L E G E
privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale*
nr. 25 din 04.03.2016
Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.28-31/45 din 23.01.2024
Monitorul Oficial nr.140-149/289 din 27.05.2016
* * *
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de aplicare
Articolul 2. Definiţii
Articolul 3. Scopul măsurilor restrictive internaţionale
Articolul 4. Măsurile restrictive internaţionale
Articolul 5. Subiecţi ai restricţiilor
Articolul 6. Persoanele asociate subiectului restricţiilor
Capitolul II
APLICAREA MĂSURILOR RESTRICTIVE INTERNAŢIONALE
Articolul 7. Modalităţile de aplicare a măsurilor restrictive internaţionale şi natura juridică a actelor de aplicare a acestora
Articolul 8. Aplicarea directă a măsurilor restrictive internaţionale
Articolul 9. Adoptarea actelor de aplicare a măsurilor restrictive internaţionale
Articolul 10. Alinierea la măsurile restrictive internaţionale
Articolul 11. Consiliul interinstituţional de supervizare
Articolul 12. Măsurile restrictive internaţionale politico-diplomatice
Articolul 13. Măsuri restrictive internaţionale economico-financiare
Articolul 14. Măsuri restrictive internaţionale pentru asigurarea păcii, securităţii şi ordinii publice
Articolul 15. Alte măsuri restrictive internaţionale
Articolul 16. Modificarea sau ridicarea măsurilor restrictive internaţionale
Articolul 17. Autorităţile publice competente în contextul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale
Articolul 18. Intrarea în vigoare şi publicarea actelor naţionale referitoare la măsurile restrictive internaţionale
Articolul 19. Schimbul de informaţii şi interacţiunea dintre autorităţi şi instituţiile competente
Articolul 20. Excepţii
Articolul 21. Supravegherea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale
Articolul 22. Evidenţa măsurilor restrictive internaţionale
Articolul 23. Obligaţia generală de conformare şi de înştiinţare
Articolul 24. Răspunderea pentru încălcarea măsurilor restrictive internaţionale
Capitolul III
PREVEDERI SPECIALE CU PRIVIRE LA ASPECTELE PATRIMONIALE
LEGATE DE PUNEREA ÎN APLICARE A MĂSURILOR
RESTRICTIVE INTERNAŢIONALE
Articolul 25. Măsuri speciale de supraveghere a persoanelor juridice
Articolul 26. Sistemul de supraveghere
Articolul 27. Încetarea măsurilor speciale
Articolul 28. Obligaţia de identificare şi raportare a fondurilor şi a resurselor economice blocate
Articolul 29. Decizia de blocare a fondurilor sau a resurselor economice
Articolul 30. Notarea blocării resurselor economice
Articolul 31. Autorizarea unor tranzacţii pentru protejarea drepturilor terţilor
Articolul 32. Situaţia contractelor şi tranzacţiilor încheiate pentru valorificarea unor drepturi ale subiecţilor restricţiilor
Articolul 33. Regimul bunurilor cărora li se aplică măsurile restrictive internaţionale
Articolul 34. Administrarea bunurilor cărora li se aplică măsuri restrictive internaţionale
Articolul 35. Supravegherea punerii în aplicare a măsurilor de blocare a fondurilor şi resurselor economice
Articolul 36. Dispoziţii finale şi tranzitorii
Notă: În cuprinsul legii, cu excepţia articolului 36, sintagmele „Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene” şi „ministrul afacerilor externe şi integrării europene”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagmele „Ministerul Afacerilor Externe” şi, respectiv, „ministrul afacerilor externe” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de aplicare
Prezenta lege reglementează modul de introducere, aplicare şi ridicare de către Republica Moldova a măsurilor restrictive internaţionale care sînt stabilite:
a) prin rezoluţiile Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, adoptate în baza prevederilor art.41 al Cartei Naţiunilor Unite;
b) prin actele Uniunii Europene la care Republica Moldova s-a aliniat;
c) prin actele şi deciziile adoptate de organizaţiile internaţionale sau de alte state, la care Republica Moldova s-a aliniat;
d) de Republica Moldova din proprie iniţiativă.
Articolul 2. Definiţii
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale se definesc astfel:
măsuri restrictive internaţionale – sancţiuni şi alte acţiuni restrictive în privinţa unor guverne ale statelor, entităţilor nestatale sau persoanelor fizice ori juridice, adoptate de Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, de Uniunea Europeană, de alte organizaţii internaţionale sau prin decizii unilaterale ale Republicii Moldova ori ale altor state în scopul menţinerii păcii şi securităţii internaţionale, al prevenirii şi combaterii terorismului, al asigurării respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al dezvoltării şi consolidării democraţiei şi statului de drept şi în alte scopuri, în conformitate cu obiectivele comunităţii internaţionale şi cu dreptul internaţional;
subiecţi ai restricţiei – state, guverne ale statelor, entităţi nestatale, persoane fizice sau juridice care fac obiectul unor măsuri restrictive internaţionale;
persoane fizice care exercită funcţii publice importante la nivel internaţional – persoane fizice care deţin sau au deţinut funcţiile de şefi de stat, de guvern, membri ai guvernelor, secretari de stat, şefi ai cancelariilor de stat, deputaţi în parlamentele naţionale, judecători ai curţilor supreme de justiţie, membri ai curţilor de conturi şi ai consiliului băncilor centrale, ofiţeri cu grade militare superioare şi supreme, membri ai organelor de conducere şi de administrare ale întreprinderilor cu capital de stat străine, membri ai familiilor regale, ambasadori şi personal de rang superior din cadrul misiunilor diplomatice, directori, vicedirectori şi membri ai consiliilor de administrare ale organizaţiilor internaţionale interguvernamentale;
persoane fizice care exercită funcţii publice importante la nivel naţional – persoane fizice care deţin sau au deţinut funcţii de demnitate publică în conformitate cu legislaţia, sunt sau au fost membri ai organelor de conducere şi de administrare ale întreprinderilor de stat, ale întreprinderilor municipale, precum şi ale societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, persoane de conducere ale partidelor politice şi ofiţeri cu grade militare superioare şi supreme;
persoană interpusă – persoană care este folosită sau implicată într-o afacere, tranzacţie sau activitate pentru a ascunde identitatea sau interesele reale ale beneficiarului efectiv;
bun – orice tehnologie ori produs purtător de valoare economică sau destinat satisfacerii unui anumit scop, imobil sau mobil, material sau imaterial, care aparţine sau este deţinut ori aflat sub controlul unor subiecţi ai restricţiei ori care este interzis la import sau export din şi către o anumită destinaţie;
mărfuri strategice – produsele, tehnologiile şi serviciile stabilite prin Legea nr.1163-XIV din 26 iulie 2000 cu privire la controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice;
fonduri – mijloace financiare şi beneficii de orice natură care includ, dar nu se limitează la:
a) numerar, cecuri, cambii şi alte instrumente de plată, inclusiv monedă electronică;
b) depozite la bănci sau la alte entităţi abilitate prin lege să atragă depozite, solduri de conturi, creanţe şi titluri de creanţă;
c) instrumente financiare, conform legislaţiei în vigoare, bilete la ordin;
d) dobânzi, dividende sau alte venituri din active sau plusvalori percepute pe active ori generate de acestea;
e) credite, drepturi compensatorii, garanţii, garanţii de bună execuţie sau alte angajamente financiare;
f) acreditive documentare, conosamente, contracte de vânzare;
g) cote-părţi din fonduri sau resurse economice şi documente ce atestă deţinerea acestora;
h) orice alt mijloc de finanţare sau document ce atestă finanţarea exportului;
blocarea fondurilor – prevenirea oricărui transfer de fonduri, acces la fonduri sau utilizări ale fondurilor în orice mod care ar produce o schimbare a volumului, caracterului, localizării, proprietarului, posesiei, destinaţiei acestora fie o altă schimbare ce ar permite utilizarea fondurilor, inclusiv gestiunea de portofoliu;
resurse economice – active de orice fel, corporale sau incorporale, mobiliare sau imobiliare, care nu constituie fonduri, dar care pot fi utilizate pentru obţinerea de fonduri, produse sau servicii;
blocarea resurselor economice – prevenirea utilizării resurselor economice pentru a obţine fonduri, produse sau servicii în orice mod, inclusiv prin vînzare, închiriere sau ipotecare;
a avea sub control – toate situaţiile în care, fără a deţine cel puţin un atribut al dreptului de proprietate asupra unui bun, o persoană are posibilitatea de a dispune, în orice mod, cu privire la acest bun fără a obţine o aprobare prealabilă din partea proprietarului de drept sau de a influenţa în orice mod persoane sau entităţi subiecţi ai restricţiilor.
[Art.2 completat prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
Articolul 3. Scopul măsurilor restrictive internaţionale
Măsurile restrictive internaţionale aplicate de Republica Moldova au drept scop stabilirea şi menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, prevenirea şi combaterea terorismului, dezvoltarea şi consolidarea democraţiei şi a statului de drept în conformitate cu principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, normele de drept internaţional şi obligaţiile asumate de Republica Moldova pe plan internaţional.
Articolul 4. Măsurile restrictive internaţionale
Republica Moldova aplică următoarele măsuri restrictive internaţionale:
a) ruperea, suspendarea sau reducerea nivelului relaţiilor diplomatice cu un stat;
b) suspendarea sau denunţarea tratatelor internaţionale;
c) anularea unor vizite oficiale sau boicotarea unor evenimente internaţionale;
d) suspendarea totală sau parţială a relaţiilor economice;
e) blocarea fondurilor sau resurselor economice;
f) restricţii la import, export, tranzit, servicii, transport sau comunicaţii;
g) embargo asupra armamentului sau a altor mărfuri strategice;
h) restricţii de survol;
i) declararea unor cetăţeni străini sau apatrizi drept persona non grata sau persoane indezirabile;
j) interdicţii de intrare, tranzitare, şedere sau aflare pe teritoriul Republicii Moldova aplicate unor cetăţeni străini sau apatrizi;
k) alte măsuri restrictive stabilite de normele dreptului internaţional.
