L E G E
privind protecţia socială a invalizilor
Nr.821-XII din 24.12.91
* * *
Abrogat: 27.07.2012
Legea R.Moldova nr.60 din 30.03.2012
C U P R I N S
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Bazele situaţiei juridice a invalizilor
Articolul 2. Noţiunea de invalid
Articolul 3. Protecţia socială a invalizilor
Articolul 4. Participarea invalizilor la elaborarea şi adoptarea actelor normative care le vizează interesele
Articolul 5. Tratatele internaţionale referitoare la protecţia socială a invalizilor
Articolul 6. Responsabilitatea pentru lezarea drepturilor şi a intereselor legitime ale invalizilor
Capitolul II
CREAREA CONDIŢIILOR PENTRU ACCESUL LIBER
AL INVALIZILOR LA INFRASTRUCTURA SOCIALĂ
Articolul 7. Politica de stat faţă de obiectivele infrastructurii sociale
Articolul 8. Luarea în considerare a necesităţilor invalizilor la proiectarea şi construirea obiectivelor infrastructurii sociale
Articolul 9. Amenajarea obiectivelor infrastructurii sociale existente pentru folosirea lor de către invalizi
Articolul 10. Amenajarea încăperilor de locuit pentru accesul şi folosirea lor de către invalizi
Articolul 11. Deservirea nevoilor de trai ale invalizilor
Articolul 12. Răspunderea economică pentru neîndeplinirea obligaţiilor privind asigurarea accesului invalizilor la obiectivele infrastructurii sociale
Articolul 13. Asigurarea pentru invalizi a accesului la instituţiile de culturalizare şi la amenajările sportive
Articolul 14. Participarea întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor în realizarea politicii de stat de protecţie socială a invalizilor
Articolul 15. Asigurarea cu resurse tehnico-materiale a întreprinderilor care produc articole de protezare şi aparate ortopedice, cărucioare-fotolii, mijloace ale micii mecanizări şi dispozitive pentru invalizi
Capitolul III
REABILITAREA MEDICALĂ, PROFESIONALĂ ŞI SOCIALĂ A INVALIZILOR
Articolul 16. Sarcinile reabilitării medicale, profesionale şi sociale a invalizilor
Articolul 17. Programul individual de reabilitare a invalidului
Articolul 18. Deservirea medicală a invalizilor
Articolul 19. Sistemul instituţiilor de reabilitare
Articolul 20. Asigurarea invalizilor cu articole de protezare şi aparate ortopedice, mijloace de locomoţie specială, fonoamplificatoare şi semnalizatoare, dispozitive şi aparate individuale
Capitolul IV
ÎNVĂŢĂMÎNTUL INVALIZILOR ŞI PREGĂTIREA LOR PROFESIONALĂ
Articolul 21. Asigurarea condiţiilor necesare pentru instruirea şi pregătirea profesională a invalizilor
Articolul 22. Educaţia personală a copiilor invalizi
Articolul 23. Căpătarea de către invalizi a studiilor medii generale de specialitate şi superioare
Articolul 24. Educaţia şi instruirea copiilor invalizi la domiciliu
Articolul 25. Educaţia extraşcolară a copiilor invalizi
Articolul 26. Educarea şi instruirea copiilor invalizi în instituţiile staţionare
Articolul 27. Pregătirea profesională şi ridicarea calificării invalizilor
Articolul 28. Formele de instruire, de pregătire profesională şi de ridicare a calificării invalizilor
Articolul 29. Limbajul gesturilor
Capitolul V
MUNCA INVALIZILOR
Articolul 30. Realizarea de către invalizi a dreptului la muncă
Articolul 31. Plasarea invalizilor în cîmpul muncii
Articolul 32. Obligaţiile patronilor privind plasarea în cîmpul muncii a persoanelor care şi-au pierdut capacitatea de muncă la lucru
Articolul 33. Avantajele şi înlesnirile pentru întreprinderile care utilizează munca invalizilor
Articolul 34. Durata timpului de muncă şi normele de producţie pentru invalizi
Articolul 35. Concediile invalizilor
Capitolul VI
ASISTENŢA SOCIALĂ PENTRU INVALIZI
Articolul 36. Tipurile de asistenţă socială pentru invalizi
Articolul 37. Organele de stat care acordă asistenţă socială invalizilor
Articolul 38. Sursele de finanţare a asistenţei sociale
Articolul 39. Împuternicirile întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor privind luarea de hotărîri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale invalizilor
Articolul 40. Punerea la dispoziţia invalidului a mijloacelor tehnice sau a altor mijloace
Articolul 41. Compensaţii acordate invalizilor pentru călătoria în mijloacele de transport
Articolul 42. Asigurarea invalizilor cu mijloace de telecomunicaţii
Articolul 43. Deservirea la domiciliu. Instituţiile staţionare de asistenţa socială a invalizilor
Capitolul VII
ORGANIZAŢIILE OBŞTEŞTI ALE INVALIZILOR
Articolul 44. Dreptul invalizilor de a crea organizaţii obşteşti
Articolul 45. Repartizarea locuinţelor construite pe contul mijloacelor organizaţiilor obşteşti ale invalizilor
Articolul 46. Relaţiile internaţionale ale organizaţiilor obşteşti ale invalizilor
Articolul 47. Perceperea impozitului de la organizaţiile obşteşti ale invalizilor
Notă: Vezi Hotărîrea Parlamentului nr. 822-XII din 24.12.91 "Pentru punerea în aplicare a Legii privind protecţia socială a invalizilor
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Bazele situaţiei juridice a invalizilor
Invalizii în Republica Moldova se bucură de toate drepturile sociale economice şi personale şi de libertăţile consfinţite în Declaraţia drepturilor invalizilor, adoptată de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în Constituţia Republicii Moldova, în prezenta Lege şi în alte acte legislative.
