L E G E

pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

 

nr. 1465-XIII  din  29.01.98

 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.38-39/266 din 30.04.1998

 

* * *

Parlamentul adoptă prezenta lege.

 

Art.I. – Codul civil, aprobat prin Legea R.S.S. Moldoveneşti din 26 decembrie 1964 (Veştile Sovietului Suprem al R.S.S. Moldoveneşti, 1964, nr.36, art.81; Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului R.S.S. Moldoveneşti, 1984, nr.7, art.65), se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 95 alineatul 1, după cuvintele "ale organizaţiilor de stat," se introduc cuvintele "cu excepţia întreprinderilor de stat şi municipale,".

2. Articolele 168-179 vor avea următorul cuprins:

"Articolul 168. Gajul

În virtutea gajului, creditorul (creditorul gajist) are dreptul, în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj, să i se satisfacă revendicarea, cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor sau a drepturilor patrimoniale date în gaj.

Gajul se află în legătură cu obligaţia garantată prin gaj şi reprezintă, suplimentar la obligaţia principală, un raport de drept accesoriu care este condiţionat în timp de durata obligaţiei principale, dacă legea sau contractul de gaj nu prevede altfel.

Dacă contractul nu prevede altfel, gajul garantează obligaţia în volumul existent la momentul satisfacerii revendicării, în special dobînzile, penalităţile, compensarea pierderilor cauzate de întîrzierea executării, precum şi compensarea cheltuielilor creditorului gajist necesare pentru întreţinerea bunurilor date în gaj şi a cheltuielilor de urmărire.

Obligaţia ce decurge din contractul de gaj este considerată obligaţie garantată prin gaj, dacă acest fapt este stipulat în contractul în cauză.

În cazul executării parţiale a obligaţiei faţă de creditorul gajist, valoarea părţii respective a gajului nu scade, dacă contractul nu prevede altfel.

Ipoteca şi ipoteca de întreprinzător sînt un gaj indivizibil.

Relaţiile de drept privind gajul, în măsura în care nu sînt reglementate de prezentul cod, se reglementează de Legea cu privire la gaj şi de alte acte normative.

 

Articolul 169. Părţile la contractul de gaj

Creditorul gajist este o persoană fizică sau juridică, obligaţiile faţă de care sînt garantate prin gaj.

Debitorul gajist este o persoană fizică sau juridică – proprietar sau un alt posesor şi uzufructuar legal al bunurilor sau drepturilor patrimoniale date în gaj – care are dreptul să înstrăineze aceste bunuri sau drepturi patrimoniale.

Debitor gajist poate fi atît debitorul, cît şi o terţă persoană.

 

Articolul 170. Obiectul gajului

Obiect al gajului (bun gajat) poate fi orice bun sau drept patrimonial, inclusiv un obiect sau mai multe obiecte, hîrtii de valoare, cu excepţia bunurilor retrase din circuitul civil pentru consumul populaţiei ori care, conform legii, nu pot fi urmărite.

Nu pot fi obiect al gajului obligaţiile legate nemijlocit de persoana debitorului gajist (pensiile alimentare, repararea prejudiciului cauzat vieţii sau sănătăţii etc.), precum şi drepturile a căror cesiune este interzisă de lege.

În contract poate fi prevăzută extinderea gajului asupra bunurilor şi drepturilor patrimoniale care pot fi dobîndite în viitor.

Bunurile şi drepturile patrimoniale care, conform legii, nu pot fi transmise separat nu pot fi grevate cu gaj separat.

Bunurile şi drepturile patrimoniale care se află în proprietate comună (mixtă) pot fi date în gaj numai cu acordul tuturor proprietarilor.

Dacă unul dintre proprietari dă în gaj cota sa aflată în proprietate în diviziune, acordul celorlalţi proprietari nu se cere.

În cazul gajării bunurilor aflate în proprietatea unei întreprinderi sau organizaţii, asupra gajului se decide în conformitate cu actele de constituire a acesteia.

Dreptul de gaj se extinde asupra accesoriilor obiectului principal al bunurilor gajate, dacă contractul nu prevede altfel.

Asupra venitului şi producţiei obţinute din utilizarea bunurilor gajate dreptul de gaj se extinde numai în cazurile prevăzute de contract.

 

Articolul 171. Tipurile de gaj

Există două tipuri de gaj: gaj înregistrat şi amanet.

În cazul gajului înregistrat, obiectul gajului rămîne în posesiunea debitorului gajist sau a unui terţ care acţionează în numele debitorului gajist.

