H O T Ă R Î R E

cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului cu privire

la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi formarea

reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor pentru

pierderi la angajamente condiţionale

nr. 229  din  18.11.2010

Monitorul Oficial nr.1-4/59 din 07.01.2011

* * *

Abrogat: 01.01.2012

Hotărîrea BNM nr.231 din 27.10.2011

În temeiul art.5 lit.d), art.11 şi art.44 lit.a) şi c) din Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995 nr.56-57, art.624), cu modificările şi completările ulterioare, şi art.1, art.25 alin.(1), art.28 alin.(1) şi art.40 din Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995 (Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.110-113, art.334), cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei

HOTĂRĂŞTE:

Regulamentul cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi formarea reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.224 din 30 august 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.149-152, art.560), înregistrat la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova nr.510 din 10 septembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După punctul 5 se completează cu punctul 5¹ cu următorul cuprins:

“5¹. La evaluarea activelor şi angajamentelor condiţionale banca va ţine cont cel puţin de următoarele:

a) situaţia financiară curentă a contrapărţii evaluată din punct de vedere a capacităţii de onorare a angajamentelor;

b) respectarea condiţiilor contractuale;

c) capacitatea de plată a contrapărţii bazată pe evoluţia istorică financiară şi estimările viitoare ale fluxului mijloacelor băneşti;

d) valoarea curentă de comercializare a obiectului gajului şi gradul de lichiditate a acestuia pe piaţa Republicii Moldova;

e) mediul de afacere al contrapărţii, starea sectorului economic în care activează şi poziţia în cadrul acestui sector;

f) istoria de credit privind respectarea de către contraparte a obligaţiilor asumate prin contractele de credit;

g) respectarea business-planului sau argumentării tehnico-economice (inclusiv cu modificările şi completările ulterioare);

h) situaţia financiară şi capacitatea de plată a garantului sau a asigurătorului;

i) alţi factori care pot afecta respectarea de către contraparte a condiţiilor contractuale.”.

2. Subpunctele 7.1-7.5 vor avea următorul cuprins:

“7.1. Activ/angajament condiţional standard.

Activul/angajamentul condiţional se consideră standard în cazul în care nici una din definiţiile expuse la pct.7.2.-7.5. nu este aplicabilă şi dacă:

a) nu are plăţi expirate;

b) sînt respectate toate condiţiile contractuale, inclusiv cerinţele de constituire a garanţiei;

c) nu a fost renegociat;

d) situaţia financiară a contrapărţii şi fluxurile mijloacelor băneşti viitoare estimate atestă o înaltă capacitate de executare a angajamentelor acesteia şi executarea obligaţiunilor curente şi viitoare;

e) banca dispune de informaţii actualizate privind situaţia financiară a contrapărţii (cel puţin trimestrial) şi privind sursele de rambursare a datoriilor, precum şi alte documente aferente activităţii contrapărţii;

f) nu este nici un motiv de a considera că banca în prezent sau pe viitor va fi expusă riscului pierderii.

7.2. Activ/angajament condiţional supravegheat.

Activul/angajamentul condiţional se va considera supravegheat în cazul în care capacitatea de plată a contrapărţii este una bună, gradul de lichiditate a obiectului gajului (constituit) are caracteristici stabile, banca a primit toate informaţiile şi datele necesare evaluării situaţiei financiare, dar persistă, cel puţin, unul din următorii factori:

a) există probleme potenţiale legate de situaţia financiară a contrapărţii, iar în cazul creditului şi de garantarea acestuia;

b) există probleme potenţiale privind executarea obligaţiunilor contrapărţii din cauza fluxurilor mijloacelor băneşti neregulate (cu excepţia celor cu caracter sezonier) şi dificil de controlat, deşi bonitatea lor nu s-a deteriorat;

c) activul este utilizat în alte scopuri decît cele prevăzute în contract;

d) recuperarea plăţilor se face cu întîrziere de la 31 pînă la 90 de zile;

e) au avut loc mai multe modificări ale termenelor de achitare a plăţilor prestabilite conform contractului;

f) nu se respectă îndeplinirea business-planului sau a argumentării tehnico-economice (inclusiv cu modificările şi completările ulterioare).

Asemenea activ/angajament condiţional necesită o atenţie din partea conducerii băncii, deoarece dacă nu vor fi luate măsuri privind soluţionarea acestor probleme, ele pot duce la deteriorarea activului/angajamentului condiţional şi la reducerea probabilităţii privind satisfacerea pe viitor a creanţelor băncii aferente acestuia.

7.3. Activ/angajament condiţional substandard.

Activul/angajamentul condiţional se consideră substandard în cazul în care, în condiţiile existenţei certitudinii băncii privind deservirea şi rambursarea activului, există riscul pierderilor mai înalt decît cel obişnuit şi persistă, cel puţin, unul din următorii factori:

a) situaţia financiară a contrapărţii se înrăutăţeşte;

b) garanţia (dacă aceasta există) este insuficientă sau se înrăutăţeşte;

c) banca nu a primit informaţii actualizate suficiente privind situaţia financiară a contrapărţii (cel puţin trimestrial) şi privind sursele de rambursare a datoriilor, precum şi alte documente aferente activităţii contrapărţii;

d) fluxurile mijloacelor băneşti ale contrapărţii sînt estimate a fi insuficiente pentru executarea regulată a obligaţiunilor acesteia;

e) recuperarea plăţilor se face cu întîrziere de la 91 pînă la 180 de zile.

Asemenea activ/angajament condiţional necesită o atenţie deosebită din partea conducerii băncii, deoarece există probabilitatea că banca va suporta pierderi, dacă nu vor fi înlăturate neajunsurile.

7.4. Activ/angajament condiţional dubios (îndoielnic).

Activul/angajamentul condiţional se consideră dubios (îndoielnic) în cazul în care există un risc înalt al pierderilor provocat de, cel puţin, unul din următorii factori:

a) există probleme, inclusiv legate de situaţia financiară şi mediul de afaceri al contrapărţii, precum şi de deteriorarea surselor de rambursare a datoriilor, care pun la îndoială şi scad probabilitatea satisfacerii creanţelor actuale/viitoare ale băncii aferente activului/angajamentului condiţional în volum deplin în baza circumstanţelor, condiţiilor create;

b) probabilitatea pierderilor este extrem de mare, dar există anumiţi factori importanţi, concreţi şi bine argumentaţi care în curînd se vor realiza şi care pot contribui la satisfacerea totală sau parţială a creanţelor actuale/viitoare ale băncii aferente activului/angajamentului condiţional;

c) recuperarea plăţilor se face cu întîrziere de la 181 pînă la 360 de zile;

d) a fost intentat procesul de insolvabilitate a contrapărţii pe parcursul relaţiilor contractuale aferente acestui activ/angajament condiţional;

e) activul face obiectul unui litigiu în instanţa de judecată.

Clasificarea acestui activ/angajament condiţional în categoria “compromis (pierderi)” se amînă pînă la o determinare mai precisă a stării activului/angajamentului condiţional dat.

7.5. Activ/angajament condiţional compromis (pierderi).

Activul/angajamentul condiţional se consideră compromis (pierderi) în cazul în care la momentul clasificării nu pot fi satisfăcute creanţele actuale/viitoare ale băncii aferente acestuia, nu există argumente în favoarea faptului că activul poate fi recuperat şi/sau persistă, cel puţin, unul din următorii factori:

a) contrapartea se află în proces de lichidare (cu excepţia băncilor în proces de lichidare din Republica Moldova şi a contrapărţilor a căror datorii sînt garantate cu imobil);

b) obiectul gajului lipseşte;

c) recuperarea plăţilor se face cu întîrziere de 361 de zile şi mai mult;

d) alţi factori care constituie motive pentru a considera ferm că recuperarea activului nu este posibilă.”.

3. După punctul 8 se completează cu punctele 8¹ şi 8² cu următorul cuprins:

“8¹. Prolongarea şi renegocierea unui activ nu poate să determine clasificarea acestuia într-o categorie mai bună, decît acea care a fost la data prolongării sau renegocierii.

8². Activele/angajamentele condiţionale clasificate ca substandard, dubios şi compromis sînt considerate neperformante. În cazul în care contrapartea dispune de mai multe active/angajamente condiţionale acordate de aceeaşi bancă şi oricare dintre acestea sînt clasificate ca neperformante, toate datoriile contrapărţii urmează a fi clasificate în aceeaşi categorie de active/angajamente condiţionale neperformante.”.

4. Capitolul VI va avea următorul cuprins:

“VI. POLITICI PRIVIND MANAGEMENTUL RISCULUI DE CREDIT

16. Banca va dispune de politici şi proceduri interne de management al riscului de credit care vor prevedea, inclusiv identificarea, monitorizarea şi evaluarea acestuia în funcţie de profilul de risc al băncii în scopul menţinerii permanente a unui mediu al riscului de credit adecvat şi controlat în modul corespunzător.

16¹. Politica de management al riscului de credit va cuprinde cel puţin următoarele componente:

1) procesul şi modalităţile de asumare a riscului de credit;

2) criteriile de definire şi modalităţile de aprobare a activelor şi angajamentelor condiţionale noi, precum şi a activelor prolongate şi renegociate;

3) proceduri de administrare efectivă a creditului care să includă:

a) analiza continuă a capacităţii debitorului de a achita plăţile conform contractului şi determinarea nivelului de îndatorare totală a debitorului;

b) examinarea permanentă a documentaţiei aferente creditului (contractul de credit, de gaj şi alte garanţii, documente ce atestă situaţia financiară a contrapărţii, etc.);

c) evaluarea sistemului de clasificare pentru ca acesta să corespundă cu specificul, mărimea şi complexitatea activităţilor băncii;

4) proceduri comprehensive pentru identificarea activelor şi angajamentelor condiţionale neperformante;

5) derularea testelor de stres în scopul identificării punctelor slabe sau a vulnerabilităţilor potenţiale privind poziţiile riscului de credit, în baza diferitelor scenarii de stres;

6) procesul de monitorizare în vederea conformării cu limitele stabilite privind asumarea riscului de credit;

7) procesul de raportare internă care să asigure conducerea băncii cu informaţii adecvate de măsurare, estimare şi raportare a mărimii şi calităţii riscului de credit.”.

5. Punctul 17 va avea următorul cuprins:

“17. Banca prezintă raportul privind clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi privind reducerile pentru pierderi la active/angajamente condiţionale în conformitate cu Instrucţiunea cu privire la modul de întocmire şi prezentare de către bănci a unor rapoarte referitoare la activitatea financiară, aprobată prin hotărîrea Consiliului de administraţie a Băncii Naţionale a Moldovei nr.36 din 08.08.1997, cu modificările şi completările ulterioare.”.

6. La anexa nr.1:

1) litera A va avea următorul cuprins:

“A. Activul/angajamentul condiţional (cu excepţia activului/angajamentului condiţional aferent cardurilor de credit şi activului/angajamentului condiţional care reprezintă rezerve pentru decontări cu sistemele internaţionale de plăţi) care a fost prolongat sau renegociat se clasifică:

1. În cazul prolongării – nu mai sus de categoria “supravegheat” pentru activele care la data prolongării sînt clasificate în categoria “standard” sau “supravegheat” şi nu mai sus de categoria activului la data prolongării pentru activele care la aceeaşi dată sînt clasificate în categoria “substandard” sau “dubios (îndoielnic)”, dacă dobînda calculată la data prolongării a fost achitată băncii. În aşa fel acesta se clasifică pentru o perioadă de 3 luni după prolongare, dacă dobînda şi suma de bază a activului/angajamentului condiţional vor fi achitate regulat (cel puţin lunar). Ulterior, pentru activele care la data prolongării sînt clasificate în categoria “substandard” sau “dubios (îndoielnic)”, dacă dobînda şi suma de bază a activului/angajamentului condiţional vor fi achitate regulat (cel puţin lunar), acesta ar putea fi clasificat mai favorabil în funcţie de circumstanţe. În caz contrar, se face o clasificare mai dură.

2. În cazul renegocierii – nu mai sus de categoria “substandard” pentru activele care la data renegocierii sunt clasificate în categoria “standard” sau “supravegheat” şi nu mai sus de categoria activului la data renegocierii pentru activele care la aceeaşi dată sînt clasificate în categoria “substandard” sau “dubios (îndoielnic)”, dacă dobînda calculată la data renegocierii a fost achitată băncii sau urmează a fi achitată în primele 3 luni după data renegocierii. În aşa fel acesta se clasifică pentru o perioadă de 3 luni după renegociere, dacă dobînda şi suma de bază a activului/angajamentului condiţional vor fi achitate regulat (cel puţin lunar). Ulterior, pentru activele care la data renegocierii sînt clasificate în categoria “substandard” sau “dubios (îndoielnic)”, dacă dobînda şi suma de bază a activului/angajamentului condiţional vor fi achitate regulat(cel puţin lunar), acesta ar putea fi clasificat mai favorabil în funcţie de circumstanţe. În caz contrar, se face o clasificare mai dură.”;

2) la litera B, primele două propoziţii vor avea următorul cuprins:

“Activul/angajamentul condiţional cu rambursarea/stingerea la vedere se clasifică nu mai sus de categoria “supravegheat” de la data la care a expirat termenul primei achitări a dobînzii sau de la data la care banca cere rambursarea/stingerea activului/angajamentului condiţional şi cerinţa nu este satisfăcută.”;

3) la litera C primul alineat va avea următorul cuprins:

“C. Creditul de consum în valoare de pînă la 30 mii lei şi creditul acordat persoanei juridice, persoanei fizice care practică activitate de întreprinzător, precum şi persoanei care practică activitate profesională de avocat sau notar în valoare de pînă la 100 mii lei care nu este garantat cu gaj sau prin alte mijloace de garantare, a căror rambursare se bazează numai pe obligaţia debitorului şi pe procedurile asiguratorii interne ale băncii, precum şi datoriile debitoare ale persoanelor fizice şi juridice în valoarea respectivă se clasifică în felul următor:”;

4) se completează cu litera H cu următorul cuprins:

“H. La clasificarea activelor/angajamentelor condiţionale:

1. În cazul în care debitorul beneficiază de credit în valută străină şi acesta nu dispune de venituri în astfel de valută în mărime suficientă pentru deservirea şi rambursarea angajamentelor în valută străină conform prevederilor contractuale, atunci creditul urmează a fi clasificat conform propriilor reglementări care specifică aplicarea în cadrul clasificării a unui grad mai mic de îndatorare, o analiză mai exigentă a fluxurilor mijloacelor băneşti prognozate etc. În cazul lipsei unor astfel de reglementări, creditul respectiv se clasifică într-o categorie mai dură cu un nivel, comparativ cu cazurile cînd debitorul dispune de venituri în valută străină.

2. În cazul în care dobînda aferentă activului este cerută spre plată o dată în trimestru, activul se clasifică nu mai sus de categoria “supravegheat”, o dată în semestru – nu mai sus de categoria “substandard”, o dată în an – nu mai sus de categoria “dubios”. Clasificarea respectivă se aplica şi în cazul în care banca acordă debitorului o perioadă de graţie privind achitarea dobînzii mai mare de un trimestru.”.