H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Strategiei naţionale antidrog
pe anii 2011-2018
nr. 1208 din 27.12.2010
Monitorul Oficial nr.1-4/1 din 07.01.2011
* * *
Notă: Pe tot parcursul textului, cuvintele „Comisia Interdepartamentală de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului” şi „substanţe narcotice”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Comisia Naţională Antidrog” şi, respectiv, „substanţe stupefiante”, la formele gramaticale corespunzătoare, conform Hot.Guv. nr.1087 din 18.12.2017, în vigoare 22.12.2017
Notă: În Hotărîre sintagma “Comitetul Naţional Antidrog” se substituie cu sintagma “Comisia Naţională Antidrog”, iar în cazul trimiterii la denumirea prescurtată a acesteia, cuvîntul “Comitetul” se substituie cu sintagma “Comisia Naţională” conform Hot.Guv. nr.481 din 04.07.2011, în vigoare 08.07.2011
În scopul executării Legii nr.382-XIV din 6 mai 1999 cu privire la circulaţia substanţelor stupefiante şi psihotrope şi a precursorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.73-77, art.339), cu modificările şi completările ulterioare, şi îndeplinirii angajamentelor asumate de Republica Moldova cu privire la combaterea narcomaniei şi narcobusinessului, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Strategia naţională antidrog pe anii 2011-2018 (se anexează).
2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, în limitele competenţelor atribuite, vor asigura realizarea prevederilor Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018.
3. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezenta hotărîre se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetul autorităţilor publice implicate, precum şi din sursele investitorilor străini şi organizaţiilor neguvernamentale.
4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Comisiei Naţională Antidrog.
| PRIM-MINISTRU | Vladimir FILAT |
Contrasemnează: | |
| Ministrul afacerilor interne | Victor Catan |
| Ministrul finanţelor | Veaceslav Negruţa |
| Ministrul sănătăţii | Vladimir Hotineanu |
| Ministrul educaţiei | Leonid Bujor |
| Ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei | Valentina Buliga |
| Ministrul justiţiei | Alexandru Tănase |
Chişinău, 27 decembrie 2010. | |
| Nr.1208. |
Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului
nr.1208 din 27 decembrie 2010
STRATEGIA NAŢIONALĂ
antidrog pe anii 2011-2018
I. INTRODUCERE
1. Strategia naţională antidrog pe anii 2011-2018 (în continuare – Strategia) este elaborată în urma unei analize a situaţiei curente în domeniul combaterii narcomaniei şi narcobusinessului.
2. Strategia este elaborată în concordanţă cu Strategia Europeană pe Droguri pentru perioada 2005, se bazează pe Convenţia unică asupra stupefiantelor, adoptată la New York la 30 martie 1961 şi amendată prin Protocolul de modificare a Convenţiei, adoptat la Geneva la 25 martie 1972, Convenţia asupra substanţelor psihotrope, adoptată la Viena la 21 februarie 1971, Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, adoptată la Viena la 20 decembrie 1988, Declaraţia Politică cu privire la Principiile Directorii de reducere a Cererii de Droguri, adoptată la Sesiunea Specială cu privire la Droguri a Adunării Generale a ONU din 1988, considerate drept instrumente legale majore în abordarea problematicii drogurilor.
3. Prezenta Strategie descrie situaţia curentă în domeniu şi defineşte obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare, cu stabilirea unor responsabilităţi clare pentru toţi actorii implicaţi în activităţile de prevenire şi reprimare a consumului şi/sau traficului ilicit de droguri.
II. SITUAŢIA CURENTĂ
4. Analiza datelor din diverse surse disponibile (cazurile noi înregistrate de consum de droguri, sondajele cu privire la consumul de droguri, crimele înregistrate privind drogurile şi sechestrările de droguri) denotă consumul de droguri preponderent din grupul canabiozelor, dar nu permite evidenţierea tendinţelor consumului problematic de droguri în totalitate.
5. Astfel, în anul 2009, pe teritoriul Republicii Moldova (cu excepţia localităţilor din stînga Nistrului), au fost înregistrate 1333 cazuri noi de consum al drogurilor (în anul 2008 – 1138 cazuri).
6. Din numărul persoanelor luate în evidenţă 114 fac abuz de narcotice fără a fi dependente, din numărul total 572 sau 6,5% sînt femei.
7. În ultimii 3 ani se observă tendinţa de creştere a numărului de cazuri noi înregistrate de HIV printre utilizatorii de droguri injectabile.
Prevalenţa HIV în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile care sînt beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor, a atins în anul 2008 21,0%.
8. La sfîrşitul anului 2008, în 21 de unităţi teritorial-administrative şi în 7 instituţii penitenciare au fost oferite servicii în cadrul programelor de reducere a riscurilor (schimb de seringi).
9. De asemenea, în pofida faptului că în ultimii ani numărul de persoane ce au decedat din cauza supradozării cu droguri s-a micşorat considerabil faţă de anii precedenţi (în 2002 au decedat 131persoane), datele disponibile rămîn a fi alarmante. Astfel, în anul 2008 au decedat 8 persoane, în 2009 – 12 persoane şi tendinţele la acest capitol riscă să evolueze, dacă nu vor fi întreprinse măsuri de rigoare în domeniul vizat.
10. Totodată, se înregistrează un acces redus la serviciile de sănătate pentru persoanele dependente de droguri şi lipsa anumitor tipuri de tratament (tratament pe termen scurt rezidenţial, comunităţi terapeutice) şi/sau a serviciilor posttratament.
11. Pe parcursul ultimilor ani s-a înregistrat o creştere a preţurilor cu amănuntul la extractul de opium, marijuană, heroină, cocaină şi alte droguri, precum şi o varietate de preţuri cu amănuntul la tipul “ecstasy” din cauza majorării importului ilegal din ţările Europei de Vest. Cu toate acestea, drogurile sînt destul de accesibile, deoarece Moldova, fiind o ţară agrară, nu are necesitatea de a importa drogurile vegetale ce se prepară din materie primă mac şi cînepă, deoarece acestea practic cresc pretutindeni.
12. Deşi în perioada 2008-2010 pe teritoriul ţării numărul infracţiunilor legate de droguri este în scădere (2008 – 2103 crime, 2009 – 1865 şi semestrul I al anului 2010 – 877), iar numărul de infracţiuni ce vizează comercializarea substanţelor stupefiante constituie doar 15,0% din numărul total de infracţiuni ce ţin de traficul de droguri, se impune necesitatea activizării luptei contra distribuitorilor de droguri.
III. DEFINIREA PROBLEMELOR CARE NECESITĂ IMPLICAREA
GUVERNULUI PRIN APLICAREA UNEI POLITICI DE RIGOARE
Problema consumului de droguri
13. Consumul substanţelor stupefiante şi psihotrope este un fenomen complex şi multiaspectual, cu o serie de riscuri interconexe pentru cetăţeni şi societate.
14. În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe conceptul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii “Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea”, conform căruia consumul de droguri este o problemă ce periclitează sănătatea publică şi care ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetăţenilor şi a societăţii în context mai larg.
15. Astfel, conform datelor statistice ale Ministerului Afacerilor Interne, în perioada 2008-2010 numărul consumatorilor de droguri luaţi în evidenţă a crescut practic cu 400 de persoane, comparativ cu finele anului 2010.
16. În anul 2008 au fost luate în evidenţă 1138 persoane, constituind 31,9 cazuri la 100 mii populaţie, iar la sfîrşitul anului 2009 s-a înregistrat o creştere cu 195 de cazuri, fiind luate în evidenţă 1333 persoane.
17. Problema drogurilor este una globală, care necesită abordare în context transnaţional, urmînd ca eforturile naţionale de combatere a fenomenului să fie încadrate şi coordonate cu activităţile realizate pe plan internaţional, inclusiv:
a) în domeniul sănătăţii – este necesar a întreprinde acţiuni de reducere a riscului de sănătate asociate consumului de droguri, inclusiv acţiuni de informare, prevenire şi control al comerţului cu precursorii, spre a exclude scoaterea lor din circuitul legal pentru fabricarea ilegală a drogurilor sintetice;
b) în domeniul spălării banilor, proveniţi din comerţul ilegal cu droguri – este necesar a ţine cont de faptul că, deşi numărul crimelor înregistrate la acest compartiment în perioada 2008 – 2009 se află în descreştere (în 2008 – 2103 crime, în 2009 – 1865 crime), preţul drogurilor este permanent în creştere, ceea ce asigură un venit enorm traficanţilor de droguri;
c) în domeniul justiţiei şi afacerilor interne – este necesară cooperarea dintre poliţie şi serviciile vamale în vederea combaterii traficului ilicit de droguri, criminalităţii organizate şi finanţării terorismului.
Politica în domeniul drogurilor
18. Politica în domeniul drogurilor constituie un set complex de măsuri sociale de prevenire, control, educaţie, tratament etc., inclusiv aplicarea legii, care sînt implementate la nivel internaţional, naţional şi local.
19. Scopul final este de a reduce consumul tuturor tipurilor de droguri şi/sau de a reduce riscul potenţial şi daunele care pot apărea în viaţa cetăţenilor şi a societăţii.
Abordarea problemei consumului de droguri
20. Prezenta Strategie îşi propune o abordare complexă, multidisciplinară şi echilibrată a problemelor ce ţin de consumul de droguri, bazată pe o cooperare complexă, interdepartamentală, interdisciplinară şi intersectorială la toate nivelele, avînd drept fundament trei componente ale politicii moderne în domeniul drogurilor, care nu se substituie reciproc, dar se completează reciproc:
a) reducerea ofertei de droguri (exercitarea controlului asupra circulaţiei legale a drogurilor şi combaterea traficului şi distribuirii ilicite de droguri);
b) reducerea cererii de droguri (prevenirea primară a consumului de droguri, tratamentul, resocializarea utilizatorilor de droguri);
c) reducerea riscurilor.
21. Sub acest aspect, politica în domeniul drogurilor se va constitui pe patru piloni de bază:
a) prevenirea primară;
b) tratament şi reabilitare;
c) reducerea riscului;
d) reducerea ofertei de droguri.
22. Aceşti piloni pot fi aplicaţi eficient doar într-un mediu organizaţional şi instituţional operaţional, bazat pe angajamente, experienţe şi cooperare pe plan naţional şi internaţional, pe dovezi ştiinţifice, informaţii şi evaluare a acţiunilor întreprinse, astfel încît să fie finanţate doar măsurile şi activităţile eficiente.
