H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Strategiei naţionale antidrog
pe anii 2011-2018
nr. 1208 din 27.12.2010
Monitorul Oficial nr.1-4/1 din 07.01.2011
* * *
În scopul executării Legii nr.382-XIV din 6 mai 1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.73-77, art.339), cu modificările şi completările ulterioare, şi îndeplinirii angajamentelor asumate de Republica Moldova cu privire la combaterea narcomaniei şi narcobusinessului, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Strategia naţională antidrog pe anii 2011-2018 (se anexează).
2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, în limitele competenţelor atribuite, vor asigura realizarea prevederilor Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018.
3. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezenta hotărîre se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetul autorităţilor publice implicate, precum şi din sursele investitorilor străini şi organizaţiilor neguvernamentale.
4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului.
| PRIM-MINISTRU | Vladimir FILAT |
Contrasemnează: | |
| Ministrul afacerilor interne | Victor Catan |
| Ministrul finanţelor | Veaceslav Negruţa |
| Ministrul sănătăţii | Vladimir Hotineanu |
| Ministrul educaţiei | Leonid Bujor |
| Ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei | Valentina Buliga |
| Ministrul justiţiei | Alexandru Tănase |
Chişinău, 27 decembrie 2010. | |
| Nr.1208. |
Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului
nr.1208 din 27 decembrie 2010
STRATEGIA NAŢIONALĂ
antidrog pe anii 2011-2018
I. INTRODUCERE
1. Strategia naţională antidrog pe anii 2011-2018 (în continuare – Strategia) este elaborată în urma unei analize a situaţiei curente în domeniul combaterii narcomaniei şi narcobusinessului.
2. Strategia este elaborată în concordanţă cu Strategia Europeană pe Droguri pentru perioada 2005, se bazează pe Convenţia unică asupra stupefiantelor, adoptată la New York la 30 martie 1961 şi amendată prin Protocolul de modificare a Convenţiei, adoptat la Geneva la 25 martie 1972, Convenţia asupra substanţelor psihotrope, adoptată la Viena la 21 februarie 1971, Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, adoptată la Viena la 20 decembrie 1988, Declaraţia Politică cu privire la Principiile Directorii de reducere a Cererii de Droguri, adoptată la Sesiunea Specială cu privire la Droguri a Adunării Generale a ONU din 1988, considerate drept instrumente legale majore în abordarea problematicii drogurilor.
3. Prezenta Strategie descrie situaţia curentă în domeniu şi defineşte obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare, cu stabilirea unor responsabilităţi clare pentru toţi actorii implicaţi în activităţile de prevenire şi reprimare a consumului şi/sau traficului ilicit de droguri.
II. SITUAŢIA CURENTĂ
4. Analiza datelor din diverse surse disponibile (cazurile noi înregistrate de consum de droguri, sondajele cu privire la consumul de droguri, crimele înregistrate privind drogurile şi sechestrările de droguri) denotă consumul de droguri preponderent din grupul canabiozelor, dar nu permite evidenţierea tendinţelor consumului problematic de droguri în totalitate.
5. Astfel, în anul 2009, pe teritoriul Republicii Moldova (cu excepţia localităţilor din stînga Nistrului), au fost înregistrate 1333 cazuri noi de consum al drogurilor (în anul 2008 – 1138 cazuri).
6. Din numărul persoanelor luate în evidenţă 114 fac abuz de narcotice fără a fi dependente, din numărul total 572 sau 6,5% sînt femei.
7. În ultimii 3 ani se observă tendinţa de creştere a numărului de cazuri noi înregistrate de HIV printre utilizatorii de droguri injectabile.
Prevalenţa HIV în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile care sînt beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor, a atins în anul 2008 21,0%.
8. La sfîrşitul anului 2008, în 21 de unităţi teritorial-administrative şi în 7 instituţii penitenciare au fost oferite servicii în cadrul programelor de reducere a riscurilor (schimb de seringi).
9. De asemenea, în pofida faptului că în ultimii ani numărul de persoane ce au decedat din cauza supradozării cu droguri s-a micşorat considerabil faţă de anii precedenţi (în 2002 au decedat 131persoane), datele disponibile rămîn a fi alarmante. Astfel, în anul 2008 au decedat 8 persoane, în 2009 – 12 persoane şi tendinţele la acest capitol riscă să evolueze, dacă nu vor fi întreprinse măsuri de rigoare în domeniul vizat.
10. Totodată, se înregistrează un acces redus la serviciile de sănătate pentru persoanele dependente de droguri şi lipsa anumitor tipuri de tratament (tratament pe termen scurt rezidenţial, comunităţi terapeutice) şi/sau a serviciilor posttratament.
11. Pe parcursul ultimilor ani s-a înregistrat o creştere a preţurilor cu amănuntul la extractul de opium, marijuană, heroină, cocaină şi alte droguri, precum şi o varietate de preţuri cu amănuntul la tipul “ecstasy” din cauza majorării importului ilegal din ţările Europei de Vest. Cu toate acestea, drogurile sînt destul de accesibile, deoarece Moldova, fiind o ţară agrară, nu are necesitatea de a importa drogurile vegetale ce se prepară din materie primă mac şi cînepă, deoarece acestea practic cresc pretutindeni.
12. Deşi în perioada 2008-2010 pe teritoriul ţării numărul infracţiunilor legate de droguri este în scădere (2008 – 2103 crime, 2009 – 1865 şi semestrul I al anului 2010 – 877), iar numărul de infracţiuni ce vizează comercializarea substanţelor narcotice constituie doar 15,0% din numărul total de infracţiuni ce ţin de traficul de droguri, se impune necesitatea activizării luptei contra distribuitorilor de droguri.
III. DEFINIREA PROBLEMELOR CARE NECESITĂ IMPLICAREA
GUVERNULUI PRIN APLICAREA UNEI POLITICI DE RIGOARE
Problema consumului de droguri
13. Consumul substanţelor narcotice şi psihotrope este un fenomen complex şi multiaspectual, cu o serie de riscuri interconexe pentru cetăţeni şi societate.
14. În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe conceptul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii “Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea”, conform căruia consumul de droguri este o problemă ce periclitează sănătatea publică şi care ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetăţenilor şi a societăţii în context mai larg.
15. Astfel, conform datelor statistice ale Ministerului Afacerilor Interne, în perioada 2008-2010 numărul consumatorilor de droguri luaţi în evidenţă a crescut practic cu 400 de persoane, comparativ cu finele anului 2010.
16. În anul 2008 au fost luate în evidenţă 1138 persoane, constituind 31,9 cazuri la 100 mii populaţie, iar la sfîrşitul anului 2009 s-a înregistrat o creştere cu 195 de cazuri, fiind luate în evidenţă 1333 persoane.
17. Problema drogurilor este una globală, care necesită abordare în context transnaţional, urmînd ca eforturile naţionale de combatere a fenomenului să fie încadrate şi coordonate cu activităţile realizate pe plan internaţional, inclusiv:
a) în domeniul sănătăţii – este necesar a întreprinde acţiuni de reducere a riscului de sănătate asociate consumului de droguri, inclusiv acţiuni de informare, prevenire şi control al comerţului cu precursorii, spre a exclude scoaterea lor din circuitul legal pentru fabricarea ilegală a drogurilor sintetice;
b) în domeniul spălării banilor, proveniţi din comerţul ilegal cu droguri – este necesar a ţine cont de faptul că, deşi numărul crimelor înregistrate la acest compartiment în perioada 2008 – 2009 se află în descreştere (în 2008 – 2103 crime, în 2009 – 1865 crime), preţul drogurilor este permanent în creştere, ceea ce asigură un venit enorm traficanţilor de droguri;
c) în domeniul justiţiei şi afacerilor interne – este necesară cooperarea dintre poliţie şi serviciile vamale în vederea combaterii traficului ilicit de droguri, criminalităţii organizate şi finanţării terorismului.
Politica în domeniul drogurilor
18. Politica în domeniul drogurilor constituie un set complex de măsuri sociale de prevenire, control, educaţie, tratament etc., inclusiv aplicarea legii, care sînt implementate la nivel internaţional, naţional şi local.
19. Scopul final este de a reduce consumul tuturor tipurilor de droguri şi/sau de a reduce riscul potenţial şi daunele care pot apărea în viaţa cetăţenilor şi a societăţii.
Abordarea problemei consumului de droguri
20. Prezenta Strategie îşi propune o abordare complexă, multidisciplinară şi echilibrată a problemelor ce ţin de consumul de droguri, bazată pe o cooperare complexă, interdepartamentală, interdisciplinară şi intersectorială la toate nivelele, avînd drept fundament trei componente ale politicii moderne în domeniul drogurilor, care nu se substituie reciproc, dar se completează reciproc:
a) reducerea ofertei de droguri (exercitarea controlului asupra circulaţiei legale a drogurilor şi combaterea traficului şi distribuirii ilicite de droguri);
b) reducerea cererii de droguri (prevenirea primară a consumului de droguri, tratamentul, resocializarea utilizatorilor de droguri);
c) reducerea riscurilor.
21. Sub acest aspect, politica în domeniul drogurilor se va constitui pe patru piloni de bază:
a) prevenirea primară;
b) tratament şi reabilitare;
c) reducerea riscului;
d) reducerea ofertei de droguri.
22. Aceşti piloni pot fi aplicaţi eficient doar într-un mediu organizaţional şi instituţional operaţional, bazat pe angajamente, experienţe şi cooperare pe plan naţional şi internaţional, pe dovezi ştiinţifice, informaţii şi evaluare a acţiunilor întreprinse, astfel încît să fie finanţate doar măsurile şi activităţile eficiente.
23. Activităţile în toate domeniile trebuie să fie coordonate pentru asigurarea unei abordări comune în atingerea scopurilor trasate în prezenta Strategie. Conform Sesiunii Speciale pe droguri a Adunării Generale a ONU din anul 1998, această abordare poate influenţa problemele ce ţin de consumul de substanţe narcotice şi psihotrope, acţionînd pe un spectru larg şi anume de la factorii de preîntîmpinare a experimentărilor la limitarea consecinţelor negative asupra sănătăţii, sferei sociale, economice şi securităţii societăţii.
24. Forma complexă necesară a politicii în domeniul drogurilor poate fi ilustrată astfel:
IV. OBIECTIVELE STRATEGIEI
25. Acţiunile incluse în prezenta Strategie sînt coerente cu obiective generale şi specifice, după cum urmează:
Obiective generale
a) reducerea traficului de droguri spre şi prin Republica Moldova, precum şi a ofertei şi accesibilităţii tuturor tipurilor de droguri, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Menţinerea tendinţelor de reducere a numărului de crime, prin întreprinderea unor acţiuni concrete, coordonate cu organele abilitate ale altor servicii. Sporirea activismului în scopul depistării primordiale a traficanţilor de droguri, şi nu a consumatorilor;
b) reducerea şi stabilizarea consumului tuturor tipurilor de droguri şi a consecinţelor asociate care pot afecta starea sănătăţii cetăţenilor şi dezvoltarea societăţii în ansamblu, prin stabilizarea, pînă în 2011, a numărului de persoane aflate în evidenţă de 8664 şi menţinerea tendinţelor de micşorare a numărului acestor persoane.
Obiective specifice
a) îmbunătăţirea calităţii sistemului actual;
b) crearea unui cadru organizaţional adecvat şi funcţional pentru realizarea unui set de măsuri în domeniul drogurilor.
26. Pentru realizarea obiectivelor trasate de reducere a consumului de droguri şi a riscurilor pentru sănătate şi sociale, este necesar de a dezvolta – urmare a evaluării necesităţilor – reţeaua de programe de prevenire, tratament şi reducere a riscurilor. Scopul pe termen lung este de a dezvolta o reţea complexă de diverse tipuri de servicii bazate pe dovezi, după cum se demonstrează în figura de mai jos:
Modelul reţelei complexe de servicii de prevenire primară,
tratament, reabilitare şi reducere a riscurilor
27. În baza analizei SWOT (anexa nr.1 la prezenta Strategie) a situaţiei curente, atenţia se va concentra şi în continuare asupra prevenirii consumului de droguri injectabile şi a riscurilor de sănătate şi sociale, asociate consumului acestora.
28. O atenţie sporită se va acorda prevenirii şi reducerii consumului altor tipuri de droguri – de exemplu, al celor din grupul canabiozelor şi al drogurilor sintetice (tip “ecstasy”).
29. Programele de prevenire se vor axa pe difuzarea intensă, spre atenţia publicului larg, a informaţiei şi a intervenţiilor educative despre nocivitatea şi riscurile aferente consumului substanţelor narcotice sau psihotrope, îndeosebi printre tineri, deoarece, conform datelor statistice ale Ministerului Afacerilor Interne, evoluează tendinţele de săvîrşire a infracţiunilor de către minorii cu vîrsta cuprinsă între 14-15 ani. Astfel, în anul 2008, la răspundere penală au fost traşi 30 de minori, în 2009 – 32 minori, iar numai pe parcursul semestrului I al anului 2010 – 31 minori.
30. Totodată, s-a majorat numărul de infracţiuni legate de droguri, comise de tineri cu vîrsta cuprinsă între 16-24 ani. Astfel, în anul 2008 au fost traşi la răspundere 354 de tineri implicaţi în astfel de activităţi, iar numai în semestrul I al anului 2010 – 238 de persoane, menţinîndu-se tendinţa de creştere.
Acest fapt impune întreprinderea unui şir de acţiuni concrete în domeniul vizat care vor conduce la diminuarea numărului de minori şi tineri aflaţi în evidenţă ca narcomani şi la micşorarea numărului de crime comise de acest contingent de persoane.
31. Sarcinile urmărite prin aprobarea prezentei Strategii sînt următoarele:
a) stabilizarea şi reducerea consumului de droguri în societate, îndeosebi în rîndurile minorilor;
b) reducerea riscurilor asociate consumului tuturor tipurilor de droguri şi a efectelor economice, de sănătate, sociale, infracţionale şi de securitate asupra cetăţenilor şi societăţii;
c) creşterea calităţii vieţii consumatorilor tuturor tipurilor de droguri, vieţii familiilor lor şi altor persoane apropiate prin oferirea unui spectru larg de servicii calitative de reducere a riscurilor, tratament, reabilitare şi resocializare;
d) reducerea accesibilităţii drogurilor, în special în cazul minorilor, prin utilizarea corespunzătoare a instrumentelor legale şi instituţionale;
e) stoparea şi diminuarea cultivării plantelor autohtone cu conţinut narcotic pentru producerea drogurilor în Republica Moldova.
32. Pentru realizarea măsurilor ce se impun, precum şi pentru eficientizarea implementării acestora, este necesar de a îmbunătăţi calitatea şi funcţionalitatea sistemului actual de coordonare a activităţilor interdisciplinare la toate nivelurile administraţiei publice, desfăşurate în domeniul ofertei de droguri, cererii de droguri şi reducerii noxelor.
33. Pentru obţinerea rezultatelor scontate, se impune:
a) modificarea cadrului legislativ şi cadrului normativ al Guvernului în vederea reorganizării Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului în Comitetul Naţional Antidrog;
b) instituţionalizarea Secretariatului permanent al Comitetului, care va fi condus de secretar;
c) instituirea reţelei coordonatorilor politicii în domeniul drogurilor şi a comisiilor interdisciplinare de consiliere în probleme de droguri la nivel local;
d) definirea şi distribuirea responsabilităţilor şi competenţelor tuturor entităţilor cheie, inclusiv ale organizaţiilor necomerciale, implicate în promovarea politicii în domeniul drogurilor la toate nivelurile;
e) ridicarea nivelului de instruire iniţială şi continuă a specialiştilor în domeniu, inclusiv din cadrul autorităţilor implicate;
f) pregătirea cursurilor de instruire în domeniul drogurilor pentru a consolida capacitatea grupurilor relevante de profesionişti, inclusiv a celor din organizaţiile necomerciale.
V. FINANŢAREA
34. Pentru realizarea măsurilor planificate, fiecare autoritate responsabilă de executarea acestora va prevedea în bugetul anual resurse financiare.
35. Fiecare minister, antrenat în dezvoltarea şi implementarea prezentei Strategii, va aloca din bugetele proprii mijloace necesare pentru finanţarea tuturor măsurilor şi intervenţiilor particulare planificate spre a fi realizate conform Planului naţional de acţiuni antidrog pentru anii 2011-2013 şi, ulterior, pentru anii 2014-2018.
Totodată, Comisia Interdepartamentală de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului va participa la realizarea măsurilor stipulate ca organ consultativ.
VI. RAPORTARE ŞI MONITORIZARE
36. Controlul asupra executării prezentei Strategii se pune în sarcina Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului şi ulterior, după reorganizare, Comitetului Naţional Antidrog, care va colabora cu toate instituţiile implicate.
37. Observatorul Naţional pentru Droguri din cadrul Centrului Naţional de Management în Sănătate al Ministerului Sănătăţii asigură monitorizarea situaţiei în domeniul drogurilor care întocmeşte anual Raportul naţional cu privire la situaţia drogurilor din Republica Moldova pe bază de date complexe despre starea de lucruri în consumul de droguri, traficul de droguri şi consecinţele acestora.
38. Rapoartele anuale ale Observatorului Naţional pentru Droguri vor servi drept bază pentru adoptarea deciziilor de rigoare şi pentru elaborarea planurilor de acţiuni ale politicilor în domeniul drogurilor în cadrul prezentei Strategii.
VII. COOPERARE INTERNAŢIONALĂ
39. Republica Moldova va participa activ la iniţiativele comune lansate pe plan internaţional şi va asigura coordonarea eficientă a activităţilor proprii cu cele desfăşurate de partenerii externi, atît în faza de planificare, cît şi în cea de evaluare şi implementare a acţiunilor.
40. Activitatea internaţională se va desfăşura prin cooperare şi coordonare atît pe plan bilateral, cît şi în cadrul organizaţiilor şi forurilor internaţionale.
41. Drept indicator al realizării obiectivului trasat este recunoaşterea internaţională a Republicii Moldova ca partener de încredere în efortul global de reducere a cererii şi ofertei de droguri în cadrul relaţiilor cu Uniunea Europeană, precum şi în cadrul organizaţiilor internaţionale.
42. Obiectivul de cooperare internaţională se va realiza prin:
a) dezvoltarea relaţiilor cu UE, asigurînd preluarea şi implementarea corespunzătoare a prevederilor acquis-ului comunitar, dezvoltarea relaţiilor parteneriale ale instituţiilor naţionale implicate în reducerea cererii/ofertei de droguri cu structurile similare ale UE şi ale statelor membre în vederea asigurării transferului de date, informaţii, experienţe şi desfăşurarea de acţiuni comune, participarea activă la activităţile realizate de UE în domeniile prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de droguri;
b) intensificarea relaţiilor cu alte state şi structuri internaţionale implicate în lupta împotriva drogurilor, prin participarea Republicii Moldova la activităţile forurilor internaţionale ce au drept obiectiv combaterea traficului şi consumului de droguri, intensificarea cooperării bilaterale şi multilaterale cu statele de origine a drogurilor sau cu cele aflate pe rutele de trafic ilicit al drogurilor, dezvoltarea relaţiilor parteneriale cu statele care au experienţă relevantă în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri, în scopul asigurării transferului de experienţă;
c) participarea în programele internaţionale privind reducerea cererii şi ofertei de droguri, prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, reducerea efectelor asociate, tratamentul şi recuperarea persoanelor dependente de droguri, participarea la programe de luptă împotriva drogurilor, lansate de către organizaţiile internaţionale sau structurile guvernamentale sau neguvernamentale din alte state, implicarea activă a comunităţilor locale în proiecte internaţionale.
VIII. ETAPE DE IMPLEMENTARE
43. Pentru asigurarea eficienţei politicii implementate în domeniul drogurilor, toate măsurile trebuie să fie monitorizate cu evaluarea eficienţei acestora. După caz, activităţile urmează a fi ajustate în funcţie de schimbarea tendinţelor traficului şi consumului de droguri, precum şi în baza noilor dovezi ştiinţifice.
44. Obiectivele specifice sînt expuse detaliat în Planul naţional de acţiuni antidrog pentru anii 2011-2013, conform anexei nr.2 la prezenta Strategie.
45. Planul naţional de acţiuni antidrog pentru anii 2011-2013 este parte integrantă a prezentei Strategii. Planul de acţiuni serveşte drept mecanism de bază pentru implementarea în practică a Strategiei, stabileşte în domeniile identificate scopuri specifice şi activităţi pentru atingerea lor, rezultate/beneficii scontate, termene limită, instituţii responsabile şi indicatori pentru a verifica implementarea rezultatelor scontate.
46. După realizarea Planului de acţiuni pe anii 2011-2013, în baza recomandărilor, precum şi a rezultatelor evaluate, va fi elaborat şi aprobat un nou Plan de acţiuni ce vizează perioada 2014-2018.
IX. ROLUL ŞI RESPONSABILITĂŢILE SUBIECŢILOR
IMPLICAŢI ÎN DOMENIUL DROGURILOR
Comitetul Naţional Antidrog
47. Comitetul, în calitate de organ consultativ, coordonator şi de iniţiativă al Guvernului, creează platforma pentru comunicarea continuă cu ministerele, alţi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale, entităţi care contribuie la implementarea politicii în domeniul drogurilor (inclusiv organizaţiile necomerciale). Comitetul prezintă Guvernului proiecte de strategii antidrog şi planuri de acţiuni, coordonează şi evaluează implementarea acestora şi supraveghează, la toate nivelurile, îndeplinirea sarcinilor prevăzute în Strategie şi Planul de acţiuni.
48. În conformitate cu priorităţile prezentei Strategii, la propunerea Comitetului, Guvernul va cofinanţa programele multidisciplinare în cadrul politicii în domeniul vizat, implementate la nivel local. Implementarea politicii naţionale în domeniul drogurilor este asigurată prin cooperarea dintre reprezentanţii desemnaţi ai autorităţilor administraţiei publice de toate nivelurile şi reprezentanţii cercurilor de profesionişti, inclusiv organizaţiile neguvernamentale, care, prin comitetele interdepartamentale şi grupurile de lucru, vor contribui la pregătirea şi implementarea activităţilor comune bazate pe dovezi.
49. În transferul de sarcini şi cunoştinţe de la nivel central la cel local şi viceversa, autorităţile locale joacă un rol esenţial. Astfel, implicarea acestor organe în elaborarea proiectului planului de acţiuni pentru implementarea politicii naţionale în domeniul drogurilor şi negocierea cu acestea sînt de importanţă crucială.
Ministerul Sănătăţii
50. Ministerul este responsabil de implementarea legislaţiei cu privire la circulaţia legală a substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor supuse controlului. Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor pe lîngă Minister este responsabil de eliberarea şi retragerea autorizaţiilor pentru activităţi cu substanţe narcotice, psihotrope şi precursori, autorizează importul şi exportul acestor substanţe, precum şi de raportarea către organizaţiile ONU a informaţiei privind circulaţia substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor în Republica Moldova. Comitetul supraveghează şi estimează, de asemenea, cantitatea de substanţe narcotice şi psihotrope necesară în scopuri de tratament.
51. Politica în domeniul drogurilor este parte integrantă a Politicii Naţionale de Sănătate, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.886 din 6 august 2007. Ministerul este responsabil de implementarea şi finanţarea tuturor tipurilor de tratament al dependenţei de substanţe, de reducerea riscurilor pentru sănătate, educaţia pentru sănătate menită să promoveze un mod de viaţă sănătos şi creşterea profesională a personalului Ministerului, precum şi a prestatorilor de servicii medicale relevante.
Observatorul Naţional pentru Droguri este o parte componentă organizaţională a Centrului Naţional de Management în Sănătate al Ministerului Sănătăţii şi este responsabil de colectarea, analiza şi diseminarea datelor despre consumul de droguri, efectele acestora şi măsurile din cadrul politicilor antidrog implementate la toate nivelurile. Observatorul Naţional pentru Droguri va coordona şi va gestiona metodologic alte instituţii şi organizaţii de stat şi neguvernamentale care vor contribui la colectarea datelor în cadrul indicatorilor monitorizaţi.
Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei
52. Ministerul, în comun cu alte autorităţi ale administraţiei publice de toate nivelurile şi cu alte entităţi, participă la elaborarea, promovarea şi implementarea politicii antidrog, asigurînd monitorizarea sectorială a acestor acţiuni.
53. Ministerul promovează, la nivel naţional, politici echilibrate, prin îmbinarea măsurilor de prevenire cu măsurile de sprijin al participării şi incluziunii sociale, în scopul diminuării, marginalizării şi stigmatizării consumatorilor de toate tipurile de droguri şi familiilor acestora. Totodată, Ministerul este responsabil de elaborarea şi implementarea actelor legislative şi normative cu privire la edificarea şi controlul calităţii serviciilor sociale adresate dependenţilor de droguri şi familiilor acestora, precum şi de perfecţionarea profesională a asistenţilor sociali.
Ministerul Educaţiei
54. În cadrul politicii în domeniul drogurilor, Ministerul Educaţiei este preponderent responsabil de prevenirea primară a consumului tuturor tipurilor de droguri de către copii şi tineri. Astfel, Ministerul este responsabil pentru implementarea programelor de prevenire a consumului de droguri în şcoli şi instituţii educaţionale, precum şi pentru definirea normelor directorii de dezvoltare a strategiilor de prevenire a consumului de droguri în şcoli şi a planurilor de educare a elevilor şi studenţilor în privinţa drogurilor şi riscurilor conexe consumului de droguri cu implicarea experţilor externi. Sub acest aspect, literatura ştiinţifică demonstrează că programele interactive de prevenire, care oferă informaţii obiective şi bazate pe dovezi, complementate cu activităţi ce vizează edificarea unei atmosfere sănătoase în şcoli şi instituţiile educaţionale pe bază de parteneriat dintre profesori şi elevi ori studenţi, constituie unul dintre cele mai bune moduri de prevenire a tipurilor variate de comportament riscant, inclusiv a consumului tuturor tipurilor de droguri.
55. Ministerul este responsabil şi de finanţarea altor programe de prevenire oferite de către stat şi organizaţii necomerciale, în condiţiile legislaţiei în vigoare, precum şi de perfecţionarea profesională a cadrelor didactice în educarea copiilor şi a tinerilor, referitor la prevenirea consumului de droguri.
56. În condiţiile sistemului de educaţie specială, Ministerul este responsabil de prestarea programelor de intervenţii timpurii şi de urgenţă, îngrijire terapeutică şi educativă pentru copiii şi tinerii care experimentează sau fac abuz de droguri. Ministerul, de asemenea, efectuează inspecţii ale activităţilor de prevenire realizate în domeniul său de competenţă.
Ministerul Tineretului şi Sportului
57. Ministerul este responsabil de prevenirea primară a riscurilor consumului de droguri prin crearea condiţiilor de participare a tinerilor în viaţa politică, economică, socială şi culturală a ţării, prin promovarea culturii fizice şi sportului, antrenarea în diverse activităţi sportive, pentru a schimba perceperea de către copii şi tineri a consumului de droguri. Ministerul asigură, de asemenea, planificarea strategică, monitorizarea şi evaluarea politicilor elaborate privind examinarea multilaterală a impactului de droguri în rîndul generaţiei în creştere, formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a specialiştilor în domeniu prin colaborare cu alte ministere.
58. Ministerul îşi asumă responsabilitatea pentru finanţarea proiectelor propuse de organizaţiile necomerciale de tineret şi sport în vederea atragerii tinerilor în diverse activităţi cultural-sportive, avînd drept scop combaterea consumului de droguri.
Ministerul Afacerilor Interne
59. În cadrul politicii în domeniul drogurilor, Ministerul este preponderent responsabil de implementarea Convenţiei contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, adoptată la Viena la 20 decembrie 1988, îndeosebi în ceea ce priveşte întreprinderea măsurilor menite să combată oferta de droguri ilicite şi cultivarea plantelor pentru producerea drogurilor. În sens general, Ministerul răspunde pentru apărarea ordinii şi securităţii publice, combaterea crimelor săvîrşite în domeniul drogurilor şi instruirea profesională a personalului său.
60. Ministerul Afacerilor Interne joacă un rol important în controlul şi aplicarea legii în ceea ce priveşte circulaţia legală a substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor.
61. O atenţie deosebită va fi acordată elaborării şi implementării măsurilor şi intervenţiilor specifice pentru a preveni consumul de droguri printre poliţişti, precum şi implicarea lor potenţială în traficul ilicit de droguri.
Ministerul Justiţiei
62. Ministerul este responsabil de organizarea activităţii în vederea reducerii consumului de droguri şi/sau a riscurilor asociate consumului de droguri în instituţiile penitenciare. În acest scop, Departamentul Instituţiilor Penitenciare implementează măsuri şi intervenţii cu scopul de a preveni ori a reduce pătrunderea drogurilor în instituţiile de detenţie, pe de o parte, şi de a oferi servicii de prevenire, tratament, minimalizare a riscului şi asistenţa corespunzătoare persoanelor dependente de droguri în condiţiile de detenţie, pe de altă parte.
63. Acesta mai poartă răspundere pentru instruirea profesională a personalului Departamentului Instituţiilor Penitenciare referitor la măsurile şi intervenţiile menţionate mai sus cu privire la droguri şi consumul de droguri.
64. Prin intermediul Oficiului central de probaţiune pe lîngă Departamentul Instituţiilor Penitenciare, Ministerul este responsabil de asigurarea funcţionării, în fazele presentinţială, sentinţială în comunitate şi postpenitenciară, a serviciilor de reintegrare socială a ex-deţinuţilor cu probleme asociate consumului de droguri, de monitorizare a comportamentului infractorilor neîntemniţaţi şi instruire profesională a consilierilor de probaţiune în problemele legate de droguri, cu care, de regulă, se confruntă subiecţii probaţiunii.
Ministerul Apărării
65. Ţinînd cont de rolul în asigurarea securităţii militare şi a suveranităţii Republicii Moldova, precum şi de riscul sporit pe care îl are consumul de droguri de către toate categoriile de militari care îndeplinesc serviciul de gardă şi de luptă cu arma, Ministerul este responsabil de identificarea timpurie a consumatorilor sau a potenţialilor consumatori de droguri din rîndul militarilor, precum şi de instruirea, prin intermediul unor programe de informare şi educare adresate efectivului corpului de comandă, a corpului didactic al instituţiilor de învăţămînt militar şi altor categorii de militari, referitor la problema consumului de droguri.
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
66. Ministerul urmăreşte direct sau în colaborare cu alte autorităţi naţionale aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale în domeniul drogurilor la care Republica Moldova este parte.
Ministerul va coordona îndeplinirea obligaţiunilor ce vizează domeniul drogurilor, asumate de Republica Moldova în cadrul procesului de integrare europeană.
Ministerul Finanţelor
67. Ministerul, în conformitate cu legislaţia în vigoare, va acorda, în limitele competenţei funcţionale, suportul necesar autorităţilor implicate în realizarea prezentei Strategii, la capitolul finanţării activităţilor în domeniul vizat.
68. În vederea suprimării livrării ilegale de droguri, autorităţile vamale desfăşoară activităţi care se axează pe identificarea partidelor ilegale de droguri din/spre alte ţări; în acest sens, Ministerul efectuează controale ale mărfurilor la frontieră şi inspecţii în cadrul oficiilor vamale interne, precum şi controale aleatorii pe tot teritoriul Republicii Moldova.
69. Autorităţile vamale au împuterniciri similare ca şi organele de poliţie în descoperirea crimelor legate de contrabanda de droguri, inclusiv urmărirea penală în aceste cazuri.
Serviciul Grăniceri
70. În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, Serviciul va reprima, în modul stabilit, trecerea peste frontiera de stat a substanţelor narcotice şi psihotrope. În cooperare cu alte autorităţi competente, va combate traficul ilegal de droguri, substanţe psihotrope şi precursori, iar în absenţa organelor vamale va efectua reţinerea acestora.
Autorităţile locale
71. Autorităţile locale trebuie să devină factori importanţi în elaborarea şi implementarea politicii naţionale în domeniul drogurilor şi introducerea acestei politici la nivelurile relevante ale administraţiei publice.
72. Autorităţile locale vor implementa măsuri şi intervenţii antidrog, în conformitate cu obiectivele, principiile şi procedurile recomandate de prezenta Strategie, cu luarea în considerare a condiţiilor şi cerinţelor locale.
Autorităţile locale, de asemenea, realizează strategii şi planuri proprii antidrog în diferită măsură şi sînt active în exercitarea politicilor proprii în domeniul drogurilor. Eterogenitatea abordării acestora se poate manifesta printr-o serie întreagă de aspecte, însă implementarea prezentei Strategii vizează contribuirea la o mai mare armonizare şi implementare a practicilor bazate pe dovezi pe tot teritoriul Republicii Moldova.
Organizaţiile internaţionale şi necomerciale
73. Parteneri-cheie ai autorităţilor publice în problemele politicii în domeniul drogurilor la toate nivelurile sînt reprezentanţii comunităţii de experţi, inclusiv din cadrul organizaţiilor neguvernamentale care prestează servicii în domeniu.
Aceste organizaţii, în colaborare cu autorităţile publice, în calitate de parteneri, vor contribui la planificarea şi implementarea măsurilor şi activităţilor în cadrul politicii în domeniul drogurilor, la evaluarea acestor măsuri şi activităţi, sporirea calităţii şi eficienţei serviciilor lor, care vor fi finanţate din surse publice.
74. Organizaţiile necomerciale prestează, de asemenea, servicii individuale de prevenire, tratament, reabilitare şi reducere a riscurilor legate de consumul de droguri; aceste servicii formează un sistem complex ce oferă asistenţă şi servicii diverselor grupuri-ţintă afectate de consumul tuturor tipurilor de droguri.
Mass-media
75. Rolul mass-media în profilaxia dependenţei de droguri, prevenirea şi reprimarea criminalităţii ce ţine de traficul ilicit şi consumul drogurilor constă în sensibilizarea opiniei publice asupra fenomenului infracţional şi activităţii actorilor implicaţi în prevenirea şi reprimarea consumului şi traficului ilicit de droguri.
76. Informarea publicului larg şi îndeosebi a tinerilor despre riscurile potenţiale asociate consumului tuturor tipurilor de droguri reprezintă o condiţie esenţială pentru stoparea/reducerea consumului de droguri, a ofertei de droguri, precum şi a daunelor asociate, cauzate indivizilor şi societăţii în ansamblu.
Anexa nr.1
la Strategia naţională
antidrog pe anii 2011-2018
ANALIZA SWOT
Definiţie – în sensul prezentei Strategii, analiza SWOT reprezintă o metodă de cercetare, analiză a fenomenului drogurilor, stabilire a punctelor forte şi punctelor slabe ale situaţiei din acest domeniu, precum şi analiza oportunităţilor şi ameninţărilor care pot apărea în procesul de realizare a măsurilor planificate. Aceasta este prima etapă a planificării strategice care permite identificarea problemelor şi trasarea obiectivelor principale în activitatea de reducere a traficului şi consumului de droguri.
Viziuni (“Cum dorim să fie politica în domeniul drogurilor peste 5 ani ?“):
Republica Moldova va dispune de o strategie în domeniul drogurilor pe termen lung (5-10 ani), cu obiective realiste şi măsurabile bazate pe dovezi, inclusiv va fi elaborată şi implementată în practică o strategie clară de interacţiune dintre toţi partenerii (guvernamentali şi neguvernamentali) implicaţi în politicile ce ţin de domeniul drogurilor la toate nivelurile administraţiei publice;
reprezentanţii societăţii civile vor fi implicaţi într-un mod standard în elaborarea politicii antidrog la toate nivelurile administraţiei publice;
Republica Moldova va dispune de un sistem operaţional şi eficient de coordonare a politicii în domeniul drogurilor la toate nivelurile administraţiei publice şi va fi coordonată realizarea unor activităţi interdisciplinare în domeniul ofertei de droguri, cererii de droguri şi reducerii noxelor;
va fi stabilit un sistem complex eficient şi operaţional de colectare a datelor în domeniul drogurilor, care va cuprinde toate segmentele relevante ale politicii în domeniul vizat, iar datele din Raportul anual cu privire la situaţia în domeniul drogurilor vor fi luate în considerare la luarea deciziilor în domeniul politicii antidrog;
organizaţiile neguvernamentale, care oferă servicii antidrog, vor putea fi finanţate în baza unor reguli precise (standarde de calitate, certificare), inclusiv din sursele publice ale Republicii Moldova;
va fi stabilizat sau redus consumul de droguri injectabile;
prevenirea HIV şi a altor patologii transmisibile prin sînge (PTS) printre consumatorii de droguri intravenos va constitui o parte integrantă a tuturor serviciilor de tratament şi de reducere a noxelor în conformitate cu recomandările OMS şi UNAIDS;
va fi elaborat şi implementat în practică un ghid de termeni utilizaţi în domeniul drogurilor;
va fi redusă oferta de droguri;
cultivarea domestică a plantelor pentru producerea de droguri în Republica Moldova va fi stopată sau redusă.
1. PUNCTE TARI “Ce facem bine, ce ştim ?“ |
2. PUNCTE SLABE “În ce aspecte nu avem succes“? |
Republica Moldova respectă toate cerinţele relevante ale unui sistem internaţional de control asupra drogurilor (tratatele ONU etc.) | Nivelul redus de prevenire a tuturor tipurilor de droguri şi insuficienţa activităţilor de prevenire în şcoli. Existenţa lacunelor în cooperarea dintre instituţiile statale şi cele neguvernamentale |
Deja există instituţii specializate şi organizaţii implicate în reducerea ofertei de droguri, reducerea cererii de droguri şi reducerea noxelor. Republica Moldova dispune de legislaţie cu privire la controlul drogurilor în conformitate cu cerinţele internaţionale. Există interesul vădit al instituţiilor de stat de a coopera cu reprezentanţii societăţii civile. Funcţionează Observatorul Naţional pentru Droguri, care elaborează Raportul anual cu privire la situaţia în domeniul drogurilor în Republica Moldova. Guvernul Republicii Moldova a aprobat Planul de acţiuni cu privire la combaterea narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2007-2009. În anii 2007 şi 2008 au fost efectuate studii care au permis a obţine o imagine mai amplă cu privire la problemele drogurilor (ESPAD, MARA). Există programe de tratament, tratament prin substituire, inclusiv în penitenciare, şi programe de reducere a noxelor. În unele oraşe deja au fost adoptate, la nivel local, planuri de acţiuni în domeniul drogurilor. Ministerul Afacerilor Interne pregăteşte modificarea structurii poliţiei, inclusiv a Direcţiei antidrog. Peste 90% din infracţiunile privind drogurile sînt raportate drept descoperite. Proiectul BUMAD în Moldova promovează şi coordonează activităţile în domeniul drogurilor. Oficiul UNAIDS în Moldova sprijină prevenirea HIV şi activităţile de reducere a noxelor realizate de organizaţiile neguvernamentale. |
Structura actuală a organelor de drept constituie un obstacol pentru activitatea eficientă a acestora. Pregătirea insuficientă a reprezentanţilor diferitelor structuri implicaţi în domeniul drogurilor. Dotarea tehnică inadecvată a organelor de drept. Lipsa coordonării activităţilor implementate la nivel internaţional, naţional şi local, precum şi lipsa mecanismului/organului de coordonare. “Gîndirea” şi abordarea învechită a problemelor legate de droguri. Lipsa finanţării din bugetul public a serviciilor antidrog, oferite de organizaţiile neguvernamentale din Republica Moldova. Situaţia precară în finanţarea recentă din surse externe a programelor de reducere a noxelor implementate de organizaţiile neguvernamentale. Discrepanţe în datele colectate şi prezentate referitor la situaţia în domeniul drogurilor (de la diferite structuri de diferite niveluri). Lipsa serviciilor sociale pentru consumatorii de droguri şi rudele acestora. Acoperirea redusă cu servicii antidrog în unele zone ale ţării, afectate de consumul de droguri. Lipsa finanţării pentru tratamentul de substituţie în orăşelele mici. Permeabilitatea hotarelor statului în ceea ce priveşte contrabanda de droguri din cauza lipsei controlului asupra acestora. Lipsa unei strategii clare în ceea ce priveşte interacţiunea dintre diverşi actori la diverse niveluri, implicaţi în luarea deciziilor în domeniul politicii antidrog. Lacune în sistemul existent de reducere a noxelor şi lipsa programelor de tratament din lipsa unei succesiuni în lucrul cu consumatorii de droguri. Lacune în colaborarea dintre poliţie, şcoli şi organizaţiile neguvernamentale cu privire la prevenirea consumului de droguri la nivel local. Strategiile/planurile de acţiuni existente în domeniul drogurilor la nivel naţional şi local nu reflectă necesităţile de a finanţa activităţile planificate. Nu există cadru normativ/standarde pentru serviciile antidrog în vederea asigurării profesionalismului, calităţii şi eficienţei acestora. Necunoaşterea terminologiei cu privire la planificarea strategică şi managementul proiectelor, precum şi în domeniul drogurilor care implică confuzii. |
3. OPORTUNITĂŢI “Ce oportunităţi vedem pentru viitor“? |
4. RISCURI “Ce ar putea ameninţa/constitui un risc |
UE sporeşte asistenţa tehnică pentru ţările candidate – oportunitatea de a beneficia de finanţare pentru elaborarea şi implementarea prezentei Strategii. Proiecte-twinning cu Republica Cehă, finanţate de UE, pentru îmbunătăţirea sistemelor de colectare a datelor, precum şi pentru eficientizarea politicii antidrog la nivel de ţară. Consolidarea cooperării dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană prin încheierea Acordului de Asociere. Acceptarea standardelor internaţionale şi a bunelor practici în domeniul politicii antidrog. Transparenţa Ministerului Afacerilor Interne în problema privind transformarea poliţiei, inclusiv Direcţiei antidrog. Ajustarea legislaţiei naţionale privind exercitarea controlului asupra drogurilor la standardele internaţionale. Vizite de studii şi implementarea bunelor practici în domeniul politicilor antidrog din UE şi alte ţări, luîndu-se în considerare particularităţile naţionale. Crearea unei comisii guvernamentale pentru revizuirea Planului de acţiuni (anterior şi actual) cu privire la combaterea narcomaniei şi narcobusinessului şi elaborarea unei Strategii antidrog noi şi a planului de acţiuni, ţinînd cont de datele recente în politica antidrog. | Lipsa colaborării în elaborarea şi lipsa voinţei de a adopta şi de a implementa o nouă Strategie antidrog. Lipsa resurselor financiare sau a voinţei de a aloca fonduri pentru implementarea noii Strategii. Lipsa durabilităţii în implementarea noii Strategii. Prioritizarea de către politicieni a reducerii ofertei de droguri în contextul politicii în domeniul drogurilor. Lipsa competenţei/profesionalismului personalului în domeniul drogurilor. Reducerea finanţării din surse externe a programelor recente de tratament şi reducere a nocivităţii. Lipsa receptivităţii factorilor de decizie locali vis-a-vis de problematica şi politica drogurilor (alte preferinţe). Riscul rigidităţii Strategiei antidrog elaborate şi posibil adoptate – spaţiul limitat de flexibilitate în cazul noilor evoluţii şi necesităţi. “Obiceiul” de a elabora diverse strategii şi planuri de acţiuni fără a fi implementate în practică. Lipsa mecanismului de coordonare şi finanţare constituie un risc că prezenta Strategie şi Planul de acţiuni nu vor fi implementate în practică. Ar putea fi adoptate diverse documente strategice fără a ţine cont de faptul dacă acestea sînt eficace sau nu. Procesele de luare a deciziilor deseori depind de receptivitatea persoanelor care deţin putere de decizie. |
Anexa nr.2
la Strategia naţională antidrog
pe anii 2011-2018
PLANUL NAŢIONAL
de acţiuni antidrog pentru anii 2011-2013
| Nr. d/o | Obiectivele | Acţiuni practice | Costuri aferente | Indicatori de progres | Termen de realizare | Responsabili pentru implementare | Proceduri de raportare |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
|
Domeniul I: REDUCEREA CERERII DE DROGURI | |||||||
|
Subdomeniul I.1: PREVENIREA PRIMARĂ A CONSUMULUI DE DROGURI LEGALE ŞI ILEGALE | |||||||
|
Prioritatea principală: Stabilizarea sau reducerea consumului de droguri legale şi ilegale în societate, în special printre minori, şi contribuirea la stabilirea sau la diminuarea consumului de droguri ilegale injectabile | |||||||
| 1. | Elaborarea şi implementarea unui sistem coordonat de prevenire primară în şcoli | 1. Crearea unui grup de lucru consultativ interdepartamental şi intersectorial de prevenire primară în şcoli | Activităţi coordonate eficient în domeniul prevenirii primare a consumului de droguri în şcoli, cu competenţe şi responsabilităţi clar definite şi respectate de fiecare actor în parte implicat | Ianuarie 2011 | Ministerul Educaţiei în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Comitetul Naţional Antidrog (în continuare – Comitet Naţional), autorităţile locale, ONG-uri | Grup de lucru interdepartamental şi intersectorial în domeniul prevenirii primare în şcoli format, procese-verbale ale şedinţelor sale, evaluări ale activităţii grupului | |
| 2. Elaborarea unui plan de acţiuni pentru implementarea prevenirii primare în şcoli | Iunie 2011 | Proiectul planului de acţiuni întocmit şi prezentat pentru dezbateri în cadrul comunităţii de experţi | |||||
| 3. Discutarea proiectului cu actorii relevanţi | Octombrie 2011 | Comentarii din partea actorilor relevanţi, colectate de către Ministerul Educaţiei | |||||
| 4. Finalizarea Planului de acţiuni şi iniţierea implementării lui | Decembrie 2011 | Regulamentul Ministerului Educaţiei cu recomandări privind prevenirea primară în şcoli | |||||
| 2. | Acoperire sporită însoţită de activităţi de calitate înaltă de prevenire în instituţiile de învăţămînt | 1. Elaborarea unui curriculum de instruire pentru profesorii şi studenţii facultăţilor de pedagogie | Sistem complex şi coordonat de instruire în domeniul drogurilor în şcolile din Republica Moldova | Iunie 2012 | Ministerul Educaţiei în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului, Comitetul Naţional, pedagogii de psihologie, psihologi, autorităţi locale, ONG-uri implicate în prevenirea primară a consumului de droguri | Curriculum de instruire elaborat pentru profesorii şi studenţii facultăţilor de pedagogie | |
| 2. Oferirea cursurilor pilot de instruire pentru a evalua eficienţa lor | Septembrie 2012 | Raport de evaluare ca urmare a aplicării instruirii pilot | |||||
| 3. Implementarea cursurilor de instruire pentru profesori şi studenţii facultăţilor de pedagogie | Ianuarie 2013 | 300 profesori instruiţi, cunoştinţe consolidate ale elevilor referitor la riscurile legate de consumul drogurilor legale şi ilegale | |||||
| 3. | Elaborarea şi implementarea unui sistem coordonat de prevenire primară în afara şcolilor | 1. Crearea unui grup de lucru consultativ interdepartamental şi intersectorial de prevenire primară în afara şcolilor | Sistem complex şi coordonat de instruire în domeniul drogurilor în afara şcolilor din Republica Moldova | Ianuarie 2011 | Ministerul Tineretului şi Sportului în colaborare cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Comitetul Naţional, Ministerul Educaţiei, autorităţile locale şi ONG-uri | Grupul de lucru interdepartamental şi intersectorial în domeniul prevenirii primare în afara şcolilor format, procese-verbale ale şedinţelor sale, evaluări ale activităţii grupului | |
| 2. Elaborarea Planului de acţiuni de implementare a prevenirii primare în afara şcolilor | Iunie 2011 | Proiectul Planului de acţiuni finalizat şi prezentat pentru discuţii în cadrul comunităţii de experţi | |||||
| 3. Discutarea proiectului cu actorii relevanţi | Octombrie 2011 | Comentarii din partea actorilor relevanţi colectate de Ministerul Tineretului şi Sportului | |||||
| 4. Finalizarea Planului de acţiuni şi iniţierea implementării lui | Decembrie 2011 | Regulamentul Ministerului Tineretului şi Sportului cu recomandări privind prevenirea primară în afara şcolilor | |||||
| 4. | Elaborarea şi implementarea unui vocabular nou de termeni în domeniul prevenirii consumului de droguri pentru a contribui la îmbunătăţirea cunoştinţelor şi la o mai bună înţelegere dintre diverşi actori | 1. Elaborarea unui vocabular de termeni în domeniul prevenirii primare | Unificarea terminologiei utilizate de reprezentanţii diverselor profesii din domeniul prevenirii primare a consumului de droguri; sporirea înţelegerii reciproce în procesul utilizării termenilor; îmbunătăţirea calităţii programelor de prevenire primară implementate în diverse domenii | Februarie 2011 | Ministerul Educaţiei în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Comitetul Naţional, autorităţile locale, ONG-uri | Proiect al vocabularului de termeni elaborat | |
| 2. Discutarea proiectului de vocabular cu actorii relevanţi | Iunie 2011 | ||||||
| Comentarii din partea actorilor relevanţi colectate de Ministerul Educaţiei | |||||||
| 3. Finalizarea vocabularului terminologic şi iniţierea diseminării lui printre actorii relevanţi şi şcoli | Decembrie 2011 | Vocabular terminologic expertizat, aprobat şi editat | |||||
|
Subdomeniul I.2: TRATAMENTUL ŞI REABILITAREA CONSUMATORILOR DE DROGURI | |||||||
|
Prioritatea principală: Contribuirea la stabilizarea sau diminuarea consumului de droguri ilegale injectabile şi la ameliorarea calităţii vieţii consumatorilor tuturor tipurilor de droguri, a familiilor lor şi altor persoane apropiate prin asigurarea disponibilităţii unui spectru larg de servicii calitative de reducere a riscurilor, de tratament şi reabilitare | |||||||
| 1. | Implementarea reţelei existente de programe în baza evaluării necesităţilor şi analizei accesibilităţii serviciilor pentru consumatorii de droguri | Prezentul sector de activităţi este acoperit de domeniul VII “Dezvoltarea serviciilor absente” | |||||
| 2. | Dezvoltarea şi implementarea conceptului de tratament şi reabilitare în baza datelor recente pentru a asigura complexitatea, consecutivitatea şi accesibilitatea serviciilor individuale care corespund necesităţilor consumatorilor de droguri | 1. Crearea unui grup de lucru consultativ interdepartamental şi intersectorial de tratament şi reabilitare | Stabilirea clară a reţelei de diferite tipuri de servicii de tratament şi reabilitare, grupuri-ţintă de clienţi, servicii oferite, inclusiv modalităţi de cooperare (modalităţi de direcţionare a consumatorilor de droguri către tipuri de servicii ce corespund necesităţilor lor), standarde minime pentru prestarea lor, acoperire regională şi modalităţi de finanţare | Ianuarie 2011 | Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Comitetul Naţional, autorităţile locale şi ONG-uri | Grup de lucru interdepartamental şi intersectorial în domeniul tratamentului şi reabilitării format, procese-verbale ale şedinţelor sale, evaluări ale activităţii grupului | |
| 2. Elaborarea proiectului conceptului de tratament şi reabilitare care să acopere tipuri individuale de servicii şi accesibilitate regională, precum şi standarde profesionale pentru prestarea lor şi modalităţi de finanţare | Decembrie 2011 | Concept de tratament şi reabilitare elaborat şi diseminat pentru discuţie în cadrul comunităţii de experţi | |||||
| 3. Discutarea proiectului de concept cu actorii relevanţii şi prestatorii de servicii din domeniul vizat | Iunie 2012 | Comentarii din partea actorilor relevanţi colectate de Ministerul Sănătăţii | |||||
| 4. Finalizarea conceptului de tratament şi reabilitare şi iniţierea diseminării acestuia | Ianuarie 2013 | Regulamentul Ministerului Sănătăţii care defineşte cadrul complex de oferire a serviciilor de tratament şi reabilitare pentru consumatorii de droguri şi rudele acestora | |||||
| 3. | Crearea poziţiei de lucrător social în cadrul dispensarelor narcologice existente | Proiect pilot de implicare a lucrătorilor sociali în programe existente de tratament cu o evaluare ulterioară şi recomandări suplimentare | Consolidarea unui spectru de servicii oferite în cadrul programelor existente de tratament şi ameliorarea calităţii şi eficienţei acestora | Martie 2012 | Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Comitetul Naţional, ONG-uri | Proiect pilot implementat | |
| 4. | Elaborarea şi implementarea unui vocabular nou de termeni în domeniul tratamentului, reabilitării şi reducerii daunelor care să contribuie la o înţelegere îmbunătăţită şi comună în rîndurile experţilor implicaţi în acest domeniu | Prezentul sector de activităţi este acoperit de domeniul VI “Instruirea experţilor” | |||||
Domeniul II: REDUCEREA RISCURILOR ŞI DAUNELOR | |||||||
Prioritatea principală: Reducerea riscurilor potenţiale legate de toate tipurile de droguri şi impactul economic, de sănătate, social, penal şi de securitate al utilizării lor de indivizi şi societate, contribuirea la stabilizarea sau reducerea consumului de droguri ilegale injectabile | |||||||
| 1. | Implementarea reţelei actuale de programe în baza evaluării necesităţilor şi analizei accesibilităţii serviciilor individuale legate de droguri | Acest sector de activităţi este acoperit de domeniul VII “Dezvoltarea serviciilor absente” | |||||
| 2. | Elaborarea şi implementarea conceptului de reducere a riscurilor în conformitate cu datele recente, pentru a asigura complexitatea, consecutivitatea şi accesibilitatea serviciilor individuale care corespund cerinţelor consumatorilor de droguri şi ale rudelor acestora | 1. Crearea unui grup de lucru consultativ interdepartamental şi intersectorial de reducere a daunelor | Stabilirea clară a reţelei de diferite tipuri de servicii de reducere a daunelor, grupuri-ţintă de clienţi, servicii oferite, inclusiv modalităţi de cooperare (modalităţi de direcţionare a consumatorilor de droguri către tipuri de servicii care corespund necesităţilor lor), standarde minime pentru prestarea lor, acoperire regională şi modalităţi de finanţare | Ianuarie 2011 | Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi, Familiei, Comitetul Naţional, autorităţile locale şi ONG-uri | Grup de lucru interdepartamental şi intersectorial în domeniul reducerii daunelor format, procese-verbale ale şedinţelor sale, evaluări ale activităţii grupului | |
| 2. Elaborarea proiectului conceptului de reducere a daunelor care să acopere tipuri individuale de servicii şi accesibilitate regională, standarde profesionale pentru prestarea lor şi modalităţi de finanţare | Decembrie 2011 | Concept de reducere a daunelor elaborat şi diseminat pentru discuţie în cadrul comunităţii de experţi | |||||
| 3. Discutarea proiectului de concept cu actorii relevanţi şi prestatorii de servicii din domeniul vizat | Iunie 2012 | Comentarii din partea actorilor relevanţi colectate de Ministerul Sănătăţii | |||||
| 4. Finalizarea conceptului de reducere a daunelor şi iniţierea diseminării acestuia | Ianuarie 2013 | Regulamentul Ministerului Sănătăţii care defineşte cadrul complex de oferire a serviciilor de reducere a daunelor pentru consumatorii de droguri şi rudele acestora | |||||
| 3. | Elaborarea şi implementarea unui vocabular nou de termeni în domeniul tratamentului, reabilitării şi reducerii daunelor care să contribuie la o înţelegere îmbunătăţită şi comună în rîndurile experţilor implicaţi în acest domeniu | Prezentul sector de activităţi este acoperit de domeniul VI “Instruirea experţilor” | |||||
Domeniul III: REDUCEREA OFERTEI DE DROGURI | |||||||
Prioritatea principală: Reducerea disponibilităţii drogurilor legale şi ilegale în special pentru minori prin aplicarea eficientă a legii şi utilizarea altor instrumente instituţionale. Stoparea sau reducerea în Republica Moldova a cultivării domestice a plantelor pentru producerea de droguri şi reducerea traficului de droguri către şi prin Republica Moldova | |||||||
| 1. | În baza unui audit al rolurilor, responsabilităţilor, competenţelor şi formelor recente de cooperare a organelor de drept luate separat, evaluarea necesităţilor şi posibilităţilor restructurării lor pentru a spori eficienţa în combaterea traficului ilicit de droguri | 1. Formarea unui grup de lucru pentru efectuarea auditului funcţionalităţii organelor de drept implicate în activităţi de reducere a livrărilor de droguri | Sporirea eficienţei organelor de drept existente implicate în implementarea activităţilor de reducere a livrărilor de droguri, inclusiv cooperarea lor şi diminuarea numărului de cazuri de cultivare domestică a plantelor pentru producerea drogurilor, precum şi a traficului ilicit de droguri către şi prin Republica Moldova | Ianuarie 2011 | Ministerul Afacerilor Interne în colaborare cu Serviciul Vamal, Serviciul Grăniceri, Ministerul Apărării, Comitetul Naţional, Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală | Grup de lucru pentru efectuarea auditului funcţionalităţii organelor de drept format, procese-verbale ale şedinţelor, rezultate ale activităţii grupului de lucru | |
| 2. Organizarea unui audit al activităţii organelor de drept implicate în activităţi de combatere a traficului ilicit de droguri | Decembrie 2011 | Raport de audit al funcţionalităţii organelor de drept implicate în contracararea traficului ilicit de droguri elaborat şi transmis Ministerului Afacerilor Interne | |||||
| 3. Elaborarea, în baza auditului, a recomandărilor de restructurare posibilă a organelor de drept existente şi prezentarea propunerilor de rigoare Guvernului pentru discuţii şi luare de decizii | Iunie 2012 | Raport de audit cu recomandări de posibilă reorganizare a organelor de drept existente, finalizat şi prezentat Guvernului | |||||
| 4. Implementarea deciziilor adoptate cu privire la organele de drept | Ianuarie 2013 | Etape concrete prezentate pentru a spori eficienţa organelor de drept existente, precum şi a cooperării dintre ele | |||||
| 2. | Adoptarea de măsuri, în baza unei inventarieri a echipamentului absent, pentru a oferi unor organe de drept concrete echipamentul necesar pentru activitatea lor eficientă | 1. Inventarierea echipamentului absent necesar pentru activitatea eficientă a unor organe de drept concrete | Sporirea eficienţei organelor de drept existente şi majorarea confiscărilor de plante destinate pentru producerea de droguri din cultivările domestice, precum şi a drogurilor traficate ilicit către şi prin Republica Moldova | Ianuarie 2011 | Ministerul Afacerilor Interne în colaborare cu Serviciul Vamal, Serviciul Grăniceri, Ministerul Apărării, Comitetul Naţional, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Sănătăţii, autorităţile locale şi ONG-uri | Raport de inventariere cu lista de echipament necesar lipsă, inclusiv preţul acestui echipament | |
| 2. Schiţarea opţiunilor de recepţionare a suportului financiar internaţional pentru a obţine echipamentul lipsă necesar | Activitate continuă 2011-2013 | Utilizarea eventuală a fondurilor din surse străine | |||||
| 3. Prezentarea propunerii pentru discuţie de către actorii relevanţi | Proiectul Conceptului lansat pentru public/discutat cu reprezentanţii corespunzători ai instituţiilor de stat relevante, autorităţilor locale şi ONG-uri | ||||||
|
Domeniul IV: COORDONARE | |||||||
|
Prioritatea principală: Crearea Comitetului Naţional Antidrog şi instituirea funcţiei de secretar permanent al Comitetului Naţional în cadrul Guvernului, precum şi crearea reţelei de coordonatori ai politicii antidrog şi a comisiilor consultative în probleme de droguri la nivel local. Definirea clară şi distribuirea responsabilităţilor şi competenţelor tuturor instituţiilor cheie, inclusiv ale organizaţiilor neguvernamentale implicate în crearea politicii antidrog de toate nivele | |||||||
| 1. | Crearea unui sistem eficient de coordonare a implementării, atît la nivel orizontal, cît şi vertical, a măsurilor şi intervenţiilor politicii antidrog, definite în cadrul prezentei Strategii şi Planului de acţiuni | 1. Modificarea Hotărîrii Guvernului nr.585 din 19 iunie 2000 “Cu privire la instituirea Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului” în vederea reorganizării Comisiei în Comitetul Naţional Antidrog | 5 salarii anuale de funcţionar public + cheltuieli de funcţionare a Oficiului | Toate activităţile (priorităţile) definite în prezenta Strategie şi în Planul de acţiuni vor fi implementate în colaborare cu actorii relevanţi, cu scopul de a atinge obiectivele principale comune. Dublarea şi/sau suprapunerile vor fi evitate | Februarie 2011 | Secretariatul Comitetului Naţional în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării şi Ministerul Sănătăţii | Angajarea echipei, stabilirea oficiilor avînd echipamentul necesar |
| 2. Crearea Oficiului Secretariatului Comitetului Naţional | Aprilie 2011 | ||||||
| 3. Evaluarea de către Secretariat a stării actuale şi elaborarea unor propuneri de sistem de coordonare orizontală şi verticală a politicii antidrog, inclusiv posibila instituire a Comitetului Naţional | August 2011 | Proiectul Conceptului de coordonare a politicii antidrog elaborat | |||||
| 4. Finalizarea Conceptului de coordonare a politicii antidrog şi prezentarea acestuia Guvernului pentru examinare | Decembrie 2011 | Versiunea finală a Conceptului, luînd în considerare comentariile şi opiniile actorilor, elaborată şi prezentată Guvernului | |||||
| 5. Implementarea măsurilor de creare a sistemului de coordonare a politicii antidrog | Ianuarie 2012 | Angajarea echipei responsabile de cooperare în domeniul antidrog şi coordonarea activităţilor la nivel naţional şi local; rezultatele întrunirilor | |||||
Domeniul V: FINANŢARE | |||||||
Prioritatea principală: Asigurarea alocării de către fiecare minister, implicat în elaborarea şi implementarea prezentei Strategii, din bugetul propriu, a fondurilor necesare pentru a acoperi toate activităţile şi intervenţiile planificate | |||||||
| 1. | Alocarea, din bugetele ministerelor implicate, a resurselor financiare pentru implementarea politicii antidrog şi finanţarea activităţilor planificate | 1. Secretariatul Comitetului Naţional şi ministere relevante vor evalua necesităţile financiare legate de implementarea prezentului Plan de acţiuni în partea ce ţine de responsabilitatea lor | Activităţile (priorităţile) planificate în prezentul Plan de acţiuni vor fi executate, ceea ce va contribui la atingerea obiectivelor principale atît ale Strategiei şi Planului de acţiuni, cît şi a obiectivelor specifice antidrog. Reţeaua de servicii relevante şi de cooperare, de la prevenirea primară la tratament şi | Anual | Secretariatul Comitetului Naţional, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene în colaborare cu autorităţile publice locale şi ONG-uri | Activităţi din Planul de acţiuni aprobate de Guvern Resurse financiare alocate din bugetele ministerelor implicate pentru implementarea activităţilor planificate | |
| 2. Elaborarea, în baza evaluării, a planului de acţiuni cu finanţare de la buget pentru implementarea activităţilor planificate, inclusiv stabilirea priorităţilor | Anual | Plan individual de acţiuni pentru anul 2011, elaborat de fiecare minister şi Secretariatul Comitetului Naţional, cu priorităţi şi cu finanţare de la buget | |||||
| 3.Elaborarea, negocierea cu alţi actori şi implementarea cofinanţării sistemului de servicii antidrog | reabilitare, precum şi reducerea daunelor va fi oferită persoanelor care au nevoie de serviciile respective | Secretariatul Comitetului Naţional în colaborare cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei | Servicii antidrog cofinanţate din surse externe | ||||
| 4. Finanţarea activităţilor individuale, conform Planului de acţiuni, şi priorităţilor stabilite, alocarea resurselor financiare | Anual | Activităţi implementate cu utilizarea resurselor financiare alocate | |||||
| 5. Prestarea unui studiu comparativ al eficienţei de cost a serviciilor antidrog oferite de instituţiile de stat şi ONG-uri | Iunie 2011 | Secretariatul Comitetului Naţional în colaborare cu Observatorul Naţional pentru Droguri | Raport al vizitei de studiu cu rezultate ce ţin de eficienţa de cost a diverselor tipuri de servicii antidrog prestate de diferiţi subiecţi | ||||
Domeniul VI: INSTRUIREA FUNCŢIONARILOR | |||||||
Principala prioritate: Pregătirea şi implementarea de către fiecare minister relevant a cursurilor de instruire în domeniile sale de competenţă pe subiecte legate de droguri, cu scopul de a consolida capacităţile grupurilor individuale de funcţionari, inclusiv din organizaţiile neguvernamentale, după caz. | |||||||
| 1. | Dezvoltarea capacităţilor adecvate ale unor funcţionari bine instruiţi în domenii legate de tratament şi reabilitare, reducerea daunelor şi a livrărilor de droguri | 1. Formarea unui grup de lucru interdisciplinar pentru instruire continuă pe domenii legate de droguri, în corespundere cu datele recente şi cele mai bune practici | Îmbunătăţirea competenţelor funcţionarilor implicaţi în politici antidrog, care să contribuie la atingerea atît a obiectivelor generale ale prezentei Strategii şi ale Planului de acţiuni, cît şi la sporirea calităţii şi eficienţei serviciilor existente de prevenire primară, secundară şi terţiară | Martie 2011 | Secretariatul Comitetului Naţional în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, reprezentanţii facultăţilor de Medicină, Pedagogice, de Psihologie şi Lucrători Sociali şi ONG-uri | Grup de lucru format, procese-verbale ale şedinţelor, rezultatele activităţii acestuia | |
| 2. Evaluarea lacunelor în pregătirea grupurilor individuale de funcţionari implicaţi în domeniul antidrog | Iunie 2011 | Raport de evaluare cu stabilirea lacunelor în pregătire şi a necesităţilor de instruire, prezentat Comitetului Naţional | |||||
| 3. Elaborarea, în baza evaluării, a curriculumului de instruire iniţială şi continuă pentru funcţionarii din diverse domenii ale politicii antidrog, cu termene pentru implementarea lor | Iunie 2012 | Curriculum elaborat pentru instruire iniţială şi continuă pentru funcţionarii din diverse domenii ale politicii antidrog | |||||
| 4. Elaborarea şi/sau traducerea materialelor unui studiu naţional comprehensiv pentru grupurile individuale de funcţionari în domeniul tratamentului şi reducerii daunelor | Iunie 2012 | Manuale pentru grupuri individuale de funcţionari din domeniul antidrog | |||||
| 5. Iniţierea instruirii pentru grupurile individuale de funcţionari, în conformitate cu graficul stabilit | Septembrie 2012 | Numărul de cursuri de instruire prestate, un număr de funcţionari instruiţi în domenii individuale | |||||
| 2. | Contribuirea la unificarea continuă a terminologiei utilizate în domeniul reducerii livrărilor de droguri pentru diverse grupuri de funcţionari | 1. Instituirea grupului de lucru interdisciplinar pentru instruirea continuă în domenii ce ţin de droguri, cu utilizarea textelor străine, pentru a elabora şi publica un glosar de termeni interdisciplinar în domeniul prevenirii primare, secundare şi terţiare de droguri | Iunie 2012 | Secretariatul Comitetului Naţional în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, reprezentanţi ai Facultăţilor Medicină, Pedagogice, de Psihologie şi Lucrători Sociali şi ONG-uri | Glosar de termeni interdisciplinar în domeniul prevenirii primare, secundare şi terţiare droguri elaborat, publicat şi utilizat în instruirea funcţionarilor | ||
| 2. Căutarea activă a fondurilor externe/internaţionale pentru susţinerea instruirii iniţiale şi continue a funcţionarilor implicaţi în domeniul antidrog şi solicitarea unei finanţări eventuale în beneficiul funcţionarilor locali | Pe toată perioada | Numărul de cursuri de instruire finanţate cu utilizarea fondurilor financiare externe, un număr de participanţi la aceste cursuri | |||||
Domeniul VII: DEZVOLTAREA SERVICIILOR ABSENTE | |||||||
Prioritatea principală: Implementarea, în baza evaluării necesităţilor şi analizei accesibilităţii serviciilor antidrog individuale, a reţelei existente de programe de prevenire, tratament, reabilitare şi reducere a daunelor, luînd în considerare diferenţele locale şi regionale | |||||||
| 1. | Creşterea disponibilităţii şi accesibilităţii serviciilor de prevenire primară, tratament şi reabilitare, reducerea daunelor şi acordarea ajutorului necesar şi în timp util persoanelor nevoiaşe | 1. Evaluarea necesităţilor şi analiza accesibilităţii drogurilor existente, cu luarea în considerare a specificului local şi regional | Lacune în serviciile existente identificate şi utilizate în calitate de punct de pornire pentru planificarea dezvoltării sistemului de servicii antidrog | Iunie 2011 | Secretariatul Comitetului Naţional în colaborare cu Dispensarul Narcologic Republican, reprezentanţii facultăţilor relevante, Observatorul Naţional pentru Droguri, autorităţile locale şi ONG-uri | Raportul evaluării necesităţii şi analizei, cu lacunele identificate în reţeaua de servicii antidrog existente | |
| 2. Propunerea, în baza evaluării necesităţilor şi analizei, a priorităţilor pentru dezvoltarea serviciilor antidrog existente în regiuni concrete | August 2011 | Propunere de priorităţi pentru dezvoltarea în continuare a serviciilor antidrog în anumite regiuni, elaborată şi prezentată Comitetului Naţional pentru discuţie şi luarea de decizii asupra acţiunilor următoare | |||||
Domeniul VIII: MONITORIZARE ŞI RAPORTARE | |||||||
Prioritatea principală: Instituţionalizarea definitivă a Observatorului Naţional pentru Droguri în cadrul sistemului politicii naţionale antidrog şi utilizarea rapoartelor sale anuale privind situaţia drogurilor în Republica Moldova în calitate de bază pentru politicile antidrog | |||||||
| 1. | Asigurarea colectării, analizei şi diseminării informaţiei obiective şi corecte cu privire la situaţia drogurilor, utilizată ca bază pentru formularea politicilor antidrog | 1. Crearea grupurilor de lucru interdisciplinare pentru colectarea datelor cu scopul de a armoniza procesul de oferire a datelor (de la diverse surse) şi procesarea lor | Set complex de date privind situaţia consumului de droguri, trafic şi răspunsuri care vor fi disponibile pentru funcţionarii promotori de politici în calitate de bază pentru politici antidrog eficiente | Ianuarie 2011 | Secretariatul Comitetului Naţional în colaborare cu Observatorul Naţional pentru Droguri, Ministerul Educaţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Afacerilor Externe şi Integrării Europene, autorităţile locale şi ONG-uri | Grupuri de lucru pentru colectarea şi procesarea datelor stabilite, procese-verbale ale şedinţelor lor; rezultatele activităţii lor legate de pregătirea raportului anual privind situaţia în domenii legate de droguri | |
| 2. Susţinerea financiară în continuare a Observatorului Naţional pentru Droguri în misiunea şi obiectivele sale, precum şi la nivel de oferire a datelor din partea tuturor actorilor relevanţi | Pe toată perioada | Rapoarte anuale privind situaţia drogurilor, care corespund cerinţelor ultimelor date şi bunelor practici elaborate şi prezentate, utilizate pentru actualizarea politicilor antidrog | |||||
| 3. Implementarea de către toate ministerele şi instituţiile de stat a standardelor de colectare şi prezentarea datelor în corespundere cu standardele centrelor europene de monitorizare a drogurilor şi a persoanelor dependente de droguri | Martie 2011 şi în fiecare an în luna martie | Raport anual publicat în termenul stabilit | |||||
| 4. Prezentarea regulată de către Observatorul Naţional pentru Droguri a rapoartelor sale anuale Secretariatului Comitetului Naţional pentru a asigura politici antidrog eficiente | În fiecare an în luna noiembrie | ||||||
Domeniul IX: CONŞTIENTIZAREA MASELOR | |||||||
Prioritatea principală: Pregătirea şi implementarea, în cadrul unei cooperări vaste interdisciplinare şi intersectoriale, a unui model flexibil de informare, educare şi comunicare cu publicul şi cu segmentele lui speciale, stabilirea competenţelor entităţilor implicate astfel încît publicul să recepţioneze informaţie comprehensivă, obiectivă, corectă şi balanţată cu privire la traficul, consumul de droguri, efectele lor şi măsurile de prevenire întreprinse | |||||||
| 1. | Influenţarea opiniei publice bazate pe stereotipuri şi prejudecăţi şi obţinerea susţinerii din partea publicului pentru abordarea de “tratare şi nu pedepsire” a consumatorilor de droguri, în corespundere cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii | 1. Elaborarea unui plan de comunicare cu mass-media şi publicul larg cu scopul de a ridica gradul de conştientizare în subiecte ce ţin de droguri şi pledarea pentru dreptul persoanelor dependente de droguri la tratament, în corespundere cu Clasificaţia Internaţională a Bolilor a OMS, care defineşte dependenţa de droguri drept boală | Modul de gîndire al persoanelor publice care participă la luarea de decizii va schimba pas cu pas suportul pentru implementarea măsurilor şi activităţilor planificate în prezenta Strategie şi Planul de acţiuni. Ridicarea nivelului de conştientizare publică va contribui la diminuarea comportamentului ostil al societăţii faţă de consumul tuturor tipurilor de droguri | Martie 2011 | Secretariatul Comitetului Naţional în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Interne, autorităţile locale şi ONG-uri | Planul de comunicare cu mass-media şi publicul larg, inclusiv termenele de implementare a activităţilor individuale şi cerinţele financiare necesare vor fi elaborate, discutate şi aprobate de Comitetul Naţional | |
| 2. Implementarea măsurilor şi activităţilor în conformitate cu planul de comunicare cu mass-media şi publicul larg | Conform planului | Numărul de publicaţii în presă, conferinţe, articole, prezentări de activităţi în mass-media | |||||
| 3. Organizarea şi oferirea de instruiri pentru jurnalişti cu scopul de a ridica gradul lor de cunoştinţe în utilizarea terminologiei non-stigmatizate în domeniul drogurilor | Septembrie 2012 | Secretariatul Comitetului Naţional, în colaborare cu ONG-uri şi alte instituţii interesate | Numărul de jurnalişti instruiţi care, de asemenea, au primit şi un glosar de termeni interdisciplinari în domeniul prevenirii primare, secundare şi terţiare de droguri | ||||
Domeniul X: COOPERARE INTERNAŢIONALĂ | |||||||
Prioritatea principală: Participarea activă la iniţiativele comune lansate pe plan internaţional, asigurarea şi executarea eficientă a activităţilor proprii în comun cu cele desfăşurate de partenerii externi, în faza de planificare, precum şi în cea de evaluare şi implementare a acţiunilor | |||||||
| 1. | Dezvoltarea relaţiilor parteneriale ale instituţiilor naţionale implicate în reducerea cererii/ofertei de droguri cu structurile similare ale Uniunii Europene şi statelor membre, Consiliului Europei şi ONU şi cooperare pe cît de mult posibilă pentru consolidarea şi îmbunătăţirea sistemului de formare a politicilor în domeniul antidrog în Republica Moldova | 1. Verificarea condiţiilor de participare a Republicii Moldova la Grupul Pompidou al Consiliului Europei cu scopul de a armoniza dezvoltarea şi implementarea măsurilor politicii antidrog, în corespundere cu datele ştiinţifice din cele 41 state europene | Construirea unei reputaţii internaţionale a Republicii Moldova în domeniul formării politicilor antidrog şi majorarea numărului de opţiuni de finanţare a activităţilor de consolidare şi îmbunătăţire a sistemului de formare a politicilor antidrog în Republica Moldova | Martie 2011 | Secretariatul Comitetului Naţional în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | Raport al negocierilor cu reprezentanţii Grupului Pompidou al Consiliului Europei, cu recomandarea de aprofundare în continuare a relaţiilor, elaborat şi prezentat Comitetului Naţional şi Guvernului | |
| 2. Examinarea posibilităţii de aderare a Republicii Moldova la Grupul Pompidou al Consiliului Europei în baza evaluării anterioare | Iunie 2011 | Propuneri înaintate Guvernului | |||||
| 3. Participarea activă, în cazul aplicării şi aderării, în programul de lucru al Grupului Pompidou al Consiliului Europei | Pe toată perioada implementării | Procesele-verbale ale şedinţelor Grupului Pompidou al Consiliului Europei; rezultatele lucrului platformelor de activitate ale Grupului Pompidou al Consiliului Europei şi implementarea lor în Republica Moldova | |||||
| 4. Căutarea activă a tenderelor/aplicărilor existente şi celor noi pentru utilizarea resurselor financiare ale organizaţiilor internaţionale (spre exemplu, TAIEX) pentru o cît mai bună organizare a atelierelor de lucru, vizitelor de studiu ale experţilor naţionali şi utilizarea expertizei din afară | Pe toată perioada implementării | Secretariatul Comitetului Naţional în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Observatorul Naţional pentru Droguri, autorităţile locale şi ONG-uri | Numărul de ateliere de lucru organizate şi numărul de participanţi, numărul de vizite de studiu şi participanţi, numărul de cazuri cînd expertiza din afară a fost utilizată şi rezultatele acestor activităţi | ||||
| 2. | Pregătirea Republicii Moldova – în cadrul sistemului de formare a politicilor antidrog – pentru întrunirea condiţiilor pentru statele candidate UE în perioada de preaderare | 1. Contactarea Comisiei Europene – Directoratul General Justiţie şi Afaceri Interne şi evaluarea condiţiilor de preaderare în domeniul formării politicilor antidrog | Elaborarea şi implementarea sistemului de formare a politicilor antidrog, a proceselor, măsurilor şi intervenţiilor care şi-au demonstrat eficienţa şi care au contribuit la îmbunătăţirea circumstanţelor de sănătate şi securitate în state concrete | August 2011 | Secretariatul Comitetului Naţional în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | Procese-verbale ale întrunirilor cu reprezentanţii Comisiei Europene; informaţia şi concluziile notate şi prezentate Comitetului Naţional şi eventual Guvernului | |
| 2. Negocierea posibilităţii de obţinere a fondurilor din sursele UE pentru pregătirea şi implementarea proiectelor de preaderare Twinning şi elaborarea termenelor de referinţă pentru proiect | August 2011 | Rezultatele negocierilor cu Comisia Europeană sub formă de sumar în raportul prezentat Comitetului Naţional şi eventual Guvernului; în caz de iniţiere a proiectului, proiectul termenelor de referinţă ale proiectului elaborat şi prezentat Comisiei Europene | |||||
| 3. Selectarea, dacă rezultatul va fi pozitiv, a unui partener Twinning şi implementarea proiectului în conformitate cu propunerea adoptată şi cerinţele Comisiei Europene | Conform planului eventual aprobat | Secretariatul Comitetului Naţional în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Observatorul Naţional pentru Droguri, autorităţile locale şi ONG-uri | Ţara partener de Twinning selectată, echipe pentru implementarea proiectului formate, proiectul implementat în corespundere cu acordul, termenele limită şi planul de activităţi stabilite | ||||
| 3. | Iniţierea cooperării oficiale cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (în continuare – Centrul European) şi utilizarea resurselor acestuia pentru dezvoltarea şi perfecţionarea în continuare a sistemului naţional de colectare a datelor şi informare în domeniul drogurilor | 1. Iniţierea discuţiilor cu privire la aderarea Observatorului Naţional pentru Droguri la reţeaua REITOX în calitate de punte de legătură în baza contractului de Cooperare cu Centrul European | Asigurarea colectării, analizei şi diseminării datelor obiective şi credibile privind situaţia drogurilor, în corespundere cu standardele internaţionale recunoscute, în calitate de bază utilizată pentru promovarea eficientă a politicilor antidrog | Septembrie 2011 | Secretariatul Comitetului Naţional în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi Observatorul Naţional pentru Droguri | Un set de rezultate şi recomandări referitor la modul de stabilire pe viitor a unei cooperări formale cu Centrul European elaborat şi prezentat Comitetului Naţional şi eventual Guvernului | |
| 2. Evaluarea, în baza negocierilor anterioare, a opţiunilor de implementare a proiectului Twinning privind stabilirea unui sistem de monitorizare şi informare în Republica Moldova, în corespundere cu cerinţele Centrului European | Decembrie 2011 | Raport de negocieri cu recomandări privind modul de procedare în continuare referitor la posibilul proiect Twinning cu Centrul European elaborat şi prezentat Comitetului Naţional şi eventual Guvernului | |||||
| 3. În caz de succes, implementarea Proiectului Twinning privind stabilirea unui sistem de monitorizare şi informare în corespundere cu cerinţele Centrului European | În funcţie de rezultatele negocierilor, conform activităţilor de la punctele 2 şi 3 | Proiect implementat, în corespundere cu aranjamentele şi termenele limită, şi planul de acţiuni | |||||
|
Domeniul XI: EVALUAREA ACTIVITĂŢILOR | |||||||
|
Prioritatea principală: Asigurarea unei aplicări consistente a procedurilor bazate pe dovezi în procesul evaluării eficienţei măsurilor implementate în domenii ale politicii antidrog şi aplicarea în practică a concluziilor formate în baza acestor evaluări | |||||||
| 1. | Elaborarea şi implementarea în practică a standardelor pentru prestarea şi evaluarea diverselor tipuri de servicii antidrog în calitate de mecanism de garantare a calităţii din partea autorităţilor de stat responsabile | 1. Crearea unui grup de lucru consultativ interdepartamental, interdisciplinar şi intersectorial privind dezvoltarea standardelor de calitate pentru serviciile de prevenire primară, secundară şi terţiară | Dezvoltarea standardelor de calitate pentru serviciile antidrog | Martie 2011 | Secretariatul Comitetului Naţional în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Observatorul Naţional pentru Droguri, autorităţile locale şi ONG-uri | Grup de lucru privind elaborarea standardelor de calitate format, procesele-verbale ale şedinţelor, rezultatele lucrului lor | |
| 2. Elaborarea cadrelor/ standardelor pentru tipuri individuale de servicii antidrog | Decembrie 2011 | Proiectul privind identificarea cadrelor/ standardelor de calitate elaborat şi oferit pentru discuţii în cadrul comunităţii de experţi | |||||
| 3. Discutarea proiectului cu actorii relevanţi şi colectarea ideilor/comentariilor referitor la aceste standarde | Iunie 2012 | Comentarii de la actorii relevanţi colectate de Secretariatul Comitetului Naţional | |||||
| 4. Finalizarea standardelor de prestare şi evaluare a diverselor tipuri de servicii antidrog şi definirea unui plan pentru implementarea lor în practică | Iunie 2013 | Regulamentul privind implementarea standardelor de calitate pentru diverse tipuri de servicii antidrog | |||||
| 2. | Oferirea unei evaluări structurate a măsurilor şi activităţilor implementate în perioada 2011-2013 pentru a asigura elaborarea Planului de acţiuni în mod eficient, cu includerea necesităţilor şi situaţiilor actualizate | 1. Formarea unui grup de lucru interdepartamental, interdisciplinar şi intersectorial privind evaluarea Planului de acţiuni pentru anii 2011-2013 şi elaborarea Planului de acţiuni pentru anii 2014-2018 | Evaluarea activităţii de implementare a Strategiei Naţionale Antidrog | Iunie 2012 | Secretariatul Comitetului Naţional în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Observatorul Naţional pentru Droguri, autorităţile locale şi ONG-uri | Grup de lucru constituit, procesele-verbale ale şedinţelor, rezultatele activităţii lor | |
| 2. Evaluarea gradului de implementare a activităţilor individuale ale Planului de acţiuni pentru anii 2011-2013 şi identificarea lacunelor şi punctelor slabe în sistemul elaborat de formare a politicilor antidrog în domenii concrete | Octombrie 2012 | Sumarul raportului de evaluare cu realizări, lacune şi puncte slabe ale implementării Planului de acţiuni pentru anii 2011-2013 şi identificarea priorităţilor Planului de acţiuni pentru anii 2014 -2018, cu elaborarea şi prezentarea lui ulterioară Comitetului Naţional şi/sau Guvernului | |||||
