D E C I Z I E

referitoare la cererea de suspendare a acţiunii Decretului Preşedintelui Republicii

Moldova nr.47-IX din 16 martie 2021 privind desemnarea

candidatului pentru funcţia de Prim-ministru

(sesizarea nr.60a/2021)

 

nr. 31  din  19.03.2021

 

Monitorul Oficial nr.88-95/55 din 02.04.2021

 

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 17 martie 2021,

Examinând prima facie sesizarea menţionată,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 19 martie 2021 în camera de consiliu,

 

CONSTATĂ:

1. La originea cauzei se află sesizarea domnilor Vasile Bolea, Grigore Novac, Alexandr Suhodolski şi Vlad Batrîncea, deputaţi în Parlament, depusă la Curtea Constituţională pe 17 martie 2021, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale.

2. Autorii sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.47-IX din 16 martie 2021 privind desemnarea candidatului pentru funcţia de Prim-ministru.

3. Totodată, autorii sesizării îi solicită Curţii să suspende acţiunea Decretului contestat, menţionând că prin intrarea în vigoare a Decretului începe să curgă termenul prevăzut de articolul 98 alin.(2) din Constituţie în cadrul căruia candidatul pentru funcţia de Prim-ministru trebuie să solicite votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi întregii liste a Guvernului. De asemenea, autorii sesizării consideră că prin intrarea în vigoare a Decretului contestat începe să curgă termenul prevăzut de articolul 85 alin.(2) din Constituţie, care prevede că Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Aşadar, autorii sesizării consideră că nesuspendarea Decretului contestat poate avea consecinţe negative iminente asupra securităţii constituţionale.

4. Curtea reţine că poate suspenda acţiunea actelor prevăzute la articolele 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin.(1) lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizate în modul corespunzător la Curtea Constituţională, care afectează sau se referă la domeniile stabilite la articolul 25¹ alin.(2) din Legea citată şi articolul 7¹ alin.(2) din Codul menţionat.

5. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că în cazul în care un autor al sesizării invocă riscul afectării unui domeniu prevăzut de articolul 25¹ alin.(2) pct.1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi de articolul 7¹ alin.(2) pct.1) din Codul jurisdicţiei constituţionale trebuie aduse argumente privind intensitatea şi posibilele prejudicii şi consecinţe negative iminente şi ireparabile ale riscului (a se vedea DCC nr.137 din 7 decembrie 2020, §10-11; DCC nr.159 din 23 decembrie 2020, §7).

6. Curtea reiterează că raţiunea măsurii suspendării acţiunii unor acte normative contestate constă în evitarea unor prejudicii şi consecinţe negative iminente (DCC nr.152 din 22 decembrie 2020, §9; DCC nr.159 din 23 decembrie 2020, §8; DCC nr.1 din 4 ianuarie 2021, §9; DCC nr.21 din 16 februarie 2021, §6).

7. Examinând cererea de suspendare, Curtea reţine că autorii ei nu au prezentat o argumentare suficientă în ceea ce priveşte survenirea eventualelor prejudicii iminente pentru securitatea constituţională în cazul nesuspendării Decretului nr.47-IX din 16 martie 2021 (a se vedea §3 supra). În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că în cazul invocării riscului afectării unui domeniu prevăzut de articolul 25¹ alin.(2) pct.1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi de articolul 7¹ alin.(2) pct.1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, autorii cererii de suspendare trebuie să demonstreze intensitatea şi posibilele prejudicii şi consecinţe negative iminente şi ireparabile ale riscului invocat. Chiar dacă riscul este abstract, cererile cu privire la suspendarea acţiunii actelor sesizate trebuie motivate convingător, nu prin simpla enumerare a unor riscuri abstracte. Doar invocarea riscului şi enumerarea unor valori fundamentale nu reprezintă o motivare suficientă şi convingătoare în vederea suspendării acţiunii actului sesizat (a se vedea DCC nr.150 din 22 decembrie 2020, §9; DCC nr.160 din 29 decembrie 2020, §11-13; DCC nr.161 din 29 decembrie 2020, §15; DCC nr.20 din 16 februarie 2021, §4).

8. În acelaşi timp, Curtea reţine că pentru a fi respectat principiul loialităţii constituţionale (a se vedea HCC nr.7 din 18 mai 2013, §49; HCC nr.33 din 10 octombrie 2013, §50; HCC nr.30 din 8 decembrie 2015, §43), în cazul contestării unui decret al Preşedintelui Republicii de desemnare a candidatului pentru funcţia de Prim-ministru pentru motive de neconstituţionalitate, Parlamentul trebuie să aştepte hotărârea Curţii Constituţionale şi să demareze procedurile parlamentare pertinente doar dacă constituţionalitatea decretului a fost confirmată de către Curte (a se vedea DCC nr.20 din 16 februarie 2021, §5 şi jurisprudenţa citată acolo).

Din aceste considerente, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) şi 140 din Constituţie, 25¹ din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 7¹, 61 şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se respinge cererea de suspendare a acţiunii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.47-IX din 16 martie 2021 privind desemnarea candidatului pentru funcţia de Prim-ministru, depusă de dnii Vasile Bolea, Grigore Novac, Alexandr Suhodolski şi Vlad Batrîncea, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.