Discriminarea invalizilor este interzisă şi se pedepseşte conform legii.
Articolul 2. Noţiunea de invalid
Invalid este persoana care, în legătură cu limitarea activităţii vitale ca urmare a defectelor fizice sau mintale, are nevoie de asistenţă şi protecţie socială.
Limitarea activităţii vitale a persoanei îşi găseşte expresia în pierderea totală sau parţială a capacităţii sau a posibilităţii de autoservire, de plasare, orientare, comunicare, de a-şi controla comportarea şi de a practica activităţi de muncă.
Recunoaşterea persoanei ca invalid se efectuează în modul stabilit de către organele de stat împuternicite.
Articolul 3. Protecţia socială a invalizilor
Protecţia socială a invalizilor înseamnă crearea de către stat a condiţiilor pentru dezvoltarea lor individuală şi realizarea de către ei a capacităţilor, drepturilor şi libertăţilor în egală măsură cu toţi ceilalţi cetăţeni.
Protecţia socială a invalizilor se asigură printr-un complex de măsuri prevăzute în programele republicane şi locale de dezvoltare social-economică şi este consfinţită în actele legislative şi în hotărîrile respective.
Statul stabileşte pentru invalizi garanţii suplimentare în vederea realizării drepturilor şi a intereselor lor legitime.
Articolul 4. Participarea invalizilor la elaborarea şi adoptarea actelor normative care le vizează interesele
Invalizii au dreptul de a participa la elaborarea şi adoptarea actelor normative care le vizează interesele şi de a obţine informaţia necesară ce ţine de adoptarea acestor acte.
Organele centrale ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat şi organele autoadministrării locale, precum şi întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, indiferent de tipurile de proprietate şi de formele de gospodărire, în cadrul soluţionării chestiunilor care vizează interesele invalizilor, sînt obligate să atragă reprezentanţii organizaţiilor obşteşti ale invalizilor la elaborarea şi adoptarea hotărîrilor respective, precum şi la realizarea lor.
Articolul 5. Tratatele internaţionale referitoare la protecţia socială a invalizilor
Dacă tratatul internaţional parte a căreia este Republica Moldova stabileşte alte norme decît cele prevăzute de prezenta Lege, atunci se aplică normele tratatului internaţional.
Articolul 6. Responsabilitatea pentru lezarea drepturilor şi a intereselor legitime ale invalizilor
Persoanele vinovate de lezarea drepturilor şi intereselor legitime ale invalizilor poartă răspundere în modul stabilit de lege.
CREAREA CONDIŢIILOR PENTRU ACCESUL LIBER
AL INVALIZILOR LA INFRASTRUCTURA SOCIALĂ
Articolul 7. Politica de stat faţă de obiectivele infrastructurii sociale
Organele centrale ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat şi organele autoadministrării locale, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile creează condiţii invalizilor (inclusiv celor care se folosesc de cărucior-fotoliu) pentru accesul liber la casele de locuit, la clădirile şi construcţiile publice şi de producţie, la folosirea liberă a transportului în comun şi a comunicaţiilor de transport, a mijloacelor de telecomunicaţii şi de informare, pentru orientarea şi deplasarea liberă.
Articolul 8. Luarea în considerare a necesităţilor invalizilor la proiectarea şi construirea obiectivelor infrastructurii sociale
Proiectarea şi construirea centrelor populate, formarea cartierelor de locuit, elaborarea soluţiilor de proiect, construcţia şi reconstrucţia clădirilor, instalaţiilor, complexelor şi comunicaţiilor, precum şi elaborarea şi producerea mijloacelor de transport, a mijloacelor de telecomunicaţii şi de informare fără amenajarea acestor obiective şi mijloace pentru accesul la ele şi folosirea de ele a invalizilor nu se admite.