În cazul amanetului, obiectul gajului se transmite în posesiunea creditorului gajist sau a unui terţ care acţionează în numele creditorului gajist. Conform contractului dintre creditorul gajist şi debitorul gajist, obiectul gajului, încuiat şi sigilat de creditorul gajist, poate fi lăsat la debitorul gajist. Un obiect stabilit în mod individual poate fi lăsat la debitorul gajist după ce va fi marcat cu un semn care confirmă amanetul.

După natura relaţiilor de drept, la categoria de gaj înregistrat se raportă:

1) ipoteca – gajarea pămîntului, clădirilor, construcţiilor, altor bunuri imobile legate nemijlocit de pămînt, împreună cu terenul aferent, necesar funcţionalităţii obiectului gajat, sau cu dreptul de folosinţă a acestui teren;

2) ipoteca de întreprinzător – gajul întreprinderii, care se extinde asupra întregului patrimoniu al întreprinderii, inclusiv asupra fondurilor fixe şi circulante, altor bunuri şi drepturi patrimoniale reflectate în bilanţul independent al întreprinderii, dacă legea sau contractul nu prevede altfel;

3) gajul mărfurilor care se află în circuitul civil sau în proces de prelucrare;

4) gajul bunurilor şi drepturilor patrimoniale pe care debitorul gajist le va dobîndi în viitor.

 

Articolul 172. Contractul de gaj

Contractul de gaj se încheie în scris. Bunurile în valoare de pînă la 10 salarii minime pot fi gajate prin înţelegere orală.

În contractul de gaj se indică numele şi prenumele (denumirea) părţilor, domiciliul (sediul) lor, tipul gajului, nomenclatorul, estimarea bunurilor gajate şi locul aflării lor, obligaţia garantată prin gaj, volumul şi termenul de executare a obligaţiei, permiterea sau interzicerea gajului următor, alte condiţii.

În cazul gajării de bunuri sau drepturi patrimoniale a căror înstrăinare necesită autentificare notarială, contractul de gaj urmează, de asemenea, să fie autentificat notarial. Contractul de ipotecă (de ipotecă de întreprinzător) se autentifică notarial în mod obligatoriu.

Orice modificare sau completare a contractului de gaj se efectuează în forma prevăzută pentru încheierea contractului.

 

Articolul 173. Apariţia gajului

Gajul apare în virtutea contractului.

Gajul înregistrat apare din momentul înregistrării contractului de gaj.

În cazul amanetului, gajul apare din momentul transmiterii obiectului gajului, dacă contractul de gaj nu prevede altfel.

 

Articolul 174. Dreptul de a folosi şi de a dispune de obiectul gajului

Debitorul gajist are dreptul să folosească obiectul gajului conform destinaţiei acestuia, precum şi să obţină prin intermediul lui venit, dacă contractul nu prevede altfel, iar din esenţa gajului nu rezultă altceva.

Debitorul gajist este în drept, cu acordul creditorului gajist, să dea obiectul gajului în locaţiune sau în folosinţă gratuită unei alte persoane sau să dispună de el în alt mod, dacă legea sau contractul de gaj nu prevede altfel.

Acordul ce limitează dreptul debitorului gajist de a lăsa prin testament bunurile gajate se consideră nul.

Creditorul gajist, cu excepţia lombardului, are dreptul să folosească obiectul gajului numai în cazurile prevăzute de contract, urmînd să prezinte debitorului gajist dare de seamă despre folosirea lui. Creditorul gajist poate fi obligat prin contract să obţină din obiectul gajului venit pentru a stinge obligaţia principală garantată prin gaj.

Debitorul gajist sau creditorul gajist, în funcţie de faptul care dintre ei deţine bunurile gajate, este obligat să le păstreze şi să le întreţină, respectînd dreptul de folosinţă a acestora. Dacă apare pericolul pierderii sau deteriorării bunurilor gajate, partea care le deţine este obligată să informeze imediat cealaltă parte, iar partea care nu deţine bunurile are dreptul să le examineze.

Lombardul-creditor gajist este obligat să asigure pe cont propriu bunurile primite în gaj în cuantumul valorii lor depline, conform estimărilor făcute, cu acordul părţilor, la primirea bunurilor în gaj.

 

Articolul 175. Înlocuirea şi restabilirea obiectului gajului

Înlocuirea obiectului gajului se admite cu acordul creditorului gajist, dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

În cazul în care bunul gajat a fost pierdut sau deteriorat sau dacă dreptul de proprietate asupra lui ori dreptul de gestiune asupra lui a fost suspendat în temeiurile prevăzute de lege, debitorul gajist trebuie să-l restabilească într-un termen acceptabil sau să-l înlocuiască cu un bun echivalent, dacă contractul nu prevede altfel.

 

Articolul 176. Autorizaţia de înstrăinare a bunurilor gajate libere de gaj

Creditorul gajist poate să acorde debitorului gajist o autorizaţie de înstrăinare a obiectului gajului liber de gaj. Această prevedere nu se extinde asupra cazurilor de amanet. O astfel de înstrăinare trebuie să fie cu titlu oneros şi făcută în modul stabilit pentru înlocuirea obiectului gajului.

Acordarea autorizaţiei de înstrăinare a obiectului gajului liber de gaj poate fi prevăzută în contractul de gaj. În acest caz, persoana care încheie o tranzacţie cu debitorul gajist procură bunurile grevate de gaj libere de gaj.

În cazul gajării de mărfuri care se află în circuit civil şi în proces de prelucrare, debitorul gajist poate înstrăina unele mărfuri din rezervele sale de mărfuri grevate de gaj prin vînzarea lor în cadrul unei activităţi comerciale obişnuite.

Acţiunea autorizaţiei de înstrăinare a obiectului gajului liber de gaj se suspendă odată cu înmînarea avizului de executare silită a obligaţiei garantate prin gaj, pînă la momentul în care procedura executării silite a acestei obligaţii nu poate fi continuată.

Autorizaţia de înstrăinare a obiectului gajului liber de gaj devine nulă odată cu transformarea gajului înregistrat în amanet.

 

Articolul 177. Procurarea de către terţ a bunurilor grevate de gaj

Orice terţ dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunurilor grevate de gaj ori dreptul de gestiune a lor, ţinînd cont de gaj, cu excepţia cazurilor prevăzute la articolul 176 din prezentul cod şi la prezentul articol.

Bunurile grevate de gaj se consideră libere de gaj în cazul în care achizitorul consideră cu bună credinţă că nu există gaj şi că nu există circumstanţe în a căror virtute ar trebui să ştie despre existenţa gajului.

Achizitor de bună credinţă se consideră:

1) persoana care procură:

- bunuri grevate de gaj sub formă de mărfuri care se află în circuit civil şi în proces de prelucrare;

- bunuri sau drepturi patrimoniale, cu excepţia bunurilor imobile şi drepturilor asupra bunurilor imobile a căror comercializare a fost anunţată în mijloacele de informare publică;

- documente de plată, conosamente, acţiuni, titluri de creanţă, contracte care sînt cotate la o bursă autoritară sau cu care se fac, de regulă, tranzacţii la bursă;

2) persoana considerată ca atare de către instanţa judecătorească şi în alte cazuri prevăzute de lege.

 

Articolul 178. Gajul următor şi consecutivitatea executării creanţelor creditorilor gajişti

Darea în gajul următor a bunurilor gajate se admite dacă nu este interzisă prin contractele de gaj încheiate anterior.

Debitorul gajist este obligat să prezinte fiecărui creditor gajist, următor şi precedent, datele tuturor cazurilor de gajare a bunurilor şi a drepturilor patrimoniale. Nerespectarea acestei obligaţii atrage după sine nulitatea tranzacţiilor următorului gaj şi răspunderea pentru prejudiciul cauzat creditorilor gajişti.

Consecutivitatea executării creanţelor la cîteva drepturi de gaj asupra unora şi aceloraşi bunuri sau drepturi patrimoniale se stabileşte ţinîndu-se cont de consecutivitatea apariţiei drepturilor de gaj. Creanţele următorului creditor gajist se execută după executarea deplină a creanţelor precedentului creditor gajist.

Consecutivitatea executării creanţelor poate fi modificată dacă creditorii gajişti care dispun de dreptul preferenţial de executare a creanţelor la unul şi acelaşi obiect al gajului consimt.

 

Articolul 179. Particularităţile gajării mărfurilor care se află în circuit civil şi în proces de prelucrare

În cazul gajării mărfurilor care se află în circuit civil şi în proces de prelucrare, debitorul gajist este în drept să modifice componenţa şi forma naturală a obiectului gajului (stocurilor de mărfuri, materiei prime, materialelor, semifabricatelor, produselor finite etc.) astfel încît valoarea lor totală să nu se reducă faţă de valoarea indicată în contractul de gaj.

Reducerea valorii mărfurilor gajate care se află în circuit civil şi în proces de prelucrare se admite proporţional cu partea executată a obligaţiei garantate prin gaj, dacă contractul nu prevede altfel.

