L E G E

privind activitatea sanitar-veterinară*

 

nr. 221-XVI  din  19.10.2007

 

Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.125-129/396 din 14.06.2013

Monitorul Oficial nr.51-54/153 din 14.03.2008

 

* * *

C U P R I N S

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul de reglementare şi scopul prezentei legi

Articolul 2. Noţiunile principale

 

Capitolul II

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SERVICIILOR SANITAR-VETERINARE

Articolul 3. Organizarea serviciilor sanitar-veterinare

Articolul 4. Modul de organizare al Agenţiei

Articolul 5. Scopul şi sarcinile Agenţiei

Articolul 6. Împuternicirile medicilor veterinari oficiali din cadrul Agenţiei

Articolul 7. Atribuţiile Agenţiei

Articolul 8. Împuternicirile medicilor veterinari oficiali din cadrul subdiviziunilor teritoriale pentru siguranţa alimentelor

Articolul 9. Atribuţiile subdiviziunilor teritoriale pentru siguranţa alimentelor

Articolul 10. Obligaţiile specialiştilor veterinari

Articolul 11. Activitatea de colaborare

 

Capitolul III

ACTIVITATEA SANITAR-VETERINARĂ

Articolul 12. Profesiunea de medic veterinar

Articolul 13. Activitatea sanitar-veterinară de stat

Articolul 14. Activitatea sanitar-veterinară de liberă practică

Articolul 15. Activităţile sanitar-veterinare concesionate

Articolul 16. Felcerii şi tehnicienii veterinari

 

Capitolul IV

OBLIGAŢIILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE PERSOANELOR

FIZICE ŞI JURIDICE ÎN DOMENIUL SANITAR-VETERINAR.

AUTORIZAREA SANITAR-VETERINARĂ

Articolul 17. Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice

Articolul 18. Autorizarea sanitar-veterinară a obiectivelor agenţilor economici

Articolul 18¹. Eliberarea autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare

Articolul 18². Suspendarea autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare

Articolul 18³. Avizul de coordonare a documentaţiei tehnice

 

Capitolul V

CERINŢELE SANITAR-VETERINARE PRIVIND SĂNĂTATEA ANIMALELOR

ŞI MATERIALUL GERMINATIV DE ORIGINE ANIMALĂ

Articolul 19. Identificarea animalelor

Articolul 20. Mişcarea animalelor şi a produselor de origine animală

Articolul 21. Măsuri speciale de protecţie

Articolul 22. Anunţarea, declararea şi notificarea suspiciunii de boală. Instituirea sistemului informatic sanitar-veterinar

Articolul 23. Colectarea şi nimicirea cadavrelor

 

Capitolul VI

CERINŢELE SANITAR-VETERINARE PRIVIND CIRCULAŢIA

PRODUSELOR ŞI SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

Articolul 24. Circulaţia produselor şi subproduselor

Articolul 25. Mişcarea subproduselor de origine animală ce nu sînt destinate consumului uman, a altor deşeuri, materiale şi agenţi patogeni de origine animală

 

Capitolul VII

CERINŢELE SANITAR-VETERINARE PRIVIND PROTECŢIA

SĂNĂTĂŢII PUBLICE VETERINARE

Articolul 26. Cerinţele sanitar-veterinare privind materiile prime şi fabricarea produselor de origine animală

Articolul 27. Programul naţional de supraveghere şi monitorizare a reziduurilor

Articolul 28. Controlul zoonozelor

Articolul 29. Măsurile de protecţie faţă de izbucnirea bolilor notificabile, declarabile şi supuse carantinei

 

Capitolul VIII

IMPORTUL, TRANZITUL ŞI EXPORTUL MĂRFURILOR SUPUSE

CONTROLULUI SANITAR-VETERINAR DE STAT

Articolul 30. Importul, tranzitul şi exportul mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar de stat

Articolul 31. Carantina profilactică

Articolul 32. Obligaţiile suplimentare ale Agenţiei

Articolul 33. Intrarea şi ieşirea mărfurilor

Articolul 33¹. Eliberarea avizelor sanitar-veterinare de import sau export

Articolul 34. Proceduri de export/import

 

Capitolul IX

CERINŢELE SANITAR-VETERINARE PRIVIND PROTECŢIA ŞI

ASIGURAREA BUNĂSTĂRII ANIMALELOR ŞI CELE PRIVIND

PRODUSELE MEDICINALE VETERINARE

Articolul 35. Cerinţele sanitar-veterinare privind protecţia şi asigurarea bunăstării animalelor

Articolul 36. Fabricarea şi utilizarea furajelor şi materialelor furajere

Articolul 37. Stabilirea cerinţelor sanitar-veterinare privind fabricarea şi utilizarea produselor medicinale veterinare

Articolul 37¹. Înregistrarea produselor farmaceutice de uz veterinar

Articolul 37². Iniţierea procedurii de înregistrare a produselor farmaceutice de uz veterinar

Articolul 37³. Verificarea şi evaluarea în procesul de înregistrare a produselor farmaceutice de uz veterinar

Articolul 37⁴. Examinarea şi evaluarea fluxului tehnologic de fabricare a produsului farmaceutic de uz veterinar

Articolul 37⁵. Eliberarea certificatului de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar

Articolul 37⁶. Respingerea înregistrării produselor farmaceutice de uz veterinar

Articolul 37⁷. Reînregistrarea produsului farmaceutic de uz veterinar

Articolul 37⁸. Suspendarea şi retragerea certificatului de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar

Articolul 37⁹. Cerinţe la fabricarea produselor farmaceutice de uz veterinar

Articolul 37¹⁰. Cerinţe privind etichetarea produselor farmaceutice de uz veterinar şi cerinţele prospectului

Articolul 37¹¹. Cerinţe privind distribuirea şi eliberarea produselor farmaceutice de uz veterinar

Articolul 37¹². Farmacovigilenţa

Articolul 38. Cerinţele sanitar-veterinare privind activităţile de selecţie şi ameliorare a raselor de animale

 

Capitolul X

FINANŢAREA ŞI ASIGURAREA TEHNICO-MATERIALĂ A

ACTIVITĂŢILOR SANITAR-VETERINARE DE STAT

Articolul 39. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital

Articolul 40. Echipamentul şi facilităţile

 

Capitolul XI

DELIMITAREA FUNCŢIILOR ÎNTRE AUTORITĂŢILE CU ATRIBUŢII DE

SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN DOMENIUL CIRCUITULUI

PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

Articolul 41. Scopul delimitării funcţiilor

Articolul 42. Atribuţii şi responsabilităţi

 

Capitolul XII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 43. Dispoziţii finale şi tranzitorii

 

Anexa nr.1 Nomenclatorul serviciilor prestate contra plată de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor

Anexa nr.2 Cerere subdiviziunii teritoriale pentru siguranţa alimentelor

Anexa nr.3 Referatul tehnic pentru acordarea/neacordarea autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare

Anexa nr.4 Autorizaţie sanitar-veterinară de funcţionare

Anexa nr.5 Ordonanţă de suspendare a autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare

Anexa nr.6 Unităţile supuse controlului sanitar-veterinar şi supravegherii sanitar-veterinare de stat pentru care se eliberează autorizaţii sanitar-veterinare de funcţionare

Anexa nr.7 Cerere-tip pentru efectuarea operaţiunilor de import/export/tranzit cu animale de producere/reproducere sau destinate abatajului

Anexa nr.8 Cerere-tip pentru efectuarea operaţiunilor de import/export/tranzit de produse şi subproduse, material germinativ de origine animală, ouă de incubaţie şi furaje

Anexa nr.9 Cerere-tip pentru efectuarea operaţiunilor de import/export/tranzit de produse biologice, produse farmaceutice de uz veterinar

Anexa nr.10 Aviz sanitar-veterinar de import/export

Anexa nr.11 Certificat de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar

 

 

 

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul de reglementare şi scopul prezentei legi

(1) Prezenta lege stabileşte principalele norme şi cerinţe sanitar-veterinare în Republica Moldova, drepturile şi obligaţiile statului, ale persoanelor fizice şi juridice în procesul producerii, prelucrării, depozitării, transportului şi comercializării animalelor vii şi a produselor de origine animală.

(2) Scopul legii este asigurarea sănătăţii animalelor, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, realizarea siguranţei produselor de origine animală destinate consumului uman, salubritatea şi calitatea furajelor, testarea şi autorizarea produselor medicinale de uz veterinar şi a substanţelor utilizate în activităţile de diagnostic veterinar, protecţia teritoriului ţării faţă de bolile infecţioase prin organizarea activităţii sanitar-veterinare.

 

Articolul 2. Noţiunile principale

În sensul prezentei legi, se utilizează următoarele noţiuni:

activitate sanitar-veterinară – activitate desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova de medici veterinari şi/sau de personal cu studii medii de specialitate, sub responsabilitatea unui medic veterinar, în limitele de competenţă ale serviciilor sanitar-veterinare prevăzute de prezenta lege;

activitate sanitar-veterinară de stat – activităţi desfăşurate de serviciile sanitar-veterinare de stat în vederea aplicării strategiilor şi politicilor guvernamentale privind ocrotirea sănătăţii animalelor şi a materialului germinativ de origine animală, protecţia şi bunăstarea animalelor, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, siguranţa produselor de origine animală destinate consumului uman la toate etapele de producere, achiziţie, colectare, procesare, depozitare, transport, distribuire şi comercializare, protejarea teritoriului naţional faţă de bolile infecţioase, precum şi protecţia mediului în raport cu creşterea animalelor şi industria alimentară;

activitate sanitar-veterinară de liberă practică – activităţi sanitar-veterinare privind profilaxia, diagnosticul şi tratamentul bolilor la animale, altele decît cele de stat;

activitate sanitar-veterinară strategică – efectuarea acţiunilor corespunzătoare în vederea implementării strategiei naţionale sanitar-veterinare;

activitate sanitar-veterinară concesionată – măsuri de supraveghere sanitar-veterinară a bolilor la animale şi a zoonozelor, activităţi imunoprofilactice şi lucrări de decontaminare, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, devastare, ce sînt transmise de către stat spre efectuare medicilor veterinari de liberă practică;

autoritate publică centrală de supraveghere sanitar-veterinară – Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;

autoritate sanitar-veterinară competentă – Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor;

strategie naţională sanitar-veterinară – activităţi sanitar-veterinare de interes naţional, finanţate de la bugetul de stat;

concesionare – mod de punere în valoare a bunurilor publice, de desfăşurare a unor activităţi de interes public, de gestiune a serviciilor publice, precum şi de executare a lucrărilor publice în domeniul sanitar-veterinar;

medic veterinar oficial – medic veterinar cu studii superioare, avînd calitatea de funcţionar public, desemnat de autoritatea publică centrală de supraveghere sanitar-veterinară pentru a practica activităţi sanitar-veterinare de stat stabilite de ea şi care activează la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, al subdiviziunilor teritoriale pentru siguranţa alimentelor şi al posturilor de control sanitar-veterinar organizate în cadrul posturilor vamale;

medic veterinar de liberă practică împuternicit – medic veterinar împuternicit de către autoritatea sanitar-veterinară competentă să efectueze unele activităţi sanitar-veterinare de stat, pe bază de contract, în condiţiile legii;

supraveghere sanitar-veterinară – totalitatea activităţilor efectuate de medicii veterinari oficiali şi medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, prin care se execută controlul activităţilor sanitar-veterinare;

control sanitar-veterinar – activitatea de prevenire, depistare şi suprimare a încălcărilor cerinţelor sanitar-veterinare de către persoanele fizice şi juridice;

autorizaţie sanitar-veterinară – document oficial, emis de autoritatea sanitar-veterinară competentă, care atestă respectarea cerinţelor sanitar-veterinare în instituţiile şi întreprinderile supuse supravegherii sanitar-veterinare;

felcer veterinar – persoană fizică deţinătoare a unei diplome ce atestă pregătire în domeniul veterinar cel puţin la nivel de studii medii de specialitate;

tehnician veterinar – lucrător auxiliar antrenat în realizarea unor activităţi sanitar-veterinare, deţinător al unui document oficial eliberat de către instituţiile de învăţămînt de stat de profil, care activează sub supravegherea unui medic veterinar de liberă practică împuternicit;

exploataţie – orice unitate, întreprindere, construcţie sau, în cazul fermelor în aer liber, orice loc amenajat sau neamenajat în care sînt crescute, ţinute sau manipulate animale;

animal de fermă – orice animal care este ţinut, crescut ori îngrăşat pentru obţinerea de produse şi subproduse destinate consumului uman sau unor întrebuinţări industriale, sau obţinerii de material germinativ de origine animală;

animal de companie – orice animal deţinut sau destinat a fi deţinut de către om, în special pe lîngă casă, pentru agrement sau companie (a se vedea Convenţia europeană privind protecţia animalelor de companie);

material germinativ de origine animală – material seminal, ovule, embrioni sau alte elemente de reproducţie obţinute de la animale în scopul reproducerii şi al înmulţirii;

punerea sub interdicţie veterinară – procedură ce constă în interzicerea punerii pe piaţă, comercializării sau circulaţiei mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar de stat ce nu sînt conforme prevederilor legale privind destinaţia lor, aceasta implicînd cazarea sau depozitarea acestora în spaţiile desemnate de reprezentanţii autorităţii sanitar-veterinare competente în vederea stabilirii destinaţiei finale sau a procesării adecvate pentru utilizarea în alt scop ori nimicirea acestora;

carantină profilactică – complex de măsuri ce constă în ţinerea, pentru o perioadă stabilită de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor însă care nu depăşeşte 30 de zile, a animalelor de fermă ce se importă sau se exportă, la solicitarea ţării importatoare, în mod obligatoriu, în locuri special amenajate ca exploataţii de carantină pentru realizarea unor activităţi sanitar-veterinare de stat în vederea evaluării stării de sănătate a acestor animale şi a eliminării oricărui risc pentru efectivele de animale indigene;

carantină de necesitate – totalitate a măsurilor sanitar-veterinare stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale la prescripţia medicului veterinar oficial, obligatorii spre executare pentru persoanele fizice şi juridice, ce ţin de prevenirea, răspîndirea şi lichidarea focarelor de boli infecţioase şi neinfecţioase în masă ale animalelor vii, care prevăd un regim special al activităţii economice şi altor activităţi prin restricţionarea mişcării mijloacelor de transport, mărfurilor, încărcăturilor şi animalelor vii;

marfă supusă controlului sanitar-veterinar de stat – totalitate a încărcăturilor ce conţin animale vii, produse, subproduse şi material germinativ de origine animală, produse biologice, produse medicinale de uz veterinar, inclusiv furaje şi materii prime furajere folosite la hrana animalelor şi alte materii ce pot influenţa starea de sănătate a animalelor şi sănătatea publică veterinară;

produse de origine animală – produse obţinute de la animale şi produse obţinute din acestea destinate consumului uman, alimentaţiei animalelor, uzului farmaceutic, agricol sau industrial, inclusiv animale vii destinate acestui tip de utilizare;

produs de uz veterinar – orice produs medicinal veterinar, furaje medicamentate, furaje utilizate pentru scopuri nutriţionale particulare, premixuri medicamentate, premixuri vitamino-minerale sau proteino-vitamino-minerale, produse cosmetice de uz veterinar, kituri, reagenţi şi reactivi utilizaţi pentru diagnosticul veterinar, aditivi furajeri şi orice alte materiale utilizate în scop veterinar;

certificare sanitar-veterinară – efectuare a controlului veterinar, a investigaţiilor de laborator şi a altor măsuri sanitar-veterinare pentru stabilirea stării de sănătate a animalelor şi a inofensivităţii produselor de origine animală şi a altor produse supuse supravegherii sanitar-veterinare în vederea protecţiei sănătăţii animalelor şi a sănătăţii publice, cu eliberarea certificatelor sanitar-veterinare corespunzătoare de către medicii veterinari oficiali;

asistenţă medicală veterinară – activităţi sanitar-veterinare privind profilaxia, diagnosticul şi tratamentul bolilor la animale;

sănătate publică veterinară – sistem de măsuri sanitar-veterinare orientate spre asigurarea sănătăţii animalelor vii şi a salubrităţii produselor de origine animală destinate consumului uman;

subordonare tehnică – ordine de dependenţă reglementară în domeniul sanitar-veterinar, sub controlul direct al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor;

siguranţa (inofensivitatea) produselor de origine animală – certitudine argumentată a faptului că, în condiţii obişnuite de preparare şi/sau utilizare, produsele de origine animală nu sînt periculoase şi nu prezintă riscuri pentru sănătatea generaţiei actuale şi a celei viitoare;

expertiză sanitar-veterinară – complex de măsuri sanitar-veterinare care permit evaluarea argumentată a calităţii produselor de origine animală;

referat tehnic – act întocmit de către un medic veterinar oficial în urma efectuării controlului la faţa locului asupra unităţilor supuse controlului sanitar-veterinar şi supravegherii veterinare de stat în vederea constatării situaţiei sanitar-tehnice a unităţii respective, care conţine propunerea de autorizare sau de neautorizare a acesteia;

aviz sanitar-veterinar de import/export – document oficial emis de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în baza căruia se efectuează importul sau exportul mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar de stat;

