H O T Ă R Î R E

despre aprobarea Codului privind activitatea practică a vinificatorului

 

nr. 22  din  10.01.2002

 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.11-12/88 din 17.01.2002

 

* * *

Abrogat: 15.08.2009

Hotărîrea Guvernului nr.356 din 11.05.2009

 

În scopul reglementării mai eficiente a ramurii vinicole şi ameliorării calităţii vinurilor moldoveneşti, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Codul privind activitatea practică a vinificatorului (se anexează).

2. Se stabileşte că sus-numitul Cod privind activitatea practică a vinificatorului, fiind o reglementare tehnică pentru produsele vinicole, este obligatoriu pentru toţi producătorii de produse vinicole, destinate comercializării, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

3. Ministerele şi departamentele vor perfecta actele normative de reglementare a producerii şi comercializării produselor vinicole în conformitate cu prevederile Codului privind activitatea practică a vinificatorului.

4. Se abrogă capitolul III "Producţia vinicolă" şi anexa nr.4 din anexa "Normele tehnice privind pepinieritul viticol, viticultura şi vinificaţia", aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.242 din 19 aprilie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.27, art.212).

 

 

Anexă

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.22 din 10 ianuarie 2002

 

CODUL

PRIVIND ACTIVITATEA PRACTICĂ A VINIFICATORULUI

 

PREAMBUL

Prezentul Cod privind activitatea practică a vinificatorului substituie capitolul III "Producţia vinicolă" din anexa "Normele tehnice privind pepinieritul viticol, viticultura şi vinificaţia", aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.242 din 19 aprilie 1995, şi se constituie din următoarele compartimente:

– clasificarea şi condiţiile fabricării vinurilor de struguri şi altor produse vinicole, obţinute pe bază de must şi vin;

– condiţiile atribuirii denumirii de origine şi particularităţile fabricării vinurilor şi altor produse vinicole cu denumire de origine;

– procedeele tehnologice şi materialele utilizate la fabricarea produselor vinicole. Cerinţele faţă de utilajul tehnologic folosit;

– condiţiile de calitate pentru produsele vinicole destinate comercializării;

– modul de ambalare, etichetare şi transportare al produselor vinicole.

Codul stabileşte, de asemenea, termenele de garanţie ale produselor vinicole.

 

1. CLASIFICAREA ŞI CONDIŢIILE FABRICĂRII VINURILOR DE STRUGURI

ŞI ALTOR PRODUSE VINICOLE, OBŢINUTE PE BAZĂ DE MUST ŞI VIN

1.1. Vinurile, în funcţie de componenţa soiurilor de struguri din care sînt fabricate, pot fi:

– de soi;

– cu un soi de bază;

– din amestec de soiuri.

1.1.1. Vinurile de soi se obţin prin prelucrarea unui soi de struguri. Se admite prezenţa a cel mult 15% de struguri de alte soiuri ampelografice, corespunzătoare soiului respectiv după specia botanică şi culoarea boabelor.

1.1.2. Vinurile cu un soi de bază se obţin prin sepajul strugurilor la recoltare sau prelucrare, ori la cupajarea vinurilor materie primă cu ponderea soiului de bază de cel puţin 51% şi alte unul-două soiuri corespunzătoare soiului de bază după specia botanică.

1.1.3. Vinurile din amestec de soiuri se obţin prin vinificarea strugurilor de o specie botanică culeşi separat sau laolaltă, sau prin cupajarea vinurilor materie primă dintr-un sortiment de soiuri.

[Pct.1.1 în redacţia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]

 

1.2. După culoare vinurile se împart în:

– albe;

– roze;

– roşii.

1.3. Vinurile, în funcţie de calitate şi termenul de maturare, se clasifică în următoarele categorii:

– de consum curent;

– de calitate superioară.

1.3.1. Vinurile de consum curent se clasifică în următoarele grupuri:

– tinere;

– obişnuite.

1.3.1.1. Vinurile tinere se comercializează îmbuteliate sau în vrac în anul de recoltare a strugurilor.

1.3.1.2. Vinurile obişnuite se comercializează îmbuteliate sau în vrac începînd cu anul ce urmează anului în care au fost recoltaţi strugurii.

1.3.2. Vinurile de calitate superioară, în funcţie de caracteristicile lor calitative, se împart în următoarele grupuri:

– mature;

– de colecţie.

1.3.2.1. Vinurile mature se obţin din soiuri de struguri cu însuşiri calitative superioare şi se maturează în vase vinicole tehnologice cel puţin 6 luni.

1.3.2.2. Vinurile de colecţie sînt vinuri care, după maturare în vase vinicole tehnologice, se învechesc suplimentar la sticlă cel puţin 2,5 ani.

1.4. Vinurilor şi altor produse vinicole li se pot atribui denumiri de origine.

Vinurile şi alte produse vinicole cu denumire de origine reprezintă produsele, ale căror caracteristici sînt specifice originii lor geografice.

1.5. Vinurile, în funcţie de tehnologia de producere, se clasifică în două categorii:

– naturale;

– speciale.