Articolul 5. Subiecţi ai restricţiilor
(1) Alături de statele, guvernele unor state şi entităţile nestatale, măsurile restrictive internaţionale, stabilite prin intermediul actelor prevăzute la art.1, pot viza următoarele persoane fizice sau juridice din ţară şi de peste hotare:
1) persoanele care au comis:
a) fapte de genocid;
b) infracţiuni împotriva umanităţii, contra păcii şi securităţii omenirii, infracţiuni de război;
c) următoarele încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora:
– tortura şi alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante;
– sclavia;
– execuţiile şi asasinatele;
– răpirile de persoane;
– arestările sau detenţiile arbitrare;
d) alte încălcări ale drepturilor omului sau abuzuri împotriva acestora, incluzând, dar nelimitându-se la următoarele încălcări sau abuzuri, în măsura în care aceste încălcări sau abuzuri sunt larg răspândite şi sistematice şi se încadrează în componenţa unor fapte incriminate potrivit legislaţiei Republicii Moldova, după cum urmează:
– traficul de persoane, precum şi abuzurile împotriva drepturilor omului comise de persoane care introduc ilegal migranţi pe teritoriul unui stat;
– violenţa sexuală şi cea bazată pe gen;
– încălcări sau abuzuri privind libertatea de întrunire şi de asociere paşnică;
– încălcări sau abuzuri privind libertatea de opinie şi de exprimare;
– încălcări sau abuzuri privind libertatea religioasă sau de convingere;
2) persoanele care:
a) fără a comite direct fapta, sunt responsabile sau complici în execuţii şi asasinate, acte de tortură sau alte încălcări grave ale drepturilor omului recunoscute la nivel internaţional comise împotriva persoanelor din orice stat străin care au urmărit scopul:
– de a demasca activitatea ilegală desfăşurată de funcţionari publici străini;
– să obţină, să exercite, să apere sau să promoveze drepturile şi libertăţile omului recunoscute la nivel internaţional, precum libertatea de conştiinţă, religie, gândire, credinţă, opinie, exprimare, adunare paşnică şi asociere, dreptul la un proces echitabil şi la alegeri democratice;
b) au acţionat ca agenţi sau în numele unui stat străin la comiterea unei fapte prevăzute la lit.a);
3) persoanele care, în exerciţiul unei funcţii publice importante la nivel naţional şi/sau internaţional sau fiind membre ale organelor de conducere ale partidelor politice, sunt responsabile ori complici la ordonarea, controlul sau dirijarea în alt mod a actelor de corupţie (inclusiv darea şi luarea de mită, deturnarea de bunuri private sau publice pentru scopuri/câştiguri personale, transferul veniturilor din corupţie către state străine sau orice alte acte de corupţie legate de procedura de expropriere, de achiziţii publice sau de încheierea şi executarea unor contracte administrative), activităţi care pot fi calificate ca acte de corupţie majoră, atunci când se iau în considerare, printre altele, impactul acestora, sumele implicate, influenţa persoanei implicate sau poziţia autorităţii/complicitatea guvernului statului străin în cauză în actele date;
4) persoanele în privinţa cărora există indicii temeinice sau informaţii oficiale că fac parte, colaborează sau au colaborat cu serviciile de informaţii străine ce desfăşoară acţiuni ostile Republicii Moldova;
5) persoanele fizice sau juridice care furnizează sprijin financiar, tehnic sau material ori sunt implicate în alt mod în actele prevăzute la pct.1)–4), inclusiv prin planificarea, conducerea, comandarea, sprijinirea, pregătirea, facilitarea sau încurajarea acestor acte.
(2) Măsurile restrictive internaţionale stabilite prin actele prevăzute la art.1 pot fi aplicate pe teritoriul Republicii Moldova atât cu referire la persoane fizice şi juridice străine, precum şi apatrizi, cât şi cu referire la persoane fizice cetăţeni ai Republicii Moldova şi persoane juridice înregistrate în Republica Moldova, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.
(3) În cazul în care măsurile restrictive internaţionale vizează persoane fizice cetăţeni ai Republicii Moldova şi persoane juridice înregistrate în Republica Moldova, deciziile de aliniere la actele prevăzute la art.1 lit.b) şi c), precum şi deciziile de aplicare de către Republica Moldova din proprie iniţiativă a măsurilor restrictive, împreună cu sesizarea despre faptele care au dus la stabilirea în privinţa acestora a măsurilor restrictive internaţionale, se expediază, în termen de 3 zile lucrătoare de la adoptarea deciziilor respective, Procuraturii Generale pentru a fi examinată oportunitatea pornirii procesului penal.
(4) Adiţional la cerinţa prevăzută la alin.(3), pentru stabilirea de către Republica Moldova din proprie iniţiativă a unor măsuri restrictive internaţionale faţă de persoana fizică cetăţean al Republicii Moldova este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) persoana deţine una sau mai multe cetăţenii ale altor state;
b) persoana nu se află pe teritoriul Republicii Moldova.
[Art.5 modificat prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
Articolul 6. Persoanele asociate subiectului restricţiilor
(1) Prin derogare de la prevederile art.5, în vederea asigurării implementării eficiente a măsurilor restrictive internaţionale pe teritoriul Republicii Moldova, cu referire la fiecare subiect al restricţiilor se întocmeşte o listă a persoanelor în privinţa cărora există probe, informaţii documentate că sunt asociate cu subiectul restricţiilor. Din această categorie de persoane fac parte:
1) orice persoană fizică în privinţa căreia există probe, informaţii documentate că:
a) este sau a fost în ultimii zece ani beneficiar efectiv al unei persoane juridice de comun cu una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor;
b) are sau a avut în ultimii zece ani beneficii financiare, fără a avea statut de salariat sau fără a presta o activitate ce ar urma să fie remunerată, precum şi în lipsa oricărui alt temei juridic justificativ pentru recepţionarea beneficiilor respective, din partea unei persoane juridice al cărei beneficiar efectiv a fost/este una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor;
[Lit.c) alin.(1) art.6 abrogată prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
d) este sau a fost în ultimii zece ani fondator ori deţinător al unor acţiuni sau cote-părţi ale unei persoane juridice despre care există informaţii documentate că beneficiar efectiv a fost/este una din persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor;
e) este sau a fost în ultimii zece ani administrator sau gestionar efectiv al unei persoane juridice al cărei beneficiar efectiv a fost/este una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor;
f) a înregistrat/înregistrează pe numele său sau a acordat/acordă suport la înregistrarea pe numele persoanelor terţe a unor drepturi, a unor bunuri imobile sau mobile, a unor persoane juridice care aparţineau/aparţin uneia dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor sau unei persoane juridice al cărei beneficiar efectiv a fost/este una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor;
2) orice persoană juridică în privinţa căreia există informaţii documentate că:
a) una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor, în ultimii zece ani, a fost unicul fondator sau a deţinut, personal sau prin persoane interpuse, mai mult de 25% de acţiuni sau cote-părţi;
a1) una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor deţine, personal sau prin persoane interpuse, mai mult de 25% de acţiuni sau cote-părţi, dar nu are sub control persoana juridică respectivă;
b) beneficiar efectiv al acesteia a fost în ultimii zece ani o persoană fizică sau juridică subiect al restricţiilor;
[Lit.c) art.6 abrogată prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
d) iniţiază sau a iniţiat în ultimii cinci ani raporturi juridice pentru apariţia sau stingerea unor drepturi sau obligaţii la indicaţia sau în interesul unei persoane fizice sau juridice subiect al restricţiilor.
(2) Lista persoanelor în privinţa cărora există probe, informaţii documentate că sunt asociate subiectului restricţiilor se elaborează şi se actualizează de către Serviciul de Informaţii şi Securitate, care colaborează în acest sens cu Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Banca Naţională a Moldovei şi cu alte autorităţi publice cu competenţe incidente în domeniul dat. Orice propunere de includere/excludere a unei persoane pe/de pe listă, înaintată de către autorităţile respective în adresa Serviciului de Informaţii şi Securitate, este însoţită de o bază justificativă ce include, cel puţin, indicarea categoriei concrete de subiecţi din lista prevăzută la alin.(1), precum şi probele, informaţiile documentate ce atestă argumentarea atribuirii persoanei în categoria respectivă. Serviciul de Informaţii şi Securitate exclude o persoană inclusă anterior în listă dacă au încetat cauzele şi condiţiile care au justificat includerea acestei persoane în listă sau dacă au survenit alte circumstanţe obiective legate de interesele superioare ale statului.
(3) Lista prevăzută la alin.(2), precum şi modificările la aceasta se aprobă prin ordin al directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate. Ordinul prin care se include/exclude o persoană în/de pe listă se comunică destinatarului conform prevederilor Codului administrativ şi poate fi contestat potrivit procedurii de contencios administrativ doar după parcurgerea procedurii prealabile.
(4) Persoanele prevăzute la alin.(1) nu sunt echivalate după statut cu subiecţii restricţiilor, însă, pentru evitarea unor tentative de eludare a măsurilor restrictive internaţionale care ar implica şi o participare a acestora, cu referire la activităţile şi tranzacţiile în care aceste persoane sunt parte, entităţile raportoare prevăzute la art.4 din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului întreprind măsuri de precauţie sporită privind clienţii prevăzute la art.8 din legea menţionată. Prevederile Legii nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului se aplică corespunzător cu referire la procedura detaliată de realizare a măsurilor respective, cu excepţiile stabilite de prezenta lege.
(5) Pentru asigurarea implementării măsurilor prevăzute la alin.(4), ordinul directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate prin care se aprobă lista persoanelor în privinţa cărora există probe, informaţii documentate că sunt asociate subiectului restricţiilor, precum şi orice ordin prin care aceasta se modifică se comunică, în termen de 3 zile lucrătoare de la emitere, Serviciului Fiscal de Stat, Agenţiei Servicii Publice şi tuturor organelor cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, prevăzute la art.15 din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în vederea comunicării subsecvente a ordinului respectiv către entităţile raportoare.
(6) În cazul identificării unor probe, informaţii documentate cu privire la faptul că printr-o activitate sau tranzacţie se urmăreşte eludarea măsurilor restrictive internaţionale, Agenţia Servicii Publice, precum şi alte autorităţi publice care depistează aceasta în exerciţiul atribuţiilor legale raportează, în termen de 24 de ore din momentul identificării acestora, Serviciului Fiscal de Stat. Entităţile raportoare stabilite la art.4 alin.(1) din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în acelaşi termen de 24 de ore, informează Serviciul Fiscal de Stat despre activităţile sau tranzacţiile în privinţa cărora există suspiciuni că urmăresc eludarea măsurilor restrictive internaţionale. Agenţia Servicii Publice şi entităţile raportoare indicate la art.4 alin.(1) din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului se abţin de la executarea activităţilor şi a tranzacţiilor până la recepţionarea deciziei emise de către Serviciul Fiscal de Stat în conformitate cu prevederile alin.(8) din prezentul articol.
(7) Mecanismul şi modelul de raportare a informaţiilor prevăzute la alin.(6) sunt stabilite prin ordin al directorului Serviciului Fiscal de Stat.
(8) Serviciul Fiscal de Stat poate solicita de la Serviciul de Informaţii şi Securitate şi de la Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor furnizarea informaţiilor suplimentare despre datele deţinute în privinţa subiecţilor restricţiilor pe marginea activităţii sau tranzacţiei raportate şi efectuează în paralel verificările necesare în termen de 30 de zile de la data raportării. Activitatea sau tranzacţia raportată se sistează pe un termen de până la 30 de zile prin decizie a Serviciului Fiscal de Stat, care are dreptul să aplice şi să ridice măsuri asigurătorii asupra bunurilor, inclusiv asupra mijloacelor băneşti. Termenul pentru care se sistează activitatea sau tranzacţia poate fi prelungit de către Serviciul Fiscal de Stat cel mult de trei ori, pentru intervale identice de 30 de zile. Abţinerea entităţilor raportoare conform alin.(6) de la executarea activităţilor şi tranzacţiilor încetează doar ca urmare a revocării de către Serviciul Fiscal de Stat a deciziei de sistare, în condiţiile alin.(9).
(9) În termenul în care activitatea sau tranzacţia a fost sistată conform alin.(8), Serviciul Fiscal de Stat întreprinde măsuri pentru a identifica dacă beneficiarul efectiv al activităţii sau al tranzacţiei este un subiect al restricţiilor. În cazul confirmării, Serviciul Fiscal de Stat dispune blocarea conform art.29, iar în cazul în care acest fapt nu se confirmă, Serviciul dispune revocarea deciziei de sistare.
[Art.6 modificat prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
Capitolul II
APLICAREA MĂSURILOR RESTRICTIVE INTERNAŢIONALE
Articolul 7. Modalităţile de aplicare a măsurilor restrictive internaţionale şi natura juridică a actelor de aplicare a acestora
(1) Măsurile restrictive internaţionale devin aplicabile pe teritoriul Republicii Moldova în următoarele cazuri:
a) prin aplicarea directă a măsurilor restrictive internaţionale, în condiţiile art.8;
b) prin adoptarea unei decizii de aliniere la măsurile restrictive internaţionale instituite prin acte ale Uniunii Europene, acte ale altor organizaţii internaţionale sau prin deciziile unilaterale ale altor state;
c) prin adoptarea de către Republica Moldova din proprie iniţiativă a deciziei privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale.
(2) Deciziile de aliniere la măsurile restrictive internaţionale adoptate de organele competente potrivit prezentei legi au caracter politic şi nu sunt acte administrative în sensul Codului administrativ. Aceste acte nu pot fi obiectul unei contestări cu acţiune în contencios administrativ în condiţiile Codului administrativ. Revizuirea deciziei de aliniere la măsurile restrictive internaţionale poate fi solicitată de către subiectul restricţiei doar în situaţia prezentării de către acesta a actelor confirmative ce atestă ridicarea măsurilor restrictive internaţionale de către subiecţii prevăzuţi la art.1 lit.b) şi c) sau anularea măsurilor respective de către organele jurisdicţionale externe competente să examineze contestările împotriva actelor adoptate de către subiecţii prevăzuţi la art.1 lit.b) şi c).
(3) Actele organelor competente prin care se asigură adoptarea de către Republica Moldova din proprie iniţiativă a unor măsuri restrictive internaţionale pot fi atacate potrivit procedurii de contencios administrativ doar după parcurgerea procedurii prealabile.
(4) Actele individuale adoptate de organele competente în vederea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale sunt acte administrative şi pot fi atacate potrivit procedurii de contencios administrativ doar după parcurgerea procedurii prealabile.
(5) Prin derogare de la art.171 alin.(4), art.172 şi 214 din Codul administrativ nr.116/2018, actele administrative individuale adoptate în contextul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale sunt executorii din momentul intrării în vigoare a acestora şi nu pot fi suspendate prin decizie a autorităţii publice sau prin act judecătoresc de dispoziţie.
[Art.7 completat prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
Articolul 8. Aplicarea directă a măsurilor restrictive internaţionale
(1) Sancţiunile adoptate prin rezoluţiile Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite conform art.41 al Cartei Naţiunilor Unite, precum şi deciziile comitetelor de sancţiuni stabilite prin aceste rezoluţii sînt direct aplicabile, constituind drepturi şi obligaţii pentru autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice şi fizice sau orice alt subiect de drept intern din Republica Moldova.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice din Republica Moldova, în domeniile lor de competenţă, au obligaţia de a pune în aplicare sancţiunile prevăzute la alin.(1) din prezentul articol, fără a fi necesară emiterea de acte normative sau decizii prevăzute la art.12–15 din prezenta lege.
(3) Prin derogare de la prevederile alin.(2), în cazul sancţiunilor prevăzute la alin.(1) care nu sunt detaliate la nivel internaţional prin acte normative direct aplicabile, se adoptă actele normative naţionale necesare aplicării acestora, care vor stabili şi măsurile necesare de punere în aplicare, indicîndu-se tipul şi conţinutul sancţiunilor internaţionale, persoanele şi entităţile desemnate. Proiectele actelor normative naţionale se elaborează de către autorităţile şi instituţiile publice responsabile de aplicarea acestora şi se adoptă de către Guvern.
(4) Prevederile legislaţiei naţionale nu pot fi invocate pentru a justifica nerespectarea sau nepunerea în aplicare a sancţiunilor prevăzute la alin.(1).
Articolul 9. Adoptarea actelor de aplicare a măsurilor restrictive internaţionale
(1) Modul în care Republica Moldova adoptă măsuri restrictive internaţionale din proprie iniţiativă, precum şi modul de aliniere a Republicii Moldova la măsurile restrictive instituite prin acte ale Uniunii Europene, acte ale altor organizaţii internaţionale sau prin decizii unilaterale ale altor state sunt stabilite la art.10–15.
(2) În cazul măsurilor restrictive internaţionale adoptate de către Republica Moldova din proprie iniţiativă, decizia privind stabilirea acestora poate fi adoptată inclusiv în urma luării în considerare a dovezilor obţinute de alte state, de organizaţii necomerciale de protecţie a drepturilor omului, precum şi în baza unor informaţii documentate obţinute din surse aflate în afara teritoriului ţării, cum ar fi persoane fizice şi juridice, inclusiv organizaţii necomerciale, care monitorizează situaţia legată de comiterea unor fapte prevăzute la art.5 sau cărora aceasta le-a devenit cunoscută pe altă cale.
(3) Odată cu aplicarea de către Republica Moldova a măsurilor restrictive internaţionale din proprie iniţiativă, secretariatul Consiliului interinstituţional de supervizare sau, după caz, cel al celorlalte autorităţi publice prevăzute la art.10 alin.(4) şi (5) care au decis în cazul respectiv aplicarea măsurilor restrictive internaţionale comunică persoanei fizice sau juridice vizate actul de aplicare a măsurilor restrictive internaţionale în privinţa acesteia, inclusiv motivele aplicării, fie direct, dacă adresa este cunoscută, fie prin publicarea unui aviz în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, acordând persoanei fizice sau juridice în cauză posibilitatea de a prezenta observaţii.
(4) În cazul în care se transmit observaţii sau se prezintă dovezi substanţiale noi, autoritatea publică competentă îşi reexaminează decizia şi informează persoana fizică sau juridică în cauză.
(5) Autorităţile publice competente să adopte acte de aplicare a măsurilor restrictive internaţionale asigură din oficiu reexaminarea periodică, dar nu mai rar de o dată pe an, a situaţiei subiecţilor restricţiilor şi, în cazurile în care identifică dispariţia temeiurilor pentru menţinerea măsurilor restrictive internaţionale în privinţa acestora, adoptă o decizie de ridicare a măsurilor respective.
Articolul 10. Alinierea la măsurile restrictive internaţionale
(1) Alinierea la măsurile restrictive internaţionale instituite prin acte ale Uniunii Europene, acte ale altor organizaţii internaţionale sau prin deciziile unilaterale ale altor state se efectuează prin adoptarea unei decizii de aliniere.
(2) Decizia privind alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive internaţionale din categoria celor prevăzute la art.4 lit.c), e), g), h), i), j) şi k), instituite prin acte ale Uniunii Europene sau ale altor organizaţii internaţionale, se adoptă de către Ministerul Afacerilor Externe după consultarea Prim-ministrului şi a autorităţilor şi instituţiilor publice competente sau, în caz de necesitate, după examinarea subiectului în cadrul şedinţei Consiliului interinstituţional de supervizare.
(3) Adoptarea deciziei privind alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive prevăzute la art.4 lit.e) va fi precedată, de asemenea, de consultarea obligatorie a Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei, Băncii Naţionale a Moldovei şi, în caz de necesitate, a altor autorităţi şi instituţii publice competente.
(4) Decizia privind alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive din categoria celor prevăzute la art.4 lit.a), b), d), f), instituite prin acte ale Uniunii Europene sau ale altor organizaţii internaţionale, se adoptă de către Preşedintele Republicii Moldova, Parlament sau Guvern în baza competenţelor legale pe care le deţine fiecare şi în modul stabilit la art.12–15.
(5) Prin derogare de la prevederile alin.(4) din prezentul articol, Ministerul Afacerilor Externe, după consultarea autorităţilor şi instituţiilor publice competente, poate adopta decizia privind alinierea la orice tip de măsuri restrictive ale Uniunii Europene sau ale altor organizaţii internaţionale prevăzute la art.4 din prezenta lege dacă aceste măsuri au fost instituite în vederea realizării sancţiunilor în vigoare, adoptate prin rezoluţiile Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite în conformitate cu art.41 al Cartei Naţiunilor Unite.
(6) Decizia privind alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive instituite prin deciziile unilaterale ale altor state se adoptă de către autorităţile publice competente în conformitate cu art.11–15.
(7) În caz de necesitate, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, a autorităţii sau instituţiei publice responsabile, pot fi convocate şedinţe consultative ad-hoc ale Consiliului interinstituţional de supervizare anterior adoptării deciziei privind alinierea la măsurile restrictive internaţionale ale Uniunii Europene sau ale altor organizaţii internaţionale ori state prevăzute la alin.(4) şi (5).
(8) Ministerul Afacerilor Externe va informa Uniunea Europeană sau alte organizaţii internaţionale ori state despre decizia Republicii Moldova de a se alinia la măsurile restrictive instituite de către acestea.
[Art.10 modificat prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
Articolul 11. Consiliul interinstituţional de supervizare
(1) Pentru asigurarea cadrului general de cooperare în domeniul introducerii din proprie iniţiativă şi a punerii în aplicare în Republica Moldova a măsurilor restrictive internaţionale se înfiinţează Consiliul interinstituţional de supervizare (în continuare – Consiliu), care este condus de Prim-ministrul Republicii Moldova şi în componenţa căruia intră, de asemenea, ministrul justiţiei, ministrul afacerilor externe, ministrul afacerilor interne, ministrul finanţelor, ministrul dezvoltării economice şi digitalizării, ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, directorul Serviciului Fiscal de Stat, directorul Serviciului Vamal, directorul Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, şeful Inspectoratului General pentru Migraţie, şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi directorul Centrului Naţional Anticorupţie.
(2) În funcţie de natura măsurilor restrictive internaţionale, Consiliul poate solicita participarea la întrunirile sale şi a reprezentanţilor altor autorităţi sau instituţii publice.