înregistrare a produselor farmaceutice de uz veterinar – proces de expertiză, omologare şi eliberare a certificatului de înregistrare a produselor farmaceutice de uz veterinar, cu înscrierea în Nomenclatorul de stat al produselor farmaceutice de uz veterinar, în urma cărui fapt se permite comercializarea, producerea, importul şi utilizarea în practica medicală a acestor produse;

expertiză – proces de cercetare a produsului farmaceutic de uz veterinar şi a documentaţiei ce îl caracterizează, efectuată de specialişti în domeniu din cadrul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar;

omologare – procedură de recunoaştere oficială a produsului farmaceutic de uz veterinar, care include acţiunea de confirmare oficială, prin decizie a Comisiei Medicamentelor Veterinare, în baza rezultatelor expertizei produsului în cauză şi a documentaţiei administrativ-ştiinţifice, în urma cărui fapt se admite înregistrarea lui;

certificat de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar – document oficial, al cărui model este prezentat în anexa nr.11, emis de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în a cărui bază se permite comercializarea, utilizarea şi importul de produse farmaceutice de uz veterinar;

substanţă – orice materie care poate fi de origine umană (sînge uman sau produse din sînge uman), animală (microorganisme, animale, părţi din organe, secreţii animale, toxine, extracte, produse din sînge), vegetală (microorganisme, plante, părţi din plante, secreţii vegetale, extracte), chimică (elemente şi materiale chimice existente în natură şi produse chimice obţinute prin modificare chimică sau prin sinteză);

premix pentru furaje cu conţinut medicamentos – orice produs farmaceutic de uz veterinar preparat în prealabil în vederea fabricării ulterioare a furajelor cu conţinut medicamentos;

furaje cu conţinut medicamentos – orice amestec din unul sau mai multe produse farmaceutice de uz veterinar şi unul sau mai multe furaje preparate pentru plasare pe piaţă şi destinat nutriţiei animalelor,

produs medicamentos veterinar imunologic – produs farmaceutic de uz veterinar administrat animalelor pentru a ridica imunitatea lor activă sau pasivă ori pentru a diagnostica starea de imunitate;

produs homeopatic veterinar – produs veterinar preparat din substanţe denumite remedii homeopatice;

perioadă de aşteptare – intervalul de timp dintre ultima administrare a produsului farmaceutic de uz veterinar la animale, în condiţii normale de utilizare şi în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi, pînă în momentul în care se obţin alimente provenite de la astfel de animale, interval necesar pentru a proteja sănătatea publică şi pentru a garanta că aceste alimente nu conţin reziduuri ce depăşesc limitele maxim admisibile pentru substanţele active stabilite;

nomenclator al produselor farmaceutice de uz veterinar – lista produselor farmaceutice de uz veterinar înregistrate, conform prevederilor prezentei legi, pentru producere, comercializare, import şi utilizare în medicina veterinară;

produse farmaceutice de uz veterinar – medicamente veterinare, produse biologice, substanţe medicamentoase, dezinfectante, raticide, insecticide, repelenţi, premixuri neîncorporate şi aditivi furajeri neîncorporaţi.

[Art.2 modificat prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

 

Capitolul II

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SERVICIILOR SANITAR-VETERINARE

Articolul 3. Organizarea serviciilor sanitar-veterinare

(1) Serviciile sanitar-veterinare se organizează şi funcţionează ca un sistem veterinar unic şi sînt structurate astfel:

a) servicii sanitar-veterinare de stat;

b) activităţi sanitar-veterinare de liberă practică.

(2) Serviciile sanitar-veterinare de stat constituie un sistem unic, fiind structurat astfel:

a) Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, denumită în continuare Agenţie, subordonată Guvernului, avînd următoarea structură:

- subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor, cu personalitate juridică – ca subdiviziuni ale Agenţiei;

- circumscripţiile teritoriale sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor de origine animală din cadrul subdiviziunilor teritoriale pentru siguranţa alimentelor, concesionate;

- posturile de control sanitar-veterinar, organizate în cadrul posturilor vamale, fără personalitate juridică, activînd în structura Agenţiei;

b) Centrul Republican de Diagnostic Veterinar – laboratorul naţional de referinţă în domeniul veterinar şi al siguranţei produselor alimentare, subordonat administrativ şi tehnic Agenţiei;

c) serviciile veterinare din cadrul Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei şi al altor instituţii de stat, subordonate tehnic Agenţiei.

(3) Activitatea sanitar-veterinară de liberă practică include asistenţa medicală veterinară, precum şi alte activităţi decît cele de stat.

[Art.3 modificat prin Legea nr.249 din 24.10.2013, în vigoare 22.11.2013]

 

Articolul 4. Modul de organizare al Agenţiei

(1) Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare elaborează politica şi strategiile în domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei produselor de origine animală.

(2) Agenţia este autoritatea publică centrală de supraveghere sanitar-veterinară aflată în subordinea Guvernului, responsabilă de implementarea politicii şi strategiilor în domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei produselor de origine animală, abilitată să organizeze, supravegheze şi controleze respectarea prevederilor prezentei legi şi ale altor acte normative în domeniu, precum şi a prevederilor stipulate în tratatele internaţionale sanitar-veterinare la care Republica Moldova este parte.

(3) Agenţia este condusă de un director general, numit şi eliberat din funcţie prin hotărîre de Guvern, la propunerea Prim-ministrului.

(4) Directorul general este sprijinit în activitatea sa de un consiliu consultativ format din minimum 7 personalităţi recunoscute în domeniile de referinţă. Componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale consiliului consultativ se aprobă prin ordinul directorului general.

(5) Regulamentul şi structura Agenţiei se aprobă de către Guvern.

[Art.4 modificat prin Legea nr.249 din 24.10.2013, în vigoare 22.11.2013]

 

Articolul 5. Scopul şi sarcinile Agenţiei

(1) Agenţia are drept scop:

a) apărarea sănătăţii animalelor, protecţia animalelor, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, realizarea siguranţei produselor de origine animală destinate consumului uman, a salubrităţii furajelor pentru animale, protecţia mediului în raport cu creşterea animalelor, identificarea şi înregistrarea animalelor;

b) realizarea siguranţei produselor de origine animală, de la producerea materiilor prime pînă la distribuirea lor către consumator.

(2) Agenţia are următoarele sarcini:

a) organizează serviciile sanitar-veterinare de stat şi stabileşte necesităţile de finanţare ale acestora;

b) organizează activităţile sanitar-veterinare publice pe întregul teritoriu al ţării, după o concepţie unitară, pentru asigurarea sănătăţii animalelor, a sănătăţii publice veterinare, a protecţiei animalelor, a protecţiei mediului şi a siguranţei produselor de origine animală;

c) stabileşte atribuţiile şi responsabilităţile serviciilor sanitar-veterinare de stat;

d) elaborează şi promovează, în colaborare cu alte autorităţi abilitate, cadrul legal în domeniul siguranţei şi calităţii produselor de origine animală;

e) organizează activitatea în domeniul siguranţei şi calităţii produselor de origine animală, în colaborare cu alte autorităţi abilitate, în limita competenţelor legale;

f) realizează, în colaborare cu alte autorităţi abilitate, sistemul de analiză, gestionare şi comunicare a riscului în domeniul siguranţei şi calităţii produselor de origine animală;

g) emite avize consultative şi acordă asistenţă tehnică şi ştiinţifică privind legislaţia naţională şi cea comunitară în domeniile care au influenţă directă sau indirectă asupra siguranţei produselor de origine animală şi a hranei pentru animale; furnizează informaţii independente referitoare la toate problemele existente în aceste domenii şi comunică riscurile;

h) contribuie la realizarea unui nivel ridicat de protecţie a vieţii şi sănătăţii publice, ţinînd seama de sănătatea şi bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor şi protecţia mediului;

i) colectează şi analizează date pentru a permite caracterizarea şi monitorizarea riscurilor care au o influenţă directă sau indirectă asupra siguranţei produselor de origine animală şi a hranei pentru animale;

j) emite avize consultative care servesc drept bază ştiinţifică pentru elaborarea şi adoptarea de măsuri în domeniile ce privesc obiectul său de activitate.

 

Articolul 6. Împuternicirile medicilor veterinari oficiali din cadrul Agenţiei

Medicii veterinari oficiali din cadrul Agenţiei au următoarele împuterniciri, cu aplicarea lor pe întreg teritoriul ţării:

a) să aibă acces liber, la prezentarea legitimaţiei de serviciu şi a delegaţiei de control, la obiectivele prevăzute la art.18 alin.(1), precum şi în alte locuri supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar, pentru a-şi exercita competenţele specifice;

b) să constate contravenţii şi să încheie procese-verbale conform prevederilor Codului contravenţional al Republicii Moldova;

c) să solicite prezentarea spre verificare a documentelor ce ţin de domeniul supravegherii sanitar-veterinare;

d) să dispună măsuri de protecţie şi restricţie privind animalele vii, materialul germinativ de origine animală, produsele şi subprodusele supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar;

e) să efectueze controlul sanitar-veterinar şi să impună măsuri de restricţie privind circulaţia şi certificarea sanitar-veterinară pentru animalele vii, materialul germinativ şi produsele de origine animală aflate în obiectivele prevăzute la art.18 alin.(1);

f) să recolteze probe destinate examenelor de laborator pentru depistarea factorilor de risc privind sănătatea animalelor, sănătatea publică şi siguranţa produselor de origine animală la obiectivele supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar;

g) să ia măsuri privind punerea sub interdicţie veterinară sau uciderea animalelor ori distrugerea produselor de origine animală supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar în cazul programelor de eradicare a unor boli;

h) să limiteze sau să interzică comerţul, importul, producerea, punerea pe piaţă, exportul de animale vii, material germinativ de origine animală, produse de origine animală supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar în cazul nerespectării cerinţelor sanitar-veterinare;

i) să interzică sau să suspende construcţia şi reconstrucţia încăperilor zootehnice, întreprinderilor de prelucrare a produselor de origine animală, a secţiilor, depozitelor şi altor unităţi industriale în cazul nerespectării cerinţelor sanitar-veterinare;

j) să solicite autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale aplicarea măsurilor legale în caz de necesitate sau de risc iminent pentru sănătatea animalelor, sănătatea publică, protecţia animalelor şi siguranţa produselor de origine animală.

 

Articolul 7. Atribuţiile Agenţiei

Atribuţiile Agenţiei sînt următoarele:

a) organizarea activităţii sanitar-veterinare pe întreg teritoriul ţării;

b) asigurarea realizării programelor naţionale şi internaţionale de protecţie a teritoriilor faţă de infiltrarea şi răspîndirea bolilor infecţioase deosebit de periculoase, care necesită instituirea măsurilor de carantină, faţă de influenţele tehnologice şi alte impacturi negative asupra animalelor;

c) stabilirea necesarului de resurse financiare pentru investiţii şi dotaţii în domeniul sanitar-veterinar; formarea şi utilizarea rezervei republicane de mijloace financiare de uz veterinar pentru desfăşurarea unor măsuri antiepizootice şi alte activităţi speciale;

d) efectuarea expertizei sanitar-veterinare a documentelor privind proiectarea obiectivelor veterinare şi zootehnice şi a întreprinderilor de industrializare a materiei prime animaliere; controlul asupra respectării acestor proiecte în procesul construcţiei;

e) autorizarea întreprinderilor de colectare, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare şi a materiei prime de origine animală şi eliberarea autorizaţiei sanitar-veterinare pentru dreptul de fabricare, prelucrare, transport şi păstrare a produselor alimentare şi materiei prime de origine animală; stabilirea unităţilor care nu îşi pot desfăşura activitatea fără personal sanitar-veterinar de stat pentru exercitarea inspecţiei şi controlului sanitar-veterinar de stat;

f) efectuarea expertizei sanitar-veterinare a produselor alimentare şi a materiei prime de origine animală la toate obiectivele de colectare, producere, prelucrare, depozitare, transport şi comercializare a acestora;

g) efectuarea expertizei sanitar-veterinare a produselor vegetale comercializate în pieţe;

h) eliberarea de recomandări administrative pieţelor, magazinelor, autorităţilor administraţiei publice locale, altor persoane juridice şi fizice privind folosirea produselor alimentare şi a materiei prime de origine animală improprii consumului uman;

i) controlul stării locurilor de comercializare a produselor alimentare, verificarea condiţiilor de păstrare a acestora, controlul asupra distrugerii produselor de origine animală şi vegetală improprii consumului uman şi nutriţiei animalelor;

j) efectuarea cercetărilor de laborator în scopul diagnosticării bolilor la animale, evaluarea sanitar-veterinară a produselor alimentare şi a materiei prime de origine animală în conformitate cu reglementările în vigoare;

k) controlul asupra respectării cerinţelor sanitar-veterinare în procesul permutărilor, exportului şi importului animalelor, produselor alimentare şi materiei prime de origine animală, precum şi al furajului, cu eliberarea avizului sanitar-veterinar de import sau export;

l) eliberarea gratuită de avize pentru organele de asigurare privind motivele sacrificării de necesitate sau pieirii animalelor; eliberarea de avize sanitar-veterinare privind cauzele pieirii animalelor şi utilizarea produselor de origine animală în scopul stabilirii gradului de culpabilitate a personalului de deservire, a specialiştilor veterinari şi a altor persoane fizice şi juridice;

m) crearea sistemului informatic sanitar-veterinar la scară naţională;

n) elaborarea unor recomandări în domeniul sanitar-veterinar pentru autorităţile administraţiei publice, instituţii, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice;

o) expertiza, omologarea şi înregistrarea medicamentelor de uz veterinar;

p) monitorizarea sănătăţii publice veterinare; organizarea şi controlul activităţilor sanitar-veterinare;

q) reprezentarea intereselor ţării în domeniul medicinei veterinare în organismele internaţionale şi în cadrul colaborării cu serviciile veterinare ale altor ţări;

r) organizarea activităţii în domeniul siguranţei şi calităţii produselor de origine animală; elaborarea şi promovarea, în colaborare cu alte autorităţi abilitate, a cadrului legal şi a sistemului de analiză, gestionare şi comunicare a riscului în domeniu;

s) contribuţia la dezvoltarea cercetării în domeniul medicinei veterinare şi transpunerea în practică a realizărilor ei şi a experienţei avansate în domeniu în coordonare cu Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară; acordarea consultanţei şi asistenţei ştiinţifice şi tehnice privind nutriţia animală, ţinînd seama de prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare; emiterea avizelor ştiinţifice privind sănătatea şi bunăstarea animalelor şi, împreună cu Ministerul Sănătăţii, a avizelor privind produsele de origine animală modificate genetic, privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnici de biotehnologie modernă, precum şi a produselor rezultate din acestea;

t) coordonarea activităţilor privind evaluarea şi comunicarea riscului din punctul de vedere al siguranţei produselor de origine animală pe întregul lanţ alimentar;

u) realizarea managementului riscului din punctul de vedere al siguranţei produselor de origine animală pe întregul lanţ alimentar;

v) dirijarea sistemului rapid de alertă în domeniul siguranţei produselor de origine animală pe întregul lanţ alimentar;

w) implementarea şi controlul trasabilităţii produselor de origine animală pe întregul lanţ alimentar;

x) sesizarea Camerei de Licenţiere privind încălcările depistate, cu anexarea actelor de constatare.

 

Articolul 8. Împuternicirile medicilor veterinari oficiali din cadrul subdiviziunilor teritoriale pentru siguranţa alimentelor

(1) Medicii veterinari oficiali din cadrul subdiviziunilor teritoriale pentru siguranţa alimentelor dispun de împuternicirile stipulate la art.6 lit.a)–i) în condiţiile stabilite de Agenţie pe teritoriul raionului/municipiului respectiv.

(2) Medicii veterinari oficiali din cadrul subdiviziunilor teritoriale pentru siguranţa alimentelor sînt în drept să solicite autorităţilor administraţiei publice a raionului/municipiului respectiv aplicarea măsurilor legale în caz de necesitate sau de risc iminent pentru sănătatea animalelor, sănătatea publică, protecţia animalelor şi siguranţa produselor de origine animală.

 

Articolul 9. Atribuţiile subdiviziunilor teritoriale pentru siguranţa alimentelor

Subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor au următoarele atribuţii:

a) organizarea activităţii sanitar-veterinare pe întreg teritoriul raionului/municipiului;

b) asigurarea realizării programelor naţionale şi internaţionale de protecţie a teritoriilor faţă de infiltrarea şi răspîndirea bolilor infecţioase deosebit de periculoase (care necesită instituirea măsurilor de carantină), faţă de influenţele tehnologice şi alte impacturi negative asupra animalelor în condiţiile stabilite de Agenţie;

c) efectuarea expertizei sanitar-veterinare a documentelor privind proiectarea obiectivelor veterinare şi zootehnice şi a întreprinderilor de industrializare a materiei prime animaliere; controlul asupra respectării acestor proiecte în procesul construcţiei;

d) autorizarea întreprinderilor de colectare, procesare, depozitare, transport şi comercializare a materiei prime şi produselor de origine animală şi eliberarea autorizaţiei sanitar-veterinare pentru dreptul de fabricare, prelucrare, transport şi păstrare a produselor şi materiei prime de origine animală;

e) efectuarea expertizei sanitar-veterinare a produselor şi a materiei prime de origine animală la toate obiectivele de colectare, producere, prelucrare, depozitare, transport şi comercializare a acestora; eliberarea gratuită a autorizaţiilor de folosire şi prelucrare a produselor şi materiei prime de origine animală;

f) efectuarea expertizei sanitar-veterinare a produselor vegetale comercializate în pieţe;

g) eliberarea de recomandări administrative pieţelor, magazinelor, autorităţilor administraţiei publice locale, persoanelor fizice şi juridice privind folosirea produselor şi a materiei prime de origine animală improprii consumului uman;

h) controlul stării locurilor de comercializare a producţiei de origine animală, verificarea condiţiilor de păstrare a acesteia, controlul asupra distrugerii produselor de origine animală şi vegetală improprii consumului uman şi nutriţiei animalelor;

i) efectuarea cercetărilor de laborator în scopul diagnosticării bolilor la animale, evaluarea sanitar-veterinară a produselor şi a materiei prime de origine animală în conformitate cu reglementările în vigoare;

j) controlul privind respectarea cerinţelor sanitar-veterinare în procesul permutărilor, exportului şi importului animalelor, produselor şi materiei prime de origine animală, precum şi al furajului;

k) eliberarea gratuită de avize pentru organele de asigurare privind motivele sacrificării de necesitate sau pieirii animalelor; eliberarea de avize sanitar-veterinare privind cauzele pieirii animalelor şi utilizarea produselor de origine animală în scopul stabilirii gradului de culpabilitate a personalului de deservire, a specialiştilor veterinari şi a altor persoane fizice şi juridice;

l) elaborarea unor recomandări în domeniul sanitar-veterinar pentru autorităţile administraţiei publice locale, instituţii, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice.

 

Articolul 10. Obligaţiile specialiştilor veterinari

(1) Medicii veterinari oficiali au următoarele obligaţii principale:

a) să dispună aplicarea prevederilor legislaţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor de origine animală, să controleze respectarea acestora şi să efectueze activităţile sanitar-veterinare de stat ce intră în responsabilitatea lor;

b) să dispună măsurile necesare pentru apărarea şi îmbunătăţirea sănătăţii animalelor, protecţia sănătăţii publice veterinare, protecţia animalelor, mediului şi realizarea siguranţei produselor de origine animală şi să supravegheze aplicarea acestora de către persoanele fizice şi juridice;

c) să dispună fără întîrziere, pînă la clarificarea oricăror suspiciuni, măsurile necesare referitoare la apariţia unei boli sau a unui element de risc în raport cu sănătatea animalelor, sănătatea publică, protecţia animalelor, protecţia mediului şi siguranţa produselor de origine animală;

d) să dispună măsurile necesare pentru precizarea cauzelor îmbolnăvirilor şi să controleze executarea măsurilor specifice în vederea controlului şi eradicării bolilor transmisibile ale animalelor şi zoonozelor;

e) să asigure controlul produselor şi subproduselor de origine animală destinate consumului uman, precum şi al celor ce nu sînt destinate acestui scop, al furajelor, materiilor furajere, premixurilor, zooforturilor, concentratelor proteino-vitamino-minerale sau vitamino-minerale, aditivilor furajeri utilizaţi în nutriţia animalelor ori ca hrană pentru animalele de companie, precum şi al produselor medicinale veterinare în toate fazele de producere, depozitare, colectare, achiziţie, transport, procesare, intermediere, punere pe piaţă, distribuţie, comercializare şi al celor ce fac obiectul importului, exportului şi comerţului;

f) să participe la cursuri de instruire în domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei produselor de origine animală.

(2) În exercitarea profesiunii, medicii veterinari de liberă practică au următoarele obligaţii:

a) să anunţe de urgenţă autoritatea sanitar-veterinară despre orice suspiciune privind apariţia unei boli supuse notificării obligatorii, conform legii, precum şi a oricărui risc privind sănătatea animalelor, sănătatea publică veterinară, bunăstarea şi protecţia animalelor, protecţia mediului şi siguranţa produselor de origine animală;

b) să ia măsurile de urgenţă prevăzute de lege pentru a preveni şi a opri difuzarea unor boli transmisibile ale animalelor sau a oricărui risc de natură să afecteze sănătatea animalelor şi sănătatea publică veterinară, protecţia animalelor, protecţia mediului şi siguranţa produselor de origine animală;

c) să participe, la solicitarea subdiviziunii teritoriale pentru siguranţa alimentelor sau, după caz, a Agenţiei, la acţiunile de eradicare a unor boli transmisibile ale animalelor sau la cele de control în cazul izbucnirii unor boli transmisibile emergente pentru Republica Moldova;

d) să ţină şi să păstreze, pentru o perioadă stabilită de Agenţie, un registru privind activitatea desfăşurată şi evidenţa modului de prescriere, distribuire şi utilizare a produselor medicinale veterinare, a aditivilor furajeri şi a furajelor medicamentate.

(3) Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi îşi exercită obligaţiile conform contractului încheiat cu subdiviziunea teritorială pentru siguranţa alimentelor corespunzătoare.

(4) Felcerii şi tehnicienii veterinari îşi exercită obligaţiile conform celor stabilite de Agenţie, în dependenţă de domeniul de activitate.

(5) Numărul unităţilor de personal sanitar-veterinar propriu fiecărei subdiviziuni teritoriale pentru siguranţa alimentelor se aprobă prin ordinul directorului general al Agenţiei, luîndu-se în considerare numărul şi componenţa specifică ale animalelor, precum şi numărul şi amplasarea obiectivelor supuse supravegherii veterinare.

 

Articolul 11. Activitatea de colaborare

(1) În vederea realizării activităţilor sanitar-veterinare de stat, Agenţia colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu asociaţiile şi patronatele din domeniul agrar şi industria farmaceutică, cu reprezentanţii societăţii civile şi cu organizaţiile internaţionale din domeniul sanitar-veterinar.

(2) Agenţia, împreună cu Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice al Ministerului Sănătăţii, centralizează, prin Sistemul Rapid de Alertă, toate cazurile ce afectează siguranţa produselor alimentare şi pun în pericol sănătatea publică. De asemenea, Agenţia notifică autorităţilor cu responsabilităţi în domeniu situaţiile respective şi, împreună cu acestea, aplică, după caz, măsurile necesare pentru soluţionarea şi înlăturarea riscurilor.

(3) Agenţia, împreună cu Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice al Ministerului Sănătăţii:

a) aplică măsurile privind respectarea normelor igienico-sanitare pentru prevenirea toxiinfecţiilor alimentare şi zoonozelor;

b) efectuează anchete epidemiologice în cazul apariţiei unor toxiinfecţii alimentare sau zoonoze;

c) informează consumatorii privind siguranţa produselor de origine animală şi nonanimală, privind modalităţile de prevenire a toxiinfecţiilor şi a zoonozelor.

(4) Autorităţile cu funcţii de supraveghere şi control în domeniul circuitului alimentar vor asigura schimbul de date în cadrul sistemului informatic interinstituţional.

 

Capitolul III

ACTIVITATEA SANITAR-VETERINARĂ

Articolul 12. Profesiunea de medic veterinar

Profesiunea de medic veterinar se exercită de către orice persoană care posedă diplomă de medic veterinar, obţinută în Republica Moldova sau în alte state, precum şi de către orice cetăţean străin stabilit pe teritoriul Republicii Moldova, care posedă diplomă de medic veterinar sau alte acte care atestă această calificare, obţinute în afara Republicii Moldova, similare cu cele moldoveneşti şi echivalate oficial, conform legii.

 

Articolul 13. Activitatea sanitar-veterinară de stat

Activitatea sanitar-veterinară de stat este desfăşurată de către autoritatea sanitar-veterinară competentă şi include exercitarea supravegherii sanitar-veterinare de stat pe întreg teritoriul ţării.

 

Articolul 14. Activitatea sanitar-veterinară de liberă practică

(1) Activitatea sanitar-veterinară de liberă practică este desfăşurată de către orice subiect al antreprenoriatului privat.

(2) Activităţile sanitar-veterinare de liberă practică sînt licenţiate de către Camera de Licenţiere.

(3) Agenţia poate da în folosinţă sau concesiona medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi clădiri, spaţii, dotări şi alte mijloace tehnico-materiale din circumscripţiile sanitar-veterinare şi clinicile veterinare, precum şi unele activităţi sanitar-veterinare de stat, pentru desfăşurarea activităţii sanitar-veterinare de liberă practică în termenul valabilităţii licenţei. Modul şi procedura de concesionare a acestor obiective se aprobă prin hotărîre de Guvern.

(4) În caz de necesitate, Agenţia poate angaja prin contract, prin ordinul directorului general, medici veterinari de liberă practică pentru efectuarea unor activităţi sanitar-veterinare de stat întru lichidarea unor boli contagioase majore.

(5) Titularul licenţei de activitate sanitar-veterinară de liberă practică efectuează activităţi sanitar-veterinare strategice în baza unui contract încheiat cu Agenţia.

(6) Unităţile de producere, colectare, procesare, depozitare, transport şi comercializare a materiei prime şi a produselor de origine animală sînt supuse obligatoriu supravegherii sanitar-veterinare de stat de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, care efectuează şi expertiza sanitar-veterinară a materiei prime şi produselor de origine animală şi sînt angajaţi prin contract de către subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor. Plata pentru serviciile prestate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi se achită, de către unităţile menţionate, la subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor conform tarifelor stabilite prin lege.

(7) Modul de organizare şi desfăşurare a supravegherii sanitar-veterinare de stat de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi la unităţile specificate la alin.(6) se aprobă prin hotărîre de Guvern.

(8) Licenţa pentru activitate farmaceutică veterinară şi/sau pentru asistenţă veterinară (cu excepţia activităţii desfăşurate de serviciul veterinar de stat) se eliberează dacă solicitantul de licenţă întruneşte următoarele condiţii:

a) deţine în proprietate sau în folosinţă imobile autorizate pentru desfăşurarea activităţilor în domeniu, dotate cu utilajul necesar, conform cerinţelor sanitar-veterinare;

b) asigură păstrarea preparatelor farmaceutice toxice şi cu acţiune supraactivă în condiţii de securitate sporită (safeuri, dulapuri metalice);

c) respectă normele de protecţie a muncii, sanitar-veterinare şi antiincendiare;

d) dispune de cel puţin un specialist atestat cu studii în domeniu.

(8¹) La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează copiile de pe:

a) actul de proprietate sau de pe contractul de locaţiune a imobilului în care se va desfăşura activitatea licenţiată.

b) autorizaţia sanitar-veterinară de funcţionare, eliberată de subdiviziunea teritorială pentru siguranţa alimentelor;

c) actele de studii ale specialiştilor în domeniu şi de pe certificatul de atestare.

(9) Retragerea licenţei de asistenţă medicală veterinară se efectuează în următoarele cazuri:

a) nerespectarea condiţiilor stipulate la alin.(7) şi (8);

b) constatarea unor încălcări ale cerinţelor sanitar-veterinare, elaborate de Agenţie, în procesul acordării asistenţei medicale veterinare;

c) comercializarea preparatelor farmaceutice şi parafarmaceutice veterinare neînregistrate în Republica Moldova;

d) păstrarea inadecvată a preparatelor farmaceutice toxice şi cu acţiune supraactivă.

 

Articolul 15. Activităţile sanitar-veterinare concesionate

(1) Lista activităţilor sanitar-veterinare strategice, care fac obiectul concesiunii, cuprinde:

a) activităţi de supraveghere sanitar-veterinară a bolilor la animale şi a zoonozelor aflate pe lista Oficiului Internaţional de Epizootii;

b) activităţi imunoprofilactice;

c) lucrări de decontaminare, dezinsecţie, deratizare, de necesitate.

(2) Activităţile sanitar-veterinare strategice menţionate la alin.(1) sînt stabilite anual prin ordinul directorului general al Agenţiei, iar concesionarea acestora se face în baza contractelor de concesiune încheiate între Agenţie şi medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, al căror termen nu va depăşi 5 ani.

(3) Condiţiile de bază ale contractelor de concesiune sînt stabilite prin hotărîre de Guvern.

(4) Agenţia, prin subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor, controlează modul şi efectuarea la timp a activităţilor sanitar-veterinare de stat concesionate şi reziliază contractele de concesiune în cazul în care se constată încălcări ale clauzelor contractuale ce pot constitui un risc pentru sănătatea umană, cea a animalelor şi pentru calitatea şi inofensivitatea produselor de origine animală.

(5) Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi care activează în întreprinderile menţionate la art.14 alin.(6) îşi desfăşoară activitatea în coordonare şi sub conducerea medicului veterinar oficial pe a cărui rază de activitate (circumscripţie) se află obiectivul respectiv.

(6) Agenţia stabileşte, cu cel puţin 2 luni înainte de sfîrşitul fiecărui an, acţiunile sanitar-veterinare de stat ce urmează a fi concesionate în anul următor către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, indicînd termenele de realizare a acestora.

 

Articolul 16. Felcerii şi tehnicienii veterinari

Felcerii veterinari şi tehnicienii veterinari îşi desfăşoară activităţile numai sub conducerea unui medic veterinar, care îi angajează în funcţie de numărul de animale aflate sub supravegherea sa, conform normelor aprobate prin hotărîre de Guvern.

 

Capitolul IV

OBLIGAŢIILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE PERSOANELOR

FIZICE ŞI JURIDICE ÎN DOMENIUL SANITAR-VETERINAR.

AUTORIZAREA SANITAR-VETERINARĂ

Articolul 17. Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice

(1) Persoanele fizice şi juridice sînt obligate:

a) să anunţe autoritatea sanitar-veterinară competentă despre începerea sau sistarea activităţilor supuse controlului sanitar-veterinar;

b) să asigure sprijinul necesar autorităţilor sanitar-veterinare pentru exercitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor acestora;

c) să anunţe fără întîrziere autoritatea sanitar-veterinară competentă şi autoritatea administraţiei publice locale despre orice suspiciune de îmbolnăvire sau orice îmbolnăvire a animalelor, iar pînă la sosirea medicului veterinar, să izoleze animalele bolnave, moarte, ucise ori sacrificate, fiind interzisă folosirea sau comercializarea cărnii şi a altor produse şi subproduse provenite de la acestea, fără aprobarea autorităţii sanitar-veterinare;

d) să anunţe autoritatea sanitar-veterinară competentă, în termenele stabilite de normele sanitar-veterinare, despre intrarea/ieşirea de animale în/din exploataţii, înstrăinarea şi dobîndirea de animale, dispariţia, moartea, sacrificarea de animale, precum şi despre orice alte fapte privind mişcarea animalelor;

e) să sprijine autorităţile sanitar-veterinare în efectuarea acţiunilor sanitar-veterinare de interes public;

f) să prezinte animalele pentru efectuarea acţiunilor sanitar-veterinare de interes public la locul, data şi ora stabilite de medicul veterinar oficial sau de medicul veterinar de liberă practică împuternicit de pe raza localităţii respective;

g) să respecte măsurile legale stabilite de autoritatea sanitar-veterinară competentă;

h) să anunţe autoritatea sanitar-veterinară competentă despre mişcarea sau transportul animalelor vii, produselor şi materialului germinativ de origine animală supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar;

i) să prezinte autorităţii sanitar-veterinare competente, la solicitarea acesteia, în original sau copii, documentele şi certificatele ce însoţesc animalele vii, produsele şi materialul germinativ de origine animală supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar;

j) să respecte interdicţiile şi restricţiile legale stabilite de autoritatea sanitar-veterinară competentă privind activităţile prevăzute la art.1;

k) să pună pe piaţă, să importe, să exporte şi să comercializeze numai animale vii, produse şi material germinativ de origine animală pentru care, dacă acestea au fost tratate cu produse care generează reziduuri, au fost respectate perioadele de aşteptare sau de întrerupere;

l) să respecte măsurile legale de interdicţie şi restricţie pentru produsele de uz veterinar, pentru produsele şi materiile utilizate în nutriţia animalelor şi pentru unele substanţe interzise sau neautorizate spre administrare animalelor ori spre a fi folosite în relaţie cu produsele de origine animală;

m) să pună la dispoziţia autorităţii sanitar-veterinare competente animale vii, produse şi material germinativ de origine animală, produse de uz veterinar, deşeuri şi subproduse de origine animală care nu sînt destinate consumului uman, de asemenea agenţi patogeni de origine animală, produse şi materii prime utilizate în nutriţia animalelor sau alte materii şi produse ce pot influenţa starea de sănătate a animalelor, în vederea examinării şi testării acestora, pentru depistarea unor substanţe interzise sau neautorizate pentru utilizare în scopuri sanitar-veterinare;

n) să aplice normele sanitar-veterinare privind cerinţele de zooigienă, de protecţie şi bunăstare a animalelor, de reproducţie şi utilizare raţională a animalelor, precum şi măsurile suplimentare stabilite de autoritatea sanitar-veterinară competentă;

o) să aplice măsurile sanitar-veterinare pentru prevenirea bolilor la animale, precum şi pentru controlul şi eradicarea sau prevenirea difuzării acestora în afara focarului de infecţie;

p) să păstreze, în limite de timp stabilite de autoritatea sanitar-veterinară competentă, certificatele şi documentele ce atestă sau certifică starea de sănătate a animalelor vii, a produselor şi materialului germinativ de origine animală supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar;

q) să permită accesul liber, permanent şi nerestricţionat al medicilor veterinari oficiali şi al celor împuterniciţi pentru efectuarea controalelor, inspecţiilor, verificărilor şi examinărilor la obiectivele prevăzute la art.18 alin.(1);

r) să ofere medicilor veterinari oficiali şi celor împuterniciţi asistenţa necesară în timpul controalelor, inspecţiilor, verificărilor şi examinărilor pe care aceştia le întreprind pentru realizarea obiectivelor, atribuţiilor şi responsabilităţilor lor.

(2) Măsurile instituite de medicii veterinari oficiali în exercitarea atribuţiilor lor sînt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi ce intră în competenţa serviciilor sanitar-veterinare.

 

Articolul 18. Autorizarea sanitar-veterinară a obiectivelor agenţilor economici

(1) Funcţionarea exploataţiilor de animale, a fermelor de carantină, a celor cu animale de vînat, parcurilor, rezervaţiilor naţionale şi grădinilor zoologice, păşunilor şi taberelor de vară, aglomerărilor temporare de animale, staţiilor de incubaţie a ouălor, precum şi a unităţilor care produc, depozitează, colectează, transportă, procesează, intermediază, pun pe piaţă, importă, exportă sau comercializează animale vii, material germinativ şi produse alimentare destinate consumului uman, produse medicinale de uz veterinar, deşeuri, produse de origine animală ce nu sînt destinate consumului uman sau agenţi patogeni de origine animală, produse şi materii prime utilizate în nutriţia animalelor ori alte materii şi produse ce pot influenţa starea de sănătate a animalelor este permisă numai dacă acestea sînt autorizate de către autoritatea sanitar-veterinară competentă, în condiţiile legii.

(2) Mijloacele de transport care transportă animale vii şi produse supuse controlului sanitar-veterinar vor fi autorizate anual de către autoritatea sanitar-veterinară competentă.

(3) Autoritatea sanitar-veterinară competentă autorizează obiectivele prevăzute la alin.(1) numai dacă acestea îndeplinesc cerinţele sanitar-veterinare în vigoare şi au contracte încheiate cu medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

(4) Obiectivele prevăzute la alin.(1) care practică activităţi de export vor fi autorizate, în condiţiile legii, de către autoritatea publică centrală de supraveghere sanitar-veterinară.

(5) Eliberarea autorizaţiilor, avizelor şi certificatelor sanitar-veterinare se efectuează contra plată, conform tarifelor stabilite prin lege, cu indicarea serviciilor şi a actului.

(6) Pentru obţinerea autorizaţiei sanitar-veterinare, agenţii economici vor depune o cerere la Agenţie sau la subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor, după caz, la care vor anexa copiile de pe următoarele documente:

a) certificatul de înregistrare a întreprinderii;

b) titlul de proprietate sau contractul încheiat pentru arenda spaţiului.

(7) Autorizaţia sanitar-veterinară se eliberează într-un termen ce nu va depăşi 20 de zile din data depunerii cererii de către solicitant în cazul în care obiectivul răspunde cerinţelor sanitar-veterinare din domeniul respectiv.

(8) Alocarea terenurilor, proiectarea şi construcţia complexelor de creştere a animalelor, întreprinderilor avicole, combinatelor de carne şi a altor întreprinderi de industrializare a materiei prime animaliere şi depozitare a produselor de origine animală se face cu avizul Agenţiei sau al subdiviziunilor teritoriale pentru siguranţa alimentelor.

(9) Avizul prevăzut la alin.(8) se eliberează într-un termen ce nu va depăşi 20 de zile din data depunerii cererii de către solicitant. La cererea de obţinere a avizului, solicitantul va anexa copiile de pe următoarele documente:

a) certificatul de înregistrare a întreprinderii;

b) titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren.

 

Articolul 18¹. Eliberarea autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare

(1) Pentru obţinerea autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare, agenţii economici vor depune la subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor o cerere, al cărei model este prezentat în anexa nr.2, la care se anexează următoarele documente (în copii şi în original):

a) certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii;

b) titlul de proprietate sau contractul pentru folosinţa spaţiului;

c) actul de angajare a medicului veterinar de liberă practică la unităţile care asigură asistenţă sanitar-veterinară, care produc, depozitează, comercializează produse farmaceutice şi alte produse de uz veterinar şi la unităţile de industrializare a cărnii şi a laptelui, unităţi specificate în anexa nr.6.

(2) În cerere se indică fiecare activitate pentru care se solicită autorizaţie.

(3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute la alin.(1) nu se admite.

(4) Referatul tehnic prin care se propune neautorizarea va fi motivat, indicîndu-se condiţiile de autorizare, stabilite prin normele sanitar-veterinare referitoare la domeniul de activitate solicitat, pe care unitatea supusă autorizării nu le îndeplineşte.

(5) În cazul în care sînt întrunite toate condiţiile stabilite pentru autorizare, în termen de pînă la 5 zile de la expirarea termenului specificat la art.18 alin.(9), autoritatea competentă teritorială eliberează solicitantului autorizaţia sanitar-veterinară de funcţionare al cărei model este prezentat în anexa nr.4. În cazul în care după expirarea termenului respectiv nu este dat niciun răspuns, autorizarea se consideră efectuată în conformitate cu procedura aprobării tacite, reglementată de Legea nr.235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător şi de Legea nr.160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

(6) Costul autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare este stabilit prin Legea nr.160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

(7) Pentru orice modificări ulterioare ale procesului tehnologic, pentru modernizarea, extinderea ori schimbarea profilului de activitate se impune solicitarea eliberării de noi autorizaţii sanitar-veterinare de funcţionare.

(8) Procedura de eliberare a autorizaţiei sanitar-veterinare pentru mijloacele de transport care transportă animale vii şi produse supuse controlului sanitar-veterinar este similară cu procedura de eliberare a autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare.

 

Articolul 18². Suspendarea autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare

(1) În cazul în care unitatea nu corespunde condiţiilor de autorizare stabilite prin normele sanitar-veterinare, autoritatea teritorială competentă suspendă autorizaţia sanitar-veterinară de funcţionare.

(2) Suspendarea autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare se efectuează în baza ordonanţei de suspendare a autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare al cărei model este prezentat în anexa nr.5. Ordonanţa se întocmeşte în 2 exemplare şi se emite în baza referatului tehnic întocmit de către medicul veterinar oficial competent conform modelului prezentat în anexa nr.3.

(3) În toate cazurile, suspendarea autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare se efectuează doar pentru activităţile care nu îndeplinesc condiţiile de autorizare.

(4) Suspendarea autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare este precedată de transmiterea unui avertisment în formă scrisă conducerii unităţii în care se indică condiţiile de autorizare pe care aceasta nu le îndeplineşte. Din momentul transmiterii avertismentului, unităţii i se acordă un termen de 20 de zile pentru înlăturarea neconformităţilor, iar în cazul neînlăturării acestora, autorizaţia sanitar-veterinară se suspendă.

(5) Suspendarea autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare se efectuează cu adresarea ulterioară în instanţa de judecată a autorităţii competente teritoriale care a dispus suspendarea, conform art.17 din Legea nr.235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.

(6) În cazul în care unitatea a încălcat prevederile normelor sanitar-veterinare în partea ce nu ţine de condiţiile de autorizare sanitar-veterinară, faţă de ea se aplică sancţiune contravenţională.

(7) După înlăturarea neconformităţilor care au stat la baza suspendării autorizaţiei sanitar-veterinare, conducătorul unităţii poate cere revocarea ordonanţei de suspendare a autorizaţiei sanitar-veterinare. Revocarea ordonanţei de suspendare se efectuează în baza referatului tehnic întocmit de către medicul veterinar oficial competent, prin care se confirmă că unitatea corespunde condiţiilor de autorizare.

 

Articolul 18³. Avizul de coordonare a documentaţiei tehnice

(1) Selectarea terenurilor, proiectarea şi construcţia complexelor de creştere a animalelor, întreprinderilor avicole, combinatelor de carne şi a altor întreprinderi de industrializare a materiei prime animaliere şi de depozitare a produselor de origine animală se fac cu avizul Agenţiei sau al subdiviziunilor teritoriale pentru siguranţa alimentelor.

(2) Avizul prevăzut la alin.(1) se eliberează, în baza principiului ghişeului unic, autorităţii executive a administraţiei publice locale într-un termen ce nu va depăşi 10 zile de la data depunerii cererii de către aceasta. În cazul în care după expirarea termenului respectiv nu este dat niciun răspuns, avizul se consideră eliberat în conformitate cu procedura aprobării tacite.

 

Capitolul V

CERINŢELE SANITAR-VETERINARE PRIVIND SĂNĂTATEA ANIMALELOR

ŞI MATERIALUL GERMINATIV DE ORIGINE ANIMALĂ

Articolul 19. Identificarea animalelor

(1) Agenţia pune în aplicare, la nivel naţional, un sistem unic de identificare şi înregistrare a animalelor, care să asigure trasabilitatea animalelor şi a materialului germinativ de origine animală în corelaţie directă cu sistemul de etichetare şi marcare utilizat pentru produsele şi subprodusele obţinute de la acestea.

(2) Agenţia este gestionarul Sistemului de identificare şi trasabilitate a animalelor. Regulile de ţinere a Registrului de stat al animalelor se stabilesc prin ordinul directorului general al Agenţiei.

(3) Mişcarea internă, importul, tranzitul, exportul, punerea pe piaţă şi comerţul cu animale vii se efectuează în baza documentelor de mişcare prevăzute la art.9 şi 10 din Legea nr.231-XVI din 20 iulie 2006 privind identificarea şi înregistrarea animalelor.

(4) În vederea certificării sanitar-veterinare a mişcării animalelor şi a aplicării conceptului de zonare şi regionalizare, subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor definesc sau califică starea de sănătate a animalelor aflate în obiectivele prevăzute la art.18 alin.(1) şi zonele sau regiunile epidemiologice din Republica Moldova în raport cu bolile specifice ale animalelor, stabilite de Agenţie pe baza Programului acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om şi de protecţie a mediului, în condiţiile prevăzute de legislaţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa sanitar-veterinară a produselor de origine animală.

(5) Centrul Republican de Diagnostic Veterinar monitorizează situaţia stării de sănătate a animalelor aflate în obiectivele prevăzute la art.18 alin.(1), precum şi situaţia zonelor şi regiunilor epidemiologice stabilite ca urmare a certificării sanitar-veterinare prevăzute la alin.(4).

[Art.19 modificat prin Legea nr.249 din 24.10.2013, în vigoare 22.11.2013]

 

Articolul 20. Mişcarea animalelor şi a produselor de origine animală

(1) Comerţul, importul, circulaţia internă, tranzitul şi exportul de animale vii şi material germinativ de origine animală se realizează în baza certificatelor sanitar-veterinare, care se eliberează de medicii veterinari oficiali în baza următoarelor condiţii:

a) respectarea strictă de către medicii veterinari a regulilor etice şi profesionale;

b) neadmiterea includerii în certificatele sanitar-veterinare a unor date ce nu sînt autentificate de către medicul veterinar oficial care eliberează certificatele;

c) respectarea cerinţelor internaţionale privind principiile de elaborare şi întocmire a certificatelor sanitar-veterinare.

(2) Agenţia stabileşte ţările şi unităţile pentru importul în Republica Moldova de animale vii, produse şi material germinativ de origine animală, în funcţie de situaţia epizootică şi respectarea cerinţelor sanitar-veterinare.

(3) Materialul germinativ de origine animală trebuie să fie produs în unităţi specializate, autorizate de autoritatea sanitar-veterinară centrală din ţara de origine.

(4) Colectarea, prelucrarea şi depozitarea materialului germinativ de origine animală se efectuează de echipe specializate, autorizate de Agenţie.

 

Articolul 21. Măsuri speciale de protecţie

În procesul comerţului, tranzitului sau importului de animale vii, material germinativ, produse şi subproduse de origine animală supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar, Agenţia dispune, în anumite cazuri, luarea unor măsuri speciale de protecţie împotriva oricărui risc de natură să afecteze sănătatea animalelor, sănătatea publică, protecţia animalelor, protecţia mediului şi siguranţa produselor de origine animală.

 

Articolul 22. Anunţarea, declararea şi notificarea suspiciunii de boală. Instituirea sistemului informatic sanitar-veterinar

(1) Agenţia stabileşte cerinţele sanitar-veterinare pentru anunţarea, declararea, notificarea internă şi internaţională a oricărei suspiciuni de boală sau îmbolnăvire.

(2) Sînt exceptate de la obligaţia anunţării şi notificării cazurile de îmbolnăvire provocate în scopul producerii de biopreparate sau pentru efectuarea de cercetări ştiinţifice ori testări ale unor produse medicinale veterinare.

(3) Depistarea bolilor transmisibile ale animalelor este realizată prin efectuarea acţiunilor de supraveghere sanitar-veterinară activă şi pasivă în vederea stabilirii incidenţei şi prevalenţei acestora.

(4) Pentru prevenirea difuzării bolilor transmisibile prin mişcarea animalelor vii, materialului germinativ, produselor şi subproduselor de origine animală supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar, Agenţia elaborează norme sanitar-veterinare care se aprobă de către Guvern.

(5) Agenţia stabileşte şi actualizează lista bolilor transmisibile ale animalelor care sînt supuse declarării şi notificării oficiale, precum şi a celor supuse carantinei de necesitate, diferenţiate în funcţie de gravitatea bolii, gradul de difuzibilitate, particularităţile modului şi ale căilor de transmitere a acesteia, precum şi de implicaţiile economico-sociale.

(6) Proprietarilor de animale sacrificate, ucise sau altfel afectate în urma lichidării focarelor de boli transmisibile li se acordă despăgubiri în condiţii care se stabilesc prin hotărîre de Guvern.

(7) Agenţia întocmeşte documentaţia necesară pentru obţinerea statutului de ţară sau zonă liberă, ori oficial liberă, de boli transmisibile şi dispune aplicarea măsurilor pentru menţinerea acestui statut.

(8) Agenţia realizează zonarea şi regionalizarea teritoriului Republicii Moldova în funcţie de bolile prevăzute la alin.(5).

(9) Sînt interzise vaccinările profilactice, cu excepţia celor prevăzute de Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om şi de protecţie a mediului.

(10) În cazul unui risc deosebit pentru sănătatea animalelor, Agenţia dispune efectuarea unor vaccinări de necesitate sau a altor vaccinări profilactice decît cele prezentate în programul menţionat la alin.(9).

(11) Agenţia instituie Sistemul informatic sanitar-veterinar, care va cuprinde:

a) sistemul informaţional INTRANET – pentru gestionarea în formă actualizată a exploataţiilor de animale şi a întreprinderilor, unităţilor, instituţiilor ce formează serviciile sanitar-veterinare şi a celor ce sînt supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar, de asemenea, pentru comunicarea uzuală rapidă între autorităţile sanitar-veterinare competente;

b) sistemul informaţional pentru identificarea şi înregistrarea animalelor în vederea comunicării între baza centrală de date şi bazele subdiviziunilor teritoriale pentru siguranţa alimentelor;

c) sistemul informaţional pentru notificarea şi supravegherea sanitar-veterinară privind bolile transmisibile ale animalelor şi zoonozele;

d) sistemul informaţional rapid de alertă, care va face legătura între Agenţie şi autorităţile sanitar-veterinare, pe de o parte, şi alte autorităţi ce au competenţe în domeniul siguranţei produselor de origine animală de orice fel, pe de altă parte;

e) sistemul informaţional pentru monitorizarea mişcării interne a animalelor;

f) sistemul informaţional privind monitorizarea activităţilor de import, export şi tranzit al produselor supuse supravegherii sanitar-veterinare şi controlului sanitar-veterinar.

(12) Informarea publicului privind rapoartele de activitate ale Agenţiei se efectuează prin intermediul paginii web specializate, pe care sînt amplasate:

a) informaţii de utilitate publică referitoare la organizarea, funcţionarea şi procesele decizionale privind supravegherea sanitar-veterinară;

b) lista întreprinderilor autorizate din punct de vedere sanitar-veterinar să efectueze operaţii de import/export al animalelor vii şi al produselor de origine animală;

c) informaţii privind situaţia epizootică în ţară şi în ţările vecine;

d) alte informaţii, în conformitate cu prevederile Acordului privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare, Acordului privind obstacolele tehnice în calea comerţului şi ale Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, la care Republica Moldova este parte.

[Art.22 modificat prin Legea nr.249 din 24.10.2013, în vigoare 22.11.2013]

 

Articolul 23. Colectarea şi nimicirea cadavrelor

Consiliile locale asigură colectarea şi nimicirea cadavrelor de animale ce nu pot fi ridicate de unităţile de ecarisaj, organizează acţiuni de strîngere a cîinilor fără stăpîn, asigurînd aplicarea în acest scop a tehnicilor admise de normele sanitar-veterinare în vigoare, amenajează şi întreţin locurile de depozitare a resturilor menajere, potrivit normelor sanitar-veterinare.

 

Capitolul VI

CERINŢELE SANITAR-VETERINARE PRIVIND CIRCULAŢIA

PRODUSELOR ŞI SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

Articolul 24. Circulaţia produselor şi subproduselor

(1) Comerţul, importul, producerea, punerea pe piaţă şi exportul de produse şi subproduse de origine animală supuse supravegherii sanitar-veterinare şi controlului sanitar-veterinar, destinate consumului uman, se realizează pe baza cerinţelor sanitar-veterinare elaborate de Agenţie şi aprobate prin hotărîre de Guvern.

(2) Produsele şi subprodusele de origine animală destinate consumului uman sau utilizate în alte scopuri pot fi puse pe piaţă, importate sau exportate numai dacă au fost supuse inspecţiilor şi controalelor sanitar-veterinare şi dacă au fost obţinute de la animale care:

a) nu au făcut obiectul unor restricţii din motive sanitar-veterinare; sau

b) au făcut obiectul unor restricţii din motive sanitar-veterinare, dar:

- au fost marcate cu o marcă specială în acest sens;

- au fost tratate sau procesate printr-o metodă adecvată pentru inactivarea sau nimicirea agentului cauzal.

(3) Circulaţia internă, importul, exportul şi comerţul cu produse şi subproduse de origine animală destinate consumului uman sînt supuse certificării sanitar-veterinare.

(4) Cerinţele sanitar-veterinare, condiţiile şi modul de efectuare a certificării sanitar-veterinare, precum şi competenţele de certificare pentru operaţiunile prevăzute la alin.(1) se elaborează de Agenţie.

(5) Materiile prime pentru obţinerea produselor de origine animală destinate consumului uman trebuie să respecte următoarele cerinţe:

a) să fie sigure pentru sănătatea oamenilor, sănătatea animalelor şi pentru mediu;

b) să provină de la animale ce se conformează cu cerinţele de sănătate şi au fost supuse inspecţiei şi controalelor sanitar-veterinare înainte şi după sacrificare;

c) să fie obţinute, colectate, achiziţionate, depozitate, transportate, puse pe piaţă, comercializate, distribuite şi vîndute în condiţii care să prevină orice risc pentru sănătatea oamenilor, sănătatea animalelor şi pentru mediu;

d) să fie etichetate şi marcate de către medicul veterinar oficial la locul de producere a acestora cu o marcă de sănătate ce conţine numărul de autorizare al întreprinderii de origine, care trebuie înscris şi pe documentele veterinare ce însoţesc fiecare mişcare a acestor produse.

(6) Agenţia stabileşte, prin ordinul directorului general, lista ţărilor şi a întreprinderilor din aceste ţări sau a unor părţi ale acestora din care se autorizează importul de produse şi subproduse de origine animală destinate consumului uman pe teritoriul Republicii Moldova.

(7) Fiecare unitate de transport care transportă mărfuri supuse controlului sanitar-veterinar de stat, fiecare tip de produs sau lot de marfă supus controlului sanitar-veterinar de stat trebuie să fie însoţit de certificat sanitar-veterinar în original, emis la locul de expediţie a mărfii, care să corespundă cerinţelor şi standardelor internaţionale şi naţionale ale Republicii Moldova. Certificatul sanitar-veterinar se eliberează pe suport de hîrtie sau în format electronic, cu aplicarea semnăturii digitale, eliberată de Centrul de certificare a cheilor publice al autorităţilor administraţiei publice.

[Art.24 completat prin Legea nr.110 din 19.06.2014, în vigoare 11.07.2014]

 

Articolul 25. Mişcarea subproduselor de origine animală ce nu sînt destinate consumului uman, a altor deşeuri, materiale şi agenţi patogeni de origine animală

(1) Comerţul, importul, exportul şi orice mişcare internă a subproduselor de origine animală ce nu sînt destinate consumului uman, a altor deşeuri animale, a agenţilor patogeni de origine animală, precum şi a produselor prelucrate obţinute din procesarea subproduselor de origine animală ce nu sînt destinate consumului uman, se realizează cu respectarea cerinţelor sanitar-veterinare şi a cerinţelor specifice pentru siguranţa sanitar-veterinară a produselor de origine animală.

(2) Schimbul de agenţi patogeni şi de material patologic de origine animală se realizează numai între unităţi de învăţămînt superior medical veterinar, institute veterinare, laboratoare sanitar-veterinare, unităţi şi instituţii de cercetare sanitar-veterinare, unităţi ce produc preparate imunologice, kituri şi reagenţi de diagnostic, care sînt autorizate de Agenţie pentru a desfăşura astfel de activităţi, conform cerinţelor sanitar-veterinare specifice, elaborate de Agenţie şi aprobate prin hotărîre de Guvern.

(3) Subprodusele de origine animală ce nu sînt destinate consumului uman sau alte deşeuri animale, precum şi produsele prelucrate obţinute din procesarea subproduselor de origine animală ce nu sînt destinate consumului uman pot fi colectate, depozitate, transportate, procesate, fabricate, incinerate, coincinerate sau supuse oricărui alt proces de neutralizare cu respectarea cerinţelor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor specifice, prevăzute de normele sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor de origine animală, elaborate de Agenţie şi aprobate prin hotărîre de Guvern.

(4) Produsele şi subprodusele menţionate la alin.(3) sînt supuse inspecţiei şi controalelor sanitar-veterinare conform cerinţelor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor specifice, în scopul prevenirii de boli la animale şi oameni, precum şi pentru prevenirea contaminării mediului.

(5) Agenţia elaborează şi pune în aplicare, anual, un plan de monitorizare a deşeurilor de origine animală şi organizează realizarea controalelor sanitar-veterinare ale acestora.

 

Capitolul VII

CERINŢELE SANITAR-VETERINARE PRIVIND PROTECŢIA

SĂNĂTĂŢII PUBLICE VETERINARE

Articolul 26. Cerinţele sanitar-veterinare privind materiile prime şi fabricarea produselor de origine animală

(1) Materiile prime de origine animală sînt admise pentru procesare şi industrializare numai după efectuarea expertizei sanitar-veterinare şi obţinerea avizului din partea serviciilor veterinare de stat, ce atestă că acestea sînt conforme cu cerinţele sanitar-veterinare în domeniu.

(2) Autorităţile sanitar-veterinare competente au puterea legală de a dispune întreruperea fabricării de produse de origine animală neconforme cerinţelor sanitar-veterinare specifice pînă la remedierea deficienţelor, remediere certificată de medicul veterinar oficial care are în supraveghere şi sub control sanitar-veterinar întreprinderea respectivă, de a retrage de pe fluxul tehnologic, din depozitele distribuitorilor sau din reţeaua de vînzare cu amănuntul produsele respective şi de a dispune, după efectuarea unor investigaţii de laborator, dacă este necesar, utilizarea acestora în alte scopuri (industriale) sau distrugerea sub supraveghere sanitar-veterinară oficială.

(3) Agenţii economici din industria alimentară care procesează materii prime şi produse de origine animală trebuie să elaboreze şi să pună în aplicare un plan de autocontroale ale proceselor de fabricaţie, organizate pentru fiecare fază sau etapă de producţie pentru siguranţa procesării sau industrializării, de asemenea, trebuie să înregistreze şi să păstreze la dispoziţia medicului veterinar oficial rezultatele acestora şi să transmită distribuitorilor certificatul de calitate al acestor produse, întocmit în baza autocontroalelor şi a examinărilor oficiale efectuate pentru fiecare lot pe prelevările efectuate de medicul veterinar oficial.

 

Articolul 27. Programul naţional de supraveghere şi monitorizare a reziduurilor

(1) Agenţia, împreună cu Ministerul Sănătăţii, elaborează şi pune în aplicare Programul naţional de supraveghere şi monitorizare a reziduurilor şi a altor contaminanţi la animale vii, produse şi subproduse de origine animală şi asigură controlul realizării acestuia.

(2) Agenţia elaborează cerinţele sanitar-veterinare privind producerea, comercializarea şi utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova a substanţelor hormonale, tireostatice, beta agoniste şi a altora similare, precum şi a substanţelor ce constituie contaminanţi pentru produsele de origine animală.

(3) Agenţia, împreună cu Ministerul Sănătăţii, elaborează cerinţe sanitar-veterinare specifice pentru supravegherea şi monitorizarea unor substanţe şi reziduuri conţinute în animale vii, în produsele şi subprodusele de origine animală destinate consumului uman.

(4) Agenţia transmite organismelor internaţionale informaţii din domeniul sanitar-veterinar naţional, conform obligaţiilor asumate.

 

Articolul 28. Controlul zoonozelor

(1) Agenţia stabileşte şi pune în aplicare, prin intermediul autorităţilor sanitar-veterinare competente, cerinţele sanitar-veterinare pentru supravegherea, prevenirea şi controlul zoonozelor.

(2) Agenţia are responsabilitatea supravegherii, prevenirii şi controlului zoonozelor în raport cu sănătatea animalelor şi cu produsele şi subprodusele de origine animală supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar.

(3) Agenţia, împreună cu Ministerul Sănătăţii, stabileşte limitele maxime admise de reziduuri de produse medicinale de uz veterinar la animale vii şi în produsele de origine animală provenite de la animale tratate cu astfel de produse medicinale.

 

Articolul 29. Măsurile de protecţie faţă de izbucnirea bolilor notificabile, declarabile şi supuse carantinei

(1) Agenţia va elabora şi va prezenta spre aprobare Guvernului reglementări normative referitoare la măsurile de protecţie faţă de izbucnirea unor boli pe teritoriul unor ţări cu care Republica Moldova realizează comerţ cu animale vii, produse şi subproduse supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar şi care pot constitui un risc iminent pentru sănătatea animalelor sau a oamenilor, precum şi măsurile de protecţie ale ţărilor – partenere comerciale ale Republicii Moldova, atunci cînd pe teritoriul acestora este declarată o boală a animalelor ce constituie un risc pentru comerţul cu animale vii, material germinativ de origine animală, produse şi subproduse supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar.

(2) Agenţia elaborează şi pune în aplicare Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om şi de protecţie a mediului, revizuit anual şi aprobat prin ordinul directorului general.

(3) Agenţia elaborează programul de necesitate şi alertă pentru unele boli din lista Oficiului Internaţional de Epizootii, aprobat prin ordinul directorului general al Agenţiei şi pus în aplicare de subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor.

(4) Agenţia elaborează şi pune în aplicare, prin intermediul subdiviziunilor teritoriale pentru siguranţa alimentelor, programe naţionale de eradicare a unor boli ce evoluează pe teritoriul Republicii Moldova, de prevenire şi control al unor boli emergente sau exotice pentru populaţiile de animale, programe aprobate prin ordinul directorului general al Agenţiei.

(5) Agenţia va pune în aplicare norme ce reglementează măsurile de supraveghere şi control în raport cu mişcarea internă, importul, exportul şi tranzitul de animale vii, material germinativ de origine animală, produse şi subproduse supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar.

(6) În cazul măsurilor ce se aplică pentru lichidarea rapidă a unor focare de boli la animale, autorităţile sanitar-veterinare competente dispun sacrificarea pe loc sau într-un abator stabilit de acestea ori uciderea animalelor.

(7) În cazurile menţionate la alin.(6), proprietarilor de animale sacrificate sau ucise, ori care au fost afectaţi în alt mod, li se acordă despăgubiri al căror cuantum se stabileşte la preţul pieţei, la data la care au avut loc aceste acţiuni, prin hotărîre de Guvern.

(8) Asigurarea financiară a programelor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, precum şi a celor de necesitate şi alertă, se realizează de la bugetul de stat, prin intermediul Agenţiei.

(9) Pentru conlucrarea instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale în vederea controlului unor boli emergente pentru populaţiile de animale din Republica Moldova, Guvernul, prin intermediul Agenţiei, instituie comisii antiepizootice excepţionale – republicană, raionale şi locale, ale căror componenţă şi atribuţii se stabilesc prin hotărîre de Guvern.

 

Capitolul VIII

IMPORTUL, TRANZITUL ŞI EXPORTUL MĂRFURILOR SUPUSE

CONTROLULUI SANITAR-VETERINAR DE STAT

Articolul 30. Importul, tranzitul şi exportul mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar de stat

(1) Supravegherea sanitar-veterinară a mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar de stat aflate în regim de import, tranzit sau export se efectuează la posturile de control sanitar-veterinar, organizate în cadrul posturilor vamale.

 

[Alin.2 art.30 exclus prin Legea nr.162 din 22.07.2011, în vigoare 14.10.2011]

 

(3) Agenţia elaborează cerinţele sanitar-veterinare privind organizarea şi funcţionarea posturilor de control sanitar-veterinar al mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar de stat, de asemenea, procedura şi durata de efectuare a inspecţiilor şi controalelor.

(4) Posturile de control sanitar-veterinar al mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar de stat aflate în regim de import, tranzit sau export activează în interacţiune cu alte servicii, locul amplasării lor fiind stabilit de Guvern.

 

Articolul 31. Carantina profilactică

Animalele provenite din import se supun, în mod obligatoriu, carantinei profilactice pe o perioadă de maximum 30 de zile, în locuri izolate şi special amenajate, autorizate de subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor, care permit introducerea animalelor în aceste locuri numai după verificarea îndeplinirii cerinţelor sanitar-veterinare specifice.

 

Articolul 32. Obligaţiile suplimentare ale Agenţiei

(1) Dacă în procesul vămuirii medicul veterinar oficial depistează boli transmisibile la animale sau există suspiciunea acestora ori un risc de altă natură ce poate pune în pericol sănătatea animalelor, sănătatea publică veterinară, protecţia animalelor, protecţia mediului şi siguranţa produselor de origine animală, întregul lot al mărfii supuse controlului sanitar-veterinar de stat se returnează către ţara de origine, iar dacă această măsură nu este posibilă, Agenţia, în comun cu organele vamale, dispune distrugerea lotului, sacrificarea forţată a animalelor şi prelucrarea ulterioară sau tratamentul imediat al acestora, precum şi al obiectelor şi materialelor aferente.

(2) În situaţiile prevăzute la alin.(1), Agenţia notifică măsurile dispuse autorităţii sanitar-veterinare centrale din ţara exportatoare.

 

Articolul 33. Intrarea şi ieşirea mărfurilor

(1) Organele vamale nu trebuie să permită intrarea (sub formă de tranzit sau de import) sau ieşirea de pe teritoriul Republicii Moldova (sub formă de export sau de tranzit) a mijloacelor ce transportă animale vii, material germinativ, produse şi subproduse de origine animală supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar dacă acestea nu au primit avizul de liberă trecere din partea medicului veterinar oficial de la postul respectiv de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal. Avizul de liberă trecere se eliberează pe suport de hîrtie sau în format electronic, cu aplicarea semnăturii digitale, eliberată de Centrul de certificare a cheilor publice al autorităţilor administraţiei publice. Pentru a primi avizul menţionat, agenţii economici depun următoarele documente:

a) certificatul sanitar-veterinar;

 

[Lit.b) abrogată prin Legea nr.110 din 19.06.2014, în vigoare 11.07.2014]

 

c) certificatul de calitate, dacă acesta este emis de către producător;

d) avizul sanitar-veterinar eliberat de Agenţie.

(2) Documentele menţionate la alin.(1) se vor prezenta de către agenţii economici pe suport de hîrtie sau în format electronic, cu aplicarea semnăturii digitale, eliberată de Centrul de certificare a cheilor publice al autorităţilor administraţiei publice.

[Art.33 modificat prin Legea nr.110 din 19.06.2014, în vigoare 11.07.2014]

 

Articolul 33¹. Eliberarea avizelor sanitar-veterinare de import sau export

(1) Agenţia, în funcţie de situaţia epizootică a ţării exportatoare şi în conformitate cu prevederile legale, eliberează avizul sanitar-veterinar de import sau export al mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar de stat ale agenţilor economici solicitanţi.

(2) Modelul avizului sanitar-veterinar de import/export este prezentat în anexa nr.10.

(3) Pentru obţinerea avizelor sanitar-veterinare de import sau export, agenţii economici vor depune la Agenţie următoarele seturi de documente, pe suport de hîrtie (în copii şi în original) sau în format electronic, cu aplicarea semnăturii digitale, eliberată de Centrul de certificare a cheilor publice al autorităţilor administraţiei publice:

a) pentru importul de animale de producere/reproducere sau destinate abatajului:

- cererea-tip al cărei model este prezentat în anexa nr.7;

- copia de pe certificatul de înregistrare de stat a unităţii;

b) pentru importul de produse alimentare de origine animală şi de subproduse de origine animală:

- cererea-tip al cărei model este prezentat în anexa nr.8;

- copia de pe raportul de încercări, eliberat de un laborator acreditat din ţara de origine, care indică compoziţia, indicii fizico-chimici şi microbiologici pentru fiecare sortiment de produs, conform înregistrării produsului în ţara de origine;

- copia de pe contractul de vînzare-cumpărare;

c) pentru importul de material germinativ, de ouă de incubaţie:

- cererea-tip al cărei model este prezentat în anexa nr.8;

- copia de pe raportul de încercări, eliberat de un laborator acreditat din ţara de origine, care indică compoziţia, indicii fizico-chimici şi microbiologici pentru fiecare sortiment de produs, conform standardelor din ţara de origine;

d) pentru importul de furaje, materie primă furajeră, hrană pentru animale de companie şi animale exotice, lapte-praf furajer, momeală de pescuit, bumbac, de alte produse şi materii care pot influenţa starea sănătăţii animalelor şi sănătatea publică:

- cererea-tip al cărei model este prezentat în anexa nr.8;

- raportul de încercări ale produsului, din ţara de origine, după caz, în care se va indica originea şi compoziţia proteinei, specia de la care provine proteina, indicii fizico-chimici, microbiologici şi toxicologici;

e) pentru exportul animalelor de producere/reproducere sau destinate abatajului:

- cererea-tip al cărei model este prezentat în anexa nr.7;

f) pentru exportul de produse şi subproduse de origine animală:

- cererea-tip al cărei model este prezentat în anexa nr.8;

g) pentru exportul de material germinativ, de ouă de incubaţie:

- cererea-tip al cărei model este prezentat în anexa nr.8;

- copia de pe raportul de încercări, eliberat de un laborator acreditat conform cerinţelor legislaţiei în vigoare;

h) pentru exportul de furaje, materie primă furajeră, hrană pentru animale de companie şi animale exotice, lapte-praf furajer, momeală de pescuit, bumbac, de alte produse şi materii care pot influenţa starea sănătăţii animalelor şi sănătatea publică:

- cererea-tip al cărei model este prezentat în anexa nr.8;

- copia de pe raportul de încercări, eliberat de un laborator acreditat conform cerinţelor legislaţiei în vigoare;

 

[Lit.i) alin.(3) art.33¹ abrogată prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

 

j) pentru efectuarea operaţiunilor de import/export cu produse biologice şi produse farmaceutice de uz veterinar:

- cererea-tip al cărei model este prezentat în anexa nr.9;

- copia de pe certificatul de înregistrare de stat a unităţii;

- copia de pe certificatul de înregistrare a produsului biologic sau a produselor farmaceutice de uz veterinar în Republica Moldova;

- copia de pe licenţa de activitate.

(4) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute la alin.(3) nu se admite.

(5) În cazul în care nu au fost anexate toate documentele prevăzute la alin.(3), refuzul primirii setului de documente se face la momentul depunerii cererii.

(6) După verificarea copiilor de pe documentele prevăzute la alin.(3), originalele se restituie solicitantului.

(7) Dovada achitării plăţii pentru avizul sanitar-veterinar se face în momentul eliberării avizului.

(8) La eliberarea avizelor sanitar-veterinare, funcţionarii publici ai Agenţiei verifică, în mod obligatoriu, veridicitatea pachetului de acte necesare pentru efectuarea importului sau exportului de mărfuri supuse controlului sanitar-veterinar de stat, inclusiv situaţia epizootică a ţării de provenienţă a acestora şi a ţării din care urmează să se efectueze importul, eliberînd ulterior agentului economic avizul sanitar-veterinar de import sau de export pentru fiecare lot separat în termen de o zi de la data depunerii cererii.

(9) În cazul în care după expirarea termenului specificat la alin.(8) nu este dat niciun răspuns, avizul se consideră eliberat în conformitate cu procedura aprobării tacite, reglementată de Legea nr.235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător şi de Legea nr.160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

(10) Termenul de valabilitate al avizului sanitar-veterinar de import/export constituie 20 de zile, prelungirea lui fiind interzisă.

[Art.33¹ modificat prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

[Art.33¹ modificat prin Legea nr.110 din 19.06.2014, în vigoare 11.07.2014]

 

Articolul 34. Proceduri de export/import

(1) Exportul de animale vii, material germinativ de origine animală, produse şi subproduse supuse supravegherii sanitar-veterinare şi controlului sanitar-veterinar se realizează în condiţii similare importului, la care se adaugă respectarea condiţiilor sanitar-veterinare de sănătate a animalelor, certificarea sanitar-veterinară solicitată de ţara importatoare şi existenţa notificării de acceptare a importului din partea acesteia şi din partea autorităţilor veterinare competente ale ţărilor de tranzit.

(2) Activităţile de import, export şi tranzit de animale vii, material germinativ de origine animală, produse şi subproduse supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar se pot efectua numai cu avizul sanitar-veterinar scris al Agenţiei.

(3) Importul, exportul şi tranzitul animalelor de companie sau decorative, al animalelor şi produselor ori subproduselor destinate unor scopuri ştiinţifice, expoziţiilor, cadourilor se efectuează în baza certificatelor sanitar-veterinare.

(4) Returnarea forţată a unor mărfuri exportate supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar se poate realiza în cazul în care animalele, produsele şi subprodusele implicate sînt însoţite de certificate sanitar-veterinare sau alte documente cu care au fost exportate.

(5) Autorităţile sanitar-veterinare nu poartă răspundere pentru cauzarea unor daune agentului economic ca urmare a expirării termenului de valabilitate sau al celui de durabilitate, determinată de respingerea şi returnarea transportului sau reţinerea acestuia pentru realizarea procedurilor vamale în cazul nerespectării de către agentul economic a cerinţelor sanitar-veterinare legale.

 

Capitolul IX

CERINŢELE SANITAR-VETERINARE PRIVIND PROTECŢIA ŞI

ASIGURAREA BUNĂSTĂRII ANIMALELOR ŞI CELE PRIVIND

PRODUSELE MEDICINALE VETERINARE

Articolul 35. Cerinţele sanitar-veterinare privind protecţia şi asigurarea bunăstării animalelor

(1) Proprietarii, deţinătorii sau îngrijitorii de animale au obligaţia să respecte şi să aplice cerinţele sanitar-veterinare şi alte norme privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor din exploataţii, grădini, parcuri zoologice şi rezervaţii ori din aglomerările temporare de animale sau pe perioada păşunatului, în scopul respectării cerinţelor fiziologice şi de comportament ale acestora, potrivit cerinţelor sanitar-veterinare în domeniul protecţiei şi asigurării bunăstării animalelor.

(2) Agenţia elaborează cerinţele sanitar-veterinare pentru protecţia animalelor de fermă, a animalelor în timpul transportului, în timpul sacrificării sau uciderii, a animalelor utilizate în scopuri de cercetare, de experimentare sau de diagnostic, a animalelor din grădinile şi parcurile zoologice, rezervaţii, a animalelor sălbatice, a animalelor de companie şi de serviciu, a animalelor de competiţie, a animalelor din aglomerările temporare de animale, a animalelor din speciile pe cale de dispariţie şi controlează conformitatea cu aceste cerinţe.

(3) Agenţia, în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale din domeniu, va lua măsurile necesare pentru respectarea cerinţelor sanitar-veterinare prevăzute la alin.(2).

 

Articolul 36. Fabricarea şi utilizarea furajelor şi materialelor furajere

(1) Agenţia elaborează cerinţele sanitar-veterinare pentru producerea, testarea, autorizarea, depozitarea, transportul, comercializarea, utilizarea, importul, tranzitul, exportul şi comerţul cu furaje, materiale furajere, premixuri, zooforturi, aditivi furajeri, furaje complete, furaje suplimentare, furaje combinate, alte materiale şi produse utilizate în furajarea şi nutriţia animalelor.

(2) Agenţia exercită, prin intermediul subdiviziunilor teritoriale pentru siguranţa alimentelor, controlul de stat privind calitatea, salubritatea, modul de producere, depozitare şi distribuţie a materialelor furajere menţionate la alin.(1), precum şi a furajelor medicamentate şi a hranei destinate pentru animalele de companie.

(3) Producerea, importul, comerţul şi exportul materialelor furajere menţionate la alin.(1), precum şi al furajelor medicamentate şi al hranei destinate pentru animalele de companie, se efectuează doar în baza avizului Agenţiei. Avizul se va elibera într-un termen ce nu va depăşi 20 de zile, în baza cererii solicitantului, a certificatului de înregistrare a întreprinderii şi a mostrei de produs.

(4) Controlul materialelor furajere menţionate la alin.(1) se realizează prin controlul documentelor, al respectării cerinţelor sanitar-veterinare menţionate la alin.(1) şi prin prelevări de probe, în vederea efectuării examenului de laborator de către medicul veterinar oficial pe a cărui rază de activitate şi sub ale cărui supraveghere şi control sanitar-veterinar se află întreprinderea, conform unui program naţional de supraveghere a materialelor furajere menţionate la alin.(1), elaborat de Centrul Republican de Diagnostic Veterinar şi aprobat prin ordinul directorului general al Agenţiei.

(5) În cazul în care materialele furajere nu sînt conforme cu cerinţele sanitar-veterinare menţionate la alin.(1), deficienţa fiind depistată prin controalele specificate la alin.(2), medicul veterinar oficial responsabil de supravegherea şi controlul sanitar-veterinar la întreprinderea respectivă dispune interzicerea procesului de producţie pentru lotul în cauză pînă la remedierea neconformităţii, probată prin documente oficiale şi examene de laborator, de asemenea, poate solicita retragerea lotului din stoc, din depozite sau din unităţile de industrializare şi comercializare angro sau cu amănuntul şi stabilirea destinaţiei acestora, implicînd chiar distrugerea acestuia atunci cînd există un risc major pentru sănătatea animalelor sau pentru mediu.

(6) Agenţia stabileşte lista substanţelor interzise spre utilizare în furajarea animalelor, precum şi nivelurile maxim admise de produse medicinale veterinare utilizate pentru furajele medicamentate, controlul respectării acestora fiind realizat de medicii veterinari oficiali, responsabili de supravegherea şi controlul sanitar-veterinar la unităţile şi exploataţiile de animale ce utilizează materialele furajere menţionate la alin.(1).

(7) Agenţia întocmeşte lista oficială a aditivilor furajeri, a zooforturilor, premixurilor şi concentratelor proteino-vitamino-minerale sau vitamino-minerale ce pot fi utilizate şi introduse în furaje, materiale furajere, furaje combinate, furaje complete şi furaje suplimentate, care este aprobată prin ordinul directorului general şi publicată oficial.

(8) Este interzisă administrarea produselor hormonale, a substanţelor tireostatice, beta agoniste şi a anabolizantelor la animalele producătoare de produse de origine animală pentru alte scopuri decît tratamentele specifice domeniului de reproducţie şi patologiei reproducţiei. Controlul respectării acestei dispoziţii legale se exercită de către medicii veterinari oficiali, prin consultarea documentelor şi a registrelor de tratamente şi a evidenţelor la nivelul producătorilor, furnizorilor ori distribuitorilor de astfel de produse.

(9) Furajele medicamentate se produc numai în conformitate cu recepturile emise de un medic veterinar, se livrează numai persoanelor fizice sau juridice indicate în reţetă, în cantităţile indicate în aceasta şi pe baza indicaţiilor de utilizare şi de păstrare formulate de medicul veterinar care le-a prescris.

(10) Agenţia întocmeşte şi face publică lista întreprinderilor ce produc, depozitează, comercializează, intermediază sau distribuie materialele furajere menţionate la alin.(1), listă aprobată şi modificată prin ordinul directorului general al Agenţiei. Fiecare din întreprinderile menţionate se află sub supravegherea sanitară şi controlul medicului veterinar oficial pe a cărui rază de activitate este localizată.

[Art.36 modificat prin Legea nr.249 din 24.10.2013, în vigoare 22.11.2013]

 

Articolul 37. Stabilirea cerinţelor sanitar-veterinare privind fabricarea şi utilizarea produselor medicinale veterinare

(1) Agenţia elaborează şi prezintă spre aprobare Guvernului cerinţele sanitar-veterinare pentru testarea, omologarea, înregistrarea, producerea, depozitarea, transportul, comercializarea, utilizarea, importul, exportul şi comerţul cu produse medicinale veterinare.

(2) Agenţia întocmeşte şi actualizează, prin ordinul directorului general, lista unităţilor autorizate sanitar-veterinar care fabrică produse medicinale veterinare, precum şi lista fabricanţilor şi distribuitorilor autorizaţi să aibă în posesie substanţe active cu proprietăţi anabolice, antiinfecţioase, antiparazitare, antiinflamatorii, hormonale sau psihotrope, care pot fi folosite la fabricarea produselor medicinale veterinare.

(3) Agenţia întocmeşte şi actualizează, prin ordinul directorului general, lista produselor medicinale veterinare autorizate, a perioadelor de aşteptare şi întrerupere, precum şi a interdicţiilor privind utilizarea unora dintre aceste produse.

(4) Agenţia elaborează şi pune în aplicare un program de farmacovigilenţă.

 

Articolul 37¹. Înregistrarea produselor farmaceutice de uz veterinar

(1) Înregistrarea produselor farmaceutice de uz veterinar se efectuează de către Agenţie în baza deciziei Comisiei Medicamentelor Veterinare.

(2) Produsele farmaceutice de uz veterinar pot fi comercializate, utilizate în medicina veterinară şi importate numai după înregistrarea lor în Nomenclatorul de stat al produselor farmaceutice de uz veterinar, avînd certificat de înregistrare, eliberat în conformitate cu prevederile prezentei legi, al cărui model este prezentat în anexa nr.11.

(3) Certificatul de înregistrare se eliberează pentru produsele farmaceutice de uz veterinar care îndeplinesc condiţiile de calitate, eficacitate şi siguranţă.

(4) Solicitant al înregistrării produsului/produselor farmaceutice de uz veterinar poate fi producătorul autohton persoană juridică care deţine licenţă pentru activitatea farmaceutică veterinară sau producătorul străin, autorizat potrivit legislaţiei din ţara de origine, cu reprezentanţă în Republica Moldova, precum şi distribuitorul oficial al producătorilor străini care deţin licenţă pentru activitatea farmaceutică veterinară.

(5) În scopul asigurării cu produse farmaceutice de uz veterinar necesare în cazuri deosebite (epizootii, epidemii, cataclisme ori situaţii de alertă declarate oficial), în absenţa analogilor sau substituenţilor pe piaţa farmaceutică, Agenţia permite importul de produse farmaceutice de uz veterinar neînregistrate în Republica Moldova, dar înregistrate în ţara de origine.

(6) Agenţia:

a) va elabora regulamentul privind normele şi protocoalele analitice, farmacotoxicologice şi clinice referitoare la testarea produselor farmaceutice de uz veterinar, care va fi aprobat prin hotărîre de Guvern;

b) va aproba Regulile de bună practică în laborator, Regulile de bună practică în clinică, Regulile de bună practică farmaceutică.

 

Articolul 37². Iniţierea procedurii de înregistrare a produselor farmaceutice de uz veterinar

(1) Pentru iniţierea procedurii de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar, solicitantul înaintează Centrului Republican de Diagnostic Veterinar documentaţia administrativă normativă tehnică completă, conform alin.(2), şi următoarele materiale în vederea efectuării expertizei de laborator:

a) eşantioane de produs finit, prezentate în ambalajele ce urmează a fi plasate pe piaţă şi utilizate în medicina veterinară în cantităţile necesare pentru a permite verificarea parametrilor de calitate înscrişi în specificaţia de calitate şi conform metodelor prezentate în documentaţia chimică, farmaceutică şi biologică;

b) substanţe de referinţă internaţionale sau naţionale, reactivi adiţionali, după caz.

(2) Documentaţia administrativă normativă tehnică se prezintă în limba de stat, în limba rusă sau engleză şi trebuie să conţină:

a) cererea solicitantului care cuprinde informaţia despre denumirea şi adresa juridică a acestuia, datele de identificare ale producătorului produsului farmaceutic de uz veterinar, locul producerii şi denumirea comercială a produsului;

b) copia licenţei de activitate farmaceutică veterinară, a autorizaţiei de fabricaţie, avînd imprimată ştampila solicitantului în original, precum şi autorizaţia sanitar-veterinară de funcţionare;

c) dovada că solicitantul are la dispoziţie serviciile unei persoane calificate – medic veterinar sau farmacist;

d) în cazul cererii de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar de import – copia documentului ce atestă dreptul producătorului de a fabrica produse farmaceutice de uz veterinar, precum şi copia documentului de înregistrare a produsului de uz veterinar în ţara de origine sau un document emis de autoritatea competentă din ţara de origine ce atestă faptul că produsul respectiv este permis pentru producere, comercializare şi/sau o scrisoare oficială ce denotă că produsul respectiv nu se supune înregistrării în ţara de origine;

e) modelul prospectului şi al etichetei produsului finit, în limba de stat;

f) documentaţia normativă tehnică a produsului farmaceutic de uz veterinar, care va conţine în mod obligatoriu:

- compoziţia calitativă şi cantitativă a tuturor constituenţilor produsului farmaceutic de uz veterinar, precum şi denumirea internaţională nebrevetată;

- diagrama (ori schema) fluxului tehnologic, pentru produsele farmaceutice autohtone;

- indicaţii terapeutice, contraindicaţii şi avertizări privind reacţiile adverse;

- doza recomandată pentru diferite specii de animale cărora le este destinat produsul farmaceutic de uz veterinar, forma farmaceutică, modul şi calea de administrare, precum şi perioada de valabilitate propusă;

- motivele pentru care sînt necesare măsuri de precauţie şi de siguranţă ce trebuie luate pentru depozitarea produsului farmaceutic de uz veterinar, pentru administrarea acestuia la animale şi pentru eliminarea deşeurilor, precum şi indicarea riscurilor potenţiale pe care le-ar putea prezenta produsul farmaceutic de uz veterinar pentru mediu, pentru sănătatea publică şi a animalelor, pentru plante;

- indicarea perioadei de aşteptare pentru produsele medicinale destinate animalelor de fermă;

- descrierea metodelor de testare utilizate de fabricant;

- rezultatele testelor farmaceutice (fizico-chimice, biologice sau microbiologice), testelor de siguranţă şi testelor pentru reziduuri, testelor preclinice şi clinice, testelor privind evaluarea riscurilor potenţiale prezentate de produsul medicinal asupra mediului;

- particularităţile clinice, şi anume: specii-ţintă, indicaţii de utilizare, cu specificarea speciilor-ţintă, contraindicaţii, avertizări speciale pentru fiecare specie-ţintă, precauţii speciale pentru utilizare, inclusiv precauţii speciale pentru persoana care administrează produsul medicinal animalelor, reacţii adverse (frecvenţă şi gravitate), utilizare în timpul gestaţiei, lactaţiei sau ouatului, interacţiuni cu alte produse medicinale şi alte forme de interacţiuni, doza şi calea de administrare, supradoza (simptome, proceduri de urgenţă), dacă este cazul, perioade de aşteptare pentru diferite alimente, inclusiv cele pentru care perioada de aşteptare este zero;

- particularităţi farmaceutice, şi anume: lista excipientelor, incompatibilităţi majore, perioada de valabilitate după reconstituirea produsului medicinal, dacă este cazul, sau atunci cînd ambalajul primar este deschis pentru prima dată, precauţii speciale pentru depozitare, pentru natura şi compoziţia ambalajului primar, precauţii speciale pentru eliminarea produselor medicinale neutilizate sau a deşeurilor provenite din utilizarea unor astfel de produse.

(3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute la alin.(2) nu se admite.

(4) Taxa pentru expertiza corespunzătoare la înregistrarea produselor farmaceutice de uz veterinar, stabilită conform legii, se achită dacă expertiza preventivă a dosarului a stabilit că documentaţia administrativă normativă tehnică este completă.

(5) Expertiza preventivă a documentaţiei administrative normative tehnice se efectuează de către specialiştii Centrului Republican de Diagnostic Veterinar şi constă în verificarea existenţei tuturor documentelor prevăzute la alin.(2), repartizării lor în ordinea corespunzătoare, existenţei mostrelor de produs finit, a substanţelor de referinţă, a impurităţilor şi produselor de degradare, după caz.

(6) Expertiza preventivă a documentaţiei administrative normative tehnice se efectuează în termen de pînă la 5 zile de la data depunerii. În cazul în care documentaţia administrativă normativă tehnică şi materialele prezentate de solicitant nu corespund prevederilor prezentei legi, solicitantul este informat în scris în termen de 2 zile de la data verificării dosarului înaintat.

(7) În cazul în care nu sînt necesare completări la documentaţia administrativă normativă tehnică depusă, dată a înaintării acesteia se consideră data prezentării la Centrul Republican de Diagnostic Veterinar. Perioada de timp prevăzută pentru finalizarea procedurii de înregistrare a produselor farmaceutice de uz veterinar este de pînă la 2 luni de la data achitării taxei stabilite în lege.

 

Articolul 37³. Verificarea şi evaluarea în procesul de înregistrare a produselor farmaceutice de uz veterinar

(1) În cazul în care este acceptată, documentaţia administrativă normativă tehnică se repartizează experţilor pentru investigaţii de laborator.

(2) În cazul survenirii unor neclarităţi pe marginea documentaţiei administrative normative tehnice sau a mostrelor de produs final după expertiza preventivă, experţii care efectuează investigaţiile, prin intermediul conducerii Centrului Republican de Diagnostic Veterinar, înaintează solicitantului înregistrării un demers, în care acestuia i se indică clar ce urmează să prezinte în scopul finalizării investigaţiilor corespunzătoare.

(3) Dacă solicitantul înregistrării produsului farmaceutic de uz veterinar nu prezintă integral materialele solicitate conform art.37² alin.(2) sau în termen de pînă la 6 luni de la data primirii demersului din partea Centrului Republican de Diagnostic Veterinar, conform alin.(2) al prezentului articol, procedura de înregistrare a produsului în cauză încetează.

(4) Experţii responsabili ai Centrului Republican de Diagnostic Veterinar verifică metodele de control descrise în documentaţia administrativă normativă tehnică şi efectuează investigaţiile de laborator ale produsului farmaceutic de uz veterinar, în urma cărora eliberează buletinul analizei calităţii produsului, precum şi emit un raport conform alin.(5).

(5) Procesul de evaluare a documentaţiei administrative normative tehnice se finalizează cu emiterea de către experţii Centrului Republican de Diagnostic Veterinar, după caz, a unui raport final, cu recomandarea de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar sau cu respingerea argumentată a înregistrării acestuia.

(6) În cazul în care au fost necesare completări ale documentaţiei administrative normative tehnice, perioada de timp pentru finalizarea procedurii de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar se prelungeşte cu intervalul de timp în care au fost transmise completările şi au fost efectuate evaluările suplimentare.

 

Articolul 37⁴. Examinarea şi evaluarea fluxului tehnologic de fabricare a produsului farmaceutic de uz veterinar

(1) Pe parcursul perioadei de evaluare, experţii pot solicita producătorului efectuarea unei inspecţii la locul de producţie şi/sau a unei inspecţii la locul/locurile de desfăşurare a testărilor clinice.

(2) În urma examinării şi evaluării fluxului tehnologic de fabricare a produsului farmaceutic de uz veterinar, solicitantului i se eliberează un certificat privind examinarea şi evaluarea fluxului tehnologic de fabricare a produsului farmaceutic de uz veterinar şi se întocmeşte raportul corespunzător.

(3) Copia certificatului privind examinarea şi evaluarea fluxului tehnologic de fabricare a produsului farmaceutic de uz veterinar şi raportul corespunzător se anexează la documentaţia ce serveşte drept bază pentru eliberarea certificatului de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar.

 

Articolul 37⁵. Eliberarea certificatului de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar

(1) Buletinul analizei calităţii produsului farmaceutic de uz veterinar şi rapoartele de evaluare ale experţilor Centrului Republican de Diagnostic Veterinar, împreună cu documentaţia administrativă normativă tehnică, se transmit Comisiei Medicamentelor Veterinare în scopul analizei aspectului corespunderii produsului farmaceutic de uz veterinar cerinţelor în vigoare şi al emiterii deciziei privind admiterea sau respingerea înregistrării acestuia.

(2) În baza deciziei Comisiei Medicamentelor Veterinare, directorul Agenţiei emite un ordin cu privire la înregistrarea produsului farmaceutic de uz veterinar în Nomenclatorul de stat al produselor farmaceutice de uz veterinar şi solicitantului i se eliberează certificatul de înregistrare ce conţine datele de identificare ale produsului în cauză.

(3) Documentaţia care a servit drept bază pentru eliberarea certificatului de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar şi copia lui se păstrează în arhiva Centrului Republican de Diagnostic Veterinar o perioadă de 15 ani de la data expirării termenului de valabilitate al acestui certificat.

(4) Responsabil de înscrierea şi radierea produsului farmaceutic de uz veterinar în/din Nomenclatorul de stat al produselor farmaceutice de uz veterinar este Centrul Republican de Diagnostic Veterinar.

(5) Certificatul de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar se eliberează în termen de 10 zile. În cazul în care după expirarea termenului respectiv nu este dat niciun răspuns, autorizarea se consideră efectuată în conformitate cu procedura aprobării tacite, reglementată de Legea nr.235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător şi de Legea nr.160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

(6) Dovada achitării plăţii se face în momentul eliberării certificatului de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar.

 

Articolul 37⁶. Respingerea înregistrării produselor farmaceutice de uz veterinar

(1) Comisia Medicamentelor Veterinare poate respinge înregistrarea unui produs farmaceutic de uz veterinar în cazul în care verificarea documentaţiei administrative normative tehnice şi a expertizei de laborator constată că:

a) balanţa risc-beneficiu a produsului este nefavorabilă în condiţiile de utilizare;

b) produsul nu are efect terapeutic ori solicitantul nu are suficiente dovezi pentru astfel de efecte în ceea ce priveşte speciile de animale care urmează să fie tratate;

c) nu este precizată compoziţia calitativă sau cea cantitativă a produsului;

d) perioada de aşteptare recomandată de solicitant nu este suficientă pentru a asigura că alimentele obţinute de la animalul tratat nu conţin reziduuri ce ar putea constitui un pericol pentru sănătatea consumatorului sau că nu este justificată pe deplin;

e) eticheta sau prospectul propus de producător nu corespunde prevederilor prezentei legi;

f) produsul este prezentat spre vînzare pentru o utilizare ce a fost interzisă în baza altor reglementări;

g) reactivii biologici pentru diagnostic “in vitro” nu sînt probaţi la parametrii de calitate ai produsului sau nu sînt demonstraţi suficient de către producător.

(2) În cazul respingerii înregistrării produselor farmaceutice de uz veterinar, membrii Comisiei Medicamentelor Veterinare întocmesc un raport justificativ şi, în termen de 5 zile de la şedinţă, îl transmit solicitantului înregistrării.

(3) În termen de pînă la 30 de zile de la data primirii raportului de respingere, solicitantul, prin justificări detaliate, poate contesta raportul de respingere a înregistrării la Agenţie.

(4) Termenul de examinare a contestaţiei este de pînă la 10 zile de la data primirii contestaţiei.

 

Articolul 37⁷. Reînregistrarea produsului farmaceutic de uz veterinar

(1) Produsul farmaceutic de uz veterinar se reînregistrează, la cererea titularului, în legătură cu modificarea denumirii ori a componenţei lui.

(2) Documentaţia administrativă normativă tehnică, înaintată pentru reînregistrare, se depune la Centrul Republican de Diagnostic Veterinar.

(3) Etapele procedurii de reînregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar sînt identice cu etapele statuate în procedura de înregistrare a acestui produs.

(4) În cazul cînd nu s-au produs modificări în ceea ce priveşte parametrii din specificaţia de calitate şi metodologia de control faţă de documentaţia prezentată la înregistrarea anterioară, cînd produsul farmaceutic de uz veterinar nu a fost rebutat niciodată la etapa de import, controlul de laborator al acestuia nu se efectuează.

 

Articolul 37⁸. Suspendarea şi retragerea certificatului de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar

(1) Agenţia decide asupra suspendării temporare a certificatului de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar, cu radierea lui din Nomenclatorul de stat al produselor farmaceutice de uz veterinar, în cazul în care producătorul a schimbat oricare dintre datele cuprinse în documentaţia administrativă normativă tehnică depusă pentru înregistrarea acestuia fără notificarea Centrului Republican de Diagnostic Veterinar.

(2) Suspendarea certificatului de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar se efectuează cu adresarea ulterioară în instanţa de judecată a autorităţii sanitar-veterinare competente teritoriale, care a dispus suspendarea, conform art.17 al Legii nr.235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.

(3) Suspendarea certificatului de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar încetează cînd titularul certificatului de înregistrare înlătură circumstanţele ce au servit drept temei pentru suspendare, prin acceptarea de către Comisia Medicamentelor Veterinare a modificărilor de date cuprinse în documentaţia administrativă normativă tehnică depusă pentru înregistrare ce au servit drept temei pentru suspendare.

(4) În vederea protejării sănătăţii animalelor, Agenţia poate interzice folosirea pe teritoriul Republicii Moldova a unui produs farmaceutic de uz veterinar înregistrat conform prezentei legi care, prin expertiza corespunzătoare, s-a dovedit a fi ofensiv, radiindu-l din Nomenclatorul de stat al produselor farmaceutice de uz veterinar.

(5) Agenţia retrage certificatul de înregistrare a produsului farmaceutic de uz veterinar şi radiază produsul din Nomenclatorul de stat al produselor farmaceutice de uz veterinar în cazul:

a) apariţiei unor efecte adverse severe sau a altor proprietăţi dăunătoare;

b) cînd producătorul sau titularul certificatului de înregistrare solicită radierea.

(6) Agenţia informează în scris titularul certificatului de înregistrare despre radierea produsului farmaceutic de uz veterinar din Nomenclatorul de stat al produselor farmaceutice de uz veterinar în termen de pînă la 5 zile de la data luării deciziei privind retragerea certificatului de înregistrare.

 

Articolul 37⁹. Cerinţe la fabricarea produselor farmaceutice de uz veterinar

(1) Fabricarea produselor farmaceutice de uz veterinar are loc numai în cazul deţinerii autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare, eliberată, conform prevederilor prezentei legi, producătorilor autohtoni.

(2) Autorizaţia menţionată la alin.(1) va fi solicitată pentru fabricarea produselor farmaceutice de uz veterinar, precum şi pentru diferitele procese de divizare, de ambalare sau de reambalare.

(3) Producătorul de produse farmaceutice de uz veterinar trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a) să aibă la dispoziţie, pentru fabricarea produselor farmaceutice de uz veterinar, un număr suficient de clădiri adecvate, echipament tehnic şi instalaţii de control utilizate la fabricarea, controlul şi depozitarea produselor respective;

b) să dispună de serviciile a cel puţin unei persoane calificate care deţine o diplomă de calificare, acordată la încheierea unui curs universitar în domeniul farmaceuticii sau al medicinei veterinare, şi să prezinte dovada că are cunoştinţele necesare pentru fabricarea şi controlul produselor farmaceutice de uz veterinar, precum şi să aibă experienţă practică, dobîndită, pe parcursul a cel puţin 2 ani, în una sau în mai multe întreprinderi producătoare, autorizate în activităţile de analiză calitativă a produselor medicinale, de analiză cantitativă a substanţelor active, de testare şi control, necesare pentru asigurarea calităţii produselor farmaceutice de uz veterinar.

(4) Titularul autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare este obligat:

a) să distribuie produsele farmaceutice de uz veterinar înregistrate în Republica Moldova, însoţite de buletinul analizei calităţii, eliberat de Centrul Republican de Diagnostic Veterinar;

b) să respecte principiile de bună practică de fabricaţie pentru produsele farmaceutice şi să utilizeze ca materii prime numai substanţele active, fabricate în conformitate cu liniile directoare detaliate referitoare la buna practică de fabricaţie pentru materii prime, elaborate de Agenţie;

c) să ţină evidenţa detaliată a tuturor produselor farmaceutice de uz veterinar furnizate de el, inclusiv probe.

 

Articolul 37¹⁰. Cerinţe privind etichetarea produselor farmaceutice de uz veterinar şi cerinţele prospectului

(1) Ambalajul produsului farmaceutic de uz veterinar va conţine următoarele informaţii, înscrise cu caractere lizibile:

a) denumirea produsului farmaceutic de uz veterinar, concentraţia şi forma farmaceutică a acestuia;

b) indicarea substanţelor active exprimate calitativ şi cantitativ per unitate sau în conformitate cu forma de administrare pentru un anumit volum sau pentru o anumită greutate, utilizînd denumirile comune;

c) numărul lotului de fabricaţie (seria);

d) denumirea şi adresa producătorului;

e) speciile de animale cărora le este destinat produsul farmaceutic de uz veterinar, metoda şi, după caz, modul de administrare, precum şi doza prescrisă;

f) perioada de aşteptare pentru produsul farmaceutic de uz veterinar, destinat animalelor de fermă, pentru toate speciile în cauză şi pentru alimentele provenite de la acestea (carne şi organe, ouă, lapte, miere), inclusiv speciile pentru care perioada de aşteptare este zero;

g) precauţii specifice referitoare la eliminarea produsului farmaceutic de uz veterinar neutilizat sau a deşeurilor provenite de la produsul farmaceutic de uz veterinar, după caz, precum şi o referire la orice sistem de colectare implementat;

h) menţiunea “De uz veterinar”;

i) data producerii şi data expirării termenului de valabilitate.

(2) Datele specificate la alin.(1) vor fi menţionate pe ambalajul secundar sau primar în limba de stat sau în limba de stat şi în una din limbile de circulaţie internaţională – pentru producătorii autohtoni, în limba de stat sau în una din limbile de circulaţie internaţională – pentru produsele farmaceutice de uz veterinar importate.

(3) Forma farmaceutică şi conţinutul exprimat în greutate, în volum sau în unităţi de doză vor fi indicate numai pe ambalajul secundar.

(4) În cazul fiolelor, informaţiile menţionate la alin.(1) vor fi înscrise pe ambalajul secundar. Cu toate acestea, pe ambalajul primar trebuie înscrise numai următoarele informaţii:

a) denumirea produsului farmaceutic de uz veterinar;

b) cantitatea de substanţe active;

c) modul de administrare;

d) numărul lotului de fabricaţie (seria);

e) data expirării termenului de valabilitate;

f) menţiunea “De uz veterinar”.

(5) În lipsa ambalajului secundar, toate informaţiile prevăzute pentru acest ambalaj vor fi menţionate pe ambalajul primar.

(6) Includerea unui prospect în ambalajul produselor farmaceutice de uz veterinar este obligatorie, în afară de cazul cînd toate informaţiile prevăzute de prezenta lege sînt menţionate pe ambalajul primar şi pe ambalajul secundar.

(7) Prospectul va fi prezentat în termeni uşor de înţeles pentru public, în limba de stat sau în una din limbile de circulaţie internaţională.

(8) Prospectul produselor farmaceutice de uz veterinar autohtone se aprobă de Comisia Medicamentelor Veterinare.

 

Articolul 37¹¹. Cerinţe privind distribuirea şi eliberarea produselor farmaceutice de uz veterinar

(1) Distribuirea produselor farmaceutice de uz veterinar se face numai în cazul deţinerii autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare, eliberată conform prevederilor prezentei legi.

(2) Solicitantul autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare este obligat să ţină evidenţa fiecărei tranzacţii de intrare sau de ieşire a produselor farmaceutice de uz veterinar, indicînd:

a) data;

b) denumirea exactă a produsului;

c) buletinul analizei calităţii produsului;

d) cantitatea primită sau furnizată;

e) numele şi adresa furnizorului sau destinatarului.

(3) Eliberarea către public a produselor farmaceutice de uz veterinar prin reţetă se efectuează cu respectarea restricţiilor prevăzute de Legea nr.382-XIV din 6 mai 1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor.

 

Articolul 37¹². Farmacovigilenţa

(1) Pentru a asigura adoptarea unor decizii adecvate, referitoare la produsele farmaceutice de uz veterinar înregistrate în Republica Moldova, avînd în vedere informaţiile obţinute în legătură cu reacţiile adverse suspecte ale acestor produse în condiţii normale de utilizare, Centrul Republican de Diagnostic Veterinar asigură un sistem de farmacovigilenţă veterinară.

(2) Sistemul de farmacovigilenţă veterinară este utilizat la colectarea informaţiilor utile pentru supravegherea produselor farmaceutice de uz veterinar, în special referitor la reacţiile adverse la animale şi la om, legate de utilizarea produselor farmaceutice de uz veterinar, şi pentru evaluarea ştiinţifică a acestor informaţii.

(3) Centrul Republican de Diagnostic Veterinar înregistrează, în baza sistemului de farmacovigilenţă, datele şi informaţiile privind orice reacţie adversă.

(4) Sistemul de farmacovigilenţă veterinară conţine orice informaţie disponibilă referitoare la lipsa eficacităţii aşteptate, la utilizarea în afara prescripţiilor de pe etichetă, investigaţiile cu privire la validitatea perioadei de aşteptare şi a problemelor potenţiale privind mediul, ce apar în urma utilizării produsului farmaceutic de uz veterinar şi pot influenţa evaluarea beneficiilor şi a riscurilor acestora.

(5) Titularul certificatului de înregistrare a produselor farmaceutice de uz veterinar trebuie să dispună în permanenţă de serviciile unei persoane calificate corespunzător, responsabilă pentru farmacovigilenţă.

(6) Persoana calificată, menţionată la alin.(5), este responsabilă pentru:

a) stabilirea şi menţinerea unui sistem prin care se asigură că informaţiile cu privire la toate reacţiile adverse suspecte, care sînt raportate personalului unităţii producătoare, inclusiv reprezentanţilor acesteia, sînt colectate şi corelate pentru a fi accesibile în cel puţin un punct din ţară;

b) garantarea că la orice solicitare a autorităţilor veterinare competente de furnizare a informaţiilor suplimentare necesare evaluării beneficiilor şi a riscurilor induse de produsul farmaceutic de uz veterinar se răspunde integral şi cu promptitudine, furnizîndu-se informaţii cu privire la volumul vînzărilor sau al prescripţiilor produsului în cauză.

(7) Titularul certificatului de înregistrare a produselor farmaceutice de uz veterinar trebuie să menţină evidenţa detaliată a tuturor reacţiilor adverse suspecte ce i-au fost raportate.

 

Articolul 38. Cerinţele sanitar-veterinare privind activităţile de selecţie şi ameliorare a raselor de animale

Agenţia elaborează, împreună cu autoritatea naţională responsabilă pentru activităţile de selecţie şi ameliorare a raselor de animale şi cu organizaţiile şi asociaţiile crescătorilor de animale, cerinţele sanitar-veterinare privind condiţiile de întreţinere a animalelor şi activitatea de reproducţie.

 

Capitolul X

FINANŢAREA ŞI ASIGURAREA TEHNICO-MATERIALĂ A

ACTIVITĂŢILOR SANITAR-VETERINARE DE STAT

Articolul 39. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital

(1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale autorităţilor sanitar-veterinare competente se asigură din bugetul de stat şi din alte mijloace, conform prevederilor legale.

(2) Finanţarea activităţii Agenţiei se efectuează în baza unor programe ce se aprobă ca anexe la bugetul de stat şi au ca obiectiv:

a) acţiunile cuprinse în programele naţionale de asanare şi eradicare a unor focare de boli transmisibile ale animalelor;

b) instituirea, punerea în funcţiune şi menţinerea unui sistem informatic sanitar-veterinar centralizat;

c) acţiunile privind identificarea şi înregistrarea animalelor;

d) asigurarea instruirii continue a medicilor veterinari oficiali;

e) acţiunile prevăzute în alte programe naţionale;

f) procurarea echipamentului de lucru şi de protecţie adecvat, inclusiv uniforme şi însemne distinctive pentru medicii veterinari oficiali.

(3) Activităţile sanitar-veterinare strategice de interes naţional sînt finanţate din bugetul de stat, în mod diferenţiat, în funcţie de specificul localităţilor (rurale sau urbane), distanţe şi alte aspecte specifice.

(4) Activităţile sanitar-veterinare de prevenire şi lichidare a bolilor, analizele de laborator în vederea diagnosticării lor, expertiza sanitar-veterinară a produselor şi materiilor prime de origine animală şi nonanimală care nu sînt prevăzute la alin.(3) se efectuează din contul deţinătorilor de animale şi posesorilor de produse de origine animală, conform tarifelor stabilite în anexa nr.1.

(5) Tarifele minime şi cele maxime pentru activităţile sanitar-veterinare ce nu sînt incluse în programul strategic de interes naţional şi pentru activitatea sanitar-veterinară de liberă practică sînt stabilite de Guvern.

 

Articolul 40. Echipamentul şi facilităţile

(1) Autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate să asigure transmiterea în folosinţă gratuită autorităţilor sanitar-veterinare competente şi medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi încăperi de serviciu, asigurîndu-le condiţii pentru funcţionarea lor normală, inclusiv mijloace de comunicaţie.

(2) În exerciţiul funcţiunii, medicii veterinari oficiali poartă însemne distinctive, uniformă şi dispun de o legitimaţie ce le atestă funcţia, specimenul de legitimaţie fiind elaborat şi aprobat prin ordinul directorului general al Agenţiei.

(3) Medicii veterinari oficiali care activează în localităţi rurale dispun de facilităţi în condiţiile legii.

 

Capitolul XI

DELIMITAREA FUNCŢIILOR ÎNTRE AUTORITĂŢILE CU ATRIBUŢII DE

SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN DOMENIUL CIRCUITULUI

PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

Articolul 41. Scopul delimitării funcţiilor

Scopul delimitării funcţiilor între autorităţile cu atribuţii de supraveghere şi control în domeniul circuitului produselor de origine animală este:

a) evitarea suprapunerilor autorităţilor competente implicate în inspecţia şi controlul oficial al produselor de origine animală în vederea garantării siguranţei produselor de origine animală;

b) stabilirea modalităţilor de colaborare, coordonare şi comunicare între autorităţile competente implicate în activitatea de inspecţie şi control oficial al produselor de origine animală în vederea garantării siguranţei produselor de origine animală.

 

Articolul 42. Atribuţii şi responsabilităţi

(1) Competenţele Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în domeniul de supraveghere şi control al circuitului produselor de origine animală sînt:

a) controlul respectării cerinţelor sanitar-veterinare privind siguranţa produselor de origine animală în unităţile ce produc, prelucrează, depozitează, transportă şi comercializează produse de origine animală;

b) controlul implementării HACCP în unităţile ce produc, prelucrează, depozitează, transportă şi comercializează produse de origine animală;

c) controlul respectării cerinţelor privind siguranţa produselor alimentare în cazul importului, exportului de animale vii, produse şi subproduse de origine animală;

d) verificarea respectării condiţiilor de funcţionare a obiectivelor supuse controlului sanitar-veterinar;

e) verificarea conformităţii ghidurilor de bune practici din domeniul siguranţei produselor de origine animală cu regulile de igienă a produselor alimentare şi a principiilor HACCP;

f) controlul privind respectarea cerinţelor sanitar-veterinare privind animalele vii şi produsele de origine animală şi prelevarea de probe privind reziduurile de pesticide şi contaminanţi la punctele de trecere a frontierei de stat;

g) controlul, prin examene de laborator, al parametrilor fizico-chimici, microbiologici, al reziduurilor de pesticide, al contaminanţilor din produsele de origine animală;

h) coordonarea activităţilor privind evaluarea şi comunicarea riscului din punctul de vedere al siguranţei produselor de origine animală pe întregul lanţ alimentar;

i) realizarea managementului riscului din punctul de vedere al siguranţei produselor de origine animală pe întregul lanţ tehnologic;

j) dirijarea sistemului rapid de alertă în domeniul siguranţei produselor de origine animală;

k) controlul privind prezenţa organismelor modificate genetic (OMG) în produsele de origine animală şi furaje, organizat împreună cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Mediului;

l) implementarea şi controlul trasabilităţii produselor de origine animală pe întregul lanţ tehnologic;

m) controlul privind respectarea programelor de restructurare şi modernizare, în vederea alinierii la cerinţele Uniunii Europene, în unităţile de procesare a produselor de origine animală;

n) participarea, împreună cu Ministerul Sănătăţii, la efectuarea controalelor şi anchetelor epidemiologice în cazul apariţiei unor toxiinfecţii alimentare sau zoonoze.

(2) Competenţele Ministerului Sănătăţii privind supravegherea de stat a sănătăţii publice în domeniul siguranţei alimentelor corespund competenţelor specificate la art.19 al Legii nr.113 din 18 mai 2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor.

(3) Competenţele exclusive ale Ministerului Economiei (prin Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor) în domeniul de supraveghere şi control al circuitului produselor de origine animală sînt următoarele:

a) supravegherea şi controlul etichetării produselor de origine animală pe lanţul producător-consumator în conformitate cu caracteristicile declarate sau cu normele impuse de legislaţie;

b) informarea şi educarea consumatorilor privind siguranţa produselor de origine animală în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;

c) verificarea publicităţii pentru produsele de origine animală şi serviciile de alimentaţie publică;

d) verificarea modului de indicare a preţurilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

e) rezolvarea sesizărilor şi reclamaţiilor parvenite de la consumatori, de la unităţile de procesare, depozitare, comercializare, de alimentaţie publică, pieţe şi tîrguri, cu efectuarea, în caz de necesitate, în cooperare cu alte instituţii abilitate, a acţiunilor de control, conform competenţelor, pe întreg lanţul alimentar, pentru depistarea cauzelor sesizărilor şi reclamaţiilor şi informarea autorităţilor cu responsabilităţi în domeniu asupra situaţiilor respective.

[Art.42 modificat prin Legea nr.249 din 24.10.2013, în vigoare 22.11.2013]

 

Capitolul XII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 43. Dispoziţii finale şi tranzitorii

(1) Agenţia se înfiinţează prin separarea Inspectoratului Veterinar de Stat din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi contopirea acestuia cu serviciile veterinare de stat raionale/municipale şi cu Serviciul Veterinar de Stat pentru Frontieră şi Transport împreună cu subdiviziunile sale.

(2) Funcţiile de supraveghere a siguranţei materiei prime şi a produselor de origine animală care aparţin Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, se transmit Agenţiei nou-create.

(3) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea termenului de 6 luni de la data publicării.

(4) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.1538-XII din 23 iunie 1993 privind activitatea veterinară.

(5) Guvernul:

a) va aproba structura şi Regulamentul de activitate ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor;

b) va aproba tarifele minime şi maxime pentru activităţile sanitar-veterinare care nu sînt incluse în programul strategic de interes naţional şi pentru activitatea sanitar-veterinară de liberă practică;

c) va stabili tarifele pentru eliberarea autorizaţiilor, avizelor şi certificatelor sanitar-veterinare;

d) împreună cu autorităţile care îi sînt subordonate, va aproba actele normative respective şi va prezenta propuneri privind operarea modificărilor la legislaţia în vigoare pentru a o aduce în conformitate cu prevederile prezentei legi.

 

 

 

 

 

 

[Anexa nr.1 modificată prin Legea nr.249 din 24.10.2013, în vigoare 22.11.2013]

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[Anexa nr.10 modificată prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

[Anexa nr.10 modificată prin Legea nr.249 din 24.10.2013, în vigoare 22.11.2013]

 

 

 

 

________________

* Republicat în temeiul art.XV, lit.b) al Legii nr.318 din 27.12.2012 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.49-55, art.152

Modificată şi completată prin legile Republicii Moldova:

1) Legea nr.318 din 27.12.2012 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.49-55, art.152

2) Legea nr.304 din 26.12.2012 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.48, art.150;

3) Legea nr.184 din 11.07.2012 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.166-169a, art.571;

4) Legea nr.162 din 22.07.2011 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.170-175, art.498

5) Legea nr.109 din 04.06.2010 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.131-134, art.443

6) Legea nr.131-XVIII din 23.12.2009 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.23-24, art.35

7) Legea nr.9-XVI din 03.02.2009 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.55-56, art.157