiu;
i) aprobă contractele încheiate de secretarul general, care depăşesc suma de 50000 de lei;
j) organizează cursuri de instruire a notarilor, ţine evidenţa duratei cursurilor;
k) deleagă notarii şi notarii stagiari să participe la seminare, conferinţe şi cursuri de instruire;
l) asigură, nemijlocit sau prin intermediul secretarului general al Camerei Notariale, verificarea respectării programului de lucru de către notari şi sesizează Colegiul disciplinar în cazurile încălcărilor sistematice ale programului de lucru anunţat;
m) consultă Ministerul Justiţiei la numirea membrilor Comisiei de control al activităţii notariale;
n) aprobă modelul legitimaţiei de notar;
o) aprobă statele de personal şi condiţiile concursului pentru angajarea salariaţilor Camerei Notariale, precum şi mărimea salariilor acestora;
p) alege preşedintele Camerei Notariale dintre membrii săi şi îl revocă;
q) emite opinii consultative;
r) exercită alte atribuţii stabilite de lege sau de statutul Camerei Notariale.
[Art.49 modificat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
[Art.49 completat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 50. Preşedintele Camerei Notariale
(1) Preşedintele Camerei Notariale se alege pe un termen de 2 ani şi nu poate deţine mai mult de două mandate consecutiv.
(11) Dacă, în termen de 30 de zile de la data expirării mandatului preşedintelui Camerei Notariale sau de la data încetării mandatului acestuia din diferite motive, Consiliul Camerei Notariale nu a ales un nou preşedinte al Camerei Notariale, acesta este numit dintre membrii Consiliului Camerei Notariale, de către ministrul justiţiei.
(2) Funcţia de preşedinte al Camerei Notariale este remunerată. Mărimea remuneraţiei este stabilită de Adunarea Generală a Notarilor.
(3) Preşedintele Camerei Notariale are următoarele atribuţii:
a) conduce Camera Notarială şi o reprezintă în relaţiile cu autorităţile publice, cu persoanele fizice şi juridice atît din ţară cît şi din străinătate;
b) prezidează şedinţele Consiliului Camerei Notariale;
c) semnează actele Consiliului Camerei Notariale şi ale Camerei Notariale;
d) prezintă în faţa Adunării Generale a Notarilor şi la Ministerul Justiţiei raportul anual de activitate a Camerei Notariale;
e) exercită alte atribuţii prevăzute de lege şi de Statutul Camerei Notariale.
(4) Dacă funcţia de preşedinte al Camerei Notariale este vacantă sau dacă preşedintele Camerei Notariale este demis ori dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul este asigurat de către unul dintre membrii Consiliului Camerei Notariale, ales de către membrii Consiliului prin vot secret.
[Art.50 modificat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
[Art.50 modificat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 51. Secretarul general al Camerei Notariale
(1) Activitatea organizatorică, administrativă, economică şi financiară a Camerei Notariale se asigură de către secretarul ei general.
(2) Secretarul general al Camerei Notariale este angajat de către Consiliul Camerei, pe bază de concurs, pe un termen de 5 ani.
(3) În funcţia de secretar general al Camerei Notariale poate fi angajată persoana care are studii superioare în management, economie sau drept şi o vechime în muncă de cel puţin 5 ani.
(4) Secretarul general al Camerei Notariale are următoarele atribuţii:
a) răspunde de gestiunea economico-financiară a Camerei Notariale;
a1) reprezintă Camera Notarială în faţa autorităţilor publice, inclusiv a instanţelor judecătoreşti, în faţa persoanelor fizice şi juridice în limitele necesare pentru exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege;
b) încheie contracte în numele Camerei Notariale;
c) gestionează bugetul Camerei Notariale;
d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea în faţa Adunării Generale a Notarilor a proiectului de buget anual al Camerei Notariale;
e) prezintă în faţa Adunării Generale a Notarilor raportul anual privind executarea bugetului;
f) întocmeşte raportul anual de activitate a Camerei Notariale;
g) organizează activitatea Camerei Notariale între şedinţele Adunării Generale a Notarilor;
h) participă la şedinţele Adunării Generale a Notarilor şi ale Consiliului Camerei Notariale fără drept de vot;
i) elaborează proiectul agendei şi pregăteşte materialele pentru şedinţele Adunării Generale a Notarilor şi Consiliului Camerei Notariale după consultarea cu ultimul;
j) angajează personalul Camerei Notariale şi conduce activitatea acestuia;
k) execută deciziile Adunării Generale a Notarilor şi ale Consiliului Camerei Notariale ce se referă la activitatea sa;
l) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor aflate în proprietatea sau în gestiunea Camerei Notariale şi a celorlalte bunuri gestionate de aceasta;
m) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute în Statutul Camerei Notariale.