1.5.1. Vinurile naturale se obţin prin fermentarea alcoolică completă sau parţială a strugurilor, mustuielii sau mustului şi conţin alcool etilic de origine naturală.

Vinurile naturale, în funcţie de compoziţia chimică, se împart în următoarele grupuri:

a) vinuri de consum curent tinere cu concentraţia alcoolică de cel puţin 8,5% vol. şi concentraţia în masă a zaharurilor pentru:

b) vinuri de consum curent obişnuite cu concentraţia alcoolică de cel puţin 8,5% vol. şi concentraţia în masă a zaharurilor pentru:

c) vinuri de calitate superioară cu concentraţia alcoolică de cel puţin 10% vol. şi concentraţia în masă a zaharurilor pentru:

Concentraţia în masă a acizilor titrabili în vinurile naturale este de 4-8 g/dm³.

[Pct.1.5.1 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]

 

1.5.2. Vinurile speciale se obţin din struguri, mustuială, must sau vinuri materie primă cu aplicarea unor procedee tehnologice speciale, ce le atribuie însuşiri organoleptice specifice.

Vinurile speciale, în funcţie de compoziţia chimică şi procedeele tehnologice aplicate, se clasifică în următoarele grupuri:

– vinuri alcoolizate;

– vinuri aromatizate;

– vinuri peliculare;

– vinuri efervescente.

[Pct.1.5.2 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]

 

1.5.2.1. Vinurile alcoolizate se fabrică cu adaos de alcool etilic rafinat de struguri sau obţinut din materie primă alimentară, utilizînd componenţi de cupaj speciali şi procedee tehnologice autorizate.

Vinurile alcoolizate se împart în tari şi de desert.

Concentraţia alcoolului etilic de origine naturală a vinurilor alcoolizate tari trebuie să fie de cel puţin 3 % vol.

Concentraţia alcoolică a vinurilor alcoolizate tari este de 17-20% vol., concentraţia în masă a zaharurilor – 15-120 g/dm³ .

Concentraţia alcoolului etilic de origine naturală a vinurilor alcoolizate de desert trebuie să fie de cel puţin 1,2% vol.

Vinurile alcoolizate de desert se împart în:

– demidulci;

– dulci;

– licoroase.

Concentraţia alcoolică a vinurilor alcoolizate de desert demidulci este de 12-17% vol., concentraţia în masă a zaharurilor – 50-130 g/dm³ .

Concentraţia alcoolică a vinurilor alcoolizate de desert dulci este de 12-17% vol., concentraţia în masă a zaharurilor – 140-200 g/dm³ .

Concentraţia alcoolică a vinurilor alcoolizate de desert licoroase este de 16-20% vol., concentraţia în masă a zaharurilor – 210-300 g/dm³ .

Concentraţia în masă a acizilor titrabili în vinurile alcoolizate tari şi de desert este de 4-8 g/dm³ .

[Pct.1.5.2.1 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]

 

1.5.2.2. Vinurile aromatizate se obţin prin cupajarea vinurilor materie primă seci cu alcool etilic rafinat, obţinut din materie primă alimentară sau din struguri, macerate sau distilate de ingrediente de origine vegetală, zahăr sau alţi componenţi ce conţin zahăr.

Vinurile aromatizate pot fi:

– seci;

– demiseci;

– demidulci;

– tari;

– de desert.

Concentraţia alcoolică a vinurilor aromatizate seci este de 9-11% vol., concentraţia în masă a zaharurilor – cel mult 3 g/dm³.

Concentraţia alcoolică a vinurilor aromatizate demiseci este de 9-11% vol., concentraţia în masă a zaharurilor – 5-25 g/dm³.

Concentraţia alcoolică a vinurilor aromatizate demidulci este de 9-11% vol., concentraţia în masă a zaharurilor – 30-80 g/dm³.

Concentraţia alcoolică a vinurilor aromatizate tari este de 17-20% vol., concentraţia în masă a zaharurilor – 15-120 g/dm³.

Concentraţia alcoolică a vinurilor aromatizate de desert este de 12-16% vol., concentraţia în masă a zaharurilor – 50-200 g/dm³.

Concentraţia în masă a acizilor titrabili în vinurile aromatizate este de 4-8 g/dm³.

[Pct.1.5.2.2 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]

 

1.5.2.3. Vinurile peliculare se obţin prin xeresarea vinurilor materie primă, alcoolizate în prealabil, pînă la concentraţia alcoolică de 16% vol., utilizînd componenţi de cupaj autorizaţi. Concentraţia alcoolului etilic de origine naturală trebuie să fie de cel puţin 9% vol.

Vinurile peliculare pot fi:

– seci;

– tari;

– de desert.

Concentraţia alcoolică a vinurilor peliculare seci este de 14-16% vol., concentraţia în masă a zaharurilor – cel mult 3 g/dm³.

Concentraţia alcoolică a vinurilor peliculare tari este de 17-20% vol., concentraţia în masă a zaharurilor – 8-50 g/dm³.

Concentraţia alcoolică a vinurilor peliculare de desert este de 17-19% vol., concentraţia în masă a zaharurilor – 90-200 g/dm³.

Concentraţia în masă a acizilor titrabili în vinurile peliculare este de 3-7 g/dm³.

1.5.2.4. Vinurile efervescente sînt vinuri ce conţin dioxid de carbon de origine endogenă sau exogenă şi creează în sticle o presiune de cel puţin 50 kPa la temperatura de 20ºC.

în funcţie de originea dioxidului de carbon, vinurile efervescente se împart în:

– vinuri spumante;

– vinuri perlante (frizante);

– vinuri petiante;

– vinuri spumoase.

Vinurile spumante sînt vinuri efervescente, impregnate cu dioxid de carbon de origine endogenă, fabricate prin fermentaţia secundară a vinurilor materie primă la sticlă, rezervoare sau sisteme de rezervoare ermetice, ce exercită în butelii o presiune excedentară de cel puţin 350 kPa la temperatura de 20ºC.

Vinurile spumante, în funcţie de metoda de şampanizare, se împart în:

– "Spumant clasic";

– "Spumant natural".

Vinurile "Spumant clasic" se fabrică prin fermentaţia secundară a vinurilor materie primă de struguri la sticlă prin metoda Champenoise.

Vinurile "Spumant natural" se fabrică prin fermentaţia secundară a vinurilor materie primă de struguri în rezervoare sau sisteme de rezervoare ermetice.

Vinurile spumante, în funcţie de componenţa cupajului, se împart în:

– "Spumant clasic alb";

– "Spumant clasic special";

– "Spumant natural alb";

– "Spumant natural special".

Vinurile "Spumant clasic alb" se obţin prin fermentaţia secundară la sticlă a amestecului de tiraj din vinuri materie primă albe, licoare de tiraj, maia de levuri selecţionate şi adjuvanţi.

Vinurile "Spumant clasic special" se obţin prin fermentaţia secundară la sticlă a amestecului de tiraj din vinuri materie primă albe cu aromă de muscat, roze sau roşii, licoare de tiraj, maia de levuri selecţionate şi adjuvanţi.

Vinurile "Spumant natural alb" se obţin prin fermentaţia secundară în rezervoare sau sisteme de rezervoare ermetice a amestecului de rezervor din vinuri materie primă albe fără aromă, licoare de rezervor şi maia de levuri selecţionate.

Vinurile "Spumant natural special" se obţin prin fermentaţia secundară în rezervoare sau sisteme de rezervoare ermetice a amestecului de rezervor din vinuri materie primă albe cu aromă, roze sau roşii, licoare de rezervor şi maia de levuri selecţionate.

Vinurile spumante se împart în funcţie de termenul de maturare.

Vinurile "Spumant clasic alb" şi "Spumant clasic special" se divizează în:

– vinuri mature, cu termenul de maturare la sticlă de la data tirajului de cel puţin 9 luni ;

– vinuri de colecţie, cu termenul de învechire la sticlă de la data tirajului de cel puţin 2,5 ani.

Vinurile "Spumant natural alb" şi "Spumant natural special" se divizează în:

– vinuri mature, cu termenul de maturare după terminarea procesului de şampanizare de cel puţin 6 luni;

– vinuri obişnuite, fără maturare.

Concentraţia alcoolică a vinurilor spumante trebuie să fie de 10,5-12,5% vol. pentru "Spumant clasic alb" şi "Spumant clasic special" şi de 10,0-12,5% vol. pentru "Spumant natural alb" şi "Spumant natural special", concentraţia în masă a acizilor titrabili - 5-8 g/dm³. În funcţie de concentraţia în masă a zaharurilor, exprimată în grame pe decimetru cub (g/dm³), ele pot fi:

pentru "Spumant clasic alb" şi "Spumant clasic special"

pentru "Spumant natural alb" şi "Spumant natural special"

Vinurile perlante sînt vinuri efervescente, impregnate cu dioxid de carbon de origine endogenă sau exogenă, fabricate prin fermentaţia secundară la sticlă, în rezervoare sau sisteme de rezervoare ermetice a amestecului din vinuri materie primă, licoare şi maia de levuri selecţionate sau prin impregnarea cu dioxid de carbon de origine exogenă a amestecului din vinuri materie primă, zahăr sau alţi componenţi ce conţin zahăr cu sau fără adaos de extracte naturale sau distilate de plante, uleiuri, esenţe şi exercită în butelii o presiune excedentară cuprinsă între 50 şi 200 kPa la temperatura de 20ºC.

Concentraţia alcoolică a vinurilor perlante trebuie să fie de 9-12% vol., concentraţia în masă a acizilor titrabili – 4-8 g/dm³. În funcţie de concentraţia în masă a zaharurilor, exprimată în grame pe decimetru cub (g/dm³), ele pot fi:

 

Vinurile petiante sînt vinuri efervescente, impregnate cu dioxid de carbon de origine endogenă, fabricate prin fermentaţia malolactică sau fermentaţia zahărului remanent în vase vinicole, şi exercită la sticlă o presiune excedentară de cel puţin 50 kPa la temperatura de 20ºC.

Concentraţia alcoolică a vinurilor petiante trebuie să fