H O T Ă R Â R E

privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea

Constituţiei Republicii Moldova

 

nr. 730  din  30.09.2020

 

Monitorul Oficial nr.246/850 din 01.10.2020

 

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova, solicitând asupra acestuia Avizul Curţii Constituţionale şi prezentându-le ulterior Parlamentului spre examinare.

 

 

 

Proiect

 

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

 

LEGE

pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova

 

Parlamentul adoptă prezenta lege constituţională.

 

Art.I. – Constituţia Republicii Moldova (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.78, art.140), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 116:

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie, în condiţiile legii, până la atingerea plafonului de vârstă, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.”;

alineatele (3) şi (4) se abrogă;

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Deciziile privind numirea judecătorilor şi cariera acestora trebuie să fie adoptate în baza unor criterii obiective, bazate pe merit, şi a unei proceduri transparente, în condiţiile legii. Promovarea sau transferul judecătorilor se face doar cu acordul acestora.”;

se completează cu alineatul (5¹) cu următorul cuprins:

„(5¹) Judecătorii au doar imunitate funcţională în condiţiile legii.”

2. Articolul 121 se completează cu alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) În procesul elaborării, aprobării şi modificării bugetului instanţelor judecătoreşti se solicită avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii este în drept să prezinte Parlamentului propuneri la proiectul bugetului instanţelor judecătoreşti.”

3. Secţiunea a 2-a din capitolul IX se completează cu articolul 121¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 121¹

Rolul

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti.”

4. Articolul 122 va avea următorul cuprins:

„Articolul 122

Componenţa

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri: şase judecători aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelurile instanţelor judecătoreşti, şi şase persoane care se bucură de o înaltă reputaţie profesională şi integritate personală, cu experienţă în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti şi nu sunt afiliate politic.

(2) Procedura şi condiţiile de alegere, numire şi încetare a mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt stabilite de lege. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii pot fi revocaţi, în condiţiile legii.

(3) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii care nu fac parte din rândul judecătorilor sunt selectaţi prin concurs, în baza unei proceduri transparente, în bază de merit, şi numiţi de Parlament cu votul a trei cincimi din deputaţii aleşi.

(4) Dacă numirea candidaţilor care nu fac parte din rândul judecătorilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii în condiţiile alineatului (3) a eşuat, procedura şi condiţiile de numire a acestora sunt stabilite de lege.

(5) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi sau numiţi pentru un mandat de 6 ani, fără posibilitatea de a deţine două mandate.”

5. La articolul 123, alineatul (1) se completează cu următoarea propoziţie: „Consiliul Superior al Magistraturii îşi exercită atribuţiile în mod direct sau prin intermediul organelor sale specializate.”

 

Art.II. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Judecătorii al căror termen iniţial de numire în funcţie de judecător nu a expirat la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră numiţi până la atingerea plafonului de vârstă prin efectul prezentei legi.

(3) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi exercită mandatul până la expirarea termenului pentru care au fost aleşi. Membrii de drept îşi încetează mandatul la data intrării în vigoare a prezentei legi. Mandatul profesorilor titulari în exerciţiu la data intrării în vigoare a prezentei legi urmează să fie confirmat pentru o perioadă de 6 ani în total, cu votul a trei cincimi din deputaţii aleşi.

(4) În termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi, Guvernul va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege.

 

 

 

NOTĂ INFORMATIVĂ

la proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova

 

1. Condiţiile ce au impus elaborarea proiectului şi finalităţile urmărite

Prezentul proiect de modificare a Constituţiei Republicii Moldova a fost elaborat în vederea realizării acţiunii L1 din titlul III pct.12 subpct.(1) din Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2017-2019, aprobat prin Hotărârea Guvernul nr.1472/2016: „Elaborarea proiectului de modificare a Constituţiei Republicii Moldova în partea ce ţine de termenul iniţial de numire a judecătorilor şi selectarea judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, precum şi în vederea concretizării rolului Consiliului Superior al Magistraturii în procesul de autoadministrare a sistemului judecătoresc, componenţei şi competenţelor acestuia”.

Necesitatea elaborării acestui proiect de lege este determinată de situaţia existentă în Republica Moldova în domeniul justiţiei, a cărei analiză a fost obiectul mai multor misiuni şi rapoarte de monitorizare ale structurilor internaţionale, ONG-urilor naţionale, precum şi subiectul articolelor şi investigaţiilor jurnalistice, opiniilor magistraţilor şi altor profesionişti din domeniul justiţiei. De asemenea, deficienţele cadrului normativ, dosarele pierdute de către Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), solicitările şi plângerile cetăţenilor Republicii Moldova, opinia publică au impulsionat procesul elaborării şi avansării pe marginea acestui proiect de lege. Respectiv, modificările propuse vin să consolideze sistemul judecătoresc, să asigure promovarea profesioniştilor integri în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, să fortifice prevederile constituţionale care să contribuie la ameliorarea situaţiei în sistemul justiţiei şi reformarea sistemului judecătoresc în vederea asigurării respectării echităţii şi drepturilor omului.

Procesul de elaborare şi consultare a prezentului proiect de lege a avut loc sub auspiciile Grupului de lucru de nivel înalt privind reforma justiţiei în Republica Moldova, stabilit în decembrie 2019 de către Secretarul General al Consiliului Europei.

Aprobarea proiectului de lege constituţională reprezintă una din condiţionalităţile Memorandumului de înţelegere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană privind asistenţa macrofinanciară, semnat la Chişinău la 21 iulie 2020 şi la Bruxelles la 23 iulie 2020 şi ratificat de către Parlamentul Republicii Moldova la 10 septembrie 2020. Potrivit Anexei Memorandumului, pentru debursarea celei de-a doua tranşe în valoare de 50 milioane de euro, Guvernul Republicii Moldova s-a angajat să realizeze acţiunea nr.2, potrivit căreia:

„Guvernul Republicii Moldova va aproba proiectul de lege privind modificarea Constituţiei Republicii Moldova (privind Consiliul Superior al Magistraturii), revizuit integral în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia, inclusiv Avizele CDL-AD(2020)01 and CDL-AD(2020)021; şi îl va înregistra în Parlamentul Republicii Moldova pentru adoptare. În special, proiectul de lege revizuit va aboli termenul de probă pentru judecători, va exclude membrii de drept din componenţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), va asigura că membrii profesori titulari ai CSM sunt selectaţi în conformitate cu opţiunile aprobate de Comisia de la Veneţia şi va revizui prevederea tranzitorie referitoare la mandatul membrilor CSM pentru a asigura că membrii profesori titulari sunt numiţi la CSM prin intermediul unei proceduri de re-selecţie după adoptarea amendamentelor constituţionale.”

Subsecvent, prezentul proiect de lege de modificare a Constituţiei Republicii Moldova reprezintă în acelaşi timp şi una din condiţionalităţile necesare încheierii Acordului la nivel de experţi dintre misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi autorităţile Republicii Moldova privind programul de reforme economice, program susţinut printr-un acord pentru o perioadă de trei ani, finanţat în baza Mecanismului extins de acreditare (ECF) şi a Mecanismului de finanţare extinsă (EFF). În baza acestui acord, Republica Moldova va obţine acces la o asistenţă financiară în valoare de circa 558 milioane de dolari. Programul se bazează pe progresul atins în cadrul programului precedent de finanţare şi are drept scop principal sprijinirea relansării economice a Republicii Moldova după depăşirea pandemiei COVID-19 şi avansarea în implementarea unor reforme instituţionale ambiţioase, pentru a elimina numeroasele vulnerabilităţi din domeniile guvernanţei fiscale, supravegherii sectorului financiar nebancar, reglementării pieţei, prevenirii și combaterii corupţiei.

Adiţional, angajamentul de a promova amendamentele la Constituţie în vederea consolidării sistemului judecătoresc este reflectat în titlul III pct.18 L1 din Programul legislativ pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană pentru anul 2017, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.1/2017.

De asemenea, proiectul vizează şi executarea măsurilor de ordin legislativ, prevăzute de Pilonul I „Sistemul judecătoresc” din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.6/2012, şi anume:

- acţiunea 1.1.6 pct.6 – Elaborarea proiectului de lege pentru modificarea Constituţiei în partea ce ţine de termenul de numire iniţială a judecătorilor şi selectarea judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie;

- acţiunea 1.1.9 pct.3 – Elaborarea proiectului de modificare a Constituţiei Republicii Moldova în vederea concretizării rolului Consiliului Superior al Magistraturii în procesul de autoadministrare a sistemului judecătoresc, componenţei şi competenţelor acestuia.

Prin acest proiect se urmăreşte atingerea obiectivului specific al Pilonului I: consolidarea independenţei, responsabilităţii, imparţialităţii, eficienţei şi transparenţei sistemului judecătoresc.

Independenţa justiţiei este una din condiţiile obligatorii pentru existenţa statului de drept.

Potrivit Principiilor de Bază ale Independenţei Justiţiei (ONU), aprobate la 13 decembrie 1985: „Independenţa puterii judecătoreşti trebuie garantată de către stat şi consacrată prin Constituţie sau prin legile ţării. Este de datoria tuturor guvernelor şi a celorlalte instituţii să respecte şi să supravegheze independenţa corpului de judecători.”

Pentru aprecierea nivelului garanţiilor independenţei judecătoreşti au fost efectuate numeroase recomandări şi studii atât la nivel naţional, cât şi internaţional.

În acest sens, putem evidenţia:

- Recomandarea Rec (2010)12 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei cu privire la judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile;

- Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară;

- Principiile de Bază privind Independenţa Justiţiei, aprobate prin rezoluţiile Adunării Generale a Naţiunilor Unite 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi 40/146 din 13 decembrie 1985;

- Avizul nr.10/2007 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni;

- Opinia Comisiei de la Veneţia nr.403/2006 din 22 iunie 2007 privind numirea judecătorilor;

- Opinia Comisiei de la Veneţia nr.698/2012 din 11 martie 2013 pentru Curtea Constituţională a Republicii Moldova privind imunitatea judecătorilor;

- Observaţiile concludente ale Comitetului pentru Drepturile Omului al ONU asupra rapoartelor prezentate de statele-părţi conform art.40 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, cu privire la Republica Moldova, CCPR/CMDA/CO/2, din 29 octombrie 2009;

- Raportul privind organele autoadministrării judecătoreşti şi cariera judecătorilor, efectuat de Direcţia generală Drepturile Omului a Consiliului Europei, septembrie 2011;

- Studiul „Reformarea sistemului judiciar din Republica Moldova: perspective şi provocări”, lansat în 2013, efectuat în cadrul Proiectului „Îmbunătăţirea respectării dreptului la libertatea şi siguranţa persoanei în Moldova”;

- „Raportul de monitorizare privind transparenţa şi eficienţa Consiliului Superior al Magistraturii”, efectuat de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova în cadrul Proiectului „Contribuţia la sporirea transparenţei şi eficienţei activităţii CSM din Republica Moldova”.

Documentele enunţate relevă necesitatea efectuării unor modificări la nivel de Constituţie în partea ce ţine de modul de numire a judecătorilor, precum şi componenţa şi competenţa Consiliului Superior al Magistraturii (în continuare – CSM).

Astfel, prevederile proiectului încorporează recomandările documentelor enumerate supra, în aspectele referitoare la asigurarea stabilităţii mandatului judecătorilor şi inamovibilitatea acestora, precum şi garantarea independenţei sistemului judecătoresc.

Este important a preciza că proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova în partea ce ţine de reforma sistemului judecătoresc nu reprezintă o noutate. Or, un proiect similar a fost înregistrat în Parlament cu nr.10 din 18.01.2018.

Din considerentul neadoptării legii constituţionale timp de un an de la prezentarea iniţiativei de modificare, propunerea a fost declarată nulă. Dar, având în vedere importanţa şi valoarea propunerilor de revizuire a Constituţiei, Ministerul Justiţiei a demarat din nou procedura creaţiei legislative.

Proiectul de lege constituţională a fost avizat de Comisia de la Veneţia în Opinia sa nr.916/2018 din 19 martie 2018, prin care a calificat drept binevenite propunerile de modificare a Constituţiei, având ca scop îmbunătăţirea independenţei şi eficienţei sistemului judecătoresc.

Proiectul de lege, de asemenea, a fost avizat în mod repetat prin Opinia comună a Comisiei de la Veneţia şi Directoratului General pentru drepturile omului şi Statul de drept al Consiliului Europei nr.983/2020 din 20 martie 2020, care conţine un şir de propuneri necesare a fi incluse la art.122 din Constituţie (în formularea propusă de proiectul de lege).

Respectiv, versiunea revăzută/actuală a prezentului proiect de lege a fost examinată repetat prin Opinia comună a Comisiei de la Veneţia şi Directoratului General pentru drepturile omului şi Statul de drept al Consiliului Europei nr.CDL-AD(2020)007 din 19 iunie 2020 asupra proiectului de lege revăzut de modificare a Constituţiei în partea ce ţine de Consiliul Superior al Magistraturii, prin care a fost recomandată includerea unor prevederi necesare resetării activităţii CSM.

 

2. Principalele prevederi ale proiectului şi evidenţierea elementelor noi

1. Termenul iniţial şi modul de numire al judecătorilor

Actualmente, conform prevederilor art.116 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova şi art.11 alin.(1) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, judecătorii sunt numiţi iniţial pentru o perioadă de 5 ani. Numai în cazul în care îşi desfăşoară activitatea în mod corespunzător pe parcursul acestei perioade, judecătorii sunt numiţi până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.

În ceea ce priveşte standardele internaţionale privind numirea şi stabilitatea mandatului judecătorilor, Principiile de Bază privind Independenţa Justiţiei statuează: „Judecătorii, indiferent că sunt numiţi sau aleşi, trebuie să aibă mandatul garantat până la o vârstă obligatorie de pensionare sau până la expirarea mandatului lor, în cazul în care există o astfel de durată” (principiul nr.12).

Cu referire la independenţa judecătorilor, Comitetul miniştrilor Consiliului Europei subliniază: „Siguranţa mandatului şi inamovibilitatea sunt elemente-cheie ale independenţei judecătorilor. În consecinţă, judecătorii ar trebui să aibă garantat mandatul până la o vârstă obligatorie de pensionare, unde aceasta există.”

De asemenea, Comitetul pentru drepturile omului (ONU), în ceea ce priveşte perioada de probă pentru judecătorii din Republica Moldova şi impactul acesteia asupra independenţei judiciare, a recomandat „revizuirea legislaţiei pentru a asigura ca inamovibilitatea judecătorilor să fie suficient de lungă pentru a le asigura independenţa, în conformitate cu cerinţele art.14, alineatul 1 din Pact”.

Remarcăm că existenţa unui termen iniţial de numire a judecătorilor a fost criticată la nivel internaţional. Astfel, potrivit recomandărilor expuse în cadrul studiului „Reformarea sistemului judiciar din Republica Moldova: perspective şi provocări”, efectuat de Comisia Internaţională a Juriştilor: „Deşi actualmente Colegiul de evaluare şi CSM oferă unele garanţii împotriva interferenţelor executivului în timpul perioadei de probă, insecuritatea unui judecător în timpul primilor ani de formare de experienţă profesională nu este în stare să conducă la exercitarea independentă a puterii judecătoreşti. Calitatea muncii nou-numiţilor judecători poate fi cel mai bine asigurată printr-un sistem de evaluare şi disciplinare, fără a fi necesară o perioadă de probă”.

În contextul celor expuse, o primă intervenţie propusă prin intermediul acestui proiect se referă la excluderea termenului iniţial de 5 ani de numire al judecătorilor, prevăzut la art.116 din Constituţie. Această abordare a devenit necesară în lumina potenţialului efect al acestui termen asupra independenţei şi imparţialităţii sistemului judecătoresc, remarcat de către organizaţiile internaţionale, precum şi a promovării noului sistem de evaluare a judecătorilor.

Astfel, drept urmare a adoptării acestui proiect de lege, judecătorii vor fi numiţi în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea CSM.

De asemenea, proiectul propune completarea Constituţiei Republicii Moldova cu prevederea referitoare la dreptul Preşedintelui Republicii Moldova de a respinge doar o singură dată candidatura propusă de CSM. Actualmente, reglementarea acestui drept al Preşedintelui Republicii Moldova se regăseşte în art.11 alin.(3) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului. Transferarea acestei prevederi într-un act normativ de o forţă juridică superioară derivă din necesitatea garantării la nivel de Constituţie a unor influenţe minime ale executivului asupra procedurii de numire a judecătorilor.

Mai multe organizaţii specializate în independenţa judecătorilor şi juriştilor au indicat că „cerinţa privind reconfirmarea numirii după o perioadă de probă este contrară principiului independenţei judecătorilor” (Raportor special al ONU privind independenţa judecătorilor şi avocaţilor, Raport anual 2009, paragraful 56) şi, în cazul aplicării ei, sunt necesare garanţii specifice ale faptului că refuzul de reconfirmare survine doar atunci când există temeiuri pentru eliberare. Raţionamentul care stă la baza acestei idei este simplu, şi anume faptul că numirile cu perioadă de probă pot submina în mod grav independenţa atunci când judecătorul simte că hotărârile lui au un impact asupra şanselor sale de a obţine numirea permanentă.

În ceea ce priveşte perioada de probă în Republica Moldova, Consiliul Europei în Raportul Parteneriatul Estic, Consolidarea reformei judiciare în ţările Parteneriatului Estic, Grupul de lucru privind independenţa justiţiei, septembrie 2011, a afirmat că „luând în considerare faptul că un sistem de numire temporară există încă în Republica Moldova şi având în vedere nevoia de securitate a mandatului, experţii recomandă ca numirea permanentă să fie considerată ca fiind o prelungire a primei numiri a judecătorilor bazată pe criterii prestabilite, obiective şi transparente”.

Necesitatea şi oportunitatea perioadei de probă trebuie să fie reexaminate în lumina efectului lor potenţial asupra independenţei şi imparţialităţii justiţiei. Atunci când judecătorul trebuie să se înscrie pentru a fi reconfirmat, există un potenţial sporit ca el să fie influenţat de considerente nepotrivite funcţiei judiciare. Insecuritatea mandatului unui judecător în timpul primilor ani de formare a experienţei sale profesionale nu este propice pentru exercitarea independentă a puterii judecătoreşti.

O altă modificare propusă prin intermediul prezentului proiect de lege se referă la modul de numire şi selectare a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie.

Ţinând cont de faptul că Curtea Supremă de Justiţie face parte din cele trei instanţe judecătoreşti, prin care, conform art.115 alin.(1) din Constituţie, se înfăptuieşte justiţia în Republica Moldova, considerăm oportună uniformizarea procedurilor de numire a judecătorilor în toate instanţele judecătoreşti din ţară, indiferent de nivelul acestora.

Aici trebuie să remarcăm faptul că şi Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni nu este favorabil sistemelor care implică autorităţile politice, cum ar fi Parlamentul şi Guvernul, într-un stadiu oarecare al procesului de selecţie. Orice amestec al eşaloanelor superioare ale ierarhiei judiciare în proces ar trebui să fie evitată. Orice formă de desemnare a judecătorilor de către autorităţile judiciare sau nejudiciare ar trebui să fie exclusă. (pct. 31 din Avizul nr.10/2007).

Astfel, se propune ca judecătorii Curţii Supreme de Justiţie să fie numiţi în funcţie similar judecătorilor din curţile de apel şi judecătorii, adică de către Preşedintele Republicii Moldova la propunerea CSM. Această modificare va reduce influenţa factorilor politici asupra procedurii de numire a judecătorilor. În acest sens se propune abrogarea alin.(4) din art.116, procedura de numire a judecătorilor din toate instanţele fiind identică şi reglementată prin alin.(2) al aceluiaşi articol.

Respectiv, excluderea cerinţei deţinerii „vechimii în funcţia de judecător de cel puţin 10 ani” de către Preşedintele, vicepreşedinţii şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie are ca scop obţinerea calităţii de judecător la CSJ şi a persoanelor cu o vechime în funcţie alta decât cea de judecător, pentru excluderea corporativităţii în cadrul CSJ.

Suplimentar, precizăm că criteriile de selectare a judecătorilor CSJ, inclusiv vechimea în muncă, urmează a fi detaliate în lege.

Cu referire la termenul şi modul de numire a judecătorilor în alte state, remarcăm că în majoritatea statelor judecătorii se numesc pe viaţă, până la atingerea unei anumite vârste.

În Belgia judecătorii sunt numiţi pe viaţă, de către Rege. Ei sunt pensionaţi odată cu atingerea vârstei stabilite de lege şi pot fi demişi sau suspendaţi din funcţie doar în temeiul unei hotărâri judecătoreşti.

În Polonia judecătorii sunt numiţi pe termen nedeterminat, de către Preşedintele Republicii, la propunerea Consiliului Naţional Judiciar (Krajowej Rady Sadownictwa). Vârsta la care judecătorii se pensionează este stabilită prin lege.

În Constituţia Estoniei este stabilit că „judecătorii se numesc în funcţie pe viaţă”. O normă similară se regăseşte şi în Constituţia Republicii Slovenia, conform căreia „funcţia de judecător este permanentă”.

În Marea Britanie, de exemplu, judecătorul trebuie să demisioneze dacă a atins vârsta de 72 de ani, iar judecătorii curţii supreme – vârsta de 75 de ani, în Japonia – vârsta de 65 de ani, în alte state censul de vârstă constituie, de regulă, 65-70 de ani.

Doar în unele state judecătorul este numit pentru un anumit termen (în Japonia – pentru 10 ani), dar acesta poate fi prelungit, fapt care se practică frecvent şi în acest fel se asigură numirea pe viaţă a judecătorului. Numirea iniţială a judecătorilor pentru un anumit termen este practicată în Slovacia, Cehia, unde aceasta este urmată de numirea pe viaţă.

Menţionăm că, odată cu intrarea în vigoare a prezentei legi de modificare a Constituţiei, judecătorii în privinţa cărora la data intrării în vigoare a prezentei legi nu a expirat termenul iniţial de 5 ani de numire în funcţie de judecător, se consideră numiţi până la atingerea plafonului de vârstă prin efectul legii.

În acest sens, judecătorii care au fost numiţi în funcţia de judecător prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova pentru termenul iniţial de 5 ani, şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituţionale termenul iniţial de numire nu a expirat, aceştia urmează de iure să dispună de calitatea de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, iar în privinţa acestora nu va fi necesar emiterea unui decret care să confirme acest statut dobândit prin efectul legii.

Referitor la modul de numire a judecătorilor aducem şi următoarele exemple

În Austria judecătorii sunt numiţi la propunerea Guvernului federal, de către Preşedintele federal sau, de către ministrul federal competent, desemnat în acest sens de către Preşedinte. Guvernul federal sau ministrul competent trebuie să invite camerele prevăzute în acest scop în legea privind organizarea judecătorească să prezinte propuneri pentru numire.

În Italia, la propunerea CSM, profesorii universitari de la facultăţile de drept şi juriştii cu o vechime în muncă de 15 ani, care sunt înregistraţi în listele profesionale speciale ale instanţelor speciale, pot fi numiţi pentru meritele lor deosebite ca consilieri de Casaţie.

Potrivit Constituţiei României, judecătorii sunt numiţi de Preşedintele României şi sunt inamovibili, în condiţiile legii. Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa CSM, în condiţiile legii sale organice.

2. Imunitatea judecătorilor

Cu referire la imunitatea judecătorilor, menţionăm că Comisia de la Veneţia a susţinut în mod constant ideea în favoarea unei imunităţi funcţionale limitate a judecătorilor: „Magistraţii (judecătorii, procurorii şi anchetatorii) nu trebuie să beneficieze de imunitate generală precum este prevăzut în Constituţia Bulgariei. Potrivit standardelor generale aceştia cu siguranţă necesită a fi protejaţi contra acţiunilor civile, pentru acţiunile efectuate cu bună credinţă în perioada exercitării funcţiilor sale. Oricum, nu trebuie să beneficieze de imunitate generală care i-ar proteja pe ei de urmăririle pentru acţiunile criminale pentru care aceştia trebuie să răspundă în faţa instanţelor” (Opinia Comisiei de la Veneţia nr.698/2012 din 11 martie 2013).

În Raportul său privind „Independenţa Sistemului Judecătoresc – Partea I: Independenţa Judecătorilor”, Comisia a aprobat regula generală potrivit căreia judecătorii nu trebuie să se bucure de nici o formă de imunitate penală pentru infracţiunile comise în exercitarea funcţiilor lor: „Este indiscutabil că judecătorii trebuie să fie protejaţi de orice influenţă nejustificată din exterior. În acest scop, ei trebuie să beneficieze de imunitate funcţională (exclusiv funcţională, faţă de urmărirea penală pentru actele întreprinse în exercitarea funcţiilor lor, cu excepţia infracţiunilor săvârşite cu rea-credinţă, de exemplu, luare de mită)”.

În final, judecătorii pot să beneficieze doar de imunitate funcţională şi anume, imunitate în caz de urmărirea penală numai pentru acţiunile sau inacţiunile efectuate în exercitarea funcţiilor lor. În această privinţă, se pare evident că coruperea pasivă, traficul de influenţă, luarea de mită, precum şi infracţiunile similare nu pot fi considerate ca acte săvârşite în exercitarea legală a funcţiilor sale.

Urmare a celor expuse, proiectul vine cu o completare la art.116 din Constituţia Republicii Moldova şi anume, alineatul (5¹) care va reglementa imunitatea funcţională a judecătorilor. Aceştia vor avea imunitate funcţională doar în condiţiile legii.