(41) În exercitarea atribuţiei prevăzute la alin.(4) lit.a1), secretarul general are obligaţia de a consulta în prealabil preşedintele Camerei Notariale privind poziţia instituţională pe care urmează să o exprime şi de a respecta considerentele expuse de către preşedintele Camerei Notariale atunci când reprezintă Camera Notarială în relaţiile cu autorităţile publice, inclusiv în instanţele de judecată, cu persoane fizice şi juridice.
(5) În perioada absenţei temporare a secretarului general, funcţiile acestuia sînt exercitate de către un angajat al aparatului administrativ al Camerei Notariale, desemnat de secretarul general cu aprobarea Consiliului Camerei Notariale.
(6) Funcţia de secretar general al Camerei Notariale este remunerată. Mărimea remuneraţiei este stabilită de Consiliu.
(7) Pe perioada mandatului său, secretarul general al Camerei Notariale nu are dreptul să exercite prin cumul alte funcţii sau activităţi remunerate, inclusiv pe cea de notar, cu excepţia funcţiilor didactice, ştiinţifice, de creaţie şi de mediere.
[Art.51 modificat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
Articolul 52. Comisia de etică
(1) Camera Notarială instituie Comisia de etică, care are drept scop examinarea cazurilor de încălcare a Codului de etică al notarilor şi constatarea abaterilor de la etica profesională. Comisia de etică este formată din 7 membri aleşi de către Adunarea Generală a Notarilor pe un termen de 4 ani, doi dintre aceştia fiind reprezentanţi ai societăţii civile.
(11) Dacă, în termen de 30 de zile de la data expirării mandatului membrului Comisiei de etică sau de la data încetării mandatului acestuia din diferite motive, nu a fost ales un nou membru al Comisiei de etică, acesta este numit de către ministrul justiţiei.
(12) Calitatea de membru al Comisiei de etică este incompatibilă cu calitatea de membru în Comisia de licenţiere, Consiliul Camerei Notariale şi Colegiul disciplinar.
(2) Şedinţele Comisiei de etică se consideră deliberative dacă la ele participă cel puţin 5 membri. Deciziile Comisiei de etică se adoptă cu votul a cel puţin 4 membri.
[Alin.(21) art.52 abrogat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
(3) În urma examinării cazurilor de încălcare a Codului de etică al notarilor, Comisia de etică adoptă o decizie motivată cu una din următoarele constatări:
a) lipsa încălcării Codului de etică al notarilor;
b) încălcarea prevederilor Codului de etică al notarilor;
c) încălcare a prevederilor Codului de etică al notarilor pasibilă de răspundere disciplinară.
(4) În cazul constatării unei încălcări a prevederilor Codului de etică al notarilor, Comisia de etică va atenţiona notarul, în formă scrisă sau orală, despre încălcarea comisă şi îşi va expune opinia asupra comportamentului notarului.
(5) În cazul constatării unei încălcări a prevederilor Codului de etică al notarilor pasibile de răspundere disciplinară, Comisia de etică va transmite dosarul spre examinare Colegiului disciplinar.
(6) În baza unei generalizări a cazurilor examinate, Comisia de etică poate propune Camerei notariale elaborarea unor recomandări referitoare la etica profesională a notarilor, precum şi anumite indicaţii pentru programele de instruire.
(7) Comisia de etică îşi desfăşoară activitatea în baza unui regulament aprobat de Adunarea Generală a Notarilor.
[Art.52 modificat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
[Art.52 completat prin Legea nr.249 din 16.12.2020, în vigoare 25.12.2020]
[Art.52 completat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 53. Controlul activităţii financiare a Camerei Notariale
(1) Activitatea financiară a Camerei Notariale se supune auditului intern sau auditului extern.
(2) Auditul se efectuează anual sau, în caz de necesitate, poate fi efectuat la cererea a 1/5 din numărul total al notarilor.
(3) Raportul de audit se aduce la cunoştinţa Adunării Generale a Notarilor.