(3) Consiliul se convoacă, ori de câte ori este necesar, de către Prim-ministrul Republicii Moldova, la solicitarea oricăruia dintre membrii acestuia.
(4) Cancelaria de Stat asigură lucrările de secretariat ale Consiliului. Cheltuielile implicate de activitatea de secretariat sunt suportate din bugetul anual aprobat al Cancelariei de Stat.
(5) Consiliul are următoarele atribuţii:
a) decide asupra adoptării măsurilor restrictive internaţionale de către Republica Moldova din proprie iniţiativă şi asupra iniţiativelor de aliniere la măsurile restrictive internaţionale instituite prin deciziile unilaterale ale altor state ce privesc interdicţii de intrare, tranzitare, şedere sau aflare pe teritoriul Republicii Moldova aplicate unor cetăţeni străini sau apatrizi, blocarea fondurilor sau a resurselor economice sau aplicarea unor restricţii la import, export, tranzit, servicii, de transport sau comunicaţii pentru anumiţi subiecţi ai restricţiilor şi/sau pentru anumite categorii de bunuri, cu excepţia celor prevăzute la art.13 alin.(2);
b) adoptă avize facultative cu referire la iniţiativele de aliniere la măsurile restrictive internaţionale, în situaţiile prevăzute la art.10 alin.(7), atunci când deciziile pe marginea acestor iniţiative urmează a fi luate de alte autorităţi publice;
c) asigură cadrul de consultare pentru armonizarea activităţilor autorităţilor şi instituţiilor publice naţionale în domeniul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale;
d) asigură cadrul de consultare între autorităţile şi instituţiile publice naţionale pentru fundamentarea poziţiei statului în adoptarea, modificarea, suspendarea sau încetarea de către Republica Moldova a măsurilor restrictive internaţionale din proprie iniţiativă, precum şi în ceea ce priveşte alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive internaţionale instituite prin deciziile unilaterale ale altor state;
e) colectează informaţia şi întocmeşte ori de câte ori este necesar, dar cel puţin o dată pe an, un raport privind măsurile adoptate de Republica Moldova în vederea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale, care se prezintă Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Ministerului Afacerilor Externe;
f) ţine evidenţa centralizată şi generalizată privind măsurile restrictive internaţionale aplicate de către Republica Moldova;
g) realizează alte atribuţii prevăzute de prezenta lege.
(6) Raportul prevăzut la alin.(5) lit.e) trebuie să conţină, cel puţin:
a) o listă a subiecţilor restricţiilor cu privire la care s-au aplicat măsuri restrictive internaţionale, pentru perioada ce a urmat de la depunerea ultimului raport similar;
b) o descriere a tipului de măsuri restrictive internaţionale aplicate cu referire la fiecare dintre subiecţii restricţiilor prevăzuţi la lit.a);
c) o listă a subiecţilor cu privire la care s-a decis revocarea măsurilor restrictive internaţionale şi excluderea din Lista naţională a subiecţilor restricţiilor, pentru perioada ce a urmat de la depunerea ultimului raport similar;
d) data la care au fost aplicate măsurile restrictive internaţionale sau, după caz, la care au fost revocate acestea;
e) motivele aplicării/revocării măsurilor restrictive internaţionale;
f) o descriere a eforturilor autorităţilor şi instituţiilor competente de a încuraja guvernele altor ţări să aplice măsuri restrictive internaţionale cu referire la subiecţii restricţiilor impuse potrivit prevederilor prezentei legi;
g) o descriere a acţiunilor întreprinse pentru punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale obligatorii pentru Republica Moldova, precum şi a dificultăţilor de aplicare identificate.
(7) Consiliul adoptă deciziile de punere în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale obligatorii pentru Republica Moldova, care reglementează:
a) tipul şi conţinutul măsurilor restrictive internaţionale;
b) mecanismul de implementare a măsurilor restrictive internaţionale, cu indicarea autorităţilor împuternicite cu punerea în aplicare a restricţiilor;
c) lista persoanelor fizice şi juridice supuse măsurilor restrictive internaţionale;
d) alte prevederi necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale.
(8) Consiliul modifică deciziile de punere în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale, instituite prin acte ale Uniunii Europene sau ale altor organizaţii internaţionale, precum şi prin deciziile unilaterale ale altor state, menţionate în alin.(7), prin adoptarea deciziilor de modificare emise în baza:
a) ordinului de aliniere emis de către ministrul afacerilor externe, în cazul măsurilor restrictive internaţionale instituite prin acte ale Uniunii Europene sau ale altor organizaţii internaţionale;
b) unei decizii prealabile a Consiliului de aliniere la măsurile restrictive internaţionale, în cazul în care acestea au fost instituite prin deciziile unilaterale ale altor state;
c) actelor adoptate de către Preşedintele Republicii Moldova, Parlament sau Guvern, în conformitate cu competenţele legale pe care le deţine fiecare şi în modul stabilit la art.12–15.
(9) În cazul măsurilor restrictive internaţionale instituite de către Republica Moldova din proprie iniţiativă, Consiliul poate adopta deciziile de modificare a deciziilor de punere în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale, menţionate în alin.(7).
(10) În cazul alinierii la măsurile restrictive internaţionale instituite prin acte ale Uniunii Europene, ale altor organizaţii internaţionale sau prin deciziile unilaterale ale altor state, Consiliul are la dispoziţie 30 de zile pentru a adopta deciziile prevăzute în alin.(7) şi (8).
[Art.11 modificat prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
Articolul 12. Măsurile restrictive internaţionale politico-diplomatice
(1) Parlamentul, la propunerea Preşedintelui Republicii Moldova, decide ruperea sau suspendarea relaţiilor diplomatice dintre Republica Moldova şi un alt stat în conformitate cu normele dreptului internaţional. Guvernul poate înainta Preşedintelui Republicii Moldova iniţiativa privind ruperea sau suspendarea relaţiilor diplomatice dintre Republica Moldova şi un alt stat.
(2) Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Guvernului, aprobă reducerea nivelului de relaţii diplomatice prin schimbarea rangului misiunii diplomatice.
(3) Autoritatea publică care a luat decizia privind consimţămîntul Republicii Moldova de a fi legată printr-un tratat internaţional adoptă decizia privind suspendarea sau denunţarea acestuia.
(4) Preşedintele Republicii Moldova, Parlamentul sau Guvernul, în baza competenţelor lor legale, decide anularea unor vizite oficiale în Republica Moldova sau în afara Republicii Moldova ori boicotarea de către Republica Moldova a unor evenimente internaţionale. Ministerul Afacerilor Externe notifică alte state şi organizaţii internaţionale cu privire la această decizie.
(5) Ministerul Afacerilor Externe, din oficiu sau la propunerea organelor competente, avînd acceptul Prim-ministrului, declară persona non grata un membru al personalului diplomatic, cu excepţia şefului misiunii diplomatice străine, sau un funcţionar consular, de asemenea declară drept persoană indezirabilă orice alt membru al personalului misiunii sau al personalului consular. Cu acceptul Preşedintelui Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe declară drept persona non grata un şef al misiunii diplomatice străine.
Articolul 13. Măsuri restrictive internaţionale economico-financiare
(1) Parlamentul, la propunerea Guvernului, decide suspendarea totală sau parţială a relaţiilor economice cu alte state sau entităţi nestatale.
(2) Parlamentul, la propunerea Guvernului, decide stabilirea embargoului sau a altor măsuri restrictive asupra mărfurilor strategice, inclusiv asupra armamentului, în condiţiile Legii nr.1163-XIV din 26 iulie 2000 cu privire la controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice, în cazul în care aceste măsuri restrictive internaţionale se adoptă de către Republica Moldova din proprie iniţiativă.
(3) Guvernul decide aplicarea unor restricţii la import, export, tranzit, servicii, de transport sau comunicaţii pentru anumiţi subiecţi ai restricţiilor şi/sau pentru anumite categorii de bunuri, cu excepţia celor prevăzute la alin.(2) şi a celor prevăzute la art.11 alin.(5) lit.a).
[Alin.(4) art.13 abrogat prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
[Art.13 modificat prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
Articolul 14. Măsuri restrictive internaţionale pentru asigurarea păcii, securităţii şi ordinii publice
(1) Guvernul decide aplicarea restricţiilor de survol. Prin derogare de la această prevedere, în cazul alinierii Republicii Moldova la restricţiile de survol instituite de către Uniunea Europeană sau alte organizaţii internaţionale se aplică prevederile art.10 alin.(2).
[Alin.(2) art.14 abrogat prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
[Art.14 modificat prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
Articolul 15. Alte măsuri restrictive internaţionale
(1) Autorităţile publice competente pot adopta şi aplica şi alte măsuri restrictive în conformitate cu normele dreptului internaţional şi prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(2) Măsurile restrictive care nu sînt prevăzute la art.12–14 se adoptă şi se aplică de către autorităţile publice competente în modul stabilit de lege şi în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Articolul 16. Modificarea sau ridicarea măsurilor restrictive internaţionale
(1) Modificarea sau abrogarea actelor de aplicare a măsurilor restrictive internaţionale adoptate în conformitate cu prevederile art.10–15 se face de către autoritatea publică emitentă.
(2) Autoritatea publică emitentă are obligaţia să revizuiască actul adoptat în temeiul art.10–15 în situaţia în care circumstanţele care au condus la adoptarea măsurilor restrictive internaţionale s-au modificat esenţial sau nu mai există.
(3) Actele normative naţionale adoptate în vederea implementării sancţiunilor prevăzute la art.8 alin.(3) vor fi supuse modificării sau abrogării prin adoptarea de acte normative noi imediat după modificarea, prelungirea, suspendarea sau abrogarea rezoluţiilor şi a deciziilor comitetelor de sancţiuni stabilite prin aceste rezoluţii, prevăzute la art.8.
(4) În cazul măsurilor restrictive internaţionale instituite de către Republica Moldova din proprie iniţiativă, subiectul în privinţa căruia au fost aplicate măsuri restrictive internaţionale poate prezenta observaţii sau dovezi substanţiale noi, cu solicitarea reexaminării situaţiei şi a modificării ori, după caz, a ridicării măsurilor restrictive internaţionale în privinţa sa. Decizia cu privire la ridicarea măsurilor restrictive internaţionale în privinţa unui subiect poate fi luată:
a) dacă există informaţii că subiectul nu s-a angajat în activitatea pentru care i-au fost aplicate măsuri restrictive internaţionale;
b) dacă subiectul a fost urmărit penal pentru activitatea în care s-a angajat şi în privinţa acestuia s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale ori achitarea sau, după caz, urmare a condamnării acestuia de către instanţa de judecată, acesta a executat pedeapsa penală aplicată;
b1) dacă s-a dispus refuzul în începerea urmăririi penale pe circumstanţele ce au dus la stabilirea măsurilor restrictive în privinţa subiecţilor vizaţi la art.5 alin.(3);
c) dacă subiectul a demonstrat o schimbare semnificativă a comportamentului, a recuperat corespunzător prejudiciile cauzate prin faptele sale şi s-a angajat să nu se mai implice în activităţile prevăzute la art.5;
d) dacă aceasta este dictată de interesele superioare ale statului;
e) în alte cazuri prevăzute de prezenta lege.
[Art.16 completat prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
Articolul 17. Autorităţile publice competente în contextul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale
(1) În funcţie de tipul măsurii restrictive internaţionale, autorităţile publice competente în contextul punerii în aplicare a acestora sunt următoarele:
a) în cazul interdicţiilor de intrare, tranzitare, şedere sau aflare pe teritoriul Republicii Moldova aplicate unor cetăţeni străini sau apatrizi – Inspectoratul General pentru Migraţie;
b) în cazul declarării unor cetăţeni străini sau apatrizi drept personae non gratae sau persoane indezirabile – Ministerul Afacerilor Externe;
c) în cazul blocării fondurilor sau resurselor economice –Serviciul Fiscal de Stat;
d) în cazul măsurilor restrictive internaţionale ce vizează un stat, guvernul unui stat sau o entitate nestatală – autorităţile publice cu atribuţii, potrivit legii, în domeniul în care se aplică tipul de măsuri restrictive internaţionale respective.
(2) Acţiunile întreprinse în vederea punerii în aplicare a măsurii restrictive internaţionale pe teritoriul Republicii Moldova, realizate cu bună-credinţă şi cu respectarea procedurii prevăzute de prezenta lege nu angajează în niciun fel răspunderea persoanei fizice sau juridice care o efectuează ori a personalului de conducere sau a angajaţilor acesteia, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că acţiunile respective au fost comise cu vinovăţie.
Articolul 18. Intrarea în vigoare şi publicarea actelor naţionale referitoare la măsurile restrictive internaţionale
(1) Rezoluţiile adoptate de Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite prin care se instituie, se modifică, se prelungesc, se suspendă ori se ridică sancţiunile internaţionale în baza art.41 din Carta Naţiunilor Unite se aplică direct şi au efect juridic imediat pe teritoriul Republicii Moldova în condiţiile art.8 şi se aduc la cunoştinţa publicului prin ordin al ministrului afacerilor externe, emis în termen de 3 zile lucrătoare de la data adoptării rezoluţiei respective, care se publică imediat pe pagina web a autorităţii emitente şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) Deciziile organelor competente de aliniere la măsurile restrictive internaţionale prevăzute la art.10 alin.(2)–(6) şi cele de modificare, prelungire, suspendare sau ridicare a măsurilor restrictive internaţionale prevăzute de deciziile respective sunt executorii/obligatorii de la data adoptării şi se aduc la cunoştinţa publicului prin publicarea acestora pe pagina web a autorităţilor emitente, precum şi în ediţia imediat următoare a Monitorului Oficial al Republicii Moldova.
(3) Deciziile organelor competente prin care se asigură adoptarea de către Republica Moldova din proprie iniţiativă a unor măsuri restrictive internaţionale, precum şi cele de modificare, prelungire, suspendare sau ridicare a măsurilor restrictive internaţionale prevăzute de deciziile respective intră în vigoare la data publicării acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se publică pe pagina web a autorităţilor emitente.
(4) Deciziile de punere în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale, precum şi deciziile de modificare a acestora, adoptate de către Consiliu în conformitate cu prevederile art.11 alin.(7)–(9), intră în vigoare la data publicării acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se publică pe pagina web a autorităţilor emitente.
(5) Publicarea actelor oficiale menţionate la alin.(2)–(4) pe pagina web a autorităţii emitente se face imediat, dar nu mai târziu de sfârşitul zilei lucrătoare imediat următoare zilei publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
[Art.18 în redacţia Legii nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
Articolul 19. Schimbul de informaţii şi interacţiunea dintre autorităţi şi instituţiile competente
(1) Ministerul Afacerilor Externe va înştiinţa neîntîrziat, în scris, Guvernul şi autorităţile şi instituţiile publice competente despre adoptarea, modificarea, prelungirea, suspendarea sau ridicarea măsurilor restrictive internaţionale obligatorii pentru Republica Moldova, precum şi despre măsurile restrictive internaţionale adoptate de către alte state sau organizaţii internaţionale la care, în viziunea acestuia, Republica Moldova ar putea să se alinieze.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice vor informa secretariatul Consiliului cu privire la situaţiile considerate ca fiind o încălcare a măsurilor restrictive internaţionale.
(3) Secretariatul Consiliului, alte autorităţi şi instituţii publice vor sesiza organele de drept cu privire la cazurile de încălcare a măsurilor restrictive internaţionale.
(4) Secretariatul Consiliului informează Consiliul Suprem de Securitate cu privire la subiectele şi deciziile ce ţin de domeniul asigurării securităţii naţionale ce urmează a fi examinate în cadrul Consiliului Suprem de Securitate.
(41) Cu privire la subiecţii restricţiilor cetăţeni ai Republicii Moldova, Serviciul de Informaţii şi Securitate analizează oportunitatea de a sesiza autorităţile competente în vederea examinării posibilităţii de retragere a cetăţeniei acestor persoane doar pentru temeiurile prevăzute la art.23 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024/2000 şi prezintă în acest sens toate documentele şi informaţia relevantă acumulată.
(5) Autorităţile şi instituţiile publice vor informa Ministerul Afacerilor Externe semestrial, precum şi la solicitare, despre acţiunile întreprinse pentru punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale obligatorii pentru Republica Moldova, precum şi despre dificultăţile de aplicare identificate.
(6) Secretariatul Consiliului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, va informa organizaţiile internaţionale care au adoptat măsuri restrictive internaţionale obligatorii pentru Republica Moldova asupra acţiunilor întreprinse pe plan intern şi a dificultăţilor de aplicare a măsurilor respective.
(7) Autorităţile şi instituţiile publice vor interacţiona între ele şi vor colabora cu autorităţile competente ale altor state în condiţiile legii, inclusiv prin schimb de date şi informaţii, pentru o eficientă punere în aplicare a sancţiunilor internaţionale.
(8) Cooperarea dintre autorităţi şi instituţii publice pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor prezentei legi se realizează astfel încît să permită obţinerea rapidă şi eficientă de date şi informaţii.
[Art.19 completat prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
Articolul 20. Excepţii
(1) Autorităţile publice competente pot stabili excepţii pentru anumite scopuri, entităţi sau bunuri în cazul în care rezoluţiile prevăzute la art.8 prevăd acest drept pentru statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.
(2) În cazul alinierii Republicii Moldova la măsurile restrictive instituite prin acte ale Uniunii Europene, ale altor organizaţii internaţionale sau prin deciziile unilaterale ale altor state, autorităţile publice menţionate la art.10–15, în momentul adoptării actului normativ sau ulterior, pot stabili anumite excepţii dacă acestea sînt admisibile şi nu contravin scopului măsurilor restrictive internaţionale.
(3) Pentru obţinerea unei excepţii de la măsurile restrictive internaţionale, orice persoană poate adresa, în scris, o cerere autorităţii publice responsabile de aplicarea măsurilor respective potrivit prezentei legi, care va fi însoţită de toate documentele relevante.
(4) Autoritatea publică competentă sesizată va decide asupra acordării excepţiei solicitate după obţinerea avizului Ministerului Afacerilor Externe privind conformitatea acesteia cu dreptul internaţional, care va fi transmis în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării din partea autorităţii publice competente.
(5) Suplimentar la cerinţa prevăzută la alin.(4), în cazul măsurilor restrictive internaţionale privind blocarea fondurilor sau resurselor economice, autoritatea publică competentă poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice ori punerea la dispoziţie a anumitor fonduri sau resurse economice, după ce a constatat că fondurile sau resursele economice în cauză:
a) sunt necesare pentru satisfacerea rezonabilă a unor necesităţi de bază ale subiecţilor restricţiilor şi ale membrilor de familie care se află în întreţinerea acestora, inclusiv cheltuielile pentru alimentaţie, chirie sau rate ipotecare, medicamente şi tratamente medicale, impozite, prime de asigurare şi plata serviciilor de utilităţi publice;
b) sunt destinate exclusiv plăţii unor onorarii rezonabile sau rambursării cheltuielilor suportate în legătură cu prestarea unor servicii juridice;
c) sunt destinate exclusiv plăţii unor comisioane sau taxe aferente serviciilor de păstrare sau de gestionare curentă a unor fonduri sau resurse economice blocate;
d) sunt necesare pentru cheltuieli extraordinare; sau
e) urmează să fie plătite într-un cont sau dintr-un cont al unei misiuni diplomatice sau consulare ori al unei organizaţii internaţionale care beneficiază de imunităţi în conformitate cu dreptul internaţional, în măsura în care astfel de plăţi sunt destinate a fi utilizate în scopurile oficiale ale misiunii diplomatice sau consulare ori ale organizaţiei internaţionale.
(6) Autoritatea publică competentă poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice şi în situaţia în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) fondurile sau resursele economice fac obiectul unei hotărâri arbitrale pronunţate înainte de data la care au fost aplicate măsurile restrictive internaţionale faţă de persoana respectivă, al unei hotărâri judecătoreşti ori al unei decizii administrative ce sunt executorii pe teritoriul Republicii Moldova, înainte sau după data respectivă;
b) fondurile sau resursele economice vor fi utilizate exclusiv pentru a satisface cererile garantate printr-o hotărâre sau decizie menţionată la lit.a) ori a căror valabilitate este recunoscută printr-o astfel de hotărâre sau decizie, în limitele stabilite de normele legale ce reglementează drepturile persoanelor care formulează astfel de cereri;
c) hotărârea sau decizia menţionată la lit.a) nu este în beneficiul unui subiect al restricţiilor.
(7) Răspunsul la cererea adresată potrivit alin.(3) se comunică solicitantului de către autoritatea publică competentă în scris, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea acesteia. În cazul în care se solicită o excepţie pentru satisfacerea unor nevoi esenţiale sau pentru motive umanitare, răspunsul autorităţii publice competente se comunică în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii.
(8) La acordarea excepţiei prevăzute la alin.(3) din prezentul articol, autoritatea publică competentă ia toate măsurile necesare pentru a evita utilizarea acesteia în scopuri incompatibile cu motivul pentru care a fost acordată, respectînd condiţiile prevăzute de actele ce instituie măsura restrictivă internaţională respectivă.
[Alin.(9) art.20 abrogat prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
(10) În contextul aplicării măsurilor restrictive internaţionale privind blocarea fondurilor sau resurselor economice, restricţiile legate de desfăşurarea oricăror activităţi şi tranzacţii în legătură cu acestea nu se aplică în cazul:
a) transferului unui drept real către o autoritate publică, instituţie publică sau o întreprindere cu capital majoritar de stat, precum şi în cazul înregistrării unui asemenea transfer de drepturi;
b) administrării şi valorificării bunurilor infracţionale în scopul recuperării prejudiciului cauzat statului, unei autorităţi publice, instituţii publice, întreprinderi cu capital majoritar de stat printr-o infracţiune.
[Art.20 modificat prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
Articolul 21. Supravegherea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale
(1) Supravegherea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale se realizează de către Consiliu. Mecanismul de supraveghere privind punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale se stabileşte şi se aprobă de către Guvern.
(2) Autorităţile publice competente vor informa neîntîrziat Consiliul despre situaţiile care împiedică punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale.
Articolul 22. Evidenţa măsurilor restrictive internaţionale
(1) Secretariatul Consiliului ţine evidenţa centralizată a tuturor măsurilor restrictive internaţionale obligatorii în vigoare, inclusiv a celor la care Republica Moldova s-a aliniat sau pe care le-a aplicat din proprie iniţiativă. Informaţia privind măsurile restrictive menţionate se publică pe pagina web oficială a instituţiei care asigură lucrările de secretariat ale Consiliului într-un compartiment separat, sub forma unei liste cu subiecţii în privinţa cărora Republica Moldova a aplicat măsurile restrictive internaţionale.
(2) Lista naţională cu subiecţii restricţiilor prevăzută la alin.(1) cuprinde motivele includerii în listă a subiectului respectiv, precum şi informaţiile necesare identificării persoanelor fizice sau juridice vizate, în cazul în care aceste informaţii sunt disponibile. În ceea ce priveşte persoanele fizice, aceste informaţii pot cuprinde: numele, prenumele şi pseudonimele, data şi locul naşterii, cetăţenia, seria şi numărul actului de identitate, sexul, adresa de domiciliu şi/sau de reşedinţă temporară, dacă este cunoscută, precum şi funcţia sau profesia. În ceea ce priveşte persoanele juridice, astfel de informaţii pot cuprinde denumirea, locul şi data înregistrării, numărul de identificare de stat (IDNO) şi sediul.
(3) Autorităţile şi instituţiile publice menţionate la art.17 alin.(1) ţin baze de date proprii privind punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale din domeniile lor de competenţă.
(4) Ţinerea evidenţei măsurilor restrictive internaţionale se face cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi prelucrarea datelor cu caracter personal. În cazul în care această posibilitate nu este prevăzută de prevederile legale speciale ce reglementează atribuţiile lor de serviciu, persoanele responsabile din cadrul Consiliului şi al altor autorităţi/instituţii publice competente pot prelucra, dacă este cazul, datele relevante referitoare la infracţiuni comise de persoanele fizice şi juridice care sunt pe listă, la condamnări penale ale acestor persoane sau la măsuri de securitate privind aceste persoane numai în măsura în care o astfel de prelucrare este necesară pentru desfăşurarea procedurilor de aplicare a măsurilor restrictive internaţionale şi de întocmire şi completare a listei naţionale cu persoanele subiecţi ai restricţiilor. În asemenea situaţii, Consiliul şi autorităţile/instituţiile publice competente vor exercita atribuţiile prevăzute de prezenta lege în calitate de operatori de date cu caracter personal, iar persoanele responsabile din cadrul acestora – în calitate de persoane împuternicite de către operator, astfel cum sunt reglementate acestea de legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal.
(5) Asigurarea publicităţii informaţiilor prevăzute la alin.(2), cu respectarea condiţiilor stabilite de prezenta lege, nu reprezintă o încălcare a reglementărilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal şi nu poate angaja răspunderea persoanelor responsabile.
(6) Informaţiile conţinute în bazele de date menţionate la alin.(3), cu excepţia informaţiilor clasificate, vor fi stocate pentru o perioadă de 10 ani de la data încetării aplicării măsurilor restrictive internaţionale.
Articolul 23. Obligaţia generală de conformare şi de înştiinţare
(1) Este interzisă participarea în cunoştinţă de cauză şi deliberată la activităţi care au drept scop sau efect eludarea măsurilor restrictive internaţionale aplicate în conformitate cu prezenta lege.
(2) Orice persoană care are date şi informaţii despre unul dintre subiecţii restricţiilor, care deţine sau are sub control bunuri ori care are date şi informaţii despre acestea, despre tranzacţii legate de bunuri sau în care este implicat un subiect al restricţiilor are obligaţia de a înştiinţa autoritatea competentă potrivit prezentei legi din momentul în care ia cunoştinţă despre existenţa situaţiei care impune înştiinţarea. Prin excepţie, nicio persoană nu poate fi silită şi nici nu poate fi sancţionată pentru faptul că nu a divulgat informaţii contrar intereselor sale sau ale copiilor, ale părinţilor, ale copiilor adoptaţi, ale adoptatorilor, ale fraţilor şi surorilor, ale bunicilor, ale nepoţilor, precum şi contrar intereselor soţului/soţiei, ale logodnicului/logodnicei, ale concubinului/concubinei.
(3) Autoritatea publică înştiinţată potrivit alin.(2), în situaţia în care constată că nu are calitatea de autoritate competentă potrivit prezentei legi, transmite imediat, însă nu mai târziu de sfârşitul următoarei zile lucrătoare, înştiinţarea către autoritatea competentă. În situaţia în care autoritatea competentă nu poate fi identificată, înştiinţarea se transmite Consiliului pentru luarea unei decizii pe marginea acesteia.
(4) Înştiinţarea trebuie să cuprindă date minime care să permită identificarea şi contactarea autorului acesteia.
(5) Orice persoană poate sesiza în scris autoritatea publică competentă potrivit prezentei legi pentru a-i semnala orice eroare de identificare privind persoane sau entităţi în privinţa cărora au fost puse în aplicare măsuri restrictive internaţionale conform prevederilor prezentei legi, precum şi privind orice bunuri vizate de aceste măsuri.
(6) Autoritatea competentă comunică decizia sa asupra sesizării prevăzute la alin.(5) în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea acesteia şi dispune, dacă este cazul, măsurile subsecvente necesare.
(7) Acţiunile întreprinse de persoane fizice sau juridice nu angajează în niciun fel răspunderea acestora în cazul în care nu au ştiut şi nu au putut şti că acţiunile lor ar încălca măsurile prevăzute în prezenta lege.
Articolul 24. Răspunderea pentru încălcarea măsurilor restrictive internaţionale
Încălcarea măsurilor restrictive internaţionale atrage răspunderea în conformitate cu legislaţia în vigoare. Bunurile şi fondurile supuse măsurilor restrictive internaţionale sînt confiscate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Capitolul III
PREVEDERI SPECIALE CU PRIVIRE LA ASPECTELE PATRIMONIALE
LEGATE DE PUNEREA ÎN APLICARE A MĂSURILOR
RESTRICTIVE INTERNAŢIONALE
Articolul 25. Măsuri speciale de supraveghere a persoanelor juridice
(1) Persoanele juridice deţinute sau aflate sub controlul unui subiect al restricţiilor ale căror fonduri şi/sau resurse economice sunt blocate pot solicita autorităţii publice competente prevăzute la art.17 alin.(1) lit.c) instituirea provizorie a unui sistem de supraveghere care să asigure respectarea de către persoana juridică a măsurilor restrictive internaţionale.
(2) Cererea persoanei juridice adresată autorităţii competente este însoţită de următoarele documente:
a) declaraţia persoanei juridice din care să reiasă în mod expres că fondurile şi/sau resursele economice ale acesteia vor fi utilizate cu respectarea regimului de sancţiuni;
b) acordul expres al persoanei juridice pentru instituirea sistemului de supraveghere.
(3) Autoritatea competentă poate solicita persoanei juridice informaţii suplimentare în scopul fundamentării deciziei cu privire la cerere.
(4) Ca efect al instituirii sistemului de supraveghere prevăzut la alin.(1), fondurile şi/sau resursele economice ale persoanei juridice sunt deblocate prin decizia autorităţii competente prevăzute la art.17 alin.(1) lit.c).
(5) Prevederile alin.(1)–(4) sunt aplicabile şi în situaţia în care cererea persoanei juridice este depusă la autoritatea competentă înainte de aplicarea măsurii blocării fondurilor şi/sau a resurselor economice, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) sunt indicii temeinice că persoana juridică este deţinută sau controlată de un subiect al restricţiilor;
b) niciun fond sau nicio resursă economică nu a fost pusă la dispoziţia subiectului restricţiilor, identificat ca exercitând controlul asupra persoanei juridice în cauză.
(6) Cererea prevăzută la alin.(1), însoţită de opinia autorităţii competente pe marginea acesteia, se transmite, în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii sau, după caz, a completării acesteia, către Consiliu, care ia o decizie cu privire la aceasta. Răspunsul la cererea formulată potrivit alin.(1) poate fi de admitere sau de respingere a cererii, după caz, şi se comunică solicitantului în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea cererii de către Consiliu. În cazul admiterii cererii, Consiliul desemnează o persoană în calitate de supraveghetor al persoanei juridice respective şi stabileşte atribuţiile concrete specifice unui administrator cu care este împuternicită persoana desemnată.
(7) Procedura de instituire şi desfăşurare a măsurii de supraveghere se stabileşte prin ordin al ministrului dezvoltării economice şi digitalizării.
Articolul 26. Sistemul de supraveghere
(1) Supraveghetorul desemnat conform art.25 alin.(6) are următoarele drepturi:
a) să participe la şedinţele adunării generale a acţionarilor, a asociaţilor, a consiliului de administraţie şi la alte asemenea şedinţe privind managementul persoanei juridice, în calitate de observator;
b) să aibă acces în toate locaţiile în care îşi desfăşoară activitatea persoana juridică;
c) să aibă acces la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, inclusiv documente financiar-contabile, juridice şi alte documente privind activitatea economică;
d) să exercite atribuţiile specifice unui administrator cu care a fost împuternicit de către Consiliu conform art.25 alin.(6).
(2) Supraveghetorul desemnat conform art.25 alin.(6) are următoarele obligaţii:
a) să supravegheze activitatea persoanei juridice în vederea identificării oricăror indicii rezonabile cu privire la derularea oricăror operaţiuni cu subiecţii restricţiilor;
b) să solicite persoanei juridice punctul de vedere în termen de 24 de ore de la constatările făcute potrivit lit.a);
c) să informeze de îndată autoritatea competentă prevăzută la art.25 alin.(1), precum şi Consiliul, în legătură cu constatările făcute, precum şi cu punctul de vedere prezentat de persoana juridică;
d) să întocmească lunar o informare privind activitatea persoanei juridice, în baza activităţii de supraveghere, şi să o transmită autorităţii competente prevăzute la art.25 alin.(1) şi Consiliului;
e) să păstreze secretul comercial, secretul fiscal şi să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal în îndeplinirea obligaţiilor sale.