Precizăm că o practică similară există şi în alte state. Spre exemplu, în Norvegia, unde judecătorii, de asemenea, nu beneficiază de imunitate personală, ci doar de imunitate funcţională. Această normă nouă este în conformitate cu standardele internaţionale.

3. Rolul şi componenţa Consiliului Superior al Magistraturii

În partea ce ţine de rolul CSM, în Raportul privind organele autoadministrării judecătoreşti şi cariera judecătorilor, efectuat de către Directoratul General pentru Drepturile Omului şi Statul de drept al Consiliului Europei, este menţionat faptul că art.123 din Constituţia Republicii Moldova enumeră atribuţiile CSM (asigură numirea, transferarea, detaşarea, promovarea în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători) fără a arăta funcţia cea mai importantă a acestuia – asigurarea autoadministrării judecătoreşti. Astfel, autorii Raportului menţionat au recomandat reglementarea acesteia la nivel de Constituţie, nu doar de lege organică, cum este în prezent (art.1 din Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii).

Drept urmare a acestei recomandări, propunem completarea Constituţiei cu art.121¹, care va reglementa expres faptul că CSM este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti.

O reglementare similară există în Constituţia României, unde art.133 alin.(1) prevede expres că „CSM este garantul independenţei justiţiei”. De asemenea, art.186 din Constituţia Poloniei reglementează expres rolul CSM – Consiliul Judiciar Polonez stă la straja independenţei instanţelor judecătoreşti şi independenţei judecătorilor.

O altă intervenţie se referă la componenţa CSM. Actualmente, potrivit prevederilor art.122 din Constituţia Republicii Moldova, CSM este alcătuit din judecători şi profesori titulari, aleşi pe o durată de 4 ani şi 3 membri de drept.

În contextul recomandărilor Comisiei de la Veneţia din Opinia nr.916/2018 din 19 martie 2018, se propune substituirea termenului de „profesori titulari” cu termenul „persoane care se bucură de o înaltă reputaţie profesională şi integritate, cu experienţă în domeniul dreptului, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti şi nu sunt afiliate politic”, deoarece acest termen, din punctul de vedere al sensului, include în sine profesorii titulari, dar în acelaşi timp oferă posibilitatea de a alege în componenţa CSM şi reprezentanţi ai altor profesii juridice, a căror prezenţă ar fi binevenită în cadrul CSM, cum ar fi de exemplu specialiştii în domeniul promovării şi respectării drepturilor omului, în domeniul managementului etc.

Prevederi similare sunt şi în Constituţia Franţei, care la art.65 unde din componenţa CSM fac parte Prim-preşedintele Curţii de Casaţie, cinci judecători şi un procuror, un consilier de stat desemnat de Consiliul de Stat, un avocat practicant, precum şi şase personalităţi calificate, care nu sunt nici membri ai Parlamentului, nici ai puterii judecătoreşti sau ai administraţiei.

De asemenea, Comisia de la Veneţia, în pct.50 din Avizul nr.403 din 22 iunie 2007 (CDL-AD(2007)028) privind numirea judecătorilor a estimat: „O parte substanţială sau majoritatea membrilor Consiliului Judiciar trebuie să fie aleasă de înşişi judecători. Pentru a asigura o legitimitate democratică Consiliului Judiciar, ceilalţi membri trebuie aleşi de Parlament, dintre persoanele care au competenţe juridice adecvate.”

În partea ce ţine de sintagma „şi nu sunt afiliate politic” referitor la membrii laici din componenţa CSM, legea organică, în speţă Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, va conţine reglementări în detaliu referitoare la sensul afilierii politice. Astfel, stabilirea doar a unei interdicţii de a nu fi membru al unui partid politic pentru membrii laici din CSM nu poate să asigure caracterul apolitic al acestuia. Mai mult decât atât, îndeplinirea condiţiei de a nu fi membru al unui partid politic poate constitui de fapt o simplă formalitate de îndeplinit pentru viitorii candidaţi la funcţia de membru CSM şi nu corespunde în esenţă cu scopul prezentului proiect de lege – neadmiterea intervenţiei politicului în activitatea puterii judecătoreşti prin intermediul CSM.

Clarificarea noţiunii de neafiliat politic la nivelul legii organice ar putea lua formă eventual, prin cerinţa de a nu fi membru al unui partid politic pentru ultimii 3 ani etc.

De asemenea, Raportul de monitorizare privind transparenţa şi eficienţa CSM denotă că prezenţa Procurorului General în CSM „ridică semne de întrebare din perspectiva egalităţii armelor, deoarece în componenţa CSM nu sunt prezenţi reprezentanţi ai avocaţilor, astfel creându-se impresia că apărarea şi acuzarea sunt tratate diferit. De asemenea, este discutabilă corectitudinea intentării procedurii disciplinare de către Procurorul General în unele cauze concrete în care Procuratura Generală a fost parte la proces, de exemplu, în cazul recursurilor în anulare al sentinţelor de achitare sau prea blânde.”

Potrivit pct.40 din Raportul runda a patra de evaluare privind Moldova al Grupului Statelor împotriva Corupţiei (GRECO), adoptat la 7 decembrie 2018 şi publicat la 24 iulie 2019, se recomandă schimbarea componenţei CSM, în special prin excluderea din calitate de membri ex officio a Ministrului Justiţiei şi a Procurorului General.

Excluderea Procurorului General şi a Ministrului Justiţiei din componenţa CSM a fost recomandată şi de Direcţia generală Drepturile Omului în cadrul Raportului privind organele autoadministrării judecătoreşti şi cariera judecătorilor, precum şi de autorii studiului „Reformarea sistemului judiciar din Republica Moldova: perspective şi provocări”.

Conform pct.13 din Magna Charta Judecătorilor, „membrii consiliului trebuie să fie ori numai judecători, ori într-o majoritate importantă judecători, aleşi de colegii lor”.

O prevedere similară conţine şi pct.27 din Recomandarea Rec (2010)12 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, potrivit căruia nu mai puţin de jumătate din membrii consiliilor judiciare „trebuie să fie aleşi de către colegii lor la toate nivelurile sistemului judiciar şi cu respectarea pluralismului în interiorul sistemului judiciar”.

În contextul pct.13 din Magna Charta Judecătorilor şi al altor recomandări internaţionale menţionate supra, existenţa unei părţi importante de judecători în cadrul CSM prezumă un număr de judecători care ar putea avea influenţă în luarea deciziilor CSM. Totodată, menţionarea expresă a numărului de judecători-membri ai CSM în Constituţia Republicii Moldova va constitui o garanţie pentru independenţa sistemului judecătoresc şi pentru evitarea tendinţelor de a reduce numărul judecătorilor sub minimul recomandat de standardele internaţionale.

Totodată, în baza aceloraşi recomandări şi reglementări internaţionale, care subliniază necesitatea alegerii judecătorilor-membri ai Consiliului Judiciar, de către înşişi judecători, se consideră absolut necesară constituirea CSM din judecători, aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor. Respectiv, conceptul conform căruia Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie este membru de drept în cadrul CSM contravine celor expuse.

Mai mult decât atât, conform recomandărilor internaţionale, componenţa consiliilor judiciare trebuie să includă judecători de diferite niveluri corespunzător cu respectarea pluralismului din interiorul sistemului (a se vedea, spre exemplu, p.27 Recomandarea CM/REC (2010)12 a Comitetului de Miniştri către statele-membre cu privire la judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile (2010); p.7 Recomandările OSCE/ODIHR de la Kyiv privind independenţa judiciară în Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală (2010).

Proiectul de lege, de asemenea, prevede faptul că CSM va fi constituit din 12 membri (6 membri din rândul judecătorilor şi 6 din rândul non-judecătorilor). În avizul său nr.983/2020 Comisia de la Veneţia a reiterat faptul că neindicarea unui număr concret de membri ai CSM în Constituţie şi plasarea acestui aspect la latitudinea legii organice nu reprezintă un motiv convingător de a nu reglementa acest aspect-cheie la nivel constituţional. În acest mod Comisia de la Veneţia a recomandat includerea în Constituţie a numărului de membri ai CSM. Constituirea CSM atât din judecători reprezentând proporţional toate nivelele instanţelor de judecată, aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor, cât şi din membri laici (profesori titulari, avocaţi etc.) trebuie să asigure că în CSM judecătorii reprezintă cel puţin jumătate din totalul membrilor, dar în acelaşi timp diversificarea reprezentativităţii membrilor non-judecători va reduce riscurile corporatismului din cadrul CSM. De la nivelul instanţelor judecătoreşti numărul judecătorilor per nivel va fi reglementat de lege, cu asigurarea proporţionalităţii dintre numărul instanţelor de nivelul judecătoriilor, curţilor de apel şi Curţii Supreme de Justiţie.

Procedura de numire a membrilor CSM din rândul judecătorilor şi non-judecătorilor va fi reglementată în mod detaliat în legea organică. Totuşi, aşa cum a recomandat şi Comisia de la Veneţia în Opinia nr.983/2020 paragraful 51, modificările propuse prin prezentul proiect de lege stabilesc procedura de bază în ceea ce priveşte numirea membrilor de către Parlament care nu fac parte din rândul judecătorilor.

Numirea de către Parlament a membrilor CSM care nu fac parte din rândul judecătorilor se va face cu votul a trei cincimi din deputaţii aleşi după o procedură transparentă de selecţie (concurs) reglementată de lege, bazată pe merit. Raţionamentul necesităţii unui număr mare de voturi din partea Parlamentului rezidă în faptul importanţei conlucrării majorităţii şi opoziţiei parlamentare în vederea selectării şi numirii celor mai potrivite persoane şi, în acelaşi timp, excluderii factorului politic în procedura de numire a membrilor CSM de către Parlament.

Conştientizând faptul că găsirea unui consens politic şi implicarea pe larg a opoziţiei parlamentare este un proces complex, care poate în final bloca activitatea CSM-ului, se propune instituirea unui mecanism „anti-deadlock” (a se vedea paragraful 51 din Opinia Comisie de la Veneţia nr.983/2020) pentru deblocarea procedurii de numire a membrilor CSM de către Parlament. În acest sens, se propune ca legea organică să prevadă procedura de numire a membrilor CSM care nu fac parte din rândul judecătorilor, dacă procedura de numire de către Parlament cu votul a 3/5 din deputaţi a eşuat.

Gândirea unui mecanism eficient „anti-deadlock” presupune luarea în calcul a mai multor alternative, a căror detaliere ţine de sfera legii organice şi nu de nivelul constituţional. Astfel, în scopul detalierii procedurii de numire a membrilor CSM în situaţia în care aceştia nu au întrunit numărul necesar de voturi, legea organică poate prevedea revederea listei candidaţilor prin organizarea unui nou concurs pentru selectarea celor mai buni candidaţi; diminuarea la majoritatea absolută din deputaţii aleşi a numărului necesar de voturi din Parlament.

În susţinerea soluţiei abordate, Comisia de la Veneţia în Opinia sa din 19 iunie 2020 menţiona că „44. Este binevenit faptul că dispoziţiile revăzute ale proiectului de lege prevăd necesitatea unei majorităţi calificate de trei cincimi pentru alegerea membrilor laici în CSM. Se recomandă să se indice în Constituţie că legea organică va reglementa un mecanism anti-deadlock, în cazul în care Parlamentul nu va întruni numărul necesar de voturi de trei cincimi, fără a specifica mecanismul în sine. […].”

Drept urmare a promovării modificărilor şi completărilor menţionate supra, propunem expunerea în redacţie nouă a art.122 din Constituţia Republicii Moldova.

O altă modificare propusă se referă la durata mandatului membrilor CSM care a fost mărit de la 4 la 6 ani. În acest context, interdicţia, care există la momentul actual doar pentru membrii din rândul profesorilor de drept titulari de a deţine 2 mandate consecutiv, a fost extinsă pentru toţi membrii CSM care nu vor putea deţine două mandate. Această modificare va permite evitarea perpetuării aceloraşi persoane în cadrul CSM (2 mandate – 12 ani) şi va contribui la includerea în cadrul acestuia a unor noi profesionişti în domeniu.

Practica statelor europene referitoare la componenţa consiliilor magistraţilor diferă de la un stat la altul. Comun este faptul că majoritatea membrilor consiliilor respective sunt judecători.

Conform legislaţiei Italiei, Consiliul Superior al Magistraturii este format din: preşedintele Curţii Supreme de Casaţie, Procurorul General, 20 de membri aleşi de judecătorii ordinari şi 10 membri aleşi de Parlament la şedinţa comună a ambelor Palate.

Conform Constituţiei Poloniei, Consiliul Superior al Magistraturii este format din 25 de membri: Preşedintele Curţii Supreme, Preşedintele Curţii Administrative Supreme, ministrul justiţiei, un membru desemnat de Preşedintele ţării, 15 membri selectaţi dintre judecătorii Curţii Supreme, judecătoriilor administrative şi militare, 4 membri selectaţi de Seim şi doi membri selectaţi de Senat din rândurile senatorilor.

Conform Constituţiei Franţei, Consiliul Superior al Magistraturii este prezidat de preşedintele Curţii de Casaţie. De asemenea, include 5 judecători şi un procuror, un consilier de stat, numit de către Consiliul de Stat, un avocat, precum şi şase personalităţi calificate, care nu fac parte nici din Parlament, nici din sistemul judecătoresc, nici din cel administrativ. Preşedintele Republicii, Preşedintele Adunării Naţionale şi Preşedintele Senatului numesc fiecare câte două personalităţi calificate.

În Spania, Consiliul General al Puterii Judiciare este format din Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, care prezidează şi de 20 de membri, numiţi de Rege pentru o perioadă de 5 ani, dintre care 12 sunt judecătorii şi magistraţii de toate categoriile judiciare, în condiţiile prevăzute de legea organică; 4 sunt numiţi de către Congres şi 4 de către Senat, aleşi în ambele cazuri cu 3/5 din membrii săi, dintre avocaţi şi alţi jurişti cu experienţă de mai mult de 15 ani de practică profesională.

În România, Constituţia prevede expres faptul că Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. Acesta este format din 19 membri, dintre care: 14 membri aleşi în adunările generale ale magistraţilor, validaţi de Senat (9 judecători şi 5 procurori), 2 reprezentanţi ai societăţii civile, care sunt specialişti în domeniul dreptului aleşi de Senat, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Comisia de la Veneţia şi Directoratul General pentru drepturile omului şi statul de drept al Consiliului Europei în Opinia nr.983/2020 recomandă prevederea la nivel constituţional a principiului securităţii mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. În acest sens, se reiterează opinia potrivit căreia „Procedura de păstrare a încrederii este specifică instituţiilor politice cum este guvernul, care acţionează sub controlul parlamentar. Acest lucru nu este specific consiliilor judiciare a căror membri sunt aleşi pentru o perioadă fixă de timp. Mandatul acestor membri ar trebui să înceteze la expirarea termenului pentru care au fost aleşi, ajungerea la limita de vârstă, în caz de demisie, deces sau în cazul demiterii din motive disciplinare.” (Opinia Comisiei de la Veneţia CDL-AD(2014)-028 privind proiectul de modificare a legii cu privire la înaltul consiliu judiciar al Serbiei, paragraful 66-70).

Totodată, în Opinia nr.983/2020 din 19 iunie 2020 asupra proiectului de lege revăzut, Comisia de la Veneţia menţiona că „34. Prin urmare, Comisia şi Directoratul salută intenţia de a institui securitatea mandatului membrilor CSM. Cu toate acestea, formula descrisă este prea absolută şi ar trebui înlocuită cu formula conform căreia membrii CSM pot fi revocaţi din funcţie pentru încălcări disciplinare grave, pronunţarea în privinţa acestora a unei sentinţe de condamnare definitive sau existenţa altor motive obiective care fac imposibilă exercitarea funcţiei.”

În acest context, se propune completarea art.122 din Constituţie (în versiunea propusă de prezentul proiect de lege) cu prevederea conform căreia revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii se poate face doar în condiţiile stipulate de lege. Astfel, stabilirea la nivelul legii organice a temeiurilor de revocare a membrilor CSM, spre exemplu pentru încălcări disciplinare grave, pronunţarea în privinţa acestora a unei sentinţe de condamnare definitive sau existenţa altor motive obiective care fac imposibilă exercitarea funcţiei, corespunde spiritului Constituţiei.

Având în vedere rigiditatea gradului de intervenţie cu reglementări constituţionale şi limita de detaliere a unor aspecte, precum şi imposibilitatea în unele situaţii de a face demarcaţie dintre normele de rang constituţional şi organic se propune reglementarea acestor aspecte detaliate la nivel de lege specială.

În aceeaşi ordine de idei, referitor la asigurarea securităţii mandatului membrilor CSM la dispoziţiile tranzitorii, proiectul de lege prevede că modificările ce vizează extinderea duratei mandatului membrilor CSM nu va afecta exercitarea funcţiilor membrilor din rândul judecătorilor deja aleşi, aceştia urmând să-şi exercite mandatul până la expirarea termenului pentru care au fost aleşi iniţial. Acest lucru nu se referă la membrii ex officio (ministrul justiţiei, procurorul general, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie) al căror mandat încetează odată cu intrarea în vigoare a prezentei legi. Cu referire la profesorii titulari de drept din cadrul CSM, mandatul acestora urmează a fi confirmat de către Parlamentul Republicii Moldova în baza noilor prevederi cu votul a trei cincimi din deputaţii aleşi, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor propuse de prezentul proiect de lege constituţională.

Subliniem că Comisia de la Veneţia în Opinia sa din 19 iunie 2020 reitera următoarele „41. […] Comisia recomandă cu tărie ca după intrarea în vigoare a modificărilor constituţionale, compoziţia laică a CSM-ului să fie reînnoită în conformitate cu noile prevederi care necesită o majoritate calificată de voturi. Cei patru membri aleşi în martie 2020 ar putea candida din nou pentru un mandat de 6 ani...”

Respectiv, imediat cu intrarea în vigoare a prezentului proiect de lege urmează să fie iniţiată procedura de confirmare a membrilor CSM care nu fac parte din rândul judecătorilor pentru un mandat de 6 ani în total. În cazul neconfirmării mandatului membrilor profesori titulari în condiţiile prezentului proiect de lege, numirea noilor membri ai CSM care nu fac parte din rândul judecătorilor, se desfăşoară în conformitate cu prevederile generale ale prezentului proiect de lege, membrii profesori titulari actuali îşi vor exercita mandatul până la numirea noilor membri.

4. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii

În partea ce ţine de concretizarea atribuţiilor CSM, prin intermediul prezentului proiect se propune stipularea expresă a faptului că CSM trebuie să fie consultat obligatoriu în procesul elaborării, examinării, aprobării şi modificării bugetului de stat în partea ce ţine de alocarea mijloacelor financiare destinate instanţelor judecătoreşti şi este în drept să prezinte amendamente la actele remise pentru consultare. Astfel încât, CSM este autoritatea care poate determina şi prezenta amendamente asupra mijloacelor financiare pentru bugetul de stat necesare bunei funcţionări a instanţelor de judecată, fiind consultată la orice etapă de examinare a propunerilor de buget pentru sistemul judecătoresc.

Subliniem că completarea art.121 din Constituţie cu alin.(1¹) presupune instituirea unei garanţii la nivel constituţional a faptului consultării CSM în procesul de elaborare, aprobare şi modificare a bugetului instanţelor judecătoreşti.

Totodată, garantarea la nivel de Constituţie a obligativităţii consultării CSM-ului presupune în mod implicit respectarea procedurii de elaborare a bugetelor anuale stabilite în art.50-53 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014.

Reglementările actuale denotă existenţa unor suprapuneri a competenţelor diferitor autorităţi. Astfel, conform art.131 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova, Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat pe care îl supune aprobării Parlamentului. Art.131 alin.(4) din Constituţie prevede că „orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern”. Art.121 din Constituţia Republicii Moldova reglementează modul de aprobare a resurselor financiare ale instanţelor judecătoreşti.

Drept urmare a examinării prevederilor legislaţiei Republicii Moldova, Direcţia generală Drepturile Omului a Consiliului Europei, în Raportul privind organele autoadministrării judecătoreşti şi cariera judecătorilor, a remarcat că art.123 din Constituţie, care reglementează atribuţiile CSM nu menţionează faptul că acesta este împuternicit să examineze chestiunile ce ţin de finanţarea instanţelor judecătoreşti. Astfel, Direcţia generală Drepturile Omului a recomandat reexaminarea legislaţiei referitoare la formarea bugetelor instanţelor judecătoreşti în vederea intensificării rolului organelor de autoadministrare judecătorească în acest proces.

În acest context şi autorii Raportului de monitorizare privind transparenţa şi eficienţa CSM au evidenţiat „necesitatea asumării de către CSM a rolului de lider în procesul de elaborare a bugetelor instanţelor de judecată şi expedierea acestora pentru adoptare direct Parlamentului, cu luare în consideraţie a regulilor cu privire la elaborarea bugetelor instituţiilor publice.”.

Astfel, pentru excluderea ambiguităţilor şi dublărilor de competenţe, considerăm oportună includerea în Constituţia Republicii Moldova a atribuţiilor CSM cu specific financiar. Reieşind din faptul că resursele financiare ale instanţelor judecătoreşti sunt reglementate în art.121 din Constituţie, atribuţiile CSM din acest domeniu vor fi reglementate tot în acest articol şi nu în art.123 propus de Direcţia generală Drepturile Omului a Consiliului Europei.

Mai mult decât atât, menţionăm că propunerea în cauză a fost examinată de Comisia de la Veneţia şi Directoratul General pentru Drepturile Omului şi Statul de drept al Consiliului Europei şi în Opinia nr.916/2018 din 19 martie 2018 - includerea procedurii de consultare obligatorie a CSM-ului în procesul de elaborare a bugetului pentru instanţele de judecată este prin urmare lăudabil (a se vedea §41-43 din opinie).

Menţionăm că o practică similară există în Bulgaria. Astfel, art.130 alin.(6) al Constituţiei Bulgariei prevede expres că Consiliul Judiciar Suprem adoptă proiectul de buget al sistemului judiciar.

În ceea ce priveşte actul normativ care reglementează atribuţiile CSM, menţionăm că în Franţa, Italia, Belgia şi România acestea sunt reglementate în Constituţie. În Finlanda, Spania şi Federaţia Rusă funcţiile şi organizarea activităţii CSM sunt reglementate în legi, la care se face referire în Constituţie.

Adiţional, prin proiect se propune abrogarea alin.(3) şi (4) ale art.116 din Constituţie în contextul asigurării implementării mecanismului de rotaţie în ocuparea funcţiilor manageriale din sistemul judiciar.

 

3. Fundamentarea economică-financiară

Implementarea proiectului nu necesită resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat şi implică survenirea doar a unor ajustări la nivel organizatoric în procesul prestabilit de desemnare a membrilor CSM şi de numire a judecătorilor.

 

4. Modul de încorporare a proiectului în sistemul actelor normative

Drept urmare a aprobării prezentului proiect, urmează a fi modificate următoarele acte normative:

- Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii;

- Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului.

 

5. Avizarea şi consultarea publică a proiectului

În scopul respectării prevederilor Legii nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional, proiectul de lege este plasat pe pagina web oficială a Ministerului Justiţiei www.justice.gov.md, la directoriul Transparenţa decizională, secţiunea Proiecte de acte normative remise spre coordonare.

Proiectul a fost înregistrat la Cancelaria de Stat cu numărul unic 593/MJ/2019 şi a fost supus avizării cu toţi subiecţii interesaţi. În acest sens, proiectul şi nota informativă au fost expediate pentru avizare tuturor instanţelor judecătoreşti din ţară, inclusiv judecătoriilor, curţilor de apel şi Curţii Supreme de Justiţie. Proiectul a fost expediat spre avizare şi reprezentanţilor societăţii civile ale căror domenii de activitate ţine de funcţionarea justiţiei.

Toate propunerile şi obiecţiile au fost incluse în Sinteza obiecţiilor şi propunerilor aferente proiectului. În acest sens, fiecare obiecţie/propunere prezentată a fost analizată în vederea acceptării sau respingerii acesteia cu indicarea argumentelor de rigoare pentru fiecare caz în parte.

În scopul respectării procedurii de avizare şi consultare publică, proiectul în cauză a fost supus avizării repetate de către toţi participanţii la avizare. Propunerile şi obiecţiile înaintate în acest sens au fost incluse în Sinteza obiecţiilor şi propunerilor fiind însoţite de argumentele de rigoare în vederea acceptării sau nu a recomandării înaintate.

Menţionăm că prezentul proiect de lege a fost remis repetat pentru avizare cu toţi subiecţii interesaţi prin scrisoarea nr.03/4634 din 24 iunie 2020. Toate obiecţiile şi propunerile au fost incluse şi de această dată în sinteza obiecţiilor şi propunerilor.

 

6. Constatările expertizei anticorupţie

Prin scrisoarea nr.03/12902 din 30 decembrie 2019, Ministerul Justiţiei a remis prezentul proiect de lege Centrului Naţional Anticorupţie pentru efectuarea expertizei anticorupţie. Centrul Naţional Anticorupţie a efectuat expertiza anticorupţie fiind întocmit Raportul de expertiză nr.nr.ELO20/6269 din 16 ianuarie 2020.

Potrivit Raportului nominalizat nu au fost identificaţi factori şi riscuri de corupţie.

Cu toate acestea, obiecţiile şi recomandările Centrului Naţional Anticorupţie au fost incluse în sinteza obiecţiilor şi propunerilor însoţite de argumentele de rigoare din partea Ministerului Justiţiei.