(4) Persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul Camerei Notariale sînt obligate să pună la dispoziţia auditorului documentele ce ţin de verificarea activităţii financiare.
Capitolul VIII
REPARAREA PREJUDICIULUI CAUZAT DE NOTAR
Articolul 54. Repararea prejudiciului cauzat de notar
(1) Persoana lezată într-un drept al său prin îndeplinirea unui act notarial sau a unei acţiuni notariale ori prin refuzul neîntemeiat de a îndeplini actul sau acţiunea notarială, ori prin divulgarea secretului profesional poate cere repararea prejudiciului cauzat astfel.
(2) Statul nu răspunde pentru prejudiciul cauzat de notar sau de notarul stagiar.
(3) Dacă de prejudiciul cauzat este răspunzător şi solicitantul actului notarial sau o persoană terţă, aceştia poartă răspundere proporţional cu gradul vinovăţiei lor.
Articolul 55. Ordinea de reparare a prejudiciului
(1) Prejudiciul se repară succesiv, în următoarea ordine:
a) din asigurarea obligatorie de răspundere profesională a notarului;
b) din Fondul de credibilitate;
c) din mijloacele băneşti ale notarului care a cauzat prejudiciul.
(2) Sursa de despăgubire posterioară devine obligatorie dacă prejudiciul nu a fost acoperit de mijloacele financiare din sursele precedente.
(3) În cazul în care notarul şi-a desfăşurat activitatea în lipsa unui contract de asigurare obligatorie de răspundere profesională sau în cazul în care prejudiciul a fost cauzat intenţionat de către notar, acesta răspunde personal pentru prejudiciul cauzat. Dacă prejudiciul este mai mare decît valoarea patrimoniului personal al notarului, acesta se recuperează suplimentar din Fondul de credibilitate.
(4) Prejudiciul cauzat ca urmare a respectării recomandărilor Camerei Notariale se repară din Fondul de credibilitate, iar recomandările urmează a fi puse în concordanţă cu legislaţia.
(5) Fondul de credibilitate are drept de regres împotriva notarului care a cauzat prejudiciul, în cazurile prevăzute la alin.(3).
Articolul 56. Asigurarea obligatorie de răspundere profesională a notarului
(1) Pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de notar în cadrul activităţii sale profesionale, notarul este obligat să încheie contract de asigurare obligatorie de răspundere profesională. Evidenţa acestor contracte este ţinută de Camera Notarială.
(2) Suma minimă asigurată se stabileşte de Consiliul Camerei Notariale. Ea poate fi revizuită în caz de necesitate.
(3) Notarul este obligat să informeze Camera Notarială despre modificarea sau încetarea contractului de asigurare obligatorie de răspundere profesională, în termen de 5 zile lucrătoare.
(4) Contractul de asigurare se încheie pe un termen de cel puţin un an, cu condiţia ca plata despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat în perioada de acţiune a contractului să poată fi cerută în cadrul termenului de prescripţie extinctivă pentru acţiunile de reparare a prejudiciului.
Articolul 57. Condiţiile asigurării obligatorii de răspundere profesională a notarului
(1) Suma asigurată se stabileşte prin acordul comun al părţilor contractului de asigurare, însă nu poate fi mai mică decît suma minimă asigurată stabilită de Consiliul Camerei Notariale.
(2) Mărimea primei de asigurare se stabileşte prin acordul comun al părţilor contractului de asigurare.
(3) Neachitarea în termen a primei de asigurare se califică ca desfăşurare a activităţii fără asigurare.
(4) Numărul cazurilor asigurate acoperite de contractul de asigurare nu poate fi limitat.
[Art.57 modificat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 58. Fondul de credibilitate
(1) În scopul reparării unor eventuale prejudicii cauzate de notari se instituie Fondul de credibilitate, care îşi desfăşoară activitatea în baza prezentei legi şi a unui regulament aprobat de Adunarea Generală a Notarilor.
(2) Fondul de credibilitate este creat pentru plata despăgubirilor în modul şi în cazurile prevăzute de prezenta lege.
(3) Fondatorul Fondului de credibilitate este Camera Notarială.
(4) Mărimea minimă şi cea maximă a Fondului de credibilitate se stabilesc de către Adunarea Generală a Notarilor.
(5) Mijloacele financiare ale Fondului de credibilitate se formează din cotizaţiile notarilor, a căror mărime este stabilită de Adunarea Generală a Notarilor. Mijloacele Fondului de credibilitate se utilizează exclusiv în scopul recuperării prejudiciilor cauzate de notari.
(6) În cazul în care Fondul de credibilitate a atins mărimea maximă, obligaţia notarilor de a plăti cotizaţii se suspendă începînd cu data de 1 ianuarie a anului următor, în temeiul unei hotărîri a Camerei Notariale.
(7) Dacă Fondul de credibilitate s-a diminuat sub nivelul minim stabilit de Cameră, printr-o hotărîre a Camerei Notariale, plata cotizaţiilor se reia începînd cu luna următoare celei de constatare.
Articolul 59. Administrarea Fondului de credibilitate
(1) Fondul de credibilitate se administrează de către Consiliul de administrare a Fondului de credibilitate.
(2) Procedura de formare şi regulamentul de activitate ale Consiliului de administrare a Fondului de credibilitate se aprobă de către Adunarea Generală a Notarilor.
(3) Consiliul de administrare a Fondului de credibilitate prezintă anual un raport privind administrarea Fondului spre a fi aprobat de Adunarea Generală a Notarilor.
Articolul 60. Controlul utilizării mijloacelor Fondului de credibilitate
Controlul asupra utilizării eficiente şi conform destinaţiei a mijloacelor Fondului de credibilitate se efectuează de către Consiliul Camerei Notariale.
Capitolul IX
CONTROLUL ACTIVITĂŢII NOTARULUI
Articolul 61. Tipuri de control al activităţii notarului
Activitatea notarului este supusă controlului profesional, judecătoresc şi financiar-fiscal.
Articolul 62. Controlul profesional administrativ
(1) Controlul profesional administrativ periodic al activităţii notarului se exercită de către Corpul de control şi are în vedere:
a) organizarea birourilor notarilor;
b) calitatea actelor şi a acţiunilor îndeplinite de notari;
c) respectarea obligaţiilor profesionale legale, statutare şi de etică ale notarilor.
(2) Controlul profesional administrativ periodic al activităţii notarului se efectuează o dată la 3 ani. Activitatea notarului nou-învestit este supusă controlului în al doilea an de activitate.
(3) Comisiile de control nu-şi vor exprima opinia asupra legalităţii şi conţinutului actelor notariale.
(4) În cazul unor sesizări, plîngeri sau petiţii privind existenţa unor încălcări în activitatea profesională a notarului, Ministerul Justiţiei, după consultarea Camerei Notariale, are dreptul de a efectua controale inopinate.
(5) Modalitatea de constituire a comisiei de control şi procedura de control se va reglementa printr-un regulament aprobat prin ordinul ministrului justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
[Art.62 modificat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 63. Controlul judecătoresc
(1) Actele şi acţiunile notarului pot fi contestate în instanţele de judecată de drept comun conform competenţei stabilite de lege. Pînă la anularea de către instanţa de judecată, actul notarial atacat se prezumă veridic şi legal.
(2) Refuzul notarului de a îndeplini actul sau acţiunea notarială poate fi contestat conform Codului administrativ.
[Art.63 modificat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
Capitolul X
RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A NOTARULUI
Articolul 64. Temeiurile de răspundere disciplinară a notarului
Notarul poartă răspundere disciplinară pentru:
a) lipsa biroului notarial sau amenajarea/reamenajarea biroului notarial contrar cerinţelor legale;
b) încălcarea normelor de competenţă;
c) neacumularea numărului de ore academice anuale de instruire;
d) refuzul nemotivat de a permite accesul persoanelor împuternicite să efectueze un control în biroul notarului şi/sau refuzul nemotivat de a prezenta actele solicitate;
e) nevărsarea contribuţiilor obligatorii la contul Camerei Notariale timp de 3 luni de la scadenţă;
f) lipsa unui contract de asigurare de răspundere profesională sau încheierea contractului de asigurare de răspundere civilă cu o sumă asigurată inferioară sumei minime stabilite de Adunarea Generală a Notarilor;
g) nerespectarea intenţionată a hotărîrilor organelor profesionale;
h) refuzul nemotivat de a primi notari stagiari pentru efectuarea stagiului profesional;
i) nerespectarea programului de stagiu profesional, în cazul notarului conducător de stagiu;
j) neîndeplinirea obligaţiei privind ţinerea registrelor actelor notariale sau ţinerea neconformă şi incompletă a registrelor;
k) divulgarea secretului profesional;
l) publicitatea activităţii sale, calităţilor sale profesionale sau a biroului său notarial;
m) absenţa sistematică nejustificată de la birou sau încălcarea sistematică a programului de lucru anunţat;
n) depăşirea termenului de absenţă de la birou prevăzut la art.40 alin.(5);
o) refuzul neîntemeiat de a acorda asistenţă notarială, de a îndeplini acte notariale sau acţiuni notariale;
p) încălcarea gravă sau sistematică a altor obligaţii profesionale stabilite prin lege;
[Lit.q) art.64 abrogată prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
r) încălcarea prevederilor Codului de etică al notarilor, pasibilă de răspunderea disciplinară, în baza hotărîrii Comisiei de etică;
s) absenţa nemotivată de la două şedinţe convocate consecutiv ale Adunării Generale a Notarilor sau ale altui organ colegial în care a fost ales, numit sau delegat.
[Art.64 modificat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
Articolul 65. Termenul de prescripţie
(1) Sancţiunea disciplinară poate fi aplicată în cel mult 3 ani de la constatarea încălcării, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la comiterea abaterii disciplinare. În acest termen nu se include perioada absenţei notarului de la birou, a suspendării sau încetarea activităţii notarului. Termenul de prescripţie se întrerupe odată cu intentarea procedurii disciplinare, precum şi în cazul iniţierii unei cauze penale, civile sau contravenţionale.
(2) În cazul în care dintr-o hotărîre definitivă a unei instanţe judecătoreşti naţionale sau internaţionale rezultă că notarul a săvîrşit o abatere disciplinară, sancţiunea disciplinară poate fi aplicată în termen de un an de la data la care a devenit irevocabilă hotărîrea instanţei judecătoreşti, dar nu mai tîrziu de 2 ani de la data comiterii abaterii disciplinare.
Articolul 66. Sancţiunile disciplinare
(1) În cazul în care se constată că sînt încălcate prevederile art.64, notarilor li se aplică următoarele sancţiuni disciplinare:
a) avertisment scris;
b) mustrare;
c) amendă de la 30 la 300 de unităţi convenţionale, potrivit cuantumului stabilit pentru unitatea convenţională în Codul administrativ. Plata amenzii se face în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei privind aplicarea sancţiunii şi constituie venit la bugetul Camerei Notariale;
d) suspendarea activităţii pe o perioadă de pînă la 4 luni;
e) retragerea licenţei.
(2) Avertismentul constă în atenţionarea notarului cu privire la abaterea disciplinară comisă şi respectarea pe viitor a dispoziţiilor legale, precum şi prevenirea acestuia că, în cazul unei noi abateri disciplinare similare, i se va aplica o sancţiune mai severă. Avertismentul se emite în formă scrisă. Termenul de acţiune a avertismentului este de un an.
(3) La aplicarea sancţiunii disciplinare se ţine cont de gravitatea abaterii, de circumstanţele în care aceasta a fost comisă, de activitatea şi comportamentul notarului.
(4) Mustrarea constituie critica, exprimată în formă scrisă, a faptelor comise de notar.
(5) Sancţiunea de suspendare a activităţii notarului se aplică obligatoriu în cazurile comiterii încălcărilor prevăzute la art.64 lit.a)–f).
(6) Sancţiunea de retragere a licenţei se aplică obligatoriu în următoarele cazuri:
a) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art.28 alin.(3);
b) desfăşurarea unei activităţi incompatibile cu activitatea notarului pe o perioadă ce depăşeşte 3 luni;
c) îndeplinirea de către notar a actelor notariale pe perioada suspendării activităţii sale;
d) încălcarea nemotivată a termenelor de transmitere a ştampilei şi a arhivei activităţii notariale;
e) nesolicitarea de reluare a activităţii în termenul stabilit de lege.
(7) Informaţia privind aplicarea de sancţiuni disciplinare notarului se publică pe paginile web oficiale ale Ministerului Justiţiei şi Camerei Notariale în termen de 3 zile de la sancţionare.
(8) Dacă în decursul a doi ani de la data aplicării sancţiunii disciplinare prevăzute la alin.(1) lit.a), b) şi c) notarul sancţionat nu comite o nouă abatere, se consideră că acesta nu a fost sancţionat disciplinar.
[Art.66 completat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
Articolul 67. Colegiul disciplinar
(1) Colegiul disciplinar are drept scop examinarea cazurilor privind tragerea la răspundere disciplinară a notarilor.
(2) Colegiul disciplinar se formează prin ordinul ministrului justiţiei şi este compus din 7 membri: 3 membri aleşi de către Adunarea Generală a Notarilor, 4 membri desemnaţi de către Ministerul Justiţiei, dintre care un reprezentant din rîndul societăţii civile selectat prin concurs de către Ministerul Justiţiei. Procedura de selectare prin concurs a membrului Colegiului disciplinar din rîndul societăţii civile este stabilită în regulamentul aprobat prin ordinul ministrului justiţiei, după consultarea Camerei Notariale. Dacă, în termen de 30 de zile de la solicitarea ministrului justiţiei, Adunarea Generală a Notarilor nu a ales membrii în Colegiul disciplinar, aceştia sînt numiţi de ministrul justiţiei, în rezultatul concursului organizat de către Ministerul Justiţiei.
(3) Prin ordinul ministrului justiţiei, conform ordinii şi procedurii stabilite la alin.(2), sînt numiţi şi cei 7 membri supleanţi ai Colegiului disciplinar.
(4) Ministrul justiţiei poate respinge candidaturile alese de către Adunarea Generală a Notarilor. Refuzul motivat se expediază Consiliului Camerei Notariale în termen de 15 zile de la data la care acestea i-au fost propuse.
(5) În cazul în care Consiliul Camerei Notariale supune votului repetat candidaturile respinse de către ministrul justiţiei şi acestea sînt aprobate din nou cu votul a 2/3 dintre membrii Consiliului, ministrul justiţiei este obligat să le accepte.
(6) Calitatea de membru al Colegiului disciplinar este incompatibilă cu calitatea de membru în Comisia de licenţiere, Consiliul Camerei Notariale şi Comisia de etică.
(7) Preşedintele şi vicepreşedintele Colegiului disciplinar sînt aleşi prin vot secret de către majoritatea membrilor acestuia. În lipsa preşedintelui, funcţiile acestuia sînt exercitate de către vicepreşedinte.
(8) Membrii Colegiului disciplinar şi membrii supleanţi ai acestuia, inclusiv cei desemnaţi din rândul funcţionarilor publici, beneficiază, pentru fiecare şedinţă la care participă, de o indemnizaţie echivalentă cu a zecea parte din salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul în curs, achitată din contul mijloacelor financiare alocate Ministerului Justiţiei de la bugetul de stat, însă nu mai mult decât pentru 3 şedinţe pe lună.
(9) Secretarul Colegiului disciplinar este numit prin ordinul ministrului justiţiei din rîndul angajaţilor Ministerului Justiţiei.
(10) Colegiul disciplinar îşi desfăşoară activitatea în baza unui regulament aprobat de către ministrul justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
[Art.67 modificat prin Legea nr.138 din 06.06.2024, în vigoare 01.09.2024]
[Art.67 modificat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
Articolul 68. Modul de luare a deciziilor
(1) Şedinţele Colegiului disciplinar se consideră deliberative dacă la ele participă cel puţin 5 membri. Hotărîrile Colegiului disciplinar se adoptă prin votul a cel puţin 4 membri.
(11) Şedinţele Colegiului disciplinar se desfăşoară cu prezenţa fizică a membrilor acestuia. Pentru motive temeinice care fac imposibilă prezenţa fizică a membrilor la şedinţele Colegiului disciplinar, acesta poate decide desfăşurarea şedinţei la distanţă, în regim online, prin intermediul mijloacelor de comunicaţii electronice, precum sistemul de teleconferinţă sau de videoconferinţă. Organizarea şi desfăşurarea şedinţelor la distanţă au loc conform unui regulament aprobat de Ministerul Justiţiei după consultarea Camerei Notariale.
(2) În cazul apariţiei unui conflict de interese, membrul vizat al Colegiului disciplinar este obligat să se abţină de la examinarea cauzei disciplinare sau poate fi recuzat prin hotărîrea Colegiului disciplinar. Membrul recuzat al Colegiului este substituit de un membru supleant.
[Alin.(3) art.68 abrogat prin Legea nr.158 din 26.07.2018, în vigoare 21.10.2018]
(4) Membrii Colegiului disciplinar sînt obligaţi să păstreze secretul profesional şi să nu divulge informaţia cunoscută în cursul examinării cauzei disciplinare.
[Art.68 modificat prin Legea nr.78 din 31.03.2022, în vigoare 20.04.2022]
[Art.68 completat prin Legea nr.249 din 16.12.2020, în vigoare 25.12.2020]
Articolul 69. Procedura disciplinară
(1) Şedinţele Colegiului disciplinar sînt publice. Colegiul poate dispune ca şedinţa să fie parţial ori total închisă în scopul protejării vieţii intime sau a secretului profesional. Însă pronunţarea hotărîrii Colegiului disciplinar este publică.
(2) La examinarea cauzei disciplinare, citarea notarului este obligatorie, acesta avînd dreptul să ia cunoştinţă de materialele dosarului şi să-şi formuleze apărarea.
(3) În timpul examinării abaterii disciplinare, prezenţa notarului tras la răspundere disciplinară este obligatorie. Dacă notarul lipseşte în mod nejustificat, Colegiul disciplinar poate decide examinarea abaterii disciplinare în lipsa lui.
(4) În urma examinării solicitării de intentare a procedurii disciplinare, Colegiul disciplinar pronunţă o hotărîre prin care constată sau nu abaterea disciplinară. În cazul constatării abaterii disciplinare, Colegiul disciplinar stabileşte o sancţiune disciplinară.
(5) Sancţiunea disciplinară se aplică prin ordinul ministrului justiţiei, care poate fi contestat în instanţa de judecată. Ordinul ministrului justiţiei privind aplicarea sancţiunii disciplinare de suspendare a activităţii sau de retragere a licenţei se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(6) Ministrul justiţiei are dreptul să trimită spre reexaminare hotărîrile Colegiului disciplinar, împreună cu o dispoziţie motivată, în termen de 15 zile de la data la care acestea i-au fost comunicate.
(7) Colegiul disciplinar supune reexaminării hotărîrile în cauzele disciplinare respinse de către ministrul justiţiei. Aceeaşi hotărîre poate fi înaintată din nou în cazul în care Colegiul disciplinar o aprobă din nou, în unanimitate.
Capitolul XI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la data publicării, cu excepţia capitolului VII, care va intra în vigoare la data publicării.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art.1, 2, 6 şi 7 din capitolul I, capitolul II, art.28, 29 şi 34 din capitolul III şi capitolul XIII din Legea nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.154–157, art.1209).
(3) Comisia de licenţiere a activităţii notariale şi Colegiul disciplinar îşi vor continua activitatea pînă la constituirea organelor similare în temeiul prezentei legi.
(4) Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, dispun de licenţă pentru activitatea notarială au dreptul să activeze în continuare ca notari în baza acesteia.
(5) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, notarii vor întreprinde toate măsurile necesare pentru a se conforma cerinţelor prezentei legi.
(6) Persoanele care au efectuat stagiul conform prevederilor Legii nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat şi cele admise la stagiu, dar care nu au susţinut examenul de calificare pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi admise în profesia de notar în urma susţinerii examenului de calificare în faţa Comisiei de licenţiere şi în urma concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar.
(61) Prin derogare de la prevederile art.16 alin.(3), persoanele care, în intervalul de timp cuprins între data intrării în vigoare a prezentei legi şi data organizării primului concurs de admitere la stagiul profesional potrivit prevederilor prezentei legi, sunt angajate şi activează de cel puţin 3 ani la un notar, iar activitatea acestora ţine de domeniul notarial, urmează a fi admise la examenul de calificare în profesia de notar după efectuarea unui stagiu profesional cu o durată de 3 luni.
(7) Notarii a căror activitate este suspendată la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar temeiurile de suspendare nu se încadrează în cele prevăzute de prezenta lege, urmează să-şi reia activitatea în termen de 30 de zile.
(8) Ministerul Justiţiei, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi, va convoca Adunarea Generală a Notarilor pentru a alege organele de conducere ale Camerei Notariale.
(9) Guvernul, în termen de 6 luni:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind punerea în concordanţă a legislaţiei în vigoare cu prezenta lege;
b) va pune actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
c) va adopta actele normative necesare pentru executarea prezentei legi.
[Art.70 completat prin Legea nr.138 din 06.06.2024, în vigoare 02.07.2024]
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Andrian CANDU
|
| Nr.69. Chişinău, 14 aprilie 2016. | |