Mărfurile care se află în circuit civil şi în proces de prelucrare, înstrăinate de debitorul gajist, încetează a fi obiect al gajului din momentul trecerii lor în proprietatea persoanei care le-a procurat, iar mărfurile procurate de debitorul gajist, indicate în contractul de gaj, devin obiect al gajului din momentul în care debitorul gajist dobîndeşte dreptul de proprietate asupra lor."

3. După articolul 179 se introduc articolele 179¹-179⁵, cu următorul cuprins:

"Articolul 179¹. Particularităţile gajării hîrtiilor de valoare

Hîrtiile de valoare pot fi gajate în temeiul contractului de gaj. Gajarea hîrtiilor de valoare prin andosament se efectuează conform legislaţiei.

Certificatele la dobînzi, dividende şi la alte venituri, obţinute în temeiul dreptului exprimat în hîrtia de valoare, constituie obiect al gajului în cazul în care contractul nu prevede altfel.

 

Articolul 179². Urmărirea bunurilor grevate de gaj

Dacă la expirarea termenului de executare a obligaţiei garantate prin gaj debitorul gajist nu a executat sau a încălcat această obligaţie, creditorul gajist obţine dreptul de a urmări obiectul gajului la momentul expirării termenului, dacă legea sau contractul de gaj nu prevede că acest drept apare mai tîrziu sau dacă, conform legii, urmărirea obiectului gajului nu poate avea loc mai înainte.

Bunurile grevate de gaj sînt urmărite din valoarea bunurilor gajate în conformitate cu hotărîrea instanţei judecătoreşti dacă debitorul gajist şi creditorul gajist nu au avut o altă înţelegere încheiată după apariţia dreptului de satisfacere a obligaţiei garantate prin gaj. Debitorul gajist şi creditorul gajist pot conveni asupra modalităţii de comercializare a bunurilor gajate.

Obiectul gajului poate fi urmărit numai prin hotărîrea instanţei judecătoreşti în cazul în care:

1) pentru încheierea contractului de gaj a fost necesar acordul sau autorizaţia unei alte persoane sau a unei alte autorităţi;

2) obiectul gajului îl constituie bunuri de valoare istorică, artistică sau culturală;

3) debitorul gajist lipseşte şi locul aflării lui nu poate fi identificat.

Prin derogare de la dispoziţiile alineatului 2 al prezentului articol şi ale articolului 179³, executarea creanţelor creditorilor din valoarea bunurilor gajate ale persoanei căreia i-a fost deschisă procedura falimentară se efectuează în modul stabilit de legislaţia cu privire la faliment.

 

Articolul 179³. Distribuirea mijloacelor obţinute din comercializarea obiectului gajului

Chestiunea distribuirii mijloacelor obţinute din comercializarea obiectului gajului o hotărăşte instanţa judecătorească în modul stabilit la alineatul 4 al prezentului articol.

În cazul în care mijloacele obţinute nu satisfac toate creanţele, creditorul gajist este în drept să obţină mijloacele lipsă din alte bunuri ale debitorului ce pot fi urmărite conform legislaţiei, fără a beneficia în acest caz de privilegiul ce rezultă din dreptul de gaj.

Dacă mijloacele obţinute din comercializarea obiectului gajului depăşesc valoarea obligaţiilor creditorului gajist garantate prin gaj, diferenţa se plăteşte debitorului gajist.

Mijloacele obţinute din comercializarea obiectului gajului trebuie să fie distribuite fără întîrziere în următoarea succesiune:

1) cheltuielile legate de comercializarea bunurilor gajate, inclusiv cheltuielile de judecată şi remunerarea gestionarului întreprinderii (în cazul ipotecii de întreprinzător);

2) creanţele creditorului gajist (sau creditorilor gajişti, conform succesiunii de executare a creanţelor lor);

3) plăţile către alte persoane care au dreptul să primească mijloace din comercializarea obiectului gajului.

 

Articolul 179⁴. Executarea înainte de termen a obligaţiei garantate prin gaj şi urmărirea obiectului gajului

Creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligaţiei garantate prin gaj dacă:

1) obiectul gajului nu se află în posesiunea debitorului gajist contrar condiţiilor contractului de gaj sau în cazul încetării dreptului de proprietate asupra obiectului dat în gaj conform temeiurilor prevăzute de legislaţie;

2) debitorul gajist încalcă regulile de înlocuire a obiectului gajului;

3) creditorul gajist nu respectă obligaţia principală garantată prin gaj.

Creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligaţiei garantate prin gaj, iar în cazul neexecutării unei astfel de creanţe, să pună sub urmărire obiectul gajului dacă debitorul gajist:

1) a încălcat regulile gajului următor;

2) nu a respectat obligaţiile prevăzute la articolul 174 alineatul 5 din prezentul cod;

3) a înstrăinat obiectul gajului încălcînd prevederile articolului 178 alineatele 3 şi 4 din prezentul cod.

 

Articolul 179⁵. Stingerea dreptului de gaj

Dreptul de gaj se stinge în cazurile:

1) stingerii obligaţiei garantate prin gaj;

2) expirării termenului gajului;

3) distrugerii bunurilor gajate;

4) comercializării silite a bunurilor gajate;

5) în alte cazuri prevăzute de lege."

4. Articolul 209 alineatul 3 se completează în final cu următorul text: ", inclusiv drepturile de gaj, dacă contractul de gaj nu prevede altfel."

 

Art.II. – Codul de procedură civilă, aprobat prin Legea R.S.S. Moldoveneşti din 26 decembrie 1964 (Veştile Sovietului Suprem al R.S.S. Moldoveneşti, 1964, nr.36, art.82; Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului R.S.S. Moldoveneşti, 1982, nr.5, art.46), se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 401:

alineatul 1 se completează cu propoziţia: "În cazul cînd creditorul gajist are calitatea de creditor urmăritor, el este în drept să procure obiectul gajului la preţul indicat în contractul de gaj.";

după alineatul 2 se introduce un nou alineat, care devine alineatul 3, cu următorul cuprins:

"În cazul în care se declară că licitaţia nu a avut loc şi se organizează o licitaţie repetată, creditorul gajist are dreptul să procure obiectul gajului la un preţ mai mic cu cel mult 10% decît preţul de pornire, stabilit la ultima licitaţie.";

alineatul 3 devine alineatul 4.

2. La articolul 416:

după alineatul 1 se introduce un nou alineat, care devine alineatul 2, cu următorul cuprins:

"Din momentul expirării termenului de executare a obligaţiei garantate prin gaj, creditorul gajist are dreptul preferenţial faţă de ceilalţi creditori urmăritori de a-şi executa creanţele din valoarea bunurilor sau drepturilor patrimoniale gajate.";

alineatul 2 devine alineatul 3.

 

Art.III. – Articolul 155⁵ din Codul penal, aprobat prin Legea R.S.S. Moldoveneşti din 24 martie 1961 (Veştile Sovietului Suprem al R.S.S. Moldoveneşti, 1961, nr.10, art.41; Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.9, art.92), va avea următorul cuprins:

"Articolul 155⁵. Încălcarea normelor contractelor de gaj

Gajarea bunurilor sau drepturilor patrimoniale sechestrate sau arestate de instanţa judecătorească –

se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la doi ani sau cu amendă de la douăzeci şi cinci la şaptezeci şi cinci de salarii minime.

Delapidarea, substituirea sau dosirea bunului gajat în valoare de peste 500 de lei, precum şi înstrăinarea obiectului gajului de către persoana căreia acest obiect i-a fost dat în gaj –

se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de pînă la trei ani sau cu amendă de la cincizeci la o sută de salarii minime."

 

Art.IV. – La articolul 3 punctul 2) din Legea taxei de stat nr.1216-XII din 3 decembrie 1992 (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1992, nr.12, art.359; 1994, nr.5, art.138; Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.6, art.54; 1996, nr.40-41, art.367; 1997, nr.37, art.314):

după litera c) se introduce litera c¹), cu următorul cuprins:

 

litera q¹) se exclude;

la litera r), litera "q¹)" se înlocuieşte cu litera "q)".

 

Notă: Art.V abrogat la data abrogării Legii cu privire la gaj conform Legii R.Moldova nr.449-XV din 30.07.2001, în vigoare 02.11.2001

Art.V. – Legea nr.838-XIII din 23 mai 1996 cu privire la gaj (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.61-62, art.601; 1997, nr.66, art.549) se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 25 alineatul (2), după cuvintele "gajist dacă" se introduc cuvintele "legea sau".

2. La articolul 28, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

"(1) Dacă la expirarea termenului de executare a obligaţiei garantate prin gaj debitorul gajist nu a executat sau a încălcat această obligaţie, creditorul gajist obţine dreptul de a urmări obiectul gajului la momentul expirării termenului, dacă legea sau contractul de gaj nu prevede că acest drept apare mai tîrziu sau dacă, conform legii, urmărirea obiectului gajului nu poate avea loc mai înainte."

 

Art.VI. – Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

 

Art.VII. – Guvernul, în termen de o lună, va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege.