Monitorul Oficial nr.149-152/560 din 21.09.2007

* * *

Abrogat: 01.01.2012

Hotărîrea BNM nr.231 din 27.10.2011

În scopul optimizării modului de reglementare, supraveghere şi control al activităţii instituţiilor financiare şi întru executarea art.11, 44 şi 46 din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr.548-XIII din 21.07.95, Monitor Oficial al Republicii Moldova nr.56-57 din 12.10.95, şi art.3, 25, 28 şi 40 din Legea instituţiilor financiare nr.550-XII din 21.07.95, Monitor Oficial al Republicii Moldova nr.1/2 din 01.01.96, precum şi realizarea art.31 (3) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.97, Monitor Oficial al Republicii Moldova nr.62/522 din 18.09.97, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi formarea reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale (se anexează).

2. Băncile, obligatoriu, pînă la 30.11.2007, îşi vor aduce politicile şi procedurile interne în conformitate cu Regulamentul menţionat în p.1.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data de 30.11.2007 şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi formarea reducerilor şi provizioanelor pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale se abrogă Regulamentul cu privire la clasificarea creditelor şi formarea reducerilor pentru pierderi la credite (fondul de risc), aprobat prin hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.164, proces-verbal nr.24 din 22 iunie 1998 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.87-89 din 24.09.98), cu modificările şi completările ulterioare.

REGULAMENT

cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale

şi formarea reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor

pentru pierderi la angajamente condiţionale

I. BAZA

1. Prezentul Regulament este elaborat în conformitate cu împuternicirile Băncii Naţionale a Moldovei prevăzute la articolele 11, 44 şi 46 din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei şi articolele 25, 28, 33 şi 40 din Legea instituţiilor financiare.

II. APLICAREA

2. Prezentul Regulament se aplică de către băncile licenţiate la clasificarea şi rezervarea mijloacelor în contul reduceri/ provizioane pentru pierderi la activele bilanţiere/ angajamentele condiţionale ale băncii supuse riscului de credit şi anume,

la următoarele active:

- conturi „Nostro”¹ în bănci, cu excepţia mijloacelor băneşti datorate de BNM şi mijloacelor băneşti înregistrate în conturile „Nostro” în băncile din străinătate care au ratingul categoriei nu mai mic de A-/A3 atribuit de către cel puţin una din agenţiile Standard & Poor’s, Moody’s şi Fitch-IBCA, cu condiţia că băncile în cauză sînt concomitent rezidente ale ţărilor cu ratingurile menţionate. În cazul în care ratingul atribuit unei bănci/ţări diferă de la o agenţie la alta, se ia în consideraţie ratingul agenţiei care a atribuit ratingul cel mai mic;

- plasări¹ în bănci, cu excepţia mijloacelor băneşti datorate de BNM, plasări în băncile din străinătate care au ratingul categoriei nu mai mic de A-/A3 atribuit de către cel puţin una din agenţiile Standard & Poor’s, Moody’s şi Fitch-IBCA, cu condiţia că băncile în cauză sînt concomitent rezidente ale ţărilor cu ratingurile menţionate. În cazul în care ratingul atribuit unei bănci/ţări diferă de la o agenţie la alta, se ia în consideraţie ratingul agenţiei care a atribuit ratingul cel mai mic;

_______________

¹ Inclusiv mijloacele ce reprezintă rezerve pentru decontări cu sistemele internaţionale de plăţi aşa ca Western Union, Migom, Anelik etc.

- hîrtii de valoare investiţionale (cu excepţia celor de stat emise de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova sau celor emise de BNM (Certificatele Băncii Naţionale a Moldovei) sau celor emise de Guvernul unei ţări-membre a Organizaţiei de Colaborare Economică şi Dezvoltare);

- cote de participare;

- credite (inclusiv plasările şi creditele overnight care au depăşit termenul de rambursare de o zi, factoringul, cambiile, cambiile scontate, cardurile de credit, overdrafturile temporare permise, finanţarea tranzacţiilor comerciale, acordurile REPO, plasările-garanţii în bănci, datorii debitoare privind leasingul financiar);

- debitori pe investiţii capitale;

- decontări documentare;

- decontări cu persoane fizice şi juridice;

şi la următoarele angajamente condiţionale ale băncii de acordare şi investire a mijloacelor băneşti pe viitor (cu excepţia celor care pot fi anulate necondiţionat de către bancă):

- obligaţiuni de procurare a valorilor mobiliare/cotelor de participare;

- acreditive şi garanţii emise (cu excepţia acreditivelor şi garanţiilor acoperite cu mijloace băneşti);

- obligaţiuni de acordare a creditelor pe viitor;

- trate acceptate;

- cambii realizate cu andosamentul băncii.

Esenţa categoriilor de active pentru care se aplică prezentul Regulament urmează a fi determinată în conformitate cu legislaţia în vigoare.

[Pct.2 modificat prin Hot. BNM nr.171 din 11.09.2008, în vigoare 03.10.2008]

3. Dobînzile, comisioanele şi alte venituri aferente activelor nu se supun clasificării şi pentru acestea nu se rezervă mijloace în contul reduceri pentru pierderi la active.

III. REDUCERI PENTRU PIERDERI LA ACTIVE ŞI PROVIZIOANE

PENTRU PIERDERI LA ANGAJAMENTE CONDIŢIONALE

4. Băncile sînt obligate să formeze şi să menţină reducerile/ provizioanele pentru pierderi la active/ angajamente condiţionale nu mai jos de nivelul prevăzut la capitolul V din prezentul Regulament.

4.1. Băncile clasifică activele şi angajamentele condiţionale cel puţin trimestrial, în corespundere cu prezentul Regulament şi cu politica şi procedurile proprii, elaborate de fiecare bancă în corespundere cu acesta. Activele şi angajamentele condiţionale noi trebuie clasificate la momentul apariţiei activelor în bilanţul băncii, iar angajamentele condiţionale la momentul luării în evidenţă la conturile extrabilanţiere. În baza clasificării, mărimea necesară a mijloacelor rezervate în conturile reduceri/ provizioane pentru pierderi la active/ angajamente condiţionale se determină în conformitate cu capitolul V din prezentul Regulament.

4.2. Mijloacele rezervate în contul reduceri pentru pierderi la active se utilizează pentru acoperirea activelor clasificate compromise (pierderi). Aceste active se trec la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi la active, în corespondenţă cu conturile activelor în decursul următorului trimestru după data gestionară la care au fost clasificate în acest mod. Concomitent, aceste active sînt înregistrate la contul memorandum.

Activele clasificate compromise (pierderi) la data gestionară nu trebuie reflectate în bilanţul băncii la următoarea dată gestionară.

Operaţiunile sus-menţionate nu anulează datoria faţă de bancă a contrapărţii şi de asemenea nu denotă că banca nu poate să-şi exercite în continuare dreptul legal deplin pentru a satisface pretenţiile aferente activelor respective.

4.3. Sumele rambursate aferente activelor trecute la scăderi din contul reduceri pentru pierderi la active în corespondenţă cu conturile activelor respective se reflectă ca recuperări care majorează soldul contului reduceri pentru pierderi la active.

4.4. În cazul micşorării mărimii calculate a contului reduceri pentru pierderi la active faţă de mărimea formată, restituirea mijloacelor se efectuează pe aceleaşi conturi din care a fost format contul reduceri pentru pierderi la active.

4.5. În cazul în care angajamentul condiţional se constată ca activ în bilanţul contabil (adică postul respectiv corespunde definiţiei şi criteriilor de constatare a activului), contul provizioane pentru pierderi la angajamente condiţionale se va micşora cu suma provizioanelor pentru pierderi aferentă acestui angajament condiţional, iar contul reduceri pentru pierderi la active se va majora cu suma reducerilor pentru pierderi la activul respectiv care va corespunde riscului aferent acestuia la momentul înscrierii în bilanţul contabil.

4.6. În cazul în care o bancă în schimbul rambursării unui activ, supus clasificării conform prezentului Regulament, obţine o cotă de participare, un activ material sau alte bunuri, a căror valoare este mai mică decît suma activului respectiv, suma neacoperită a acestuia se trece la scăderi din contul reduceri pentru pierderi la active în corespondenţă cu contul activului dat.

IV. CLASIFICAREA ACTIVELOR ŞI ANGAJAMENTELOR

CONDIŢIONALE

5. Anterior evaluării activului şi angajamentului condiţional al băncii, valoarea acestuia se diminuează cu valoarea asigurărilor enumerate la capitolul I, litera E din Regulamentul nr.3/09 cu privire la expunerile “mari” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.70, art.31).

[Pct.5 în redacţia Hot.BNM nr.86 din 30.04.2010, în vigoare 11.06.2010]

5¹. La evaluarea activelor şi angajamentelor condiţionale banca va ţine cont cel puţin de următoarele:

a) situaţia financiară curentă a contrapărţii evaluată din punct de vedere a capacităţii de onorare a angajamentelor;

b) respectarea condiţiilor contractuale;

c) capacitatea de plată a contrapărţii bazată pe evoluţia istorică financiară şi estimările viitoare ale fluxului mijloacelor băneşti;

d) valoarea curentă de comercializare a obiectului gajului şi gradul de lichiditate a acestuia pe piaţa Republicii Moldova;

e) mediul de afacere al contrapărţii, starea sectorului economic în care activează şi poziţia în cadrul acestui sector;

f) istoria de credit privind respectarea de către contraparte a obligaţiilor asumate prin contractele de credit;

g) respectarea business-planului sau argumentării tehnico-economice (inclusiv cu modificările şi completările ulterioare);

h) situaţia financiară şi capacitatea de plată a garantului sau a asigurătorului;

i) alţi factori care pot afecta respectarea de către contraparte a condiţiilor contractuale.

[Pct.5¹ introdus prin Hot.BNM nr.229 din 18.11.2010, în vigoare 07.01.2011]

6. În cazul angajamentului condiţional, după determinarea valorii conform p.5, acestuia i se aplică factorul de transformare creditară în conformitate cu nota din Raportul 11. Evaluarea suficienţei capitalului ponderat la risc din Instrucţiunea cu privire la modul de întocmire şi prezentare de către bănci a rapoartelor financiare.

7. După aplicarea prevederilor p.5 şi 6, activele şi angajamentele condiţionale ale băncii se evaluează şi ulterior se includ în una din următoarele categorii:

7.1. Activ/angajament condiţional standard.

Activul/angajamentul condiţional se consideră standard în cazul în care nici una din definiţiile expuse la pct.7.2.-7.5. nu este aplicabilă şi dacă:

a) nu are plăţi expirate;

b) sînt respectate toate condiţiile contractuale, inclusiv cerinţele de constituire a garanţiei;

c) nu a fost renegociat;

d) situaţia financiară a contrapărţii şi fluxurile mijloacelor băneşti viitoare estimate atestă o înaltă capacitate de executare a angajamentelor acesteia şi executarea obligaţiunilor curente şi viitoare;

e) banca dispune de informaţii actualizate privind situaţia financiară a contrapărţii (cel puţin trimestrial) şi privind sursele de rambursare a datoriilor, precum şi alte documente aferente activităţii contrapărţii;

f) nu este nici un motiv de a considera că banca în prezent sau pe viitor va fi expusă riscului pierderii.

[Pct.7.1 în redacţia Hot.BNM nr.229 din 18.11.2010, în vigoare 07.01.2011]

7.2. Activ/angajament condiţional supravegheat.

Activul/angajamentul condiţional se va considera supravegheat în cazul în care capacitatea de plată a contrapărţii este una bună, gradul de lichiditate a obiectului gajului (constituit) are caracteristici stabile, banca a primit toate informaţiile şi datele necesare evaluării situaţiei financiare, dar persistă, cel puţin, unul din următorii factori:

a) există probleme potenţiale legate de situaţia financiară a contrapărţii, iar în cazul creditului şi de garantarea acestuia;

b) există probleme potenţiale privind executarea obligaţiunilor contrapărţii din cauza fluxurilor mijloacelor băneşti neregulate (cu excepţia celor cu caracter sezonier) şi dificil de controlat, deşi bonitatea lor nu s-a deteriorat;

c) activul este utilizat în alte scopuri decît cele prevăzute în contract;

d) recuperarea plăţilor se face cu întîrziere de la 31 pînă la 90 de zile;

e) au avut loc mai multe modificări ale termenelor de achitare a plăţilor prestabilite conform contractului;

f) nu se respectă îndeplinirea business-planului sau a argumentării tehnico-economice (inclusiv cu modificările şi completările ulterioare).

Asemenea activ/angajament condiţional necesită o atenţie din partea conducerii băncii, deoarece dacă nu vor fi luate măsuri privind soluţionarea acestor probleme, ele pot duce la deteriorarea activului/angajamentului condiţional şi la reducerea probabilităţii privind satisfacerea pe viitor a creanţelor băncii aferente acestuia.

[Pct.7.2 în redacţia Hot.BNM nr.229 din 18.11.2010, în vigoare 07.01.2011]

7.3. Activ/angajament condiţional substandard.

Activul/angajamentul condiţional se consideră substandard în cazul în care, în condiţiile existenţei certitudinii băncii privind deservirea şi rambursarea activului, există riscul pierderilor mai înalt decît cel obişnuit şi persistă, cel puţin, unul din următorii factori:

a) situaţia financiară a contrapărţii se înrăutăţeşte;

b) garanţia (dacă aceasta există) este insuficientă sau se înrăutăţeşte;

c) banca nu a primit informaţii actualizate suficiente privind situaţia financiară a contrapărţii (cel puţin trimestrial) şi privind sursele de rambursare a datoriilor, precum şi alte documente aferente activităţii contrapărţii;

d) fluxurile mijloacelor băneşti ale contrapărţii sînt estimate a fi insuficiente pentru executarea regulată a obligaţiunilor acesteia;

e) recuperarea plăţilor se face cu întîrziere de la 91 pînă la 180 de zile.

Asemenea activ/angajament condiţional necesită o atenţie deosebită din partea conducerii băncii, deoarece există probabilitatea că banca va suporta pierderi, dacă nu vor fi înlăturate neajunsurile.

[Pct.7.3 în redacţia Hot.BNM nr.229 din 18.11.2010, în vigoare 07.01.2011]

7.4. Activ/angajament condiţional dubios (îndoielnic).

Activul/angajamentul condiţional se consideră dubios (îndoielnic) în cazul în care există un risc înalt al pierderilor provocat de, cel puţin, unul din următorii factori:

a) există probleme, inclusiv legate de situaţia financiară şi mediul de afaceri al contrapărţii, precum şi de deteriorarea surselor de rambursare a datoriilor, care pun la îndoială şi scad probabilitatea satisfacerii creanţelor actuale/viitoare ale băncii aferente activului/angajamentului condiţional în volum deplin în baza circumstanţelor, condiţiilor create;

b) probabilitatea pierderilor este extrem de mare, dar există anumiţi factori importanţi, concreţi şi bine argumentaţi care în curînd se vor realiza şi care pot contribui la satisfacerea totală sau parţială a creanţelor actuale/viitoare ale băncii aferente activului/angajamentului condiţional;

c) recuperarea plăţilor se face cu întîrziere de la 181 pînă la 360 de zile;

d) a fost intentat procesul de insolvabilitate a contrapărţii pe parcursul relaţiilor contractuale aferente acestui activ/angajament condiţional;

e) activul face obiectul unui litigiu în instanţa de judecată.

Clasificarea acestui activ/angajament condiţional în categoria “compromis (pierderi)” se amînă pînă la o determinare mai precisă a stării activului/angajamentului condiţional dat.

[Pct.7.4 în redacţia Hot.BNM nr.229 din 18.11.2010, în vigoare 07.01.2011]

7.5. Activ/angajament condiţional compromis (pierderi).

Activul/angajamentul condiţional se consideră compromis (pierderi) în cazul în care la momentul clasificării nu pot fi satisfăcute creanţele actuale/viitoare ale băncii aferente acestuia, nu există argumente în favoarea faptului că activul poate fi recuperat şi/sau persistă, cel puţin, unul din următorii factori:

a) contrapartea se află în proces de lichidare (cu excepţia băncilor în proces de lichidare din Republica Moldova şi a contrapărţilor a căror datorii sînt garantate cu imobil);

b) obiectul gajului lipseşte;

c) recuperarea plăţilor se face cu întîrziere de 361 de zile şi mai mult;

d) alţi factori care constituie motive pentru a considera ferm că recuperarea activului nu este posibilă.

[Pct.7.5 în redacţia Hot.BNM nr.229 din 18.11.2010, în vigoare 07.01.2011]

8. Dacă activele/ angajamentele condiţionale pot fi clasificate diferit, conform criteriilor date, acestea se referă la o categorie mai dură.

8¹. Prolongarea şi renegocierea unui activ nu poate să determine clasificarea acestuia într-o categorie mai bună, decît acea care a fost la data prolongării sau renegocierii.

[Pct.8¹ introdus prin Hot.BNM nr.229 din 18.11.2010, în vigoare 07.01.2011]

8². Activele/angajamentele condiţionale clasificate ca substandard, dubios şi compromis sînt considerate neperformante. În cazul în care contrapartea dispune de mai multe active/angajamente condiţionale acordate de aceeaşi bancă şi oricare dintre acestea sînt clasificate ca neperformante, toate datoriile contrapărţii urmează a fi clasificate în aceeaşi categorie de active/angajamente condiţionale neperformante.

[Pct.8² introdus prin Hot.BNM nr.229 din 18.11.2010, în vigoare 07.01.2011]

9. În cazul în care satisfacerea cerinţelor băncii aferente anumitor active/ angajamente condiţionale (evaluate conform p.7) poate fi influenţată şi de circumstanţele şi condiţiile existente într-o ţară străină ca urmare a evaluării activelor/ angajamentelor condiţionale respective, acestea trebuie incluse în una din următoarele categorii:

9.1. Standard: Ţările cărora le este atribuit de către una din agenţiile internaţionale de rating Standard & Poor’s, Moody’s şi Fitch-IBCA ratingul de la AAA/Aaa pînă la A-/A3 inclusiv.

9.2. Supravegheat: Ţările cărora le este atribuit de către una din agenţiile internaţionale de rating Standard & Poor’s, Moody’s şi Fitch-IBCA ratingul de la BBB+/Baa1 pînă la BBB-/Baa3 inclusiv.

9.3. Substandard: Ţările cărora le este atribuit de către una din agenţiile internaţionale de rating Standard & Poor’s, Moody’s şi Fitch-IBCA ratingul de la BB+/Ba1 pînă la BB-/Ba3 inclusiv.

9.4. Dubios (îndoielnic): Ţările cărora le este atribuit de către una din companiile internaţionale de rating Standard & Poor’s, Moody’s şi Fitch-IBCA ratingul de la B+/B1 pînă la CCC-/Caa3/C inclusiv.

9.5. Compromis (pierderi): Ţările cărora le este atribuit de către una din agenţiile internaţionale de rating Standard & Poor’s, Moody’s şi Fitch-IBCA ratingul de la CC/Ca/ DDD pînă la R/C/D inclusiv.

10. În cazul în care ratingul atribuit unei ţări diferă de la o agenţie la alta, se ia în consideraţie ratingul agenţiei care a atribuit ratingul cel mai mic.

11. Ţara, care nu a fost evaluată de către una dintre agenţiile menţionate în p.9 din prezentul regulament va fi evaluată de către bancă, de sine stătător, în baza politicilor şi procedurilor interne ale sale.

12. În situaţia în care clasificarea activului/ angajamentului condiţional conform p.7 este diferită de clasificarea acestuia conform p.9, acesta se referă la categoria mai dură.

13. La clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale se ţine cont inclusiv de prevederile anexei nr.1 la prezentul Regulament.

V. REZERVAREA NECESARĂ A MIJLOACELOR ÎN CONTURILE REDUCERI

PIERDERI LA ACTIVE ŞI PROVIZIOANE PENTRU PIERDERI

LA ANGAJAMENTE CONDIŢIONALE

14. Suma necesară a mijloacelor pentru rezervarea în conturile reduceri/ provizioane pentru pierderi la active/ angajamente condiţionale se formează în următoarele mărimi de la suma activelor/ angajamentelor condiţionale din fiecare categorie de clasificare conform p.7 sau 9:

15. Completarea conturilor reduceri/ provizioane pentru pierderi la active/ angajamente condiţionale pînă la nivelul necesar se efectuează în volum integral din contul cheltuielilor (conturile „Defalcări pentru reduceri pentru pierderi la active” şi „Cheltuieli cu provizioane la angajamente condiţionale”) şi se reflectă în bilanţul contabil şi în raportul privind rezultatele financiare ale băncii.

VI. POLITICI PRIVIND MANAGEMENTUL RISCULUI DE CREDIT

16. Banca va dispune de politici şi proceduri interne de management al riscului de credit care vor prevedea, inclusiv identificarea, monitorizarea şi evaluarea acestuia în funcţie de profilul de risc al băncii în scopul menţinerii permanente a unui mediu al riscului de credit adecvat şi controlat în modul corespunzător.

16¹. Politica de management al riscului de credit va cuprinde cel puţin următoarele componente:

1) procesul şi modalităţile de asumare a riscului de credit;

2) criteriile de definire şi modalităţile de aprobare a activelor şi angajamentelor condiţionale noi, precum şi a activelor prolongate şi renegociate;

3) proceduri de administrare efectivă a creditului care să includă:

a) analiza continuă a capacităţii debitorului de a achita plăţile conform contractului şi determinarea nivelului de îndatorare totală a debitorului;

b) examinarea permanentă a documentaţiei aferente creditului (contractul de credit, de gaj şi alte garanţii, documente ce atestă situaţia financiară a contrapărţii, etc.);

c) evaluarea sistemului de clasificare pentru ca acesta să corespundă cu specificul, mărimea şi complexitatea activităţilor băncii;

4) proceduri comprehensive pentru identificarea activelor şi angajamentelor condiţionale neperformante;

5) derularea testelor de stres în scopul identificării punctelor slabe sau a vulnerabilităţilor potenţiale privind poziţiile riscului de credit, în baza diferitelor scenarii de stres;

6) procesul de monitorizare în vederea conformării cu limitele stabilite privind asumarea riscului de credit;

7) procesul de raportare internă care să asigure conducerea băncii cu informaţii adecvate de măsurare, estimare şi raportare a mărimii şi calităţii riscului de credit.

[Cap.VI în redacţia Hot.BNM nr.229 din 18.11.2010, în vigoare 07.01.2011]

VII. RAPORTĂRILE

17. Banca prezintă raportul privind clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi privind reducerile pentru pierderi la active/angajamente condiţionale în conformitate cu Instrucţiunea cu privire la modul de întocmire şi prezentare de către bănci a unor rapoarte referitoare la activitatea financiară, aprobată prin hotărîrea Consiliului de administraţie a Băncii Naţionale a Moldovei nr.36 din 08.08.1997, cu modificările şi completările ulterioare.

[Pct.17 în redacţia Hot.BNM nr.229 din 18.11.2010, în vigoare 07.01.2011]

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la clasificarea

activelor şi angajamentelor condiţionale

şi formarea reducerilor pierderi la active

şi provizioanelor pentru pierderi

la angajamente condiţionale

Particularităţi privind clasificarea unor active

şi angajamente condiţionale

A. Activul/angajamentul condiţional (cu excepţia activului/angajamentului condiţional aferent cardurilor de credit şi activului/angajamentului condiţional care reprezintă rezerve pentru decontări cu sistemele internaţionale de plăţi) care a fost prolongat sau renegociat se clasifică:

1. În cazul prolongării – nu mai sus de categoria “supravegheat” pentru activele care la data prolongării sînt clasificate în categoria “standard” sau “supravegheat” şi nu mai sus de categoria activului la data prolongării pentru activele care la aceeaşi dată sînt clasificate în categoria “substandard” sau “dubios (îndoielnic)”, dacă dobînda calculată la data prolongării a fost achitată băncii. În aşa fel acesta se clasifică pentru o perioadă de 3 luni după prolongare, dacă dobînda şi suma de bază a activului/angajamentului condiţional vor fi achitate regulat (cel puţin lunar). Ulterior, pentru activele care la data prolongării sînt clasificate în categoria “substandard” sau “dubios (îndoielnic)”, dacă dobînda şi suma de bază a activului/angajamentului condiţional vor fi achitate regulat (cel puţin lunar), acesta ar putea fi clasificat mai favorabil în funcţie de circumstanţe. În caz contrar, se face o clasificare mai dură.

2. În cazul renegocierii – nu mai sus de categoria “substandard” pentru activele care la data renegocierii sunt clasificate în categoria “standard” sau “supravegheat” şi nu mai sus de categoria activului la data renegocierii pentru activele care la aceeaşi dată sînt clasificate în categoria “substandard” sau “dubios (îndoielnic)”, dacă dobînda calculată la data renegocierii a fost achitată băncii sau urmează a fi achitată în primele 3 luni după data renegocierii. În aşa fel acesta se clasifică pentru o perioadă de 3 luni după renegociere, dacă dobînda şi suma de bază a activului/angajamentului condiţional vor fi achitate regulat (cel puţin lunar). Ulterior, pentru activele care la data renegocierii sînt clasificate în categoria “substandard” sau “dubios (îndoielnic)”, dacă dobînda şi suma de bază a activului/angajamentului condiţional vor fi achitate regulat(cel puţin lunar), acesta ar putea fi clasificat mai favorabil în funcţie de circumstanţe. În caz contrar, se face o clasificare mai dură.

B. Activul/angajamentul condiţional cu rambursarea/stingerea la vedere se clasifică nu mai sus de categoria “supravegheat” de la data la care a expirat termenul primei achitări a dobînzii sau de la data la care banca cere rambursarea/stingerea activului/angajamentului condiţional şi cerinţa nu este satisfăcută.

În cazul în care activul ulterior este prolongat sau renegociat se efectuează clasificarea conform punctului A.

În cazul în care au fost rambursate plăţile faţă de activul expirat^* şi activul devine la termen, atunci acest activ poate fi clasificat ca standard sau supravegheat în dependenţă de circumstanţe. În cazul în care la astfel de activ iar nu se achită plata în termen de 30 de zile, acesta se clasifică nu mai sus ca substandard, în dependenţă de circumstanţe.

______________

* Notă: similar noţiunilor de “credit expirat”, “credit renegociat”, “credit prolongat”, stipulate în Regulamentul cu privire la creditele expirate, HCA al BNM nr.130 din 15.05.98

C. Creditul de consum în valoare de pînă la 30 mii lei şi creditul acordat persoanei juridice, persoanei fizice care practică activitate de întreprinzător, precum şi persoanei care practică activitate profesională de avocat sau notar în valoare de pînă la 100 mii lei care nu este garantat cu gaj sau prin alte mijloace de garantare, a căror rambursare se bazează numai pe obligaţia debitorului şi pe procedurile asiguratorii interne ale băncii, precum şi datoriile debitoare ale persoanelor fizice şi juridice în valoarea respectivă se clasifică în felul următor:

1. Pentru creditele/ datoriile debitoare a căror plată^** se efectuează nu mai rar decît o dată pe lună:

______________

** Notă: conform noţiunii “plata” stipulată în Regulamentul cu privire la creditele expirate, HCA al BNM nr.130 din 15.05.98

- în cazul în care debitorul a reţinut plăţile pînă la 30 de zile creditul urmează a fi clasificat nu mai sus ca supravegheat;

- în cazul în care debitorul a reţinut plăţile de la 31 pînă la 60 de zile creditul urmează a fi clasificat nu mai sus ca substandard;

- în cazul în care debitorul a reţinut plăţile de la 61 pînă la 90 de zile creditul urmează a fi clasificat nu mai sus ca dubios (îndoielnic);

- în cazul în care debitorul a reţinut plăţile cu mai mult de 90 de zile creditul urmează a fi clasificat nu mai sus drept compromis (pierderi).

2. Creditele/ datoriile debitoare a căror plată se efectuează mai rar decît o dată pe lună se clasifică într-o categorie mai dură decît cea prevăzută la punctul 1, cu excepţia celora care deja au fost clasificate în categoria compromis (pierderi).

3. Pe lîngă respectarea termenelor de achitare a plăţilor la credite/ datorii debitoare, în cadrul procesului de clasificare, urmează a fi evaluate procedurile asiguratorii interne privind acordarea/ apariţia, supravegherea şi rambursarea creditelor/ datoriilor debitoare ale persoanelor fizice şi juridice. Adiţional, la clasificarea creditelor/ datoriilor debitoare ale persoanelor juridice urmează să se ţină cont şi de situaţia financiară a acestora. În cazul constatării unor neajunsuri substanţiale ale acestora, creditul/ datoria debitoare urmează a fi clasificat într-o categorie mai dură, decît cele prevăzute în p.1 şi 2, în dependenţă de circumstanţe.

D. Creditele acordate şi angajamentele condiţionale ale băncii de acordare a mijloacelor băneşti pe viitor unui debitor (cu excepţia băncilor), datoriile căruia depăşesc de 8 ori capitalul propriu (în cazul în care nu există alte probleme potenţiale sau reale, legate de starea financiară a acestuia sau de asigurarea creditului) se clasifică nu mai sus ca supravegheat.

E. În cazul realizării de către bancă a angajamentului condiţional în favoarea persoanei terţe (aşa ca garanţiile, acreditivele şi alte plăţi efectuate de către bancă în favoarea persoanei terţe în cazul neîndeplinirii angajamentelor de plată de către clientul băncii conform prevederilor acordului clientului cu persoana terţă sau în baza altor condiţii) şi reflectării creanţei respective ca activ al băncii (cu excepţia angajamentelor condiţionale care au fost emise în cadrul liniilor de credit), acesta va fi clasificat nu mai sus ca substandard.

F. La clasificarea valorilor mobiliare şi cotelor de participare, evaluarea se efectuează ţinînd cont de situaţia financiară a emitentului, valorii mobiliare şi respectiv agentului economic în care banca deţine cote de participare. Suma valorilor mobiliare investiţionale supusă clasificării trebuie să includă după caz, prima sau scontul.

G. La clasificarea angajamentelor condiţionale se evaluează persoana care va deveni debitorul băncii sau care va avea creanţă faţă de bancă ca urmare a realizării contractului aferent angajamentului respectiv.

H. La clasificarea activelor/angajamentelor condiţionale:

1. În cazul în care debitorul beneficiază de credit în valută străină sau ataşat la valuta străină şi acesta nu dispune de venituri în astfel de valută în mărime suficientă pentru deservirea şi rambursarea angajamentelor în valută străină sau ataşate la valuta străină conform prevederilor contractuale, atunci creditul urmează a fi clasificat conform propriilor reglementări care specifică aplicarea în cadrul clasificării a unui grad mai mic de îndatorare, o analiză mai exigentă a fluxurilor mijloacelor băneşti prognozate etc. În cazul lipsei unor astfel de reglementări, creditul respectiv se clasifică într-o categorie mai dură cu un nivel, comparativ cu cazurile cînd debitorul dispune de venituri în valută străină.

2. În cazul în care dobînda aferentă activului este cerută spre plată o dată în trimestru, activul se clasifică nu mai sus de categoria “supravegheat”, o dată în semestru – nu mai sus de categoria “substandard”, o dată în an – nu mai sus de categoria “dubios”. Clasificarea respectivă se aplica şi în cazul în care banca acordă debitorului o perioadă de graţie privind achitarea dobînzii mai mare de un trimestru.

Prevederea respectivă nu se extinde asupra activelor care au drept scop finanţarea activităţilor sezoniere din domeniul agriculturii (periodicitatea plăţii dobînzilor nu trebuie să fie mai mare ca 6 luni), celor investiţionale care se caracterizează prin ciclul îndelungat de obţinere a profiturilor (periodicitatea plăţii dobînzilor nu trebuie să fie mai mare de 6 luni), creditelor acordate Guvernului Republicii Moldova, precum şi asupra activelor a căror sursă sînt mijloacele băneşti obţinute sub formă de credit de la organizaţiile financiare internaţionale, în cazul în care este stabilită o anumită periodicitate privind achitarea dobînzilor aferente acestor mijloace băneşti. Activele menţionate urmează a fi clasificate conform propriilor reglementări care specifică aplicarea în cadrul clasificării a unui grad mai mic de îndatorare, o analiză mai exigentă a fluxurilor mijloacelor băneşti prognozate etc.

3. Creditul nou – acordat urmează a fi clasificat nu mai sus de categoria “substandard”, dacă anterior deciziei de acordare banca nu a dispus de informaţii ce ţin de istoria de credit de la birourile istoriilor de credit licenţiate în Republica Moldova şi, după caz, de altă informaţie relevantă care se referă la respectarea de către debitor a obligaţiilor sale contractuale în ultimii 3 ani (certificate de la alte bănci; extrase din conturile deschise la alte bănci şi altă informaţie ce face posibilă evaluarea istoricului respectării obligaţiunilor contractuale), precum şi în cazul în care debitorul a refuzat să dea acceptul de a prezenta informaţia la birourile istoriilor de credite. O astfel de clasificare se efectuează de către bancă pînă la obţinerea informaţiilor respective, precum şi în cazul în care banca nu dispune de informaţii actualizate (la modificarea oricăror condiţii contractuale sau cel puţin anual) ce ţin de conţinutul istoriei de credit privind respectarea de către debitor a obligaţiilor asumate prin contractele anterioare de credit.

[Anexa nr.1 completată prin Hot.BNM nr.82 din 21.04.2011, în vigoare 27.05.2011]

[Anexa nr.1 modificată prin Hot.BNM nr.229 din 18.11.2010, în vigoare 07.01.2011]