H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Cerinţelor privind utilizarea durabilă

a produselor de uz fitosanitar

 

nr. 42  din  29.01.2020

 

Monitorul Oficial nr.44-54/96 din 14.02.2020

 

* * *

În temeiul art.21 din Legea nr.119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.100-103, art.510), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre transpune Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acţiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (text cu relevanţă pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 309 din 24 noiembrie 2009, astfel cum a fost modificată ultima oară prin Regulamentul (UE) nr.652/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014.

1. Se aprobă Cerinţele privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar (se anexează).

2. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, în termen de 18 luni de la data publicării prezentei hotărâri, va elabora Planul naţional de acţiuni privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de uz fitosanitar.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

 

 

 

Aprobate

prin Hotărârea Guvernului

nr.42 din 29 ianuarie 2020

CERINŢE

privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar

 

Secţiunea 1

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentele Cerinţe stabilesc cerinţele privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar în scopul reducerii riscurilor şi a efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului, prin promovarea gestionării integrate a dăunătorilor şi a tehnicilor alternative, cum ar fi metodele nechimice pentru protecţia plantelor.

2. Prezentele Cerinţe se aplică produselor de uz fitosanitar, astfel cum sunt definite în art.3 din Legea nr.119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi.

3. În sensul prezentelor Cerinţe, se utilizează următoarele noţiuni:

distribuitor – persoana fizică sau juridică care introduce un produs de uz fitosanitar pe piaţă, inclusiv angrosişti, detailişti, vânzători şi furnizori;

formator/consultant – persoană care a dobândit cunoştinţe corespunzătoare şi oferă consultanţă în ceea ce priveşte gestionarea dăunătorilor şi utilizarea în siguranţă a produselor de uz fitosanitar, în cadrul exercitării unei capacităţi profesionale sau al prestării unui serviciu comercial, inclusiv serviciile private de consultanţă independente şi serviciile publice de consultanţă, agenţii comerciali, producătorii de produse alimentare de origine vegetală şi vânzătorii cu amănuntul;

pulverizare aeriană – aplicarea produselor de uz fitosanitar cu aeronava (avion sau elicopter);

gestionarea integrată a organismelor dăunătoare – analiza metodelor disponibile de protecţie a plantelor şi integrarea ulterioară a unui ansamblu de măsuri destinate să inhibe dezvoltarea populaţiilor de organisme dăunătoare şi să menţină utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a altor forme de intervenţie la niveluri justificative din punct de vedere economic şi ecologic, în scopul minimizării riscurilor la care sunt expuse sănătatea umană şi mediul. Gestionarea integrată a organismelor dăunătoare pune accentul pe creşterea unor culturi sănătoase prin metode care afectează cât mai puţin agrosistemele şi încurajează mecanismele naturale de control al dăunătorilor;

indicator de risc – rezultatul obţinut prin metode de calcul utilizate pentru evaluarea riscurilor pe care le prezintă produsele de uz fitosanitar asupra sănătăţii umane şi/sau asupra mediului;

metode nechimice – metode alternative utilizării produselor de uz fitosanitar în scopuri fitosanitare şi de gestionare a organismelor dăunătoare, care se bazează pe tehnici agronomice, cum ar fi cele menţionate la pct.1 din anexa nr.3, sau pe metode fizice, mecanice ori biologice de control al organismelor dăunătoare.

 

Secţiunea a 2-a

PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNI

4. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi instituţiile de cercetări în domeniu, va elabora Planul naţional de acţiuni privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de uz fitosanitar (în continuare – Plan naţional de acţiuni), pe un termen de 5 ani.

5. În scopul elaborării Planului naţional de acţiuni, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului instituie un grup de lucru care include reprezentanţi ai autorităţilor desemnate conform pct.4, ai asociaţiilor producătorilor agricoli şi alţi subiecţi implicaţi în gestionarea produselor de uz fitosanitar.

6. Planul naţional de acţiuni conţine obiective cantitative, măsuri şi termene în vederea reducerii riscurilor şi a efectelor utilizării produselor de uz fitosanitar asupra sănătăţii umane şi a mediului, precum şi măsuri de promovare a implementării şi dezvoltării gestionării integrate a organismelor dăunătoare şi a unor abordări sau tehnici alternative, pentru reducerea dependenţei de utilizarea produselor de uz fitosanitar.

7. Obiectivele Planului naţional de acţiuni se stabilesc în funcţie de domeniile de interes, şi anume: protecţia lucrătorilor, protecţia mediului, reziduurile de produse de uz fitosanitar, utilizarea tehnicilor specifice şi pentru culturi specifice.

8. Planul naţional de acţiuni prevede indicatori de monitorizare a utilizării produselor de uz fitosanitar care conţin substanţe active cu risc sporit, în special dacă sunt disponibile metode alternative.

9. Autorităţile competente stabilesc în Planul naţional de acţiuni măsuri de promovare a utilizării produselor de uz fitosanitar omologate conform Regulamentului privind atestarea şi omologarea de stat a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru utilizare în agricultură şi silvicultură, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1307/2005.

10. În baza indicatorilor prevăzuţi la pct.8, autorităţile competente desemnate stabilesc în Planul naţional de acţiuni obiective şi termene reale de executare pentru reducerea utilizării produselor de uz fitosanitar, în special dacă reducerea utilizării acestora reprezintă un mijloc de reducere a riscurilor. Obiectivele se stabilesc pe un termen intermediar sau final, cu specificarea mijloacelor necesare, inclusiv financiare, pentru realizarea acestor obiective.

11. Stabilirea şi revizuirea obiectivelor Planului naţional de acţiuni se efectuează în funcţie de gradul de realizare a acţiunilor pentru protecţia sănătăţii umane şi a mediului şi de opinia părţilor şi a grupurilor interesate.

12. Planul naţional de acţiuni include modalităţi de punere în aplicare a măsurilor prevăzute la pct.16-48, în vederea realizării integrale a obiectivelor stabilite.

13. La întocmirea Planului naţional de acţiuni se ţine cont de prevederile Legii nr.119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi, Legii nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Regulamentului cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1045/2005, Regulamentului privind atestarea şi omologarea de stat a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru utilizare în agricultură şi silvicultură, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1307/2005, Regulamentului sanitar privind supravegherea sănătăţii persoanelor expuse acţiunii factorilor profesionali de risc, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1025/2016, Programului naţional de protecţie integrată a plantelor pentru anii 2018-2027 şi Planului de acţiuni privind implementarea acestuia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.123/2018, şi altor acte normative.

14. Planul naţional de acţiuni se reexaminează o dată la 5 ani, pentru monitorizarea eficienţei implementării şi a gradului de realizare a acţiunilor.

15. În cadrul procesului de elaborare şi modificare a Planului naţional de acţiuni, autorităţile competente asigură participarea directă a cetăţenilor, a asociaţiilor, a altor părţi interesate la procesul decizional, în conformitate cu Legea nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional. În scopul asigurării accesibilităţii pentru publicul larg, Planul naţional de acţiuni se plasează pe pagina web oficială a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

 

Secţiunea a 3-a

INFORMAREA ŞI INSTRUIREA PERSOANELOR CARE UTILIZEAZĂ/

COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE DE UZ FITOSANITAR

16. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în comun cu Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, în temeiul art.17 alin.(3) din Legea nr.119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi:

1) asigură planificarea şi organizarea cursurilor de instruire în scopul dobândirii/actualizării cunoştinţelor utilizatorilor profesionişti:

a) în mod obligatoriu, pentru cei ce utilizează produse de uz fitosanitar din categoriile de pericol 1 şi 2 de toxicitate acută orală/dermală, care au regimul produselor strict reglementat;

b) la solicitare, pentru cei ce utilizează produse de uz fitosanitar din categoriile de pericol 3 şi 4 de toxicitate acută orală/dermală în cadrul activităţii profesionale şi pentru distribuitori, formatori/consultanţi, în funcţie de specificul activităţii şi responsabilităţile acestora, precum şi de progresul tehnico-ştiinţific în domeniu, conform tematicilor prevăzute în anexa nr.1;

2) selectează prin concurs, organizat transparent şi obiectiv, asigurând principiul concurenţei, persoana juridică sau fizică responsabilă de instruire şi evaluarea nivelului cunoştinţelor obţinute de către subiecţii participanţi la instruire.

17. În baza evaluărilor persoanelor instruite sau autoinstruite, prezentate de persoana juridică sau fizică responsabilă de instruire, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor eliberează gratis certificatul de perfecţionare pe un termen de 36 de luni.

18. Procedura de eliberare a certificatului menţionat la pct.17 se aprobă prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, care va include cerinţe specifice privind prelungirea sau retragerea acestuia.

19. Distribuitorii produselor de uz fitosanitar trebuie să aibă cel puţin un specialist, posesor al certificatului menţionat la pct.17, care, la comercializare, oferă clienţilor informaţii privind utilizarea, riscurile pentru sănătatea umană şi mediu, instrucţiuni de siguranţă referitoare la gestionarea riscurilor cauzate de produsele respective.

20. Distribuitorii care nu comercializează produse de uz fitosanitar calificate ca toxice, foarte toxice, cancerigene, mutagene, neurotoxice sau toxice pentru reproducere sunt scutiţi de respectarea cerinţei prevăzute la pct.19.

21. Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale:

1) în colaborare cu Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, conform competenţelor, întreprinde măsuri în vederea informării publicului, promovării şi facilitării programelor de informare şi sensibilizare şi pune la dispoziţia acestuia informaţii precise şi echilibrate privind produsele de uz fitosanitar, în special privind riscurile pe care acestea le prezintă, inclusiv pericolele şi efectele potenţial acute şi cronice asupra sănătăţii umane, organismelor-neţintă şi mediului determinate de utilizarea acestora, precum şi despre utilizarea metodelor alternative, nechimice;

2) recepţionează, notifică şi înregistrează cazurile de intoxicaţii acute cu produse de uz fitosanitar, precum şi evoluţia intoxicaţiilor cronice în rândul grupurilor expuse periodic la efectele produselor de uz fitosanitar, cum ar fi: operatorii, lucrătorii din sectorul agricol sau populaţia din zonele de aplicare a acestora, evaluează impactul utilizării produselor de uz fitosanitar asupra sănătăţii umane în scopul menţinerii sănătăţii acestora.

 

Secţiunea a 4-a

MIJLOACE TEHNICE DE APLICARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR

22. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în colaborare cu Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Tehnică „Intehagro”, va asigura supravegherea stării tehnice a mijloacelor tehnice de aplicare a produselor de uz fitosanitar utilizate în scop profesional, în vederea executării calitative a operaţiunilor tehnologice, astfel cum prevede Regulamentul Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Tehnică „Intehagro”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.607/1999.

23. Starea tehnică a mijloacelor tehnice utilizate la aplicarea produselor de uz fitosanitar în scop profesional se verifică cel puţin o dată până la finele anului 2023. După anul 2023, verificarea acestora se va efectua la fiecare 3 ani, cu eliberarea certificatului de inspecţie.

Pentru utilizarea în scop profesional se admit mijloacele tehnice care corespund cerinţelor prevăzute în anexa nr.2. Mijloacele tehnice noi se inspectează cel puţin o dată pe parcursul unei perioade de 5 ani după procurare. Inspectarea ulterioară a acestora se efectuează la fiecare 3 ani.

24. Prin derogare de la pct.22 şi 23, în baza evaluării riscurilor pentru sănătatea umană şi mediu, în Planul naţional de acţiuni se vor stabili termene de verificare care nu vor depăşi 5 ani pentru mijloacele tehnice de aplicare a produselor de uz fitosanitar neutilizate la pulverizarea acestora, pentru cele de aplicare manuală, pentru pulverizatoarele de spate şi pentru mijloacele tehnice suplimentare de aplicare utilizate la scară foarte redusă.

25. Nu se consideră mijloace tehnice utilizate la scară redusă, indiferent de condiţii, tipurile de mijloace tehnice suplimentare de aplicare a produselor de uz fitosanitar precum:

1) mijloacele tehnice de pulverizare amplasate pe trenuri sau în aeronave;

2) mijloacele tehnice de pulverizare montate pe rampe mai mari de 3 metri, inclusiv cele amplasate pe maşinile agricole de semănat.

26. Se scutesc de verificare mijloacele tehnice de aplicare manuală a produselor de uz fitosanitar sau pulverizatoarele de spate, în cazul în care autoritatea responsabilă se asigură că operatorii sunt informaţi despre necesitatea schimbării periodice a accesoriilor, despre riscurile specifice mijloacelor tehnice respective şi instruiţi despre utilizarea corectă a acestora, conform tematicilor din anexa nr.1.

27. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor:

1) asigură controlul corespunderii mijloacelor tehnice de aplicare a produselor de uz fitosanitar cu cerinţele prevăzute în anexa nr.2, în vederea obţinerii unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului;

2) stabileşte cerinţe care permit verificarea rezultatelor inspecţiilor şi recunoaşterea certificatelor acordate de alte state, cu condiţia respectării intervalelor de inspecţie prevăzute la pct.23.

28. La începutul perioadei de vegetaţie, utilizatorii profesionişti verifică starea tehnică a mijloacelor tehnice de aplicare a produselor de uz fitosanitar, conform instruirilor de care au beneficiat, astfel cum prevede pct.16.

29. Certificatele emise în alte state sunt recunoscute cu condiţia respectării intervalului de inspecţie menţionat la pct.23.

 

Secţiunea a 5-a

PRACTICI ŞI UTILIZĂRI SPECIFICE. INFORMAREA PUBLICULUI

30. Pulverizarea aeriană a produselor de uz fitosanitar este interzisă.

31. Prin derogare de la pct.30, pulverizarea aeriană se permite în cazuri speciale, cu aprobarea şi sub controlul subdiviziunii teritoriale a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, al filialei silvice şi al agenţiei ecologice teritoriale, cu condiţia respectării următoarelor cerinţe:

1) nu există metode alternative viabile sau pulverizarea aeriană prezintă avantaje clare din punctul de vedere al efectelor reduse asupra sănătăţii umane şi a mediului în raport cu aplicarea terestră a produselor de uz fitosanitar;

2) se utilizează produsele de uz fitosanitar din categoriile de pericol 3 şi 4 de toxicitate acută orală/dermală, omologate în acest scop şi incluse în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor;

3) utilizatorul profesionist care efectuează lucrări de pulverizare aeriană deţine certificatul de perfecţionare prevăzut la pct.17;

4) prestatorii serviciilor de pulverizare aeriană, aeronavele utilizate pentru efectuarea pulverizării aeriene, precum şi echipamentele instalate pe acestea corespund cerinţelor prevăzute în Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017;

5) pulverizarea aeriană nu se admite în zonele de odihnă, în ariile naturale protejate, în zonele aferente bazinelor acvatice şi în preajma zonelor speciale de producere a materiei prime;

6) din anul 2021, pentru lucrările de pulverizare aeriană a produselor de uz fitosanitar, se admit aeronavele echipate cu accesorii şi dispozitive tehnice moderne pentru reducerea devierii produselor pulverizate.

32. Lucrările de pulverizare aeriană se efectuează în condiţiile prevăzute la art.20 din Legea nr.119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi.

33. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionalele şi Mediului va include în Planul naţional de acţiuni elaborarea unui ghid privind stabilirea condiţiilor specifice de pulverizare aeriană, culturile, zonele, circumstanţele, produsele de uz fitosanitar, inclusiv condiţiile meteorologice favorabile pentru pulverizarea aeriană, cu specificarea măsurilor necesare pentru avertizarea la timp a populaţiei, în scopul reducerii impactului asupra sănătăţii şi mediului.

34. Utilizatorii profesionişti care planifică aplicarea produselor de uz fitosanitar prin pulverizarea aeriană prezintă subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor planul de aplicare a produselor de uz fitosanitar, însoţit de documentele care demonstrează întrunirea condiţiilor menţionate la pct.31 şi 33.

Subdiviziunea teritorială a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în termen de 5 zile, examinează planul de aplicare a produselor de uz fitosanitar şi, în caz de nerespectare a condiţiilor prevăzute la pct.31 şi 33, sesizează utilizatorul profesionist despre necesitatea efectuării modificărilor corespunzătoare. În cazul în care utilizatorul profesionist nu efectuează modificările solicitate, subdiviziunea teritorială a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor interzice utilizarea planului de aplicare a produselor de uz fitosanitar.

Pentru efectuarea pulverizării aeriene, în conformitate cu planul de aplicare a produselor de uz fitosanitar, utilizatorul profesionist prezintă subdiviziunii teritoriale a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor o notificare cu cel puţin 5 zile până la pulverizare. Notificarea va conţine informaţii despre perioada provizorie în care se va efectua pulverizarea aeriană, cultura, denumirea comercială a produsului, norma de consum a produsului utilizat şi a soluţiei de lucru.

35. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor examinează notificarea sub aspectul respectării cerinţelor prevăzute la punctele 31 şi 33, în funcţie de risc şi, în cazul nerespectării cerinţelor respective, interzic aplicarea prin pulverizare aeriană notificată.

36. Inspectorii subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor:

1) monitorizează aplicarea produselor de uz fitosanitar prin pulverizare aeriană, pentru a se asigura că operatorul respectă cerinţele prevăzute la pct.31 şi prevederile art.20 din Legea nr.119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi;

2) informează publicul despre zona unde are loc pulverizarea aeriană, data şi locul stabilit şi tipul produsului de uz fitosanitar utilizat (denumirea comercială, substanţa activă şi concentraţia acesteia);

3) informează persoanele care ar putea fi expuse la efectul de deviere a produselor de uz fitosanitar pulverizate.

 

Secţiunea a 6-a

MĂSURI SPECIFICE DE PROTECŢIE A MEDIULUI

ACVATIC ŞI A APEI POTABILE

37. La stabilirea măsurilor Planului naţional de acţiuni se va ţine cont de prevederile cadrului normativ naţional de protecţie a mediului acvatic şi a rezervelor de apă potabilă în ceea ce priveşte efectele utilizării produselor de uz fitosanitar.

38. Măsurile de protecţie a mediului acvatic prevăd:

1) folosirea de preferinţă a produselor de uz fitosanitar cu grad de pericol scăzut pentru mediul acvatic;

2) utilizarea celor mai eficiente tehnici de aplicare a produselor de uz fitosanitar şi a mijloacelor tehnice de aplicare cu deviere minimă, în special în cazul culturilor verticale, precum plantaţiile pomicole, viticole, de hamei, pădurile, altele;

3) aplicarea măsurilor de reducere a riscului poluării externe cauzate de devierea pulverizării, de drenare şi de scurgere, cu stabilirea zonelor-tampon pentru protejarea organismelor acvatice-neţintă, a zonelor de protecţie pentru apa de suprafaţă şi apa subterană, a zonelor utilizate pentru captarea apei potabile în care folosirea sau depozitarea produselor de uz fitosanitar este interzisă;

4) reducerea sau eliminarea aplicării produselor de uz fitosanitar în lungul drumurilor, căilor ferate, suprafeţelor permeabile sau altor infrastructuri din apropierea apelor subterane ori de suprafaţă sau pe suprafeţe impermeabile cu risc sporit de scurgere în apele de suprafaţă ori în sistemele de canalizare.

 

Secţiunea a 7-a

REDUCEREA UTILIZĂRII PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR

ŞI A RISCURILOR ÎN ANUMITE ZONE

39. Luând în considerare cerinţele de sănătate publică, de protecţie şi conservare a speciilor de floră şi faună sălbatică din habitatele naturale, regimul ariilor naturale protejate, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor monitorizează aplicarea redusă sau interzisă a utilizării produselor de uz fitosanitar în zonele specifice:

1) zonele utilizate de public sau de grupurile vulnerabile, precum parcurile, grădinile publice, terenurile de sport şi de recreere, curţile şcolilor, terenurile de joacă şi terenurile aflate în imediata vecinătate a instituţiilor de sănătate publică;

2) ariile naturale protejate, stabilite conform prevederilor Legii nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, în vederea instituirii măsurilor de conservare;

3) zonele tratate recent, utilizate sau accesibile lucrătorilor din agricultură.

40. În zonele specifice menţionate la pct.39, se planifică măsuri de gestionare a riscurilor privind efectuarea tratamentelor cu produse de uz fitosanitar cu risc redus, promovarea utilizării mijloacelor biologice de protecţie a plantelor sau interzicerea aplicării tratamentelor fitosanitare.

 

Secţiunea a 8-a

GESTIONAREA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR ŞI

A AMBALAJULUI ACESTORA

41. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor asigură monitorizarea operaţiunilor efectuate de utilizatorii profesionişti şi distribuitori, în vederea prevenirii impactului acestora asupra sănătăţii umane sau mediului:

1) depozitarea, manipularea, prepararea soluţiilor de lucru şi amestecarea produselor de uz fitosanitar înainte de utilizare;

2) manipularea ambalajelor şi a deşeurilor produselor de uz fitosanitar;

3) eliminarea soluţiilor de lucru din rezervor rămase după aplicare;

4) curăţarea mijloacelor tehnice utilizate la aplicarea produselor de uz fitosanitar;

5) colectarea sau eliminarea deşeurilor de produse de uz fitosanitar şi a ambalajelor acestora, în conformitate cu cadrul normativ privind deşeurile;

6) respectarea cerinţelor de către utilizatorii profesionişti faţă de spaţiile de depozitare a produselor de uz fitosanitar, astfel încât acestea să prevină emisiile accidentale. Este obligatorie respectarea cerinţelor faţă de amplasament, dimensiuni şi materialele de construcţie.

42. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi subdiviziunile sale teritoriale informează utilizatorii profesionişti despre produsele de uz fitosanitar omologate, pentru evitarea operaţiunilor de utilizare periculoasă, despre măsurile care prevăd aplicarea produselor cu toxicitate redusă, a soluţiilor deja preparate şi despre dimensiunile containerelor sau a ambalajelor eficiente pentru utilizatori.

 

Secţiunea a 9-a

MANAGEMENTUL INTEGRAT AL ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE

43. Planul naţional de acţiuni va include acţiuni de promovare a managementului corect al organismelor dăunătoare, aplicării bunelor practici agricole şi a sistemului integrat de protecţie a plantelor, inclusiv utilizarea metodelor nechimice, cu riscuri minime pentru sănătatea umană şi mediu şi promovarea producţiei ecologice.

44. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în colaborare cu instituţiile de cercetări în domeniu promovează:

1) politici, recomandări privind gestionarea corectă a organismelor dăunătoare;

2) aplicarea redusă a produselor de uz fitosanitar la o unitate de suprafaţă agricolă, acordând prioritate metodelor nechimice de protecţie a plantelor, cu riscuri minime pentru sănătatea umană şi pentru mediu;

3) informaţii şi instrumente suficiente utilizatorilor profesionişti pentru monitorizarea organismelor dăunătoare şi luarea deciziilor, precum şi servicii de consultanţă privind gestionarea integrată a dăunătorilor şi selectarea metodelor de combatere prietenoase mediului;

4) implementarea agriculturii ecologice.

45. Planul naţional de acţiuni prevede modalităţi şi principii generale ale managementului integrat al organismelor dăunătoare, aplicate de către utilizatorii profesionişti, conform anexei nr.3.

46. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului va înainta propuneri de modificare a cadrului normativ naţional de subvenţionare a producătorilor autohtoni de mijloace biologice şi microbiologice de protecţie a plantelor şi a utilizatorilor profesionişti ai mijloacelor respective. Subvenţionarea se va efectua în limitele bugetului aprobat, cu asigurarea planificării bugetare anuale şi pe termen mediu a mijloacelor financiare necesare în acest scop, pentru stimularea producţiei şi utilizării mijloacelor respective în sistemele de protecţie integrată a plantelor, prietenoase mediului.

 

Secţiunea a 10-a

RAPORTAREA ŞI SCHIMBUL DE INFORMAŢII

47. În cadrul relaţiilor de colaborare cu ţările terţe, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului în comun cu Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor abordează problema privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar, schimbul de informaţii, aplicarea bunelor practici în domeniul utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar şi gestionării integrate a organismelor dăunătoare.

48. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor prezintă anual Guvernului, până la data de 15 februarie a anului următor celui de gestiune, raportul privind progresul înregistrat la implementarea Planului naţional de acţiuni.

 

 

Anexa nr.1

la Cerinţele privind utilizarea

durabilă a produselor de uz fitosanitar

 

Tematici de formare profesională

 

1. Cadrul normativ naţional care reglementează activităţile cu produse de uz fitosanitar pe segmentul „omologare-utilizare”

2. Impactul plasării pe piaţa internă a produselor de uz fitosanitar contrafăcute/ilegale, riscurile pentru sănătate şi mediu reprezentate de acestea şi metodele de identificare a produselor de acest tip

3. Pericole şi riscuri asociate produselor de uz fitosanitar, modalităţile de identificare şi control al acestora, în special:

1) riscurile pentru operatori, rezidenţi, trecători, persoane care intră în zonele tratate şi persoane care manipulează sau consumă produse vegetale tratate, precum şi modul în care aceste riscuri sunt agravate de factori precum fumatul;

2) simptomele intoxicaţiilor cu produse de uz fitosanitar şi măsurile de prevenire, de prim ajutor şi de tratament în caz de intoxicaţie cu produse de uz fitosanitar;

3) riscurile pentru plantele-neţintă, pentru insectele folositoare, fauna sălbatică, biodiversitate şi mediu în general

4) clasificarea produselor de uz fitosanitar conform grupelor chimice şi impactul lor asupra sănătăţii

4. Noţiuni privind strategiile şi tehnicile de gestionare integrată a culturilor, principiile agriculturii ecologice, metodele biologice şi microbiologice de combatere a organismelor dăunătoare, informaţii privind principiile generale, inclusiv orientări specifice pentru anumite culturi sau sectoare, cu privire la gestionarea integrată a dăunătorilor

5. Familiarizarea utilizatorilor profesionişti cu criteriile de selectare a produsului de uz fitosanitar omologat, cu efecte secundare minime asupra sănătăţii umane, asupra organismelor-neţintă şi asupra mediului, pentru remedierea problemelor ce implică organismele dăunătoare

6. Măsuri privind reducerea la minim a riscurilor pentru oameni, organismele-neţintă şi mediu, practici de lucru sigure pentru depozitarea, manipularea produselor de uz fitosanitar, eliminarea ambalajelor goale, a altor materiale contaminate şi a surplusului de produse de uz fitosanitar, inclusiv amestecurile rămase în rezervor sub formă concentrată sau diluată, metode recomandate pentru controlul expunerii operatorului, cerinţe faţă de echipamentul de protecţie individuală

7. Abordări bazate pe risc, care ţin seama de variabilele locale pentru bazinele hidrografice, cum ar fi clima, tipurile de sol şi de culturi, precum şi gradul de denivelare

8. Proceduri de pregătire a mijloacelor tehnice de aplicare înainte de utilizare, în special pentru etalonare, astfel încât funcţionarea acestuia să prezinte riscuri minime pentru sănătatea umană, speciile de floră şi faună-neţintă şi mediu

9. Utilizarea şi întreţinerea mijloacelor tehnice de aplicare a produselor de uz fitosanitar şi tehnicile specifice de pulverizare, spre exemplu pulverizarea volumelor mici şi duzele cu deviere minimă, obiectivele controlului tehnic al pulverizatoarelor în folosinţă şi metodele de ameliorare a calităţii pulverizării. Riscuri specifice legate de utilizarea mijloacelor tehnice de aplicare manuală a produselor de uz fitosanitar sau a pulverizatoarelor de spate şi măsurile relevante de gestionare a riscului

10. Măsuri de intervenţie în caz de urgenţe pentru protecţia sănătăţii umane, a mediului în caz de deversare accidentală, contaminare în condiţii meteorologice extreme, care ar putea conduce la riscuri de percolare (infiltrare) a produselor de uz fitosanitar în obiectele mediului înconjurător

11. Interdicţii în zonele protejate stabilite în conformitate cu cadrul normativ naţional în domeniul apei

12. Monitorizarea stării de sănătate a populaţiei şi facilităţi de acces pentru semnalarea oricărui incident sau incident bănuit

13. Păstrarea evidenţei utilizării produselor de uz fitosanitar în conformitate cu legislaţia în domeniu

 

 

Anexa nr.2

la Cerinţele privind utilizarea

durabilă a produselor de uz fitosanitar

 

Cerinţe în materie de sănătate, siguranţă şi protecţia mediului în raport cu

supravegherea stării tehnice a mijloacelor tehnice de aplicare

a produselor de uz fitosanitar

 

1. Cerinţe generale faţă de mijloacele tehnice. Supravegherea stării tehnice a mijloacelor tehnice de aplicare a produselor de uz fitosanitar cuprinde cele mai importante aspecte în vederea atingerii unui grad înalt de siguranţă şi protecţie pentru sănătatea umană şi pentru mediu. Eficacitatea aplicării tratamentelor fitosanitare se asigură printr-o bună operare a dispozitivelor şi a funcţiilor mijloacelor tehnice pentru garantarea îndeplinirii următoarelor obiective:

1) mijloacele tehnice de aplicare a produselor de uz fitosanitar vor funcţiona în mod fiabil, vor fi utilizate conform cerinţelor tehnice pentru garantarea dozării şi distribuirii cu exactitate a produselor;

2) mijloacele tehnice vor fi într-o stare de funcţionare care să permită cu uşurinţă umplerea şi golirea completă a acestora în siguranţă şi să prevină scurgerea produselor de uz fitosanitar. De asemenea, procesul de curăţare va fi accesibil şi complet şi va garanta siguranţa operaţiilor în vederea verificării şi stopării imediate a acestuia de la locul aflării operatorului. Lucrările de reglare vor fi simple, precise, cu posibilitatea de a fi reproduse.

2. Elementele de transmisie. Elementele de siguranţă ale arborelui de transmisie şi elementele de siguranţă ale conectorului la alimentarea electrică se vor afla la locul lor, într-o stare bună, care să nu împiedice dispozitivele de protecţie sau orice piesă de transmisie mobilă ori rotativă să îndeplinească funcţiile, astfel încât să se asigure protecţia operatorului.

3. Pompa. Volumul pompei va fi adaptat cerinţelor mijloacelor tehnice, iar pompa va funcţiona corect pentru a garanta o rată de aplicare stabilă şi fiabilă. Pompa nu trebuie să aibă scurgeri.

4. Agitarea. Dispozitivele de agitare vor asigura o recirculare adecvată, astfel încât concentraţia să fie omogenă în tot amestecul de lichid pentru pulverizare din rezervor.

5. Rezervorul. Rezervoarele şi indicatoarele de nivel, dispozitivele de umplere, sitele şi filtrele, sistemele de golire şi de clătire, precum şi dispozitivele de amestecare vor funcţiona astfel încât să reducă la minim deversarea accidentală, distribuirea neregulată a concentraţiei, expunerea operatorului şi depunerile din rezervor.

6. Sistemele de măsură, comandă şi reglare. Dispozitivele de măsură, de pornire şi de oprire, de reglare a presiunii şi/sau a debitului vor fi calibrate şi vor funcţiona în mod corect, fără să existe scurgeri. Controlul presiunii şi acţionarea dispozitivelor de reglare a presiunii necesită a fi uşor de realizat în timpul aplicării. Dispozitivele de reglare a presiunii vor menţine presiunea de lucru constantă pentru un regim de funcţionare constant al pompei, pentru a garanta aplicarea unui volum constant.

7. Ţevile şi conductele. Ţevile şi conductele se vor menţine într-o stare bună pentru evitarea perturbării debitului lichidelor sau deversării accidentale în caz de spargere. Nu se admit scurgeri la nivelul ţevilor şi conductelor în cazul utilizării mijloacelor tehnice la presiunea maximă de operare.

8. Filtrele. În vederea evitării turbulenţelor şi a unei repartizări neomogene a conţinutului, filtrele vor fi în stare bună, iar ţesătura acestora va corespunde mărimii duzelor din pulverizator. Sistemul de indicare a înfundării filtrelor trebuie să funcţioneze corect, atunci când există.

9. Rampa. Mijloacele tehnice de pulverizare a produselor de uz fitosanitar prin intermediul rampei orizontale aflate aproape de cultura sau materialul tratat vor fi în stare bună şi stabilă. Sistemele de fixare şi reglare, precum şi dispozitivele care permit amortizarea mişcărilor neintenţionate şi compensarea pantei vor funcţiona în limita condiţiilor tehnice.

10. Duzele. Duzele vor funcţiona corect, astfel încât să se evite orice scurgere în momentul opririi pulverizării. Pentru asigurarea omogenităţii pulverizării, debitul fiecărei duze nu trebuie să devieze semnificativ faţă de debitul nominal indicat în informaţia furnizată de producătorul acestora.

11. Distribuirea. Distribuirea transversală şi verticală, în cazul aplicării pe culturile verticale, a amestecului de produse pentru pulverizare în zona vizată se va efectua uniform.

12. Ventilatorul. Mijloacele tehnice de pulverizare a produselor de uz fitosanitar cu flux de aer se vor menţine în stare bună pentru producerea unui curent de aer stabil şi fiabil.

 

 

Anexa nr.3

la Cerinţele privind utilizarea

durabilă a produselor de uz fitosanitar

 

Principii generale ale managementului integrat

al organismelor dăunătoare

 

1. Prevenirea apariţiei şi eliminarea organismelor dăunătoare se va realiza prin implementarea metodelor ce urmează:

1) rotaţia culturilor;

2) aplicarea tehnologiilor recomandate de cultivare (spre exemplu tehnici de lucrare a solului şi însămânţarea directă, respectarea termenului de însămânţare şi a densităţii plantelor la hectar, subînsămânţarea, altele);

3) utilizarea soiurilor/hibrizilor rezistente/tolerante la organismele dăunătoare, precum şi a materialului semincer certificat;

4) fertilizarea echilibrată, irigarea, drenarea;

5) prevenirea răspândirii organismelor dăunătoare prin aplicarea măsurilor de igienizare, curăţarea permanentă a maşinilor şi a mijloacelor tehnice;

6) protejarea şi răspândirea faunei utile prin aplicarea măsurilor biologice de protecţie a plantelor sau utilizarea tehnologiilor de producţie ecologică în câmp deschis sau terenuri protejate.

2. Monitorizarea organismelor dăunătoare se va efectua prin aplicarea metodelor şi instrumentelor specifice disponibile şi se va axa pe observaţiile efectuate în câmp, pe sisteme fiabile din punct de vedere ştiinţific pentru avertizare, diagnoza şi prognoza timpurie, inclusiv prin consultarea specialiştilor instituţiilor publice de profil.

3. Pe baza rezultatelor monitorizării, utilizatorul profesionist decide asupra oportunităţii efectuării măsurilor de protecţie a plantelor. Procesul de luare a deciziilor se bazează pe argumentarea impactului din punct de vedere ştiinţific şi economic. Aplicarea tratamentelor fitosanitare pentru organismele dăunătoare se va baza pe valorile-limită stabilite pentru zona în cauză, pentru zonele, culturile şi condiţiile climaterice specifice, factori luaţi în considerare până la aplicarea tratamentelor, în cazul în care este posibil.

4. Metodele de protecţie a plantelor, biologică, fizică şi nechimice vor fi prioritare metodelor chimice, dacă acestea asigură menţinea organismelor dăunătoare în limita pragului economic de dăunare.

5. Produsele de uz fitosanitar permise utilizării pentru organismul dăunător-ţintă vor avea impact minim asupra sănătăţii umane, mediului şi organismelor-neţintă.

6. Utilizatorul profesionist va menţine aplicarea produselor de uz fitosanitar şi alte forme de intervenţie la nivelurile minime, prin aplicarea unor norme de consum reduse, frecvenţă redusă sau prin aplicări parţiale, în condiţiile în care nivelul de risc pentru cultura respectivă este acceptabil, iar acestea nu măresc riscul de dezvoltare a rezistenţei populaţiilor organismelor dăunătoare.

7. În cazul în care apare riscul rezistenţei faţă de o măsură de protecţie a plantelor, iar nivelul populaţiei organismelor dăunătoare necesită repetarea tratamentelor fitosanitare la culturi, se vor aplica măsuri antirezistenţă disponibile, pentru menţinerea eficacităţii produselor. Măsurile în cauză includ utilizarea produselor de uz fitosanitar cu spectru divers de acţiune.

8. Pe baza înregistrărilor privind utilizarea produselor de uz fitosanitar şi rezultatelor monitorizării organismelor dăunătoare, utilizatorul profesionist va evalua eficacitatea măsurilor de protecţie a plantelor aplicate.