D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.172g/2017 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 68 alin.(2)

şi alin.(3) din Codul familiei (modalitatea de decădere

din drepturile părinteşti)

 

nr. 7  din  05.01.2018

 

Monitorul Oficial nr.142-148/69 din 04.05.2018

 

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav Zaporojan, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 20 decembrie 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 5 ianuarie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

 

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textelor „tutorele copilului” din alineatul (2) şi „autorităţii tutelare locale/teritoriale” din alineatul (3) ale articolului 68 din Codul familiei nr.1316-XIV din 26 octombrie 2000, ridicată de Ana Frumusache şi Anatolie Frumusache în dosarul nr.2-586/2017, pendinte la Judecătoria Bălţi (sediul central).

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională, la 20 decembrie 2017, de către judecătorul Svetlana Ghercavii din cadrul Judecătoriei Bălţi (sediul central), în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

 

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 7 decembrie 2015, prin dispoziţia primarului mun.Bălţi, minorul E.S. a fost plasat sub tutela Anei Frumusache şi a lui Anatolie Frumusache.

4. La 15 ianuarie 2016, Direcţia de asistenţă socială şi protecţia familiei din cadrul Primăriei mun.Bălţi a depus, în interesul minorului E.S., o cerere de chemare în judecată către T.S. şi A.S., prin care a solicitat decăderea acestora din drepturile părinteşti.

5. Prin hotărârea Judecătoriei mun.Bălţi din 1 iulie 2016, cererea de chemare în judecată a fost admisă parţial, iar A.S. a fost decăzut din drepturile părinteşti. Totodată, prin hotărârea suplimentară din 26 august 2016, Judecătoria mun.Bălţi a respins cererea Direcţiei de asistenţă socială şi protecţia familiei din cadrul Primăriei mun.Bălţi privind decăderea T.S. din drepturile părinteşti.

6. La 13 iulie 2016, Direcţia de asistenţă socială şi protecţia familiei din cadrul Primăriei mun.Bălţi a declarat apel împotriva hotărârii instanţei de fond. Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ din cadrul Curţii de Apel Bălţi din 15 noiembrie 2016, apelul a fost respins.

7. La 10 februarie 2017, Direcţia de asistenţă socială şi protecţia familiei din cadrul Primăriei mun.Bălţi a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel. La 21 iunie 2017, Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul declarat de aceasta.

8. Tutorii minorului au depus o cerere de revizuire a deciziei instanţei de recurs, invocând că pe parcursul procesului nu au fost informaţi despre judecarea pricinii şi nu au avut posibilitatea să se pronunţe asupra cauzei. În decizia de respingere a cererii de revizuire, Curtea Supremă de Justiţie a menţionat că revizuenţii nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.449 lit.c) din Codul de procedură civilă şi că nu le este încălcat nici un drept prin neatragerea lor în procesul cu privire la decăderea din drepturile părinteşti. De asemenea, instanţa a menţionat că împrejurările invocate de revizuenţi nu pot influenţa soluţia adoptată.

9. Ulterior, tutorii minorului au depus la Judecătoria Bălţi (sediul central) o cerere de chemare în judecată înaintată către T.S. privind decăderea acesteia din drepturile părinteşti.

10. În cadrul şedinţei de judecată din 17 noiembrie 2017, aceştia au solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a textelor „tutorele copilului” din alineatul (2) şi „autorităţii tutelare locale/teritoriale” din alineatul (3) ale articolului 68 din Codul familiei.

11. Prin încheierea instanţei de judecată din 17 noiembrie 2017, s-a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, suspendarea procesului şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

 

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

13. Prevederile relevante ale Codului familiei nr.1316-XIV din 26 octombrie 2000 (M.O. 2001, nr.47-48, art.210) sunt următoarele:

Articolul 68

Modalitatea de decădere din drepturile părinteşti

„[…]

(2) Acţiunea privind decăderea din drepturile părinteşti poate fi pornită de celălalt părinte, tutorele copilului, autoritatea tutelară locală/teritorială.

(3) Cererea privind decăderea din drepturile părinteşti se examinează cu participarea obligatorie a autorităţii tutelare locale/teritoriale.”

 

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate

14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin că, deşi dispoziţiile articolului 68 alineatul (2) din Codul familiei acordă tutorelui copilului dreptul de a porni o acţiune privind decăderea din drepturile părinteşti, alineatul (3) din acelaşi articol prevede că cererea privind decăderea din drepturile părinteşti se examinează cu participarea obligatorie doar a autorităţii tutelare locale/teritoriale, nu şi a tutorului copilului. Prin urmare, rolul tutorelui în procesul de decădere din drepturile părinteşti este ignorat.

15. Astfel, potrivit autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate contravin articolelor 20 şi 54 din Constituţie.

 

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului familiei, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de Ana Frumusache şi Anatolie Frumusache în dosarul nr.2-586/2017, pendinte la Judecătoria Bălţi (sediul central), este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

19. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

20. Curtea observă că autorii excepţiei solicită controlul constituţionalităţii textelor „tutorele copilului” din alineatul (2) şi „autorităţii tutelare locale/teritoriale” din alineatul (3) ale articolului 68 din Codul familiei în raport cu dispoziţiile articolelor 20 şi 54 din Constituţie.

21. Curtea notează că o prevedere legală poate constitui obiect al jurisdicţiei constituţionale doar în cazul în care normele constituţionale invocate au incidenţă asupra normelor contestate.

22. Curtea subliniază că, potrivit articolului 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată şi să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele.

23. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată lipsa argumentelor care ar demonstra în ce măsură prevederile legale contestate încalcă articolele din Constituţie invocate.

24. Astfel, întrucât autorii excepţiei de neconstituţionalitate nu îşi motivează criticile de neconstituţionalitate în raport cu prevederile constituţionale invocate, Curtea nu are competenţa de a formula propriile critici, la care, ulterior, să şi răspundă. Or, o enumerare a prevederilor constituţionale pretins încălcate prin textele de lege criticate nu echivalează cu o veritabilă critică de neconstituţionalitate, astfel nefiind respectate exigenţele art.24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională.

25. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor „tutorele copilului” din alineatul (2) şi „autorităţii tutelare locale/teritoriale” din alineatul (3) ale articolului 68 din Codul familiei nr.1316-XIV din 26 octombrie 2000, ridicată de Ana Frumusache şi Anatolie Frumusache, în dosarul nr.2-586/2017, pendinte la Judecătoria Bălţi (sediul central).

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.