(3) Persoana juridică supravegheată are următoarele obligaţii:
a) să informeze şi să comunice, în timp util, supraveghetorului data, ora şi locul la care vor avea loc şedinţele adunării generale a acţionarilor, a asociaţilor, a consiliului de administraţie şi alte asemenea şedinţe privind managementul acesteia, precum şi documentele ce urmează a fi supuse dezbaterii;
b) să permită accesul supraveghetorului, la solicitarea acestuia, în toate locaţiile în care îşi desfăşoară activitatea;
c) să permită accesul supraveghetorului la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, inclusiv la documente financiar-contabile, juridice şi alte documente privind activitatea economică.
Articolul 27. Încetarea măsurilor speciale
În situaţia în care persoana juridică utilizează fondurile sau resursele economice cu încălcarea regimului măsurilor restrictive internaţionale, Consiliul revocă măsura dispusă ca urmare a admiterii cererii conform art.25 alin.(6) şi solicită autorităţii competente prevăzute la art.17 alin.(1) lit.c) blocarea fondurilor sau a resurselor economice pentru a nu fi puse la dispoziţia subiecţilor restricţiei.
[Art.27 modificat prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
Articolul 28. Obligaţia de identificare şi raportare a fondurilor şi a resurselor economice blocate
(1) Entităţile raportoare stabilite în Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului verifică dacă clientul cu care sunt în procesul de stabilire a unei relaţii de afaceri sau deja au stabilit o relaţie de afaceri, care a beneficiat sau beneficiază de serviciile entităţii raportoare ori desfăşoară cu aceasta alte operaţiuni cu caracter permanent sau ocazional este subiect al restricţiilor. La identificarea subiecţilor restricţiilor sau a faptului că o activitate sau tranzacţie încalcă măsurile restrictive internaţionale, entităţile raportoare în sensul prezentei legi blochează fondurile şi resursele economice care se află în proprietate, sunt deţinute de subiecţii restricţiilor sau se află sub controlul direct sau indirect al acestora şi informează despre aceasta imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore, Serviciul Fiscal de Stat. Entităţile raportoare menţin măsurile de blocare până la recepţionarea deciziei Serviciului Fiscal de Stat în conformitate cu art.29.
(2) Pentru identificarea subiecţilor restricţiilor şi blocarea fondurilor şi a resurselor economice menţionate la alin.(1), entitatea raportoare aplică măsuri de precauţie privind clienţii similar celor prevăzute de Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
(3) Serviciul de Informaţii şi Securitate elaborează şi aprobă lista persoanelor juridice în privinţa cărora există informaţii documentate că acestea se află sub controlul unui subiect al restricţiilor sau sunt beneficiari efectivi ai acestuia. În procesul de elaborare a listei, Serviciul de Informaţii şi Securitate poate solicita furnizarea informaţiilor de la alte organe/autorităţi/instituţii abilitate în sensul prezentei legi, inclusiv comunicarea datelor deţinute în privinţa subiecţilor restricţiilor de către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. La elaborarea şi aprobarea listei menţionate, prevederile art.6 alin.(2)–(31) şi alin.(5) se aplică în modul corespunzător.
(4) Lista menţionată la alin.(3) se comunică Serviciului Fiscal de Stat în vederea adoptării deciziei de blocare a fondurilor sau a resurselor economice în corespundere cu prevederile art.29.
[Art.28 în redacţia Legii nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
Articolul 29. Decizia de blocare a fondurilor sau a resurselor economice
(1) După primirea raportării potrivit art.28 şi efectuarea cercetărilor necesare, Serviciul Fiscal de Stat decide, în termen de două zile lucrătoare, dacă menţine măsurile de blocare a fondurilor sau a resurselor economice raportate conform art.28.
(2) Serviciul Fiscal de Stat, în termen de două zile lucrătoare de la primirea înştiinţării potrivit art.23, art.28 alin.(3) şi (4) sau, după caz, din oficiu, dispune blocarea fondurilor sau a resurselor economice care se află în proprietate, sunt deţinute de subiecţii restricţiilor sau se află sub controlul, direct sau indirect, al acestora.
(3) Deciziile prevăzute la alin.(1) şi (2) se comunică, în termen de două zile lucrătoare de la data emiterii, persoanelor fizice şi juridice care au făcut raportarea respectivă, conform art.23 şi 28, persoanelor fizice şi juridice care urmează să aplice decizia de blocare a fondurilor sau a resurselor economice dispusă din oficiu, organelor cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare prevăzute la art.15 alin.(1) din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, autorităţilor publice competente pentru notarea blocării, după caz, precum şi, dacă este posibil, persoanelor sau entităţilor vizate de actul prin care s-a dispus ori s-a menţinut blocarea. Deciziile prevăzute la alin.(1) şi (2) se comunică în toate cazurile şi Serviciului de Informaţii şi Securitate.
(4) Serviciul Fiscal de Stat asigură publicarea deciziilor prevăzute la alin.(1) şi (2) în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.
(5) Deciziile prevăzute la alin.(1) şi (2) pot fi contestate potrivit procedurii de contencios administrativ, după parcurgerea procedurii prealabile. Serviciul Fiscal de Stat are obligaţia de a analiza periodic, dar nu mai rar de o data pe an, măsura dispusă prin deciziile prevăzute la alin.(1) şi (2) şi de a o revoca din oficiu sau la cerere când constată că menţinerea acesteia nu se mai justifică. Decizia de respingere a cererii de revocare poate fi atacată potrivit procedurii de contencios administrativ.
(6) Persoanele fizice şi juridice care aplică măsurile restrictive de blocare a fondurilor sau a resurselor economice se asigură că nu pun la dispoziţia subiecţilor măsurilor restrictive, în mod direct sau indirect, sau în beneficiul acestora fonduri sau resurse economice.
(7) Nu constituie acţiuni de punere la dispoziţie contrare prevederilor alin.(6) următoarele transferuri (plăţi) la conturile blocate, cu condiţia ca acestea să fie, de asemenea, blocate pe conturile respective:
a) creditarea conturilor blocate de către bănci, societăţi de plată, societăţi emitente de monedă electronică, furnizori de servicii poştale ce prestează servicii de plată şi societăţi de investiţii cu fonduri transferate de terţi în contul subiectului restricţiei;
b) dobânzi sau alte venituri generate de aceste conturi;
c) plăţi datorate în baza unor contracte care au fost încheiate sau a unor obligaţii care au survenit anterior datei la care au fost aplicate măsurile restrictive internaţionale faţă de persoana respectivă;
d) plăţi datorate în temeiul unor hotărâri judecătoreşti, decizii administrative sau hotărâri arbitrale pronunţate într-un stat terţ sau care sunt executorii pe teritoriul Republicii Moldova.
(8) Entităţile raportoare care efectuează tranzacţiile menţionate la alin.(7) lit.a) informează despre acestea imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore din momentul efectuării tranzacţiilor, Serviciul Fiscal de Stat în conformitate cu art.28 alin.(2).
[Art.29 în redacţia Legii nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
Articolul 30. Notarea blocării resurselor economice
(1) În cazul blocării bunurilor imobile, notarea în Registrul bunurilor imobile a măsurii de indisponibilizare a acestora se efectuează de Instituţia Publică Cadastrul Bunurilor Imobile, prin oficiile teritoriale din subordine în raza cărora se află imobilul, la solicitarea Serviciului Fiscal de Stat, în baza deciziei emise potrivit art.29 alin.(1) sau (2).
(2) Solicitarea de notare a indisponibilizării, transmisă conform alin.(1), trebuie să conţină numărul cadastral şi/sau alte date de identificare disponibile cu referire la bunul respectiv.
(3) Cererile de notare a indisponibilizării bunurilor imobile, respectiv de radiere, sunt scutite de plata tarifelor.
(4) În cazul blocării bunurilor mobile, notarea indisponibilizării se face la cererea Serviciului Fiscal de Stat, adresată persoanelor juridice cu atribuţii de înregistrare sau evidenţă a respectivelor bunuri.
[Art.30 modificat prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
Articolul 31. Autorizarea unor tranzacţii pentru protejarea drepturilor terţilor
(1) Subiecţii restricţiilor pot invoca măsurile de blocare pentru a justifica neîndeplinirea unei obligaţii numai dacă au solicitat, potrivit art.16, acordarea unei excepţii în acest sens şi cererea le-a fost respinsă.
(2) Persoanele, altele decât cele prevăzute la alin.(1), care au un drept asupra bunurilor în sensul prezentei legi, precum şi creditorii subiecţilor restricţiilor pot solicita, potrivit procedurii prevăzute la art.20, o autorizaţie pentru utilizarea bunurilor care fac obiectul măsurilor restrictive internaţionale în vederea stingerii obligaţiei respective.
(3) Serviciul Fiscal de Stat asigură informarea subiectului restricţiei despre solicitările de derogare făcute de părţile interesate de a avea acces la fondurile sau resursele economice blocate care îi aparţin sau se află în deţinerea ori sub controlul său, recurgând în acest sens la toate modalităţile de comunicare a actelor către destinatar, reglementate de lege.
(4) Autorizarea potrivit art.20 nu constituie recunoaşterea legală a titlului de creanţă.
(5) Atunci când analizează solicitări de tipul celor prevăzute la alin.(1) şi (2), Serviciul Fiscal de Stat va ţine seama de dovezile furnizate de creditor, precum şi de subiectul restricţiilor, cu privire la existenţa unei obligaţii de a returna bunurile în cauză, pentru a verifica dacă există riscul eludării măsurilor de blocare.
Articolul 32. Situaţia contractelor şi tranzacţiilor încheiate pentru valorificarea unor drepturi ale subiecţilor restricţiilor
(1) Nu se dă curs niciunei cereri legate de orice contract sau tranzacţie a cărei executare a fost afectată, în mod direct sau indirect, în totalitate sau parţial, de măsurile impuse în temeiul prezentei legi, inclusiv cererilor de acordare de despăgubiri sau oricărei alte cereri de acest tip, cum ar fi cererile de daune-interese sau cele de chemare în garanţie, în special cererilor de prelungire sau de executare a unei obligaţiuni, a unei garanţii sau a unei despăgubiri, îndeosebi de natură financiară, indiferent de formă, în cazul în care sunt făcute de:
a) subiectul restricţiilor;
b) o persoană fizică sau juridică care acţionează prin intermediul sau în numele unuia dintre subiecţii restricţiilor.
(2) În orice procedură de executare a unei cereri, sarcina de a dovedi că satisfacerea cererii nu este interzisă în temeiul alin.(1) incumbă persoanei fizice sau juridice care solicită executarea respectivei cereri.
(3) Prezentul articol nu aduce atingere dreptului persoanelor fizice sau juridice menţionate la alin.(1) la controlul judecătoresc al legalităţii neexecutării obligaţiilor contractuale în conformitate cu prezenta lege.
(4) O persoană fizică sau juridică care, din orice motiv, doreşte să pună bunuri la dispoziţia unui subiect al restricţiilor trebuie să solicite acordarea unei excepţii în acest sens, potrivit art.20, dacă actul prin care se stabileşte măsura restrictivă internaţională prevăzut la art.1 nu prevede altfel.
(5) La examinarea solicitării prevăzute la alin.(4), autoritatea competentă analizează toate dovezile furnizate în sprijinul justificării cererii şi verifică dacă legăturile solicitantului cu subiectul restricţiei nu sunt de natură să sugereze că aceştia acţionează împreună în scopul de a eluda măsurile restrictive internaţionale.
Articolul 33. Regimul bunurilor cărora li se aplică măsurile restrictive internaţionale
(1) Persoanele fizice sau juridice care, intrând într-un raport juridic sau aflându-se într-o stare de fapt faţă de orice bun care face obiectul unei măsuri restrictive internaţionale, află despre existenţa situaţiilor care impun înştiinţarea sau raportarea potrivit art.23 sau art.28 au obligaţia, fără notificarea prealabilă a autorităţilor competente, de a nu îndeplini nicio operaţiune faţă de bunul respectiv în afara operaţiunilor prevăzute în prezenta lege şi de a înştiinţa, în termen de două zile lucrătoare, autorităţile competente.
(2) Persoanele fizice sau juridice, cu excepţia subiecţilor restricţiilor, care deţin bunuri supuse măsurilor restrictive internaţionale au dreptul să ceară acoperirea din partea statului a cheltuielilor necesare pentru conservarea şi administrarea acestora în scopul împiedicării deprecierii sau devalorizării. Cererea de acoperire a acestor cheltuieli se adresează Serviciului Fiscal de Stat, iar dreptul la compensaţie pentru cheltuielile de administrare începe din momentul înştiinţării autorităţii competente potrivit art.23 sau 28, după caz. Modalitatea de punere în aplicare a prevederilor prezentului alineat se stabileşte prin ordin al directorului Serviciului Fiscal de Stat.
(3) Dacă persoana fizică sau juridică, cu excepţia subiectului restricţiilor, nu poate ori nu doreşte să administreze bunul supus măsurilor restrictive internaţionale, la cererea acesteia, prin decizie a Serviciului Fiscal de Stat, bunul poate fi predat spre administrare statului, prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat.
(4) Serviciul Fiscal de Stat cere predarea bunului supus măsurilor restrictive internaţionale dacă apreciază că aceasta este necesară pentru buna administrare a bunului. Bunul care nu este predat de bunăvoie este preluat spre administrare fără acordul persoanei care îl deţine.
(5) La predarea sau preluarea spre administrare a bunului blocat se întocmeşte un proces-verbal. O copie a procesului-verbal se eliberează persoanei care a predat bunul sau de la care bunul a fost preluat spre administrare.
(6) Serviciul Fiscal de Stat dispune, în termen de două zile lucrătoare, predarea bunului către persoana îndreptăţită după cum urmează:
a) persoanei care dovedeşte, potrivit art.23 alin.(5), că este proprietarul sau deţinătorul legal al bunului şi că nu este subiectul restricţiei internaţionale sau acest lucru se constată de Serviciul Fiscal de Stat în cadrul cercetărilor efectuate potrivit art.29;
b) proprietarului sau deţinătorului legal care dovedeşte, potrivit art.23 alin.(5), că bunul respectiv nu face obiectul măsurilor restrictive internaţionale sau acest lucru se constată de Serviciul Fiscal de Stat în cadrul cercetărilor efectuate potrivit art.29;
c) persoanei stabilite ca fiind cea căreia trebuie să îi fie predat bunul prin actul prevăzut la art.1.
(7) În situaţiile prevăzute la alin.(5) şi (6), dispoziţiile art.29 alin.(3) se aplică în mod corespunzător.
(8) La expirarea unui termen de 10 ani din data predării sau preluării bunurilor de către stat, prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile prezentului articol, cu referire la bunurile respective poate fi solicitată constatarea uzucapiunii dreptului de proprietate contrar cuprinsului registrului de publicitate în condiţiile generale prevăzute de Codul civil, cu următoarele excepţii:
a) pentru constatarea uzucapiunii bunurilor în conformitate cu prevederile prezentului alineat, posesiunea exercitată de către stat trebuie să întrunească cerinţele unei posesiuni utile, astfel cum sunt acestea reglementate de art.532 din Codul civil nr.1107/2002, cu excepţia cerinţei privind lipsa caracterului precar al posesiunii exercitate de către stat, care nu va fi cerută pentru constatarea uzucapiunii bunurilor;
b) prin excepţie de la prevederile art.526 alin.(1) din Codul civil nr.1107/2002, drept temei pentru solicitarea şi constatarea uzucapiunii prin intermediul hotărârii judecătoreşti va servi faptul că proprietarul bunului respectiv, înregistrat în registrul de publicitate, nu a obţinut ridicarea măsurilor restrictive internaţionale ce vizează bunul în cadrul termenului prevăzut de prezentul alineat;
c) prin excepţie de la prevederile art.533 din Codul civil nr.1107/2002, întreruperea termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii în conformitate cu prevederile prezentului alineat survine doar în situaţiile în care a parvenit una dintre cererile de predare a bunului prevăzute la alin.(6). În cazul întreruperii termenului pentru invocarea uzucapiunii în conformitate cu prevederile prezentului alineat, timpul scurs până la întrerupere se ia în calcul la stabilirea termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii din momentul în care cererea depusă a fost respinsă de către Serviciul Fiscal de Stat sau, urmare a exercitării unei căi de atac judiciare împotriva deciziei Serviciului Fiscal de Stat, această decizie a fost menţinută printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
[Art.33 modificat prin Legea nr.116 din 16.05.2024, în vigoare 24.05.2024]
Articolul 34. Administrarea bunurilor cărora li se aplică măsuri restrictive internaţionale
(1) Modul de administrare a bunurilor blocate care fac obiectul măsurilor restrictive internaţionale se stabileşte de Guvern.
(2) În situaţiile în care, potrivit legii sau din cauza caracteristicilor, bunurile predate sau preluate potrivit art.33 nu pot fi administrate de Serviciul Fiscal de Stat, acesta le va preda spre administrare autorităţii sau instituţiei publice cu competenţe în domeniu. În cazul bunurilor imobile, acestea pot fi predate spre folosinţă şi administrare unor alte autorităţi sau instituţii publice în baza unor acorduri interinstituţionale încheiate între acestea şi Serviciul Fiscal de Stat, care vor conţine în mod obligatoriu clauza privind predarea necondiţionată a imobilelor respective către Serviciul Fiscal de Stat în cazurile prevăzute la art.33 alin.(6).
(3) Administratorul are dreptul să facă toate actele de administrare a bunurilor la care are dreptul şi proprietarul acestora.
(4) Pentru acoperirea cheltuielilor legate de administrarea bunurilor se folosesc, în primul rând, sporurile şi veniturile realizate pe durata administrării bunurilor respective.
(5) În cazul în care sporurile sau veniturile prevăzute la alin.(4) nu există sau nu sunt suficiente şi nu poate fi identificată nicio altă sursă de acoperire a cheltuielilor de administrare, instanţa de judecată, la solicitarea Serviciului Fiscal de Stat, poate decide vânzarea bunurilor sau a unei părţi a acestora, efectuată în proporţia strict necesară pentru acoperirea cheltuielilor.
(6) În cazul în care există riscul deprecierii bunurilor, instanţa de judecată, la solicitarea Serviciului Fiscal de Stat, poate decide vânzarea bunurilor blocate sau a unei părţi a acestora. Fondurile provenite dintr-o astfel de vânzare au regimul de fonduri blocate pe durata valabilităţii măsurii restrictive internaţionale relevante.
(7) Serviciul Fiscal de Stat ţine evidenţa şi inventarul tuturor bunurilor aflate în administrare potrivit prevederilor prezentei legi.
(8) În timpul administrării bunurilor potrivit prezentei legi, administratorul se îngrijeşte, în primul rând, de conservarea acestora, de administrarea lor eficientă, de protejarea împotriva deteriorării, distrugerii, pierderii, sustragerii sau abuzului, urmărind satisfacerea dreptului la despăgubire al proprietarului şi la predarea foloaselor necuvenite rezultate din îmbogăţirea fără justă cauză, menţinerea integrităţii bunurilor prin urmărirea ca debitorii să îşi îndeplinească la timp şi integral obligaţiile faţă de bunurile supuse măsurilor restrictive internaţionale, inclusiv prin revendicarea drepturilor proprietarului la scadenţă, urmărind să nu expire termenul la care aceste creanţe devin exigibile şi evitarea stingerii acestor drepturi.
(9) În timpul administrării bunurilor blocate, bunurile nu pot fi grevate de sarcini de garanţie mobiliară sau imobiliară şi nu pot fi încheiate:
a) contracte de închiriere a folosinţei bunurilor cu clauză de transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor la sfârşitul perioadei de închiriere;
b) contracte de vânzare a întreprinderii sau a reprezentanţei acesteia;
c) contracte privind dreptul de uzufruct asupra acestor bunuri.
(10) Procedura de valorificare a bunurilor prevăzută la alin.(5) şi (6), precum şi modalităţile de aplicare a prevederilor art.33 alin.(4)–(6) sunt reglementate de către Guvern.
(11) Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin.(1), (2), (5) şi (6), Serviciul Fiscal de Stat solicită avizul Consiliului.
Articolul 35. Supravegherea punerii în aplicare a măsurilor de blocare a fondurilor şi resurselor economice
(1) Supravegherea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale de blocare a fondurilor se face de către organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare şi de Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, pentru entităţile raportoare, conform legislaţiei în vigoare în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
(2) Supravegherea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale de blocare a fondurilor de către persoanele fizice şi juridice care nu intră în sfera de competenţă a autorităţilor şi instituţiilor prevăzute la alin.(1), precum şi controlul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale de blocare a resurselor economice se fac de către Serviciul Fiscal de Stat.
Articolul 36. Dispoziţii finale şi tranzitorii
(1) Guvernul, în termen de 3 luni:
– va prezenta Parlamentului propuneri pentru a pune în concordanţă legislaţia în vigoare cu prezenta lege;
– va pune în concordanţă actele sale normative cu prezenta lege.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va transmite ordinul ministrului afacerilor externe şi integrării europene cu lista completă a rezoluţiilor în vigoare ale Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite prin care au fost instituite sancţiunile internaţionale în baza art.41 din Carta Naţiunilor Unite spre a fi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Andrian CANDU
|
| Nr.25. Chişinău, 4 martie 2016. |
_________________________
Republicată în temeiul art.II al.(4) al Legii nr.339/2023 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.488-491, art.860
Modificată prin legile Republicii Moldova:
nr.288/2017, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.464-470, art.808
nr.79/2018, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.195-209, art.338
nr.156/2022, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.194-200, art.358
nr.339/2023, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.488-491, art.860