23. Activităţile în toate domeniile trebuie să fie coordonate pentru asigurarea unei abordări comune în atingerea scopurilor trasate în prezenta Strategie. Conform Sesiunii Speciale pe droguri a Adunării Generale a ONU din anul 1998, această abordare poate influenţa problemele ce ţin de consumul de substanţe stupefiante şi psihotrope, acţionînd pe un spectru larg şi anume de la factorii de preîntîmpinare a experimentărilor la limitarea consecinţelor negative asupra sănătăţii, sferei sociale, economice şi securităţii societăţii.
24. Forma complexă necesară a politicii în domeniul drogurilor poate fi ilustrată astfel:
IV. OBIECTIVELE STRATEGIEI
25. Acţiunile incluse în prezenta Strategie sînt coerente cu obiective generale şi specifice, după cum urmează:
Obiective generale
a) reducerea traficului de droguri spre şi prin Republica Moldova, precum şi a ofertei şi accesibilităţii tuturor tipurilor de droguri, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Menţinerea tendinţelor de reducere a numărului de crime, prin întreprinderea unor acţiuni concrete, coordonate cu organele abilitate ale altor servicii. Sporirea activismului în scopul depistării primordiale a traficanţilor de droguri, şi nu a consumatorilor;
b) reducerea şi stabilizarea consumului tuturor tipurilor de droguri şi a consecinţelor asociate care pot afecta starea sănătăţii cetăţenilor şi dezvoltarea societăţii în ansamblu, prin stabilizarea, pînă în 2011, a numărului de persoane aflate în evidenţă de 8664 şi menţinerea tendinţelor de micşorare a numărului acestor persoane.
Obiective specifice
a) îmbunătăţirea calităţii sistemului actual;
b) crearea unui cadru organizaţional adecvat şi funcţional pentru realizarea unui set de măsuri în domeniul drogurilor.
26. Pentru realizarea obiectivelor trasate de reducere a consumului de droguri şi a riscurilor pentru sănătate şi sociale, este necesar de a dezvolta – urmare a evaluării necesităţilor – reţeaua de programe de prevenire, tratament şi reducere a riscurilor. Scopul pe termen lung este de a dezvolta o reţea complexă de diverse tipuri de servicii bazate pe dovezi, după cum se demonstrează în figura de mai jos:
Modelul reţelei complexe de servicii de prevenire primară,
tratament, reabilitare şi reducere a riscurilor
27. În baza analizei SWOT (anexa nr.1 la prezenta Strategie) a situaţiei curente, atenţia se va concentra şi în continuare asupra prevenirii consumului de droguri injectabile şi a riscurilor de sănătate şi sociale, asociate consumului acestora.
28. O atenţie sporită se va acorda prevenirii şi reducerii consumului altor tipuri de droguri – de exemplu, al celor din grupul canabiozelor şi al drogurilor sintetice (tip “ecstasy”).
29. Programele de prevenire se vor axa pe difuzarea intensă, spre atenţia publicului larg, a informaţiei şi a intervenţiilor educative despre nocivitatea şi riscurile aferente consumului substanţelor stupefiante sau psihotrope, îndeosebi printre tineri, deoarece, conform datelor statistice ale Ministerului Afacerilor Interne, evoluează tendinţele de săvîrşire a infracţiunilor de către minorii cu vîrsta cuprinsă între 14-15 ani. Astfel, în anul 2008, la răspundere penală au fost traşi 30 de minori, în 2009 – 32 minori, iar numai pe parcursul semestrului I al anului 2010 – 31 minori.
30. Totodată, s-a majorat numărul de infracţiuni legate de droguri, comise de tineri cu vîrsta cuprinsă între 16-24 ani. Astfel, în anul 2008 au fost traşi la răspundere 354 de tineri implicaţi în astfel de activităţi, iar numai în semestrul I al anului 2010 – 238 de persoane, menţinîndu-se tendinţa de creştere.
Acest fapt impune întreprinderea unui şir de acţiuni concrete în domeniul vizat care vor conduce la diminuarea numărului de minori şi tineri aflaţi în evidenţă ca narcomani şi la micşorarea numărului de crime comise de acest contingent de persoane.
31. Sarcinile urmărite prin aprobarea prezentei Strategii sînt următoarele:
a) stabilizarea şi reducerea consumului de droguri în societate, îndeosebi în rîndurile minorilor;
b) reducerea riscurilor asociate consumului tuturor tipurilor de droguri şi a efectelor economice, de sănătate, sociale, infracţionale şi de securitate asupra cetăţenilor şi societăţii;
c) creşterea calităţii vieţii consumatorilor tuturor tipurilor de droguri, vieţii familiilor lor şi altor persoane apropiate prin oferirea unui spectru larg de servicii calitative de reducere a riscurilor, tratament, reabilitare şi resocializare;
d) reducerea accesibilităţii drogurilor, în special în cazul minorilor, prin utilizarea corespunzătoare a instrumentelor legale şi instituţionale;
e) stoparea şi diminuarea cultivării plantelor autohtone cu conţinut narcotic pentru producerea drogurilor în Republica Moldova.
32. Pentru realizarea măsurilor ce se impun, precum şi pentru eficientizarea implementării acestora, este necesar de a îmbunătăţi calitatea şi funcţionalitatea sistemului actual de coordonare a activităţilor interdisciplinare la toate nivelurile administraţiei publice, desfăşurate în domeniul ofertei de droguri, cererii de droguri şi reducerii noxelor.
33. Pentru obţinerea rezultatelor scontate, se impune:
[Lit.a) pct.33 abrogată prin Hot.Guv. nr.1087 din 18.12.2017, în vigoare 22.12.2017]
b) instituţionalizarea Secretariatului permanent al Comisiei, care va fi condus de secretar;
c) instituirea reţelei coordonatorilor politicii în domeniul drogurilor şi a comisiilor interdisciplinare de consiliere în probleme de droguri la nivel local;
d) definirea şi distribuirea responsabilităţilor şi competenţelor tuturor entităţilor cheie, inclusiv ale organizaţiilor necomerciale, implicate în promovarea politicii în domeniul drogurilor la toate nivelurile;
e) ridicarea nivelului de instruire iniţială şi continuă a specialiştilor în domeniu, inclusiv din cadrul autorităţilor implicate;
f) pregătirea cursurilor de instruire în domeniul drogurilor pentru a consolida capacitatea grupurilor relevante de profesionişti, inclusiv a celor din organizaţiile necomerciale.
V. FINANŢAREA
34. Pentru realizarea măsurilor planificate, fiecare autoritate responsabilă de executarea acestora va prevedea în bugetul anual resurse financiare.
35. Fiecare minister, antrenat în dezvoltarea şi implementarea prezentei Strategii, va aloca din bugetele proprii mijloace necesare pentru finanţarea tuturor măsurilor şi intervenţiilor particulare planificate spre a fi realizate conform Planului naţional de acţiuni antidrog pentru anii 2011-2013 şi, ulterior, pentru anii 2014-2016 şi, respectiv, 2017-2018.
Totodată, Comisia Naţională Antidrog va participa la realizarea măsurilor stipulate ca organ consultativ.
[Pct.35 modificat prin Hot.Guv. nr.764 din 18.09.2014, în vigoare 26.09.2014]
VI. RAPORTARE ŞI MONITORIZARE
36. Controlul asupra executării prezentei Strategii se pune în sarcina Comisiei Naţională Antidrog şi ulterior, după reorganizare, Comisia Naţională Antidrog, care va colabora cu toate instituţiile implicate.
37. Observatorul Naţional pentru Droguri din cadrul Centrului Naţional de Management în Sănătate al Ministerului Sănătăţii asigură monitorizarea situaţiei în domeniul drogurilor care întocmeşte anual Raportul naţional cu privire la situaţia drogurilor din Republica Moldova pe bază de date complexe despre starea de lucruri în consumul de droguri, traficul de droguri şi consecinţele acestora.
38. Rapoartele anuale ale Observatorului Naţional pentru Droguri vor servi drept bază pentru adoptarea deciziilor de rigoare şi pentru elaborarea planurilor de acţiuni ale politicilor în domeniul drogurilor în cadrul prezentei Strategii.
VII. COOPERARE INTERNAŢIONALĂ
39. Republica Moldova va participa activ la iniţiativele comune lansate pe plan internaţional şi va asigura coordonarea eficientă a activităţilor proprii cu cele desfăşurate de partenerii externi, atît în faza de planificare, cît şi în cea de evaluare şi implementare a acţiunilor.
40. Activitatea internaţională se va desfăşura prin cooperare şi coordonare atît pe plan bilateral, cît şi în cadrul organizaţiilor şi forurilor internaţionale.
41. Drept indicator al realizării obiectivului trasat este recunoaşterea internaţională a Republicii Moldova ca partener de încredere în efortul global de reducere a cererii şi ofertei de droguri în cadrul relaţiilor cu Uniunea Europeană, precum şi în cadrul organizaţiilor internaţionale.
42. Obiectivul de cooperare internaţională se va realiza prin:
a) dezvoltarea relaţiilor cu UE, asigurînd preluarea şi implementarea corespunzătoare a prevederilor acquis-ului comunitar, dezvoltarea relaţiilor parteneriale ale instituţiilor naţionale implicate în reducerea cererii/ofertei de droguri cu structurile similare ale UE şi ale statelor membre în vederea asigurării transferului de date, informaţii, experienţe şi desfăşurarea de acţiuni comune, participarea activă la activităţile realizate de UE în domeniile prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de droguri;
b) intensificarea relaţiilor cu alte state şi structuri internaţionale implicate în lupta împotriva drogurilor, prin participarea Republicii Moldova la activităţile forurilor internaţionale ce au drept obiectiv combaterea traficului şi consumului de droguri, intensificarea cooperării bilaterale şi multilaterale cu statele de origine a drogurilor sau cu cele aflate pe rutele de trafic ilicit al drogurilor, dezvoltarea relaţiilor parteneriale cu statele care au experienţă relevantă în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri, în scopul asigurării transferului de experienţă;
c) participarea în programele internaţionale privind reducerea cererii şi ofertei de droguri, prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, reducerea efectelor asociate, tratamentul şi recuperarea persoanelor dependente de droguri, participarea la programe de luptă împotriva drogurilor, lansate de către organizaţiile internaţionale sau structurile guvernamentale sau neguvernamentale din alte state, implicarea activă a comunităţilor locale în proiecte internaţionale.
VIII. ETAPE DE IMPLEMENTARE
43. Pentru asigurarea eficienţei politicii implementate în domeniul drogurilor, toate măsurile trebuie să fie monitorizate cu evaluarea eficienţei acestora. După caz, activităţile urmează a fi ajustate în funcţie de schimbarea tendinţelor traficului şi consumului de droguri, precum şi în baza noilor dovezi ştiinţifice.
44. Obiectivele specifice sînt expuse detaliat în planurile naţionale de acţiuni antidrog, conform anexei nr.2 la prezenta Strategie.
[Pct.44 modificat prin Hot.Guv. nr.764 din 18.09.2014, în vigoare 26.09.2014]
45. Planurile naţionale de acţiuni antidrog sînt parte integrantă a prezentei Strategii şi servesc drept mecanism de bază pentru implementarea acesteia.
[Pct.45 în redacţia Hot.Guv. nr.764 din 18.09.2014, în vigoare 26.09.2014]
46. După realizarea Planului de acţiuni pe anii 2011-2013, în baza recomandărilor, precum şi a rezultatelor evaluate, vor fi elaborate şi aprobate planurile de acţiuni ce vizează anii 2014-2016 şi, respectiv, 2017-2018.
[Pct.46 modificat prin Hot.Guv. nr.764 din 18.09.2014, în vigoare 26.09.2014]
IX. ROLUL ŞI RESPONSABILITĂŢILE SUBIECŢILOR
IMPLICAŢI ÎN DOMENIUL DROGURILOR
Comisia Naţională Antidrog
47. Comisia, în calitate de organ consultativ, coordonator şi de iniţiativă al Guvernului, creează platforma pentru comunicarea continuă cu ministerele, alţi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale, entităţi care contribuie la implementarea politicii în domeniul drogurilor (inclusiv organizaţiile necomerciale). Comisia prezintă Guvernului proiecte de strategii antidrog şi planuri de acţiuni, coordonează şi evaluează implementarea acestora şi supraveghează, la toate nivelurile, îndeplinirea sarcinilor prevăzute în Strategie şi Planul de acţiuni.
48. În conformitate cu priorităţile prezentei Strategii, la propunerea Comisiei, Guvernul va cofinanţa programele multidisciplinare în cadrul politicii în domeniul vizat, implementate la nivel local. Implementarea politicii naţionale în domeniul drogurilor este asigurată prin cooperarea dintre reprezentanţii desemnaţi ai autorităţilor administraţiei publice de toate nivelurile şi reprezentanţii cercurilor de profesionişti, inclusiv organizaţiile neguvernamentale, care, prin comitetele interdepartamentale şi grupurile de lucru, vor contribui la pregătirea şi implementarea activităţilor comune bazate pe dovezi.
49. În transferul de sarcini şi cunoştinţe de la nivel central la cel local şi viceversa, autorităţile locale joacă un rol esenţial. Astfel, implicarea acestor organe în elaborarea proiectului planului de acţiuni pentru implementarea politicii naţionale în domeniul drogurilor şi negocierea cu acestea sînt de importanţă crucială.
Ministerul Sănătăţii
50. Ministerul este responsabil de implementarea legislaţiei cu privire la circulaţia legală a substanţelor stupefiante, psihotrope şi a precursorilor supuse controlului. Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor pe lîngă Minister este responsabil de eliberarea şi retragerea autorizaţiilor pentru activităţi cu substanţe stupefiante, psihotrope şi precursori, autorizează importul şi exportul acestor substanţe, precum şi de raportarea către organizaţiile ONU a informaţiei privind circulaţia substanţelor stupefiante, psihotrope şi a precursorilor în Republica Moldova. Comisia supraveghează şi estimează, de asemenea, cantitatea de substanţe stupefiante şi psihotrope necesară în scopuri de tratament.
51. Politica în domeniul drogurilor este parte integrantă a Politicii Naţionale de Sănătate, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.886 din 6 august 2007. Ministerul este responsabil de implementarea şi finanţarea tuturor tipurilor de tratament al dependenţei de substanţe, de reducerea riscurilor pentru sănătate, educaţia pentru sănătate menită să promoveze un mod de viaţă sănătos şi creşterea profesională a personalului Ministerului, precum şi a prestatorilor de servicii medicale relevante.
Observatorul Naţional pentru Droguri este o parte componentă organizaţională a Centrului Naţional de Management în Sănătate al Ministerului Sănătăţii şi este responsabil de colectarea, analiza şi diseminarea datelor despre consumul de droguri, efectele acestora şi măsurile din cadrul politicilor antidrog implementate la toate nivelurile. Observatorul Naţional pentru Droguri va coordona şi va gestiona metodologic alte instituţii şi organizaţii de stat şi neguvernamentale care vor contribui la colectarea datelor în cadrul indicatorilor monitorizaţi.
Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei
52. Ministerul, în comun cu alte autorităţi ale administraţiei publice de toate nivelurile şi cu alte entităţi, participă la elaborarea, promovarea şi implementarea politicii antidrog, asigurînd monitorizarea sectorială a acestor acţiuni.
53. Ministerul promovează, la nivel naţional, politici echilibrate, prin îmbinarea măsurilor de prevenire cu măsurile de sprijin al participării şi incluziunii sociale, în scopul diminuării, marginalizării şi stigmatizării consumatorilor de toate tipurile de droguri şi familiilor acestora. Totodată, Ministerul este responsabil de elaborarea şi implementarea actelor legislative şi normative cu privire la edificarea şi controlul calităţii serviciilor sociale adresate dependenţilor de droguri şi familiilor acestora, precum şi de perfecţionarea profesională a asistenţilor sociali.
Ministerul Educaţiei
54. În cadrul politicii în domeniul drogurilor, Ministerul Educaţiei este preponderent responsabil de prevenirea primară a consumului tuturor tipurilor de droguri de către copii şi tineri. Astfel, Ministerul este responsabil pentru implementarea programelor de prevenire a consumului de droguri în şcoli şi instituţii educaţionale, precum şi pentru definirea normelor directorii de dezvoltare a strategiilor de prevenire a consumului de droguri în şcoli şi a planurilor de educare a elevilor şi studenţilor în privinţa drogurilor şi riscurilor conexe consumului de droguri cu implicarea experţilor externi. Sub acest aspect, literatura ştiinţifică demonstrează că programele interactive de prevenire, care oferă informaţii obiective şi bazate pe dovezi, complementate cu activităţi ce vizează edificarea unei atmosfere sănătoase în şcoli şi instituţiile educaţionale pe bază de parteneriat dintre profesori şi elevi ori studenţi, constituie unul dintre cele mai bune moduri de prevenire a tipurilor variate de comportament riscant, inclusiv a consumului tuturor tipurilor de droguri.
55. Ministerul este responsabil şi de finanţarea altor programe de prevenire oferite de către stat şi organizaţii necomerciale, în condiţiile legislaţiei în vigoare, precum şi de perfecţionarea profesională a cadrelor didactice în educarea copiilor şi a tinerilor, referitor la prevenirea consumului de droguri.
56. În condiţiile sistemului de educaţie specială, Ministerul este responsabil de prestarea programelor de intervenţii timpurii şi de urgenţă, îngrijire terapeutică şi educativă pentru copiii şi tinerii care experimentează sau fac abuz de droguri. Ministerul, de asemenea, efectuează inspecţii ale activităţilor de prevenire realizate în domeniul său de competenţă.
Ministerul Tineretului şi Sportului
57. Ministerul este responsabil de prevenirea primară a riscurilor consumului de droguri prin crearea condiţiilor de participare a tinerilor în viaţa politică, economică, socială şi culturală a ţării, prin promovarea culturii fizice şi sportului, antrenarea în diverse activităţi sportive, pentru a schimba perceperea de către copii şi tineri a consumului de droguri. Ministerul asigură, de asemenea, planificarea strategică, monitorizarea şi evaluarea politicilor elaborate privind examinarea multilaterală a impactului de droguri în rîndul generaţiei în creştere, formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a specialiştilor în domeniu prin colaborare cu alte ministere.
58. Ministerul îşi asumă responsabilitatea pentru finanţarea proiectelor propuse de organizaţiile necomerciale de tineret şi sport în vederea atragerii tinerilor în diverse activităţi cultural-sportive, avînd drept scop combaterea consumului de droguri.
Ministerul Afacerilor Interne
59. În cadrul politicii în domeniul drogurilor, Ministerul este preponderent responsabil de implementarea Convenţiei contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, adoptată la Viena la 20 decembrie 1988, îndeosebi în ceea ce priveşte întreprinderea măsurilor menite să combată oferta de droguri ilicite şi cultivarea plantelor pentru producerea drogurilor. În sens general, Ministerul răspunde pentru apărarea ordinii şi securităţii publice, combaterea crimelor săvîrşite în domeniul drogurilor şi instruirea profesională a personalului său.
60. Ministerul Afacerilor Interne joacă un rol important în controlul şi aplicarea legii în ceea ce priveşte circulaţia legală a substanţelor stupefiante, psihotrope şi precursorilor.
61. O atenţie deosebită va fi acordată elaborării şi implementării măsurilor şi intervenţiilor specifice pentru a preveni consumul de droguri printre poliţişti, precum şi implicarea lor potenţială în traficul ilicit de droguri.
Ministerul Justiţiei
62. Ministerul este responsabil de organizarea activităţii în vederea reducerii consumului de droguri şi/sau a riscurilor asociate consumului de droguri în instituţiile penitenciare. În acest scop, Administraţia Naţională a Penitenciarelor implementează măsuri şi intervenţii cu scopul de a preveni ori a reduce pătrunderea drogurilor în instituţiile de detenţie, pe de o parte, şi de a oferi servicii de prevenire, tratament, minimalizare a riscului şi asistenţa corespunzătoare persoanelor dependente de droguri în condiţiile de detenţie, pe de altă parte.
[Pct.62 modificat prin Hot.Guv. nr.869 din 05.09.2018, în vigoare 28.09.2018]
63. Acesta mai poartă răspundere pentru instruirea profesională a personalului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor referitor la măsurile şi intervenţiile menţionate mai sus cu privire la droguri şi consumul de droguri.
[Pct.63 modificat prin Hot.Guv. nr.869 din 05.09.2018, în vigoare 28.09.2018]
64. Prin intermediul Oficiului central de probaţiune, Ministerul este responsabil de asigurarea funcţionării, în fazele presentinţială, sentinţială în comunitate şi postpenitenciară, a serviciilor de reintegrare socială a ex-deţinuţilor cu probleme asociate consumului de droguri, de monitorizare a comportamentului infractorilor neîntemniţaţi şi instruire profesională a consilierilor de probaţiune în problemele legate de droguri, cu care, de regulă, se confruntă subiecţii probaţiunii.