Articolul 9. Amenajarea obiectivelor infrastructurii sociale existente pentru folosirea lor de către invalizi
Mijloacele de transport, telecomunicaţii şi de informare existente şi alte obiective ale infrastructurii sociale trebuie să fie amenajate în aşa fel pentru ca invalizii să aibă acces la ele şi să se folosească de acestea în modul şi în condiţiile stabilite respectiv de organele centrale ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat şi de organele autoadministrării locale cu participarea reprezentanţelor organizaţiilor obşteşti ale invalizilor.
În cazurile în care obiectivele menţionate nu pot fi amenajate pentru accesul invalizilor, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile respective trebuie să elaboreze şi să înfăptuiască măsurile necesare care să asigure satisfacerea necesităţilor invalizilor.
Articolul 10. Amenajarea încăperilor de locuit pentru accesul şi folosirea lor de către invalizi
Încăperile de locuit, ocupate de către invalizi sau de către familii care au în competenţa lor un invalid, trebuie să fie utilate cu mijloace şi dispozitive speciale, în conformitate cu programul individual de reabilitare a invalidului.
Utilarea încăperilor de locuit menţionate se înfăptuieşte de către organele autoadministrării locale, de către întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile în administrarea cărora se află fondul locativ. Utilarea caselor de locuit individuale are loc în modul stabilit de organele autoadministrării locale cu participarea reprezentanţilor organizaţiilor obşteşti ale invalizilor.
Articolul 11. Deservirea nevoilor de trai ale invalizilor
La repartizarea încăperilor de locuit, organele autoadministrării locale, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile ţin cont de necesităţile invalizilor în ce priveşte repartizarea pentru aceştia a încăperilor de locuit în apropierea locului lor de muncă, a locului de trai al rudelor lor şi a instituţiilor de reabilitare.
Invalizilor, conform indicaţiilor medicale şi ţinîndu-se seama de doleanţele acestora, li se oferă încăperi de locuit la etajele de jos, iar celor care au apartamente la etajele de sus li se schimbă cu spaţiu locativ la etajele de jos.
Încăperile de locuit acordate invalizilor trebuie să corespundă cerinţelor tehnice-sanitare, determinate în conformitate cu starea sănătăţii invalizilor.
Invalizilor de grupa I şi II, precum şi familiilor cu copii invalizi care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai, li se acordă încăperi de locuit în primul rînd. În aceste scopuri statul alocă investiţii capitale.
Invalizilor li se acordă înlesniri la plată spaţiului locativ şi a serviciilor comunale în modul stabilit de legislaţie.
Invalizilor nevăzători de grupa I şi II, celor cu dereglări ale aparatului locomotor li se acordă dreptul de a-şi construi garaj în aproprierea locului de trai.
Articolul 12. Răspunderea economică pentru neîndeplinirea obligaţiilor privind asigurarea accesului invalizilor la obiectivele infrastructurii sociale
Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care nu îndeplinesc măsurile, prevăzute de prezenta Lege, în vederea amenajării mijloacelor de transport, telecomunicaţii şi de informare existente şi a altor obiective ale infrastructurii sociale pentru accesul la ele şi pentru folosirea lor de către invalizi defalchează în bugetul organului autoadministrării locale mijloace necesare pentru satisfacerea cerinţelor invalizilor în conformitate cu legislaţia.
Mijloacele menţionate pot fi folosite numai pentru realizarea măsurilor privind amenajarea obiectivelor infrastructurii sociale în vederea satisfacerii necesităţilor invalizilor.
Articolul 13. Asigurarea pentru invalizi a accesului la instituţiile de culturalizare şi la amenajările sportive
Organele autoadministrării locale sînt obligate să asigure invalizilor condiţiile necesare pentru accesul la instituţii de culturalizare, la amenajări sportive, pentru practicarea culturii fizice şi sportului, precum şi să pună la dispoziţie inventarul sportiv special.
Invalizii beneficiază de serviciile enumerate mai sus gratuit sau în condiţii avantajoase, în conformitate cu legislaţia.
Articolul 14. Participarea întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor în realizarea politicii de stat de protecţie socială a invalizilor
Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile sînt în drept să aloce mijloace în vederea finanţării construcţiilor, procurării de utilaj necesar obiectivelor social-culturale şi amenajărilor sportive şi întreţinerii lor, producerii de mărfuri şi prestării de servicii, procurării mijloacelor de transport pentru necesităţile invalizilor.
[Art.14 modificat prin Legea nr.1592-XII din 27.02.98]
Articolul 15. Asigurarea cu resurse tehnico-materiale a întreprinderilor care produc articole de protezare şi aparate ortopedice, cărucioare-fotolii, mijloace ale micii mecanizări şi dispozitive pentru invalizi
Organizaţiile obşteşti ale invalizilor şi întreprinderile lor, întreprinderile de stat şi cooperatiste, care produc articole de protezare şi aparate ortopedice, cărucioare-fotolii, mijloace ale micii mecanizări şi dispozitive pentru invalizi beneficiază de dreptul de a fi asigurate cu resurse tehnico-materiale centralizat în primul rînd şi în volum deplin.
REABILITAREA MEDICALĂ, PROFESIONALĂ ŞI SOCIALĂ A INVALIZILOR
Articolul 16. Sarcinile reabilitării medicale, profesionale şi sociale a invalizilor
Organele centrale ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat şi organele autoadministrării locale organizează şi contribuie la statornicirea şi dezvoltarea sistemului de reabilitare medicală, profesională şi socială a invalizilor, ce reprezintă un complex de măsuri orientate spre restabilirea şi compensarea funcţiilor dereglate sau pierdute ale organismului, capacităţilor de autoservire, posibilităţii de a practica diferite genuri de activitate profesională, care permit invalizilor să ducă un mod normal de viaţă şi le asigură realizarea drepturilor şi posibilităţilor potenţiale.
Organele centrale ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat şi organele autoadministrării locale finanţează şi organizează desfăşurarea cercetărilor ştiinţifice şi pregătirea specialiştilor în domeniul reabilitării medicale, profesionale şi sociale a invalizilor, profilaxiei invalidităţii.
Articolul 17. Programul individual de reabilitare a invalidului
Reabilitarea medicală, profesională şi socială a invalizilor se înfăptuieşte în corespundere cu programul individual de reabilitare, determinat pe baza expertizei medico-sociale (a comisiei de expertiză medicală a capacităţii de muncă, a serviciului de expertiză specializată a comisiei de consultaţie medicală), efectuată de organele de stat împuternicite să facă aceasta de către organele respective ale autoadministrării locale cu participarea reprezentanţilor organizaţiilor obşteşti ale invalizilor.
În programul individual de reabilitare, recomandat invalidului, sînt determinate volumele, tipurile şi termenele concrete de efectuare a măsurilor de reabilitare, precum şi felurile de asistenţă socială.
Programul individual de reabilitare reprezentat de invalid este un document obligatoriu pentru executare de către organele de stat respective, precum şi de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii.
Articolul 18. Deservirea medicală a invalizilor
Invalizilor le este garantată asistenţa medicală calificată gratuită din contul mijloacelor bugetului de stat în toate instituţiile medicale de stat.
Invalizii au prioritate la deservire în instituţiile policlinice de dispensar şi în farmacii.
Articolul 19. Sistemul instituţiilor de reabilitare
Organele centrale ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat şi organele autoadministrării locale, ţinînd cont de structura invalidităţii, sînd obligate să creeze centre de reabilitare cu mai multe profiluri sau specializate de reabilitare complex, secţii policlinice şi staţionare de tratament de întremare în instituţiile curativ-profilactice.
Pentru invalizii care au nevoie de îngrijire şi de ajutor permanent din partea altor persoane vor fi create case-internat, case de locuit speciale avînd un complex de servicii de reabilitare şi servicii sociale pensionate, centre de deservire socială, oficii de deservire socială la domiciliu.
Articolul 20. Asigurarea invalizilor cu articole de protezare şi aparate ortopedice, mijloace de locomoţie specială, fonoamplificatoare şi semnalizatoare, dispozitive şi aparate individuale
Invalizii cu domiciliu pe teritoriul Republicii Moldova, în baza prescripţiilor medicale, au dreptul de a fi asiguraţi gratuit sau în condiţii avantajoase cu articole de protezare şi cu aparate ortopedice, mijloace de locomoţie speciale, fonoamplificatoare şi semnalizatoare, dispozitive şi aparate individuale.
Invalizii care nu au domiciliu pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a procura articole de protezare şi aparate ortopedice prin numerar.
Cetăţenii străini invalizi care locuiesc temporar pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a procura articole de protezare şi aparate ortopedice în modul stabilit de Guvernul Republicii Moldova.
ÎNVĂŢĂMÎNTUL INVALIZILOR ŞI PREGĂTIREA LOR PROFESIONALĂ
Articolul 21. Asigurarea condiţiilor necesare pentru instruirea şi pregătirea profesională a invalizilor
Statul garantează invalizilor condiţiile necesare pentru instruire şi pregătire profesională.
Organele învăţămîntului public, în comun cu organele de ocrotire a sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, sînt obligate să asigure educaţia preşcolară şi extraşcolară a copiilor invalizi, căpătarea de către invalizi a studiilor medii generale, medii de specialitate şi superioare în conformitate cu programul individual de reabilitare.
Instituţiile de învăţămînt, în comun cu reprezentanţii organizaţiilor obşteşti ale invalizilor, pot stabili înlesniri suplimentare pentru instruirea invalizilor.
Articolul 22. Educaţia personală a copiilor invalizi
În scopul asigurării celor mai favorabile posibilităţi pentru educaţia copiilor invalizi de vîrstă preşcolară şi acordarea ajutorului de reabilitare necesar, în instituţiile preşcolare de tip general se creează condiţii pentru aflarea în ele a copiilor invalizi.
Pentru copiii invalizi, starea sănătăţii cărora exclude posibilitatea aflării lor în instituţiile preşcolare de tip general, se înfiinţează instituţii preşcolare speciale.
Articolul 23. Căpătarea de către invalizi a studiilor medii generale de specialitate şi superioare
Invalizii fac studii generale, medii de specialitate şi superioare în instituţii de învăţămînt de tip general, iar în caz de necesitate, în instituţii de învăţămînt speciale.
Pentru copiii invalizi care primesc un curs de tratament în instituţii curativ-profilactice, staţionare sau de reabilitare se organizează lecţii de instruire.
Invalizii, în caz de susţin examenele de admitere şi se află în aceleaşi condiţii cu ceilalţi pretendenţi (numărul de puncte, vechimea în muncă etc.), beneficiază de dreptul de a fi admişi în mod preferenţial în instituţiile de îmvăţămînt mediu de specialitate şi superior.
Invalizilor care învaţă bine la staţionar li se plăteşte bursă, indiferent de faptul că primesc pensie sau alocaţii.
Statul garantează plasarea în cîmpul muncii a tinerilor specialişti invalizi.
Articolul 24. Educaţia şi instruirea copiilor invalizi la domiciliu
În caz dacă lipseşte posibilitatea de a educa şi instrui copiii invalizi în instituţiile preşcolare şi aşezămintele de învăţămînt general sau speciale şi ţinînd cont de dorinţa părinţilor, educaţia şi instruirea are loc la domiciliu. În acest caz, unuia dintre părinţi ori persoanei care îl înlocuieşte i se acordă asistenţă materială şi înlesniri în modul şi în condiţiile stabilite de legislaţie. Timpul îngrijirii unui asemenea invalid se include în vechimea în muncă.
Instituţiile instructiv-educative respective acordă ajutor părinţilor la instruirea copiilor invalizi la domiciliu.
Articolul 25. Educaţia extraşcolară a copiilor invalizi
În scopul dezvoltării multilaterale a copiilor invalizi, educării activismului social, a interesului faţă de muncă, în scopul familiarizării lor cu ştiinţa, tehnica, arta şi sportul, organele învăţămîntului public, alte organe de sta sînt obligate să asigure copiilor invalizi accesibilitatea educaţiei extraordinare.
Articolul 26. Educarea şi instruirea copiilor invalizi în instituţiile staţionare
Copiilor invalizi care se află permanent în instituţii staţionare li se asigură de către aceste instituţii continuarea educaţiei şi instruirii în legătură organică cu adoptarea organică şi de muncă.
Articolul 27. Pregătirea profesională şi ridicarea calificării invalizilor
Pregătirea profesională şi ridicarea calificării invalizilor se asigură în instituţii de învăţămînt, la întreprinderi şi în organizaţii (specializate sau de tip general) în comun cu instituţiile de asistenţă socială, în conformitate cu programul; individual de reabilitare.
Asigurarea materială a invalizilor în perioada pregătirii profesionale şi ridicării calificării se înfăptuieşte în modul şi în condiţiile stabilite de legislaţie.
Articolul 28. Formele de instruire, de pregătire profesională şi de ridicare a calificării invalizilor
Instruirea, pregătirea profesională şi ridicarea calificării invalizilor se înfăptuiesc în diferite forme, inclusiv cu frecvenţă obligatorie, prin corespondenţă, extern, prin studierea în grupe, clase speciale şi după planuri de învăţămînt individual, inclusiv instruirea la domiciliu.
Articolul 29. Limbajul gesturilor
Statul recunoaşte limbajul gesturilor în calitate de mijloc de comunicare între persoane.
Statutul juridic şi sfera aplicării limbajului gesturilor sînt stabilite de legislaţie.
MUNCA INVALIZILOR
Articolul 30. Realizarea de către invalizi a dreptului la muncă
În scopul realizării capacităţilor creatoare şi de producţie ale invalizilor şi ţinînd cont de programele individuale de reabilitare, acestora li se asigură dreptul de a lucra la întreprinderi, în instituţii şi organizaţii cu condiţii obişnuite de muncă, la întreprinderi, în secţii şi sectoare specializate care folosesc munca invalizilor, precum şi să practice munca individuală sau altă muncă, neinterzisă de lege.
Refuzul de a încheia un contract de muncă ori de a avansa în serviciu concedierea din iniţiativa administraţiei, trecerea invalidului la altă muncă fără consimţămîntul lui din motive de invaliditate nu se admit, cu excepţia cazurilor cînd, potrivit concluziei expertizei medico-sociale, starea sănătăţii acestuia împiedică îndeplinirea îndatoririlor profesionale ori ameninţă sănătatea şi securitatea muncii altor persoane.
Nu se admite concedierea din lucru din iniţiativa administraţiei a persoanei care trece cursuri de reabilitare medicală, profesională şi socială în instituţii respective indiferent de termenul aflării în aceste instituţii.
Articolul 31. Plasarea invalizilor în cîmpul muncii
Plasarea în cîmpul muncii a lucrătorilor care au devenit invalizi se înfăptuieşte, în corespundere cu concluziile comisiilor de expertiză medicală a capacităţii de muncă, la întreprinderea, instituţia, organizaţia în care muncitorul sau funcţionarul şi-a pierdut parţial capacitatea de muncă. în cazul în care lipsesc condiţiile pentru continuarea activităţii de muncă a invalizilor la aceeaşi întreprindere, instituţie, organizaţie, plasarea în cîmpul muncii se înfăptuieşte cu concursul serviciului de stat pentru utilizarea forţei de muncă.
Recomandările pentru plasarea în cîmpul muncii a invalizilor propuşi de oficiile forţei de muncă (în conformitate cu locurile rezervate) sînt obligatorii pentru patroni.
Organele autoadministrării locale, cu participarea organizaţiilor obşteşti ale invalizilor şi ţinînd cont de necesităţile invalizilor, aprobă listele de funcţii şi profesii care trebuie să fie ocupate preferenţial de invalizi, stabilesc normativele de rezervare pentru ei, la întreprinderi, în instituţii şi organizaţii, a locurilor de muncă (în mărime de cel puţin 5 la sută din numărul total al lucrătorilor), înfiinţează întreprinderi, secţii, sectoare specializate pentru utilizarea muncii invalizilor.
Ţinînd cont de necesităţile invalizilor,întreprinderile,instituţiile şi organizaţiile înfiinţează întreprinderi, secţii şi sectoare specializate pentru utilizarea muncii invalizilor.
În acest caz, din Fondul de şomaj lor le vor fi recuperate cheltuielile pentru procurarea utilajului destinat amenajării locurilor de muncă pentru invalizi.
Organele de plasare în cîmpul muncii, în comun cu reprezentanţii organizaţiilor obşteşti ale invalizilor, cu sindicatele, elaborează anual programe de plasare în cîmpul muncii a invalizilor.
Organele autoadministrării locale sînt obligate să elibereze întreprinderilor ce organizează muncă la domiciliu a invalizilor, precum şi invalizilor care practică activităţi de muncă individuală încăperi corespunzătoare şi să acorde ajutorul necesar pentru procurarea materiei prime şi vînzarea producţiei.
Patronii care nu au rezervat locuri de muncă pentru invalizi sau se eschivează de la angajarea lor efectuează defalcări financiare în Fondul de şomaj în mărimea unui salariu anual mediu al lucrătorului de la întreprinderea, instituţia, organizaţia în cauză pentru fiecare loc de muncă necreat.
Articolul 32. Obligaţiile patronilor privind plasarea în cîmpul muncii a persoanelor care şi-au pierdut capacitatea de muncă la lucru
Patronii sînt obligaţi să repartizeze locurile de muncă disponibile sau să creeze locuri noi de muncă pentru plasarea în cîmpul muncii a lucrătorilor care şi-au pierdut capacitatea de muncă în urma unui accident la întreprinderea dată sau au căpătat o boală profesională în urma cărui fapt au fost recunoscuţi ca invalizi.
În cazul neîndeplinirii condiţiilor indicate, patronii sînt obligaţi ca la desfacerea contractului (acordului) de muncă cu acest lucrător să defalceze în Fondul de şomaj o cotă egală cu zece salarii anuale ale lucrătorului respectiv.
Articolul 33. Avantajele şi înlesnirile pentru întreprinderile care utilizează munca invalizilor
Asigurarea tehnico-materială a întreprinderilor şi a organizaţiilor obşteşti ale invalizilor se înfăptuieşte din resursele republicane centralizate.
Producţia întreprinderilor destinată pentru reabilitarea invalizilor (mijloacele şi accesoriile tehnice) face parte din comanda de stat şi se asigură prioritar cu mijloacele tehnico-materiale.
Construirea de obiective pentru invalizi, indiferent de sursele de finanţare, se înscrie în lista şantierelor comenzii de stat.
Articolul 34. Durata timpului de muncă şi normele de producţie pentru invalizi
Pentru invalizi de grupă I şi II (dacă aceştia nu beneficiază de dreptul la înlesniri mai mari) se stabileşte o durată de muncă redusă de 30 ore pe săptămînă.
Antrenarea invalizilor în lucrări suplimentare, la muncă în zilele de odihnă şi în timp de noapte se permite numai cu consimţămîntului lor, dacă aceste lucrări nu le sînt contraindicate de medic.
Patronii, de comun acord cu comitetele sindicale, au dreptul de a reduce invalizilor care lucrează în întreprinderi normele de lucru.
Articolul 35. Concediile invalizilor
Pentru invalizi de grupa I (dacă aceştia nu beneficiază de înlesniri mai mari) se stabileşte un concediu anual cu durata de 36 de zile calendaristice, pentru invalizii de grupa II - de 28 de zile calendaristice.
La cererea invalidului administraţia acordă acestuia un concediu suplimentar fără plată cu durata de pînă la două luni.
ASISTENŢA SOCIALĂ PENTRU INVALIZI
Articolul 36. Tipurile de asistenţă socială pentru invalizi.
Invalizilor li se acordă asistenţa socială în formă de plăţi băneşti (pensii, alocaţii, plăţi de o singură dată), de asigurare cu mijloace tehnice şi cu alte mijloace, inclusiv cu cărucioare-fotolii proteze şi aparate ortopedice, producţie de tipar cu caractere speciale fonoamplificatoare şi semnalizatoare, precum şi de prestare a serviciilor medicale şi de menaj la domiciliu.
[Alin.1 art.36 modificat prin Legea nr.934-XIV din 14.04.2000, în vigoare 22.06.2000]
[Se suspendă acţiunea alin.1 art.36 (parţial) pentru anul 1999 conform Legii nr.216-XIV din 12.12.98]
Asigurarea invalizilor cu mijloace tehnice şi cu alte mijloace, precum şi prestarea de servicii acestora se face gratuit sau în condiţii avantajoase.
Tipurile concrete şi volumul asistenţei sociale se determină în programul individual de reabilitare a invalidului.
Articolul 37. Organele de stat care acordă asistenţă socială invalizilor.
Asistenţa socială este acordată invalizilor de către organele autoadministrării locale, de către organele muncii şi protecţiei sociale ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului public, culturii, de cultură fizică şi sport şi de către alte organe de stat pe baza concluziilor expertizei medico-sociale în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Organele centrale ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat şi organele autoadministrării locale stabilesc pentru invalizi înlesniri suplimentare la deservirea nevoilor de trai, la deservirea medicală, comercială, la transport, telecomunicaţii şi la alte tipuri de servicii sociale.
Articolul 38. Sursele de finanţare a asistenţei sociale
Asistenţa socială se acordă pe seama mijloacelor bugetelor republican şi local, precum şi depunerilor benevole ale întreprinderilor instituţiilor, organizaţiilor şi ale cetăţenilor.
Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care finanţează măsurile legate de asistenţa socială a invalizilor beneficiază de înlesniri la plata impozitelor în modul şi în condiţiile determinate de legislaţie.
Articolul 39. Împuternicirile întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor privind luarea de hotărîri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale invalizilor
Administraţia întreprinderii,instituţiei şi a organizaţiei, de comun acord cu colectivul de muncă, are dreptul de a soluţiona problemele ce ţin de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale invalizilor, inclusiv:
să stabilească suplimente la pensiile de stat ţinînd cont de aportul de muncă al lucrătorului, de vechimea în muncă totală şi neîntreruptă;
să stabilească sporuri la pensii invalizilor singuratici care au nevoie de ajutor, de îngrijire din partea altor persoane;
să stabilească înlesniri pentru achitarea chiriei, întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare departamentale;
să achite parţial sau complet plata pentru de foc, serviciile comunale, mijloace individuale de locomoţie, alte mărfuri necesare;
să depună cotele de participaţie la cooperativele pentru construcţia de locuinţe, de garaje, în întovărăşirile horticole;
să achite costul biletelor de călătorie în toate tipurile de transport în comun şi de viziare a instituţiilor de culturalizare;
să organizeze alimentaţia gratuită;
să acorde invalizilor şi alt ajutor.
Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile sînt obligate să acorde invalizilor înlesniri la folosirea complexelor sportive de întremare, instituţiilor de culturalizare, caselor de odihnă, pensionatelor, sanatoriilor care se află în subordinea acestora.
Articolul 40. Punerea la dispoziţia invalidului a mijloacelor tehnice sau a altor mijloace
Un mijloc tehnic sau un alt mijloc se pune la dispoziţia invalidului în conformitate cu programul individual de reabilitare în mod gratuit sau în condiţii avantajoase.
Dacă mijlocul tehnic sau un alt mijloc, prevăzut programul individual de reabilitare, nu poate fi pus la dispoziţia invalidului de către organul de stat sau dacă invalidul l-a procurat din propriile mijloace materiale, lui i se plăteşte compensaţia în modul stabilit de legislaţie.
Articolul 41. Compensaţii acordate invalizilor pentru călătoria în mijloacele de transport
Invalizilor de gradul I şi II, copiilor invalizi şi persoanelor care însoţesc un invalid de gradul I sau un copil invalid li se acordă, la locul de reşedinţă, de către autorităţile administraţiei publice locale compensaţii de la bugetele respective pentru călătorii în transportul în comun urban, suburban şi interurban (cu excepţia taximetrelor).
[Art.41 în redacţia Legii nr.934-XIV din 14.04.2000]
[Se suspendă art.41 pentru anul 1999 conform Legii nr.216-XIV din 12.12.98]
Articolul 42. Asigurarea invalizilor cu mijloace de telecomunicaţii
Ministerul Informaticii, Informaţiei şi Telecomunicaţiilor asigură condiţiile necesare pentru implementarea unor mijloace speciale de deservire prin telecomunicaţii a invalizilor, crearea unor puncte de convorbiri telefonice de folosinţă în comun pentru invalizi, asigurarea cu aparate de telefon speciale a abonaţilor cu auzul defect.
Invalizii nevăzători de grupa I, precum şi invalizii de grupa II au dreptul la instalarea peste rînd a telefoanelor, inclusiv a celor speciale, în condiţiile şi în modul stabilit de legislaţie.
Articolul 43. Deservirea la domiciliu.
Instituţiile staţionare de asistenţa socială a invalizilor Invalizilor care au nevoie de îngrigirea şi ajutorul altor persoane organele de asistenţă socială le prestează servicii medicale şi de menaj la domiciliu ori în instituţii staţionare.
Organele centrale ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat şi organele autoadministrării locale contribuie la dezvoltarea reţelei instituţiilor staţionare de asistenţă socială a invalizilor care au nevoie de îngrijire din partea altor persoane.
ORGANIZAŢIILE OBŞTEŞTI ALE INVALIZILOR
Articolul 44. Dreptul invalizilor de a crea organizaţii obşteşti
În scopul ocrotirii drepturilor şi intereselor lor, acordării de sprijin reciproc şi prestării de servicii, invalizii şi persoanele care îi reprezintă au dreptul de a crea organizaţii obşteşti, inclusiv diferite fonduri, în modul stabilit de legislaţie.
Organele centrale ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat acordă sprijin şi ajutor pe toate căile organizaţiilor obşteşti ale invalizilor şi organizaţiilor care reprezintă interesul lor.
Articolul 45. Repartizarea locuinţelor construite pe contul mijloacelor organizaţiilor obşteşti ale invalizilor
Locuinţele construite de către organizaţiile obşteşti ale invalizilor pe contul mijloacelor proprii nu se înstrăinează şi se repartizează la aprecierea organizaţiilor obşteşti ale invalizilor în conformitate cu legislaţia cu privire la locuinţe.
În cazul participării de cota-parte la construcţia de locuinţe, organizaţiile obşteşti ale invalizilor sînt scutite de a participa pe baza de cotă-parte la dezvoltarea capacităţilor industriei construcţiilor şi la construcţia comunală, precum şi de a transmite o parte din spaţiul locativ organelor autoadministrării locale şi altor organizaţii.
Articolul 46. Relaţiile internaţionale ale organizaţiilor obşteşti ale invalizilor
În conformitate cu statutele lor, organizaţiile obşteşti ale invalizilor pot să adere la asociaţiile internaţionale neguvernamentale, să menţină relaţii directe cu ele, precum şi să încheie acorduri.
Articolul 47. Perceperea impozitului de la organizaţiile obşteşti ale invalizilor
Organizaţiile obşteşti ale invalizilor şi întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile lor beneficiază de înlesniri şi scutiri la plata impozitului, în modul stabilit de legislaţie, inclusiv la plata impozitului pe venit, - conform prevederilor Codului fiscal şi ale Legii cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal.
[Art.47 în redacţia Legii nr.1592-XII din 27.02.98]
| PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA | Mircea SNEGUR |
Chişinău, 24 decembrie 1991 | |
| Nr. 821-XII |