[Pct.64 modificat prin Hot.Guv. nr.735 din 03.10.2012, în vigoare 12.10.2012]
Ministerul Apărării
65. Ţinînd cont de rolul în asigurarea securităţii militare şi a suveranităţii Republicii Moldova, precum şi de riscul sporit pe care îl are consumul de droguri de către toate categoriile de militari care îndeplinesc serviciul de gardă şi de luptă cu arma, Ministerul este responsabil de identificarea timpurie a consumatorilor sau a potenţialilor consumatori de droguri din rîndul militarilor, precum şi de instruirea, prin intermediul unor programe de informare şi educare adresate efectivului corpului de comandă, a corpului didactic al instituţiilor de învăţămînt militar şi altor categorii de militari, referitor la problema consumului de droguri.
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
66. Ministerul urmăreşte direct sau în colaborare cu alte autorităţi naţionale aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale în domeniul drogurilor la care Republica Moldova este parte.
Ministerul va coordona îndeplinirea obligaţiunilor ce vizează domeniul drogurilor, asumate de Republica Moldova în cadrul procesului de integrare europeană.
Ministerul Finanţelor
67. Ministerul, în conformitate cu legislaţia în vigoare, va acorda, în limitele competenţei funcţionale, suportul necesar autorităţilor implicate în realizarea prezentei Strategii, la capitolul finanţării activităţilor în domeniul vizat.
68. În vederea suprimării livrării ilegale de droguri, autorităţile vamale desfăşoară activităţi care se axează pe identificarea partidelor ilegale de droguri din/spre alte ţări; în acest sens, Ministerul efectuează controale ale mărfurilor la frontieră şi inspecţii în cadrul oficiilor vamale interne, precum şi controale aleatorii pe tot teritoriul Republicii Moldova.
69. Autorităţile vamale au împuterniciri similare ca şi organele de poliţie în descoperirea crimelor legate de contrabanda de droguri, inclusiv urmărirea penală în aceste cazuri.
Serviciul Grăniceri
70. În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, Serviciul va reprima, în modul stabilit, trecerea peste frontiera de stat a substanţelor stupefiante şi psihotrope. În cooperare cu alte autorităţi competente, va combate traficul ilegal de droguri, substanţe psihotrope şi precursori, iar în absenţa organelor vamale va efectua reţinerea acestora.
Autorităţile locale
71. Autorităţile locale trebuie să devină factori importanţi în elaborarea şi implementarea politicii naţionale în domeniul drogurilor şi introducerea acestei politici la nivelurile relevante ale administraţiei publice.
72. Autorităţile locale vor implementa măsuri şi intervenţii antidrog, în conformitate cu obiectivele, principiile şi procedurile recomandate de prezenta Strategie, cu luarea în considerare a condiţiilor şi cerinţelor locale.
Autorităţile locale, de asemenea, realizează strategii şi planuri proprii antidrog în diferită măsură şi sînt active în exercitarea politicilor proprii în domeniul drogurilor. Eterogenitatea abordării acestora se poate manifesta printr-o serie întreagă de aspecte, însă implementarea prezentei Strategii vizează contribuirea la o mai mare armonizare şi implementare a practicilor bazate pe dovezi pe tot teritoriul Republicii Moldova.
Organizaţiile internaţionale şi necomerciale
73. Parteneri-cheie ai autorităţilor publice în problemele politicii în domeniul drogurilor la toate nivelurile sînt reprezentanţii comunităţii de experţi, inclusiv din cadrul organizaţiilor neguvernamentale care prestează servicii în domeniu.
Aceste organizaţii, în colaborare cu autorităţile publice, în calitate de parteneri, vor contribui la planificarea şi implementarea măsurilor şi activităţilor în cadrul politicii în domeniul drogurilor, la evaluarea acestor măsuri şi activităţi, sporirea calităţii şi eficienţei serviciilor lor, care vor fi finanţate din surse publice.
74. Organizaţiile necomerciale prestează, de asemenea, servicii individuale de prevenire, tratament, reabilitare şi reducere a riscurilor legate de consumul de droguri; aceste servicii formează un sistem complex ce oferă asistenţă şi servicii diverselor grupuri-ţintă afectate de consumul tuturor tipurilor de droguri.
Mass-media
75. Rolul mass-media în profilaxia dependenţei de droguri, prevenirea şi reprimarea criminalităţii ce ţine de traficul ilicit şi consumul drogurilor constă în sensibilizarea opiniei publice asupra fenomenului infracţional şi activităţii actorilor implicaţi în prevenirea şi reprimarea consumului şi traficului ilicit de droguri.
76. Informarea publicului larg şi îndeosebi a tinerilor despre riscurile potenţiale asociate consumului tuturor tipurilor de droguri reprezintă o condiţie esenţială pentru stoparea/reducerea consumului de droguri, a ofertei de droguri, precum şi a daunelor asociate, cauzate indivizilor şi societăţii în ansamblu.
Anexa nr.1
la Strategia naţională antidrog
pe anii 2011-2018
ANALIZA SWOT
Definiţie – în sensul prezentei Strategii, analiza SWOT reprezintă o metodă de cercetare, analiză a fenomenului drogurilor, stabilire a punctelor forte şi punctelor slabe ale situaţiei din acest domeniu, precum şi analiza oportunităţilor şi ameninţărilor care pot apărea în procesul de realizare a măsurilor planificate. Aceasta este prima etapă a planificării strategice care permite identificarea problemelor şi trasarea obiectivelor principale în activitatea de reducere a traficului şi consumului de droguri.
Viziuni (“Cum dorim să fie politica în domeniul drogurilor peste 5 ani ?“):
Republica Moldova va dispune de o strategie în domeniul drogurilor pe termen lung (5-10 ani), cu obiective realiste şi măsurabile bazate pe dovezi, inclusiv va fi elaborată şi implementată în practică o strategie clară de interacţiune dintre toţi partenerii (guvernamentali şi neguvernamentali) implicaţi în politicile ce ţin de domeniul drogurilor la toate nivelurile administraţiei publice;
reprezentanţii societăţii civile vor fi implicaţi într-un mod standard în elaborarea politicii antidrog la toate nivelurile administraţiei publice;
Republica Moldova va dispune de un sistem operaţional şi eficient de coordonare a politicii în domeniul drogurilor la toate nivelurile administraţiei publice şi va fi coordonată realizarea unor activităţi interdisciplinare în domeniul ofertei de droguri, cererii de droguri şi reducerii noxelor;
va fi stabilit un sistem complex eficient şi operaţional de colectare a datelor în domeniul drogurilor, care va cuprinde toate segmentele relevante ale politicii în domeniul vizat, iar datele din Raportul anual cu privire la situaţia în domeniul drogurilor vor fi luate în considerare la luarea deciziilor în domeniul politicii antidrog;
organizaţiile neguvernamentale, care oferă servicii antidrog, vor putea fi finanţate în baza unor reguli precise (standarde de calitate, certificare), inclusiv din sursele publice ale Republicii Moldova;
va fi stabilizat sau redus consumul de droguri injectabile;
prevenirea HIV şi a altor patologii transmisibile prin sînge (PTS) printre consumatorii de droguri intravenos va constitui o parte integrantă a tuturor serviciilor de tratament şi de reducere a noxelor în conformitate cu recomandările OMS şi UNAIDS;
va fi elaborat şi implementat în practică un ghid de termeni utilizaţi în domeniul drogurilor;
va fi redusă oferta de droguri;
cultivarea domestică a plantelor pentru producerea de droguri în Republica Moldova va fi stopată sau redusă.
1. PUNCTE TARI “Ce facem bine, ce ştim ?“ |
2. PUNCTE SLABE “În ce aspecte nu avem succes“? |
Republica Moldova respectă toate cerinţele relevante ale unui sistem internaţional de control asupra drogurilor (tratatele ONU etc.) | Nivelul redus de prevenire a tuturor tipurilor de droguri şi insuficienţa activităţilor de prevenire în şcoli. Existenţa lacunelor în cooperarea dintre instituţiile statale şi cele neguvernamentale |
Deja există instituţii specializate şi organizaţii implicate în reducerea ofertei de droguri, reducerea cererii de droguri şi reducerea noxelor. Republica Moldova dispune de legislaţie cu privire la controlul drogurilor în conformitate cu cerinţele internaţionale. Există interesul vădit al instituţiilor de stat de a coopera cu reprezentanţii societăţii civile. Funcţionează Observatorul Naţional pentru Droguri, care elaborează Raportul anual cu privire la situaţia în domeniul drogurilor în Republica Moldova. Guvernul Republicii Moldova a aprobat Planul de acţiuni cu privire la combaterea narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2007-2009. În anii 2007 şi 2008 au fost efectuate studii care au permis a obţine o imagine mai amplă cu privire la problemele drogurilor (ESPAD, MARA). Există programe de tratament, tratament prin substituire, inclusiv în penitenciare, şi programe de reducere a noxelor. În unele oraşe deja au fost adoptate, la nivel local, planuri de acţiuni în domeniul drogurilor. Ministerul Afacerilor Interne pregăteşte modificarea structurii poliţiei, inclusiv a Direcţiei antidrog. Peste 90% din infracţiunile privind drogurile sînt raportate drept descoperite. Proiectul BUMAD în Moldova promovează şi coordonează activităţile în domeniul drogurilor. Oficiul UNAIDS în Moldova sprijină prevenirea HIV şi activităţile de reducere a noxelor realizate de organizaţiile neguvernamentale. |
Structura actuală a organelor de drept constituie un obstacol pentru activitatea eficientă a acestora. Pregătirea insuficientă a reprezentanţilor diferitelor structuri implicaţi în domeniul drogurilor. Dotarea tehnică inadecvată a organelor de drept. Lipsa coordonării activităţilor implementate la nivel internaţional, naţional şi local, precum şi lipsa mecanismului/organului de coordonare. “Gîndirea” şi abordarea învechită a problemelor legate de droguri. Lipsa finanţării din bugetul public a serviciilor antidrog, oferite de organizaţiile neguvernamentale din Republica Moldova. Situaţia precară în finanţarea recentă din surse externe a programelor de reducere a noxelor implementate de organizaţiile neguvernamentale. Discrepanţe în datele colectate şi prezentate referitor la situaţia în domeniul drogurilor (de la diferite structuri de diferite niveluri). Lipsa serviciilor sociale pentru consumatorii de droguri şi rudele acestora. Acoperirea redusă cu servicii antidrog în unele zone ale ţării, afectate de consumul de droguri. Lipsa finanţării pentru tratamentul de substituţie în orăşelele mici. Permeabilitatea hotarelor statului în ceea ce priveşte contrabanda de droguri din cauza lipsei controlului asupra acestora. Lipsa unei strategii clare în ceea ce priveşte interacţiunea dintre diverşi actori la diverse niveluri, implicaţi în luarea deciziilor în domeniul politicii antidrog. Lacune în sistemul existent de reducere a noxelor şi lipsa programelor de tratament din lipsa unei succesiuni în lucrul cu consumatorii de droguri. Lacune în colaborarea dintre poliţie, şcoli şi organizaţiile neguvernamentale cu privire la prevenirea consumului de droguri la nivel local. Strategiile/planurile de acţiuni existente în domeniul drogurilor la nivel naţional şi local nu reflectă necesităţile de a finanţa activităţile planificate. Nu există cadru normativ/standarde pentru serviciile antidrog în vederea asigurării profesionalismului, calităţii şi eficienţei acestora. Necunoaşterea terminologiei cu privire la planificarea strategică şi managementul proiectelor, precum şi în domeniul drogurilor care implică confuzii. |
3. OPORTUNITĂŢI “Ce oportunităţi vedem pentru viitor“? |
4. RISCURI “Ce ar putea ameninţa/constitui un risc |
UE sporeşte asistenţa tehnică pentru ţările candidate – oportunitatea de a beneficia de finanţare pentru elaborarea şi implementarea prezentei Strategii. Proiecte-twinning cu Republica Cehă, finanţate de UE, pentru îmbunătăţirea sistemelor de colectare a datelor, precum şi pentru eficientizarea politicii antidrog la nivel de ţară. Consolidarea cooperării dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană prin încheierea Acordului de Asociere. Acceptarea standardelor internaţionale şi a bunelor practici în domeniul politicii antidrog. Transparenţa Ministerului Afacerilor Interne în problema privind transformarea poliţiei, inclusiv Direcţiei antidrog. Ajustarea legislaţiei naţionale privind exercitarea controlului asupra drogurilor la standardele internaţionale. Vizite de studii şi implementarea bunelor practici în domeniul politicilor antidrog din UE şi alte ţări, luîndu-se în considerare particularităţile naţionale. Crearea unei comisii guvernamentale pentru revizuirea Planului de acţiuni (anterior şi actual) cu privire la combaterea narcomaniei şi narcobusinessului şi elaborarea unei Strategii antidrog noi şi a planului de acţiuni, ţinînd cont de datele recente în politica antidrog. | Lipsa colaborării în elaborarea şi lipsa voinţei de a adopta şi de a implementa o nouă Strategie antidrog. Lipsa resurselor financiare sau a voinţei de a aloca fonduri pentru implementarea noii Strategii. Lipsa durabilităţii în implementarea noii Strategii. Prioritizarea de către politicieni a reducerii ofertei de droguri în contextul politicii în domeniul drogurilor. Lipsa competenţei/profesionalismului personalului în domeniul drogurilor. Reducerea finanţării din surse externe a programelor recente de tratament şi reducere a nocivităţii. Lipsa receptivităţii factorilor de decizie locali vis-a-vis de problematica şi politica drogurilor (alte preferinţe). Riscul rigidităţii Strategiei antidrog elaborate şi posibil adoptate – spaţiul limitat de flexibilitate în cazul noilor evoluţii şi necesităţi. “Obiceiul” de a elabora diverse strategii şi planuri de acţiuni fără a fi implementate în practică. Lipsa mecanismului de coordonare şi finanţare constituie un risc că prezenta Strategie şi Planul de acţiuni nu vor fi implementate în practică. Ar putea fi adoptate diverse documente strategice fără a ţine cont de faptul dacă acestea sînt eficace sau nu. Procesele de luare a deciziilor deseori depind de receptivitatea persoanelor care deţin putere de decizie. |
Anexa nr.2
la Strategia naţională antidrog
pe anii 2011-2018
PLANUL NAŢIONAL
de acţiuni antidrog pentru anii 2017-2018
| Nr. crt. | Obiective | Acţiuni | Subacţiuni | Termene de realizare | Costuri estimative | Autorităţi responsabile | Parteneri | Indicatori de monitorizare |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
| Domeniul I: Reducerea cererii de droguri | ||||||||
| Subdomeniul 1.1: Prevenirea primară a consumului de droguri | ||||||||
| Prioritate: Stoparea creşterii/reducerea consumului de droguri în societate, în special printre minori, şi contribuirea la stoparea creşterii/diminuarea consumului de droguri ilegale injectabile | ||||||||
|
1. | Dezvoltarea unui sistem eficient de formare iniţială şi continuă a specialiştilor în domeniul drogurilor şi dependenţei de droguri, conectat la realităţile naţionale şi cerinţele europene (inclusiv prin implementarea tehnicilor moderne de învăţare – e-learning) | 1.1. Dezvoltarea sistemului de prevenire a consumului de droguri în societate | 1.1.1. Dezvoltarea serviciilor de prevenire a consumului de droguri prin elaborarea activităţilor specifice pentru diferite grupuri-ţintă (tineri, familie, comunitate) şi a politicilor cu privire la ocuparea timpului liber pentru aceste grupuri-ţintă | 2017-2018 | Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării – în limitele bugetului aprobat; Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – 100000 lei; Ministerul Apărării – 15000 lei; Ministerul Afacerilor Interne – 247310 lei | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Ministerul Apărării | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; administraţia publică locală; organizaţiile necomerciale active în domeniu | Număr de activităţi de prevenire a consumului de droguri desfăşurate anual |
| 1.1.2. Desfăşurarea activităţilor de prevenire a consumului de droguri în instituţiile de învăţămînt preuniversitar/ universitar şi sportiv | 2017-2018 | Ministerul Apărării –10000 lei; Ministerul Afacerilor Interne – 425 lei | Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Apărării (Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”) | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Număr de activităţi de prevenire a consumului de droguri desfăşurate | |||
| 1.1.3. Desfăşurarea activităţilor de informare a populaţiei privind efectele consumului de droguri şi importanţa adoptării unui stil de viaţă sănătos prin oferirea de alternative de petrecere a timpului liber | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne – 16255 lei | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) | Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Apărării; organizaţiile necomerciale interesate | Rapoarte de evaluare şi monitorizare | |||
| 1.1.4. Desfăşurarea activităţilor specifice de informare a populaţiei privind riscurile consumului de droguri, inclusiv marcarea Zilei internaţionale de luptă împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri | 2017-2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – în limitele alocaţiilor; Ministerul Afacerilor Interne – 31255 lei | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Ministerul Apărării; administraţia publică locală; organizaţiile necomerciale interesate | Rapoarte de evaluare şi monitorizare; număr de emisiuni radiofonice şi televizate, articole, foi volante, broşuri etc.; număr de acţiuni desfăşurate | |||
| 1.1.5. Dezvoltarea gradului de instruire a personalului medical, inclusiv a medicilor de familie, privind efectele consumului de droguri şi modul de intervenţie în cazul consumatorilor de droguri şi de alte substanţe psihotrope | 2017-2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – în limitele alocaţiilor | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Catedra de psihiatrie, narcologie şi psihologie medicală, Catedra medicina de familie; Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Apărării; administraţia publică locală; organizaţiile necomerciale interesate | Număr de personal medical instruit, inclusiv medici de familie; rapoarte de evaluare şi monitorizare | |||
| 1.2. Reevaluarea curriculumurilor universitare pentru specialităţile psihologie, asistenţă socială, farmacie şi medicină şi includerea tehnicilor moderne privind noutăţile în domeniul drogurilor şi dependenţei de droguri | 1.2.1. Instruirea angajaţilor din penitenciare | 2018 | Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării – în limitele bugetului aprobat; Ministerul Afacerilor Interne – 10000 lei | Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Interne | Curriculumuri reevaluate | ||
| 1.3. Reevaluarea curriculumului şcolar la disciplina „Educaţia civică”, modulul „Viaţa şi sănătatea – valori personale şi sociale” | 2018 | Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării – în limitele bugetului aprobat | Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (centre de formare continuă a cadrelor didactice) | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Interne | Curriculum reevaluat | |||
| 1.4. Extinderea sistemului de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul prevenirii consumului de droguri | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne – 10000 lei | Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei; Ministerul Afacerilor Interne | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; administraţia publică locală; organizaţiile necomerciale active în domeniu | Raport de activitate/evaluare prezentat Comisiei Naţionale Antidrog | |||
| 1.5. Desfăşurarea unor programe de pregătire comună pentru judecători, procurori şi poliţişti antidrog | Anual | Ministerul Afacerilor Interne – 34100 lei | Institutul Naţional al Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Număr de cursuri desfăşurate; număr de participanţi | |||
|
2. | Dezvoltarea rolului proactiv al familiilor în viaţa copiilor în vederea formării sau consolidării abilităţilor pentru creşterea influenţei factorilor de protecţie | 2.1. Implementarea proiectelor-pilot locale de tip „Şcoala părinţilor” de formare a abilităţilor cu rol de factori de protecţie în consumul de droguri | Anual | Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării – în limitele bugetului aprobat | Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării | Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea | Arie de acoperire; număr de sesiuni/întîlniri | |
|
3. | Campanii naţionale de sensibilizare a opiniei publice | 3.1. Organizarea campaniilor naţionale de sensibilizare cu prilejul zilei internaţionale antidrog, marcată anual la 26 iunie | 3.1.1. Activităţi sportive, muzicale, mese rotunde, mediatizare largă cu implicarea personalităţilor notorii şi a comunităţii consumatorilor de droguri | Anual | Ministerul Afacerilor Interne – 45190 lei; Ministerul Apărării – 10000 lei; Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării – 10000 lei | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Ministerul Apărării | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; organizaţii necomerciale; Agenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii | Activităţi realizate |
| 3.1.2. Dialoguri în cadrul emisiunilor televizate despre dauna drogurilor în societate | Ministerul Afacerilor Interne – nu necesită cheltuieli | Ministerul Afacerilor Interne | Organizaţii necomerciale; Agenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii | Număr de emisiuni televizate | ||||
|
4. | Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă, informarea asupra efectelor negative ale consumului şi traficului ilicit de droguri | 4.1. Măsuri de prevenire în locurile de detenţie | 4.1.1. Implementarea programelor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri în locurile de detenţie | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne – 30000 lei; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) – în limitele bugetului aprobat | Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare); Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Apărării | Organizaţii necomerciale | Număr de programe implementate; număr de programe desfăşurate; numărul de acţiuni comune realizate |
| 4.1.2. Desfăşurarea programelor cu caracter socioeducativ în vederea prevenirii consumului şi traficului de droguri în locurile de detenţie | ||||||||
| 4.1.3. Antrenarea deţinuţilor în diferite programe cu caracter socioeducativ în scopul prevenirii oricăror acţiuni legate de droguri | ||||||||
|
5. | Creşterea vizibilităţii şi a credibilităţii instituţiilor statului, precum şi a implicării societăţii civile | 5.1. Elaborarea unor planuri instituţionale de comunicare publică pe baza principiului vocii unice | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne – 4080 lei | Comisia Naţională Antidrog | Planuri instituţionale de comunicare publică elaborate; număr de informaţii diseminate | ||
| Subdomeniul 1.2: Tratamentul şi reabilitarea consumatorilor de droguri | ||||||||
| Prioritate: Contribuirea la stoparea tendinţei de creştere şi la diminuarea consumului de droguri ilegale injectabile, precum şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru consumatorii de orice tip de droguri, a familiilor lor şi a altor persoane apropiate, prin asigurarea disponibilităţii unui spectru larg de servicii de calitate de reducere a riscurilor, de tratament şi de reabilitare | ||||||||
| 6. | Extinderea tratamentului farmacologic cu metadonă la nivel naţional | 6.1. Crearea cabinetelor de tratament farmacologic cu metadonă în cadrul instituţiilor medico-sanitare publice spitalele raionale Făleşti, Orhei, Anenii Noi şi Rezina | 6.1.1. Instruirea personalului medical în domeniul respectiv | 2017-2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – 900000 lei; Ministerul Afacerilor Interne – nu necesită cheltuieli | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Justiţiei; administraţia publică locală; organizaţiile necomerciale interesate | Cabinete create; personal medical instruit; regulamente adoptate |
| 7. | Asigurarea calităţii tratamentului farmacologic cu metadonă | 7.1. Asigurarea accesului universal al consumatorilor de droguri la sistemul de asistenţă medicală, psihologică şi socială prin dezvoltarea programelor antidrog destinate populaţiei generale | 7.1.1. Dotarea instituţiilor medico-sanitare publice pentru asigurarea calităţii serviciilor prestate | 2017-2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – 1 500000 lei | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Compania Naţională de Asigurări în Medicină; Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate; administraţia publică locală; organizaţiile necomerciale interesate | Rapoarte de evaluare şi monitorizare |
| 7.1.2. Instruirea continuă a specialiştilor în domeniul drogurilor | 2017-2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – 200000 lei | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Catedra de psihiatrie, narcologie şi psihologie medicală | Număr de personal medical instruit; rapoarte de evaluare şi monitorizare | |||
| 7.2. Asigurarea continuităţii tratamentului farmacologic cu metadonă în cazul reţinuţilor | 7.2.1. Implementarea mecanismului de asigurare a continuităţii tratamentului farmacologic cu metadonă | 2017-2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – 900000 lei; Ministerul Afacerilor Interne – nu necesită cheltuieli | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne | Mecanism elaborat | ||
| 8. | Sporirea numărului de pacienţi înrolaţi în tratament de substituţie şi menţinerea în tratament a acestora | 8.1. Implementarea de către asociaţiile obşteşti/ organizaţiile necomerciale a programelor de asistenţă psihosocială pentru pacienţii tratamentului de substituţie | 2017-2018 permanent | Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Organizaţii necomerciale | Număr de pacienţi nou-înrolaţi în tratament şi număr de pacienţi înrolaţi în tratament pentru o perioadă mai mare de 6 luni | |
| 9. | Dezvoltarea serviciilor de reabilitare alternativă, prin intermediul organizaţiilor necomerciale, şi a serviciilor specifice, luînd în consideraţie necesităţile particulare ale femeilor şi ale bărbaţilor | 9.1. Dezvoltarea serviciilor de reabilitare alternativă specifice necesităţilor particulare ale femeilor şi ale bărbaţilor, în cadrul comunităţii terapeutice existente la Berezki (Anenii Noi) | Trimestrul IV, 2017 | Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Administraţia publică locală; organizaţiile necomerciale interesate | Număr de beneficiari ai serviciilor (femei/bărbaţi) | |
|
10. | Tratamentul dependenţilor de droguri aflaţi în locurile de detenţie | 10.1. Asigurarea tratamentului de substituţie cu metadonă în instituţiile penitenciare | 10.1.1. Preluarea finanţării din bugetul de stat al beneficiarilor farmacoterapiei de substituţie cu metadonă în sistemul penitenciar | 2018 | Ministerul Justiţiei – 1416000 lei; Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020 (parţial resursele Fondului Global pentru Combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei) | Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) | Număr de deţinuţi asiguraţi cu tratament din contul mijloacelor financiare de stat | |
| 10.2. Asigurarea continuităţii tratamentului cu metadonă prin transfer de caz al reţinuţilor | 10.2.1. Colaborarea cu Ministerul Afacerilor Interne pentru a asigura continuitatea tratamentului cu metadonă prin transfer de caz | 2018 | Ministerul Afacerilor Interne – 11840 lei; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) – în limitele bugetului aprobat | Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare); Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General al Poliţiei); Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (Dispensarul Republican de Narcologie) | Acord de colaborare încheiat | |||
| 11. | Dezvoltarea serviciilor de reabilitare şi asistenţă pentru consumatorii de droguri care se eliberează din detenţie în vederea prevenirii recidivării criminale a acestora | 11.1. Dezvoltarea unui program specializat pentru consumatorii de droguri din detenţie în vederea oferirii de asistenţă acestora de către serviciul de probaţiune după eliberare | 2017-2018 | Ministerul Justiţiei (Inspectoratul Naţional de Probaţiune) – în limitele bugetului aprobat | Ministerul Justiţiei (Inspectoratul Naţional de Probaţiune) | Organizaţii necomerciale | Număr de programe implementate; arie de acoperire; număr de consumatori care au beneficiat de asistenţă | |
| 12. | Dezvoltarea unui mecanism intersectorial privind referirea consumatorilor de droguri în baza evaluării necesităţilor | 12.1. Completarea în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea a echipelor multidisciplinare specializate în lucrul cu consumatorii de droguri | Anual | Ministerul Afacerilor Interne – 42720 lei; Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – în limitele alocaţiilor; Ministerul Justiţiei (Inspectoratul Naţional de Probaţiune) – în limitele bugetului aprobat | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Justiţiei (Inspectoratul Naţional de Probaţiune); Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării | Autorităţile administraţiei publice locale; organizaţii necomerciale | Echipe multidisciplinare completate şi funcţionale în cadrul fiecărei autorităţi publice locale de nivelul al doilea | |
| 12.2. Consolidarea capacităţilor membrilor echipelor multidisciplinare privind referirea beneficiarului; instruirea membrilor echipelor multidisciplinare privind aplicarea mecanismului de evaluare a necesităţilor consumatorilor de droguri | Anual | Număr de specialişti din fiecare domeniu instruiţi | ||||||
| 12.3. Întărirea capacităţilor de răspuns ale profesioniştilor din diferite domenii (poliţişti, farmacişti, medici de familie, asistenţi sociali/lucrători sociali etc.) în vederea reducerii riscurilor şi consecinţelor negative asociate consumului de droguri | Anual | Număr de instruiri efectuate în vederea reducerii riscurilor şi consecinţelor negative asociate consumului de droguri | ||||||
|
13. | Dezvoltarea programelor psihosociale orientate spre formarea aderenţei la tratament de substituţie cu opiacee în comunitate şi în sistemele privative de libertate, în vederea reducerii riscurilor şi consecinţelor negative asociate consumului de droguri | 13.1. Realizarea programelor psihosociale de aderenţă la tratament în comunitate şi în sistemele privative de libertate | Anual | Ministerul Afacerilor Interne – 12591,2 lei | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Justiţiei (Inspectoratul Naţional de Probaţiune) | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; administraţia publică locală; organizaţiile necomerciale interesate | Număr de servicii; număr de beneficiari; arie de acoperire | |
| Domeniul II: Reducerea riscurilor | ||||||||
| Prioritate: Reducerea riscurilor potenţiale legate de toate tipurile de droguri, diminuarea impactului economic, de sănătate, social, penal şi de securitate al utilizării lor pentru indivizi şi societate, contribuirea la stoparea tendinţei de creştere şi la reducerea consumului de droguri ilegale injectabile | ||||||||
|
14. | Asigurarea accesului la serviciile de reducere a riscurilor al consumatorilor de droguri injectabile | 14.1. Implementarea programelor de reducere a riscurilor în sectorul civil (puncte consultative şi schimb de seringi, activităţi de la egal la egal în teren, testare comunitară la HIV şi ITS, activităţi de prevenire HIV prin intermediul farmaciilor şi al serviciilor mobile) | 14.1.1. Activitatea punctelor consultative şi de schimb de seringi, activităţi de la egal la egal în teren, testare comunitară la HIV şi ITS | 2017-2018 permanent | Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Compania Naţională de Asigurări în Medicină; Ministerul Afacerilor Interne | Organizaţii necomerciale | Număr de beneficiari de servicii; număr de programe finanţate din bugetul de stat |
| 14.1.2. Prestarea serviciilor de reducere a riscurilor de către organizaţiile necomerciale | 2017-2018 permanent | Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Compania Naţională de Asigurări în Medicină; Ministerul Afacerilor Interne | Organizaţii necomerciale | Număr de organizaţii necomerciale implicate; număr de acorduri încheiate; număr de beneficiari | |||
| 14.2. Implementarea programelor de reducere a riscurilor în locurile de detenţie | 14.2.1. Schimb de seringi, activităţi de la egal la egal, testare la HIV | 2017-2018 permanent | Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) – 836811 lei; Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020 (parţial din resursele Fondului Global pentru Combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei) | Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) | Organizaţii necomerciale | Număr de beneficiari de serviciu; număr de puncte de schimb de seringi finanţate din bugetul de stat în cadrul sistemului penitenciar | ||
|
15. | Fortificarea rolului Poliţiei în asigurarea accesului consumatorilor de droguri la servicii de reducere a riscurilor | 15.1. Implementarea Instrucţiunii Inspectoratului General al Poliţiei cu privire la intervenţia Poliţiei în prevenirea şi controlul infecţiei HIV în mediul grupurilor cu risc sporit de infectare | 15.1.1. Multiplicarea Instrucţiunii | 2017-2018 | Parţial din resursele Fondului Global pentru Combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei; Ministerul Afacerilor Interne – 4000 lei | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General al Poliţiei) | Organizaţii necomerciale | Număr de instrucţiuni tipărite; număr de poliţişti instruiţi; număr de seturi de protecţie achiziţionate |
| 15.1.2. Instruirea persoanelor la nivel de inspectorate de poliţie în aplicarea Instrucţiunii | 2017-2018 permanent | Ministerul Afacerilor Interne – nu necesită cheltuieli | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General al Poliţiei) | Organizaţii necomerciale | Număr de planuri aprobate | |||
| 15.1.3. Dotarea inspectoratelor de poliţie cu seturi de protecţie | 2017-2018 permanent | Ministerul Afacerilor Interne – 200000 lei | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General al Poliţiei) | Organizaţii necomerciale | Număr de inspectorate dotate cu seturi | |||
| 15.1.4. Aprobarea şi aplicarea planurilor de implementare a acţiunilor de profilaxie HIV în mediul grupurilor cu risc sporit de infectare pentru anii 2017-2018 | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne – nu necesită cheltuieli | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General al Poliţiei) | Organizaţii necomerciale | ||||
| 16. | Dezvoltarea sistemului de atragere şi motivare a consumatorilor de droguri în vederea includerii acestora în serviciile de asistenţă specializată prin implementarea metodelor inovatoare de medicaţie şi reabilitare psihosocială | 16.1. Elaborarea mecanismului de informare a populaţiei privind riscurile consumului de droguri şi motivare a consumatorilor de droguri pentru medicaţie şi/sau reabilitare psihosocială | 16.1.1. Realizarea unui studiu privind prevalenţa consumului de droguri în contingentele de elevi şi tineri | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne – nu necesită cheltuieli; Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – 200000 lei | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Apărării; administraţia publică locală; organizaţiile necomerciale interesate | Studiu realizat |
| 17. | Crearea comunităţilor terapeutice în penitenciare | 17.1. Asigurarea funcţionalităţii comunităţii terapeutice în Penitenciarul nr.9 – Pruncul | 2017-2018 | Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) – 100000 lei; Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020 | Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) | Pompidou Group; organizaţia necomercială „Viaţa Nouă” | Număr de deţinuţi beneficiari ai programului din cadrul comunităţii terapeutice | |
|
18. | Instituirea unui sistem de motivare în penitenciare pentru deţinuţii dependenţi de droguri care au parcurs cu succes programul de tratament, reabilitare şi programe psihosociale specializate | 18.1. Modificarea cadrului normativ care va reglementa procesul de motivare a deţinuţilor dependenţi de droguri în vederea determinării participării acestora la programe de tratament, reabilitare, profesionale şi psihosociale | 2017-2018 permanent | Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) – Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2016-2020 | Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) | Pompidou Group; organizaţia necomercială „Viaţa Nouă” | Propuneri de modificare a cadrului normativ elaborate | |
| 19. | Dezvoltarea serviciilor specializate în vederea integrării sociale a consumatorilor de droguri (adaptarea serviciilor existente cu accent pe policonsum şi integrare) | 19.1. Acordarea suportului metodologic autorităţilor administraţiei publice locale, structurilor teritoriale de asistenţă socială, prestatorilor de servicii sociale în implementarea cadrului legal în domeniul asistenţei sociale, inclusiv al asistenţei consumatorilor de substanţe psihoactive | Permanent | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – în limitele alocaţiilor | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Organizaţii necomerciale | Număr de consultaţii oferite | |
| 20. | Dezvoltarea serviciilor de ocupare destinate consumatorilor de droguri în remisie şi persoanelor eliberate din locurile de detenţie | 20.1. Revizuirea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă destinate grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii (consumatorii de droguri în remisiune şi persoanele eliberate din locurile de detenţie) | Permanent | Ministerul Justiţiei (Inspectoratul Naţional de Probaţiune) – în limitele bugetului aprobat; Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – în limitele alocaţiilor | Ministerul Justiţiei (Inspectoratul Naţional de Probaţiune); Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă) | Organizaţii necomerciale | Act normativ revizuit | |
| 20.2. Asistenţă specializată şi de probaţiune a consumatorilor de droguri care sînt eliberaţi din detenţie în vederea prevenirii recidivei criminale | Permanent | |||||||
|
21. | Implementarea asistenţei alternative detenţiei în cazurile asociate consumului de droguri | 21.1. Elaborarea conceptului privind implementarea asistenţei alternative detenţiei în cazurile asociate consumului de droguri | 21.1.1. Implicarea experţilor naţionali şi internaţionali | 2018 | Ministerul Afacerilor Interne – 255100 lei; Fundaţia Soros-Moldova şi Uniunea pentru prevenirea HIV şi reducerea riscurilor | Ministerul Afacerilor Interne | Organizaţii necomerciale; Agenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii | Concept elaborat şi aplicabil |
| Domeniul III: Reducerea ofertei de droguri | ||||||||
| Prioritate: Înăsprirea regulilor de prescripţie şi eliberare a drogurilor legale, în special pentru minori, prin aplicarea eficientă a legii şi utilizarea altor instrumente instituţionale; eradicarea fenomenului de cultivare domestică a plantelor pentru producerea de droguri şi contracararea traficului de droguri care se introduc sau tranzitează teritoriul Republicii Moldova | ||||||||
| 22. | Determinarea dimensiunii ofertei de droguri în Republica Moldova | 22.1. Colectarea, centralizarea şi analiza datelor privind reducerea ofertei de droguri | Semestrial | Ministerul Afacerilor Interne – nu necesită cheltuieli | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (Observatorul Naţional pentru Droguri) | Minimum două raportări şi două informări efectuate în domeniul reducerii ofertei de droguri | ||
| 23. | Dezvoltarea şi consolidarea sistemului instituţional şi legislativ privind combaterea ofertei de droguri | 23.1. Revizuirea, îmbunătăţirea şi armonizarea actelor normative existente privind combaterea traficului de droguri în funcţie de nevoile identificate | Anual | Ministerul Afacerilor Interne – 11160 lei | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Organizaţiile necomerciale interesate | Iniţiative legislative elaborate; acte normative modificate/ adoptate (minimum o iniţiativă sau un act normativ elaborat/ modificat pe an) | |
| 24. | Cooperarea părţilor în vederea adoptării unei abordări echilibrate şi integrate cu privire la aplicarea legii şi lupta împotriva drogurilor | 24.1. Elaborarea şi adoptarea unor proceduri comune de lucru în domeniul reducerii ofertei de droguri, inclusiv în ceea ce priveşte bunurile confiscate (ca urmare a săvîrşirii de infracţiuni în domeniul drogurilor) | Anual | Ministerul Afacerilor Interne – 11160 lei; Serviciul de Informaţii şi Securitate – nu necesită cheltuieli | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Finanţelor (Serviciul Vamal) | Serviciul de Informaţii şi Securitate | Proceduri comune de lucru elaborate, adoptate şi implementate în funcţie de cadrul legislativ existent şi nevoile identificate (un set de proceduri comune de lucru adoptate) | |
| 24.2. Adaptarea structurilor de aplicare a legii în raport cu tendinţele şi evoluţiile traficului şi consumului ilicit de droguri | Anual | Ministerul Afacerilor Interne – nu necesită cheltuieli | Ministerul Afacerilor Interne | Structuri de aplicare a legii adaptate; structuri nou-înfiinţate în funcţie de nevoile şi provocările identificate | ||||
|
25. | Eficientizarea activităţilor specifice de combatere a ofertei de droguri, a deturnării şi a traficului de precursori, precum şi de control al domeniilor conexe | 25.1. Intensificarea folosirii tehnicilor speciale de investigaţii precum investigatori sub acoperire şi livrări supravegheate | Anual | Ministerul Afacerilor Interne – în limitele bugetului aprobat (cheltuieli speciale) | Ministerul Afacerilor Interne | Număr de activităţi operative/livrări supravegheate desfăşurate | ||
| 25.2. Valorificarea bunurilor şi valorilor provenite din săvîrşirea de infracţiuni la regimul drogurilor şi precursorilor prin exploatarea optimă a cadrului legislativ existent în domeniu | Trimestrul IV, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne – nu necesită cheltuieli; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) – în limitele bugetului aprobat | Ministerul Finanţelor (Serviciul Vamal); Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) | Cuantum al sumelor confiscate, cuantum al sumelor provenite din valorificarea bunurilor şi valorilor confiscate | ||||
| 25.3. Organizarea de întîlniri la nivel interinstituţional pentru implementarea coordonată a politicilor antidrog sectoriale | Anual | Ministerul Afacerilor Interne – 8100 lei | Ministerul Afacerilor Interne | Număr de întîlniri desfăşurate; grupuri constituite; număr de analize elaborate; număr de propuneri implementate | ||||
| 25.4. Aplicarea mecanismelor de identificare şi punere sub sechestru a bunurilor şi valorilor rezultate ca urmare a săvîrşirii de infracţiuni la regimul drogurilor | Anual | Ministerul Afacerilor Interne – nu necesită cheltuieli; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) – în limitele bugetului aprobat | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) | Sume şi bunuri indisponibilizate | ||||
|
26. | Întărirea mecanismelor de cooperare poliţienească în cadrul forumurilor europene, internaţionale şi ale zonelor de interes strategic internaţional pentru Republica Moldova | 26.1. Participarea experţilor din Republica Moldova la reuniuni, grupuri de lucru, foruri pe segmentul reducerii ofertei de droguri | 26.1.1. Transfer de know-how şi bune practici în domeniul reducerii ofertei de droguri în conformitate cu standardele şi procedurile europene şi internaţionale în materie | Anual | Ministerul Afacerilor Interne – 285200 lei | Ministerul Afacerilor Interne | Număr de participări la reuniuni; număr de participanţi la reuniuni; număr de echipe comune de investigaţii care au participat | |
| 26.2. Cooperarea autorităţilor autohtone cu structurile europene şi internaţionale cu responsabilităţi în domeniu (Europol, Eurojust, Eurocustoms, Interpol, Agenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii etc.) | 26.2.1. Consolidarea cooperării autorităţilor autohtone cu structurile europene şi internaţionale în domeniul reducerii ofertei de droguri | Anual | Ministerul Afacerilor Interne – nu necesită cheltuieli | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Finanţelor (Serviciul Vamal) | Număr de participări la reuniuni europene şi internaţionale; număr de participanţi; număr de activităţi comune desfăşurate | |||
| 26.3. Cooperarea autorităţilor autohtone cu autorităţile străine prin valorificarea mecanismelor de cooperare poliţienească şi judiciară existente (inclusiv cooperare judiciară informală, schimb de informaţii, livrări controlate) | 26.3.1. Valorificarea mecanismelor de cooperare poliţienească şi judiciară în domeniul reducerii ofertei de droguri (minimum un mecanism valorificat) | Anual | Ministerul Afacerilor Interne – 1360 lei; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) – în limitele bugetului aprobat | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) | Număr de activităţi comune desfăşurate; număr de informaţii solicitate/primite | |||
| 26.4. Implicarea sistematică a ofiţerilor de legătură în schimbul de date şi informaţii operative dintre autorităţile naţionale şi cele străine | 26.4.1. Schimb intensificat de date şi informaţii operative prin intermediul ofiţerilor de legătură | Permanent | Ministerul Afacerilor Interne – nu necesită cheltuieli | Ministerul Afacerilor Interne | Număr de solicitări transmise; număr de solicitări primite; date şi informaţii valorificate | |||
|
27. | Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă în contextul implementării programelor de reducere a ofertei de droguri | 27.1.1. Antrenarea deţinuţilor, militarilor în diferite programe cu caracter socioeducativ în scopul prevenirii oricăror acţiuni legate de droguri | 2017-2018 | Ministerul Apărării – 60000 lei; Ministerul Afacerilor Interne – 1785 lei; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) – în limitele bugetului aprobat | Ministerul Apărării; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare); Ministerul Afacerilor Interne | Organizaţiile necomerciale interesate | Număr de acorduri încheiate; număr de acţiuni comune realizate | |
| Domeniul IV: Coordonarea activităţilor | ||||||||
| Prioritate: Crearea unui sistem eficient de coordonare a implementării, atît la nivel orizontal, cît şi vertical, a măsurilor şi intervenţiilor politicii antidrog, definite în cadrul Strategiei şi Planului de acţiuni; definirea clară şi delimitarea responsabilităţilor şi competenţelor tuturor instituţiilor-cheie, inclusiv ale organizaţiilor necomerciale, implicate în elaborarea şi aplicarea politicii antidrog la toate nivelurile | ||||||||
|
28. | Dezvoltarea sistemului naţional de colectare, centralizare, analiză şi schimb de date cu privire la consumul de droguri şi traficul ilicit de droguri | 28.1. Îmbunătăţirea capacităţilor Observatorului Naţional pentru Droguri de colectare şi procesare a datelor necesare întocmirii raportului anual privind situaţia drogurilor, în conformitate cu indicatorii recomandaţi de către Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri de la Lisabona, şi a formularelor ONU privind situaţia anuală şi bienală a drogurilor | 28.1.1. Elaborarea mecanismului de colectare şi procesare a datelor | 2017-2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – 350000 lei | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; administraţia publică locală; organizaţiile necomerciale interesate | Mecanism elaborat |
| 28.1.2. Stabilirea sistemului de indicatori de evaluare şi monitorizare a implementării de către instituţiile competente a mecanismului de colectare şi procesare a datelor | 2017-2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – în limitele alocaţiilor | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; administraţia publică locală; organizaţiile necomerciale interesate | Mecanism elaborat | |||
| 28.1.3. Elaborarea raportului naţional anual privind situaţia drogurilor | 2017-2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – în limitele alocaţiilor | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; administraţia publică locală; organizaţiile necomerciale interesate | Mecanism elaborat | |||
| 28.1.4. Cooperarea şi schimbul de informaţii permanent cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri, Consiliul Europei, Grupul Pompidou, Agenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii | 2017-2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – în limitele alocaţiilor | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; administraţia publică locală; organizaţiile necomerciale interesate | Rapoarte de evaluare şi monitorizare privind participarea la şedinţe, conferinţe şi mese rotunde | |||
| 28.2. Dezvoltarea sistemului de colectare şi schimb de date în domeniul circulaţiei legale a drogurilor | 28.2.1. Implementarea unui sistem electronic al incidentelor privind sustragerea drogurilor din circuitul legal | 2017-2018 | Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) – în limitele bugetului aprobat | Ministerul Afacerilor Interne | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare); organizaţiile necomerciale interesate | Capabilitatea sistemului electronic de colectare şi schimb de date de a reflecta incidentele; număr de instituţii conectate | ||
| 29. | Consolidarea cooperării dintre structurile implicate în combaterea ofertei de droguri | 29.1. Elaborarea planurilor comune de acţiuni pentru instituţiile şi organele abilitate cu atribuţii de reducere a ofertei de droguri | 29.1.1. Realizarea activităţilor comune de descoperire a infracţiunilor legate de circulaţia ilegală a drogurilor, precursorilor, etnobotanicelor şi analogilor acestora | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne – 6060 lei; Ministerul Apărării – 10000 lei; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) – în limitele bugetului aprobat | Ministerul Afacerilor Interne | Ministerul Finanţelor (Serviciul Vamal); Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare); Ministerul Apărării | Număr de activităţi planificate şi realizate |
| 30. | Reducerea timpului instituţional de răspuns la problemele specifice apărute | 30.1. Crearea unui sistem eficient de consultare interinstituţională, inclusiv referitor la propunerile şi observaţiile privind proiectele de acte normative din domeniul politicilor publice şi planificării strategice în domeniul drogurilor | Trimestrul IV, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne – nu necesită cheltuieli | Ministerul Afacerilor Interne | Acte normative elaborate sau modificate; număr de grupuri de consultare organizate; număr de acte normative pentru care au fost realizate consultări | ||
|
31. | Ajustarea cadrului normativ şi legal al Republicii Moldova în vederea asigurării respectării drepturilor omului | 31.1. Revizuirea Listei substanţelor stupefiante, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţilor acestora, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 | 31.1.1. Formarea şi activitatea Grupurilor de lucru sub egida Comisiei Naţionale Antidrog | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne – nu necesită cheltuieli; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) – în limitele bugetului aprobat | Ministerul Afacerilor Interne | Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare); Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Agenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii; organizaţiile necomerciale | Acte normative elaborate sau modificate |
| 31.2. Eliminarea barierelor legislative care limitează accesul la tratament şi reabilitare pentru consumatorii de droguri | ||||||||
| 31.3. Revizuirea cadrului normativ şi legal existent în vederea extinderii accesului la tratamentul dependenţei de opiacee în locurile de detenţie | ||||||||
| Domeniul V: Monitorizarea şi raportarea | ||||||||
| Prioritate: Asigurarea funcţionalităţii Observatorului Naţional pentru Droguri în cadrul sistemului politicii naţionale antidrog şi utilizarea rapoartelor anuale ale acestuia privind situaţia drogurilor în Republica Moldova în calitate de bază pentru promovarea politicilor antidrog | ||||||||
| 32. | Elaborarea raportului anual privind consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova | 32.1. Prezentarea de către instituţiile vizate a informaţiei solicitate către Observatorul Naţional pentru Droguri, în conformitate cu recomandările Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne – nu necesită cheltuieli; Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – 150000 lei; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) – în limitele bugetului aprobat | Observatorul Naţional pentru Droguri | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare); organizaţiile necomerciale interesate | Raport elaborat | |
| 33. | Analiza raportului dintre costurile anuale ale politicilor antidrog şi sumele de bani obţinute din valorificarea bunurilor confiscate | 33.1. Raportul naţional anual; rapoarte de evaluare a Planului de acţiuni şi a Strategiei naţionale antidrog | 2018 | Ministerul Afacerilor Interne – nu necesită cheltuieli | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Finanţelor; Secretariatul Comisiei Naţionale Antidrog | Valoarea anuală a sumelor de bani cheltuite; valoarea bunurilor valorificate | ||
| Domeniul VI: Cooperarea internaţională | ||||||||
| Prioritate: Participarea activă la iniţiativele comune lansate pe plan internaţional, realizarea eficientă a activităţilor proprii în comun cu cele desfăşurate de partenerii externi, în faza de planificare, precum şi în cea de evaluare şi implementare a acţiunilor | ||||||||
|
34. | Prezenţa permanentă şi activă în cadrul mecanismelor europene de coordonare a politicilor antidrog atît în ceea ce priveşte componenta de reducere a ofertei de droguri, cît şi în ceea ce ţine de componenta de reducere a cererii de droguri şi schimbului de date şi informaţii | 34.1. Monitorizarea permanentă a evoluţiei documentelor de poziţie politică şi legislativă la nivelul mecanismelor europene de coordonare a politicilor antidrog | 34.1.1. Elaborarea rapoartelor de informare aferente evoluţiei politicilor antidrog în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri, în vederea informării actorilor implicaţi la nivel naţional în lupta antidrog | Anual | Ministerul Afacerilor Interne – nu necesită cheltuieli; Ministerul Apărării – 10000 lei | Ministerul Afacerilor Interne | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Apărării; Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Cancelaria de Stat; administraţia publică locală; organizaţiile necomerciale active în domeniu | Număr de rapoarte de informare |
| 34.2. Cooperarea şi schimbul de informaţie permanent cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri, Consiliul Europei, Grupul Pompidou, Agenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii | 34.2.1. Racordarea legislaţiei naţionale în domeniu în conformitate cu noile proceduri legislative adoptate la nivel european sau în baza recomandărilor experţilor Uniunii Europene | 2017-2018 | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – 200000 lei; Ministerul Afacerilor Interne – nu necesită cheltuieli; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) – în limitele bugetului aprobat | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare); Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Apărării; administraţia publică locală; organizaţiile necomerciale interesate | Rapoarte de evaluare şi monitorizare privind participarea la şedinţe, conferinţe şi mese rotunde; număr de acte legislative racordate la exigenţele europene | ||
| Domeniul VII: Evaluarea activităţilor | ||||||||
| Prioritate: Asigurarea unei aplicări consistente a procedurilor bazate pe dovezi în procesul de evaluare a eficienţei măsurilor implementate în domenii ale politicii antidrog şi aplicarea concluziilor formate în baza acestor evaluări; elaborarea unui regulament cu privire la funcţionarea grupurilor de lucru pentru coordonarea şi monitorizarea implementării Strategiei naţionale antidrog | ||||||||
| 35. | Consolidarea sistemului de colectare şi analiză a datelor reducerii cererii şi ofertei de droguri | 35.1. Organizarea de ateliere de lucru cu reprezentanţi ai instituţiilor publice şi private, furnizori de date din domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri | Permanent | Ministerul Afacerilor Interne – 11160 lei | Ministerul Afacerilor Interne | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Ministerul Justiţiei | Număr de ateliere organizate | |
| 36. | Evaluarea gradului de implementare şi realizare a Planului naţional de acţiuni antidrog 2017-2018 de către un expert internaţional împreună cu membrii Comisiei Naţionale Antidrog | 36.1. Elaborarea unui raport de către expertul internaţional şi prezentarea acestuia către Comisia Naţională Antidrog privind gradul de implementare şi realizare a Planului naţional de acţiuni antidrog 2017-2018 | 2018 | Ministerul Afacerilor Interne – 120740 lei | Ministerul Afacerilor Interne | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Ministerul Apărării | Raport prezentat | |
[Anexa nr.2 în redacţia Hot.Guv. nr.1087 din 18.12.2017, în vigoare 22.12.2017]
[Anexa nr.2 în redacţia Hot.Guv. nr.764 din 18.09.2014, în vigoare 26.09.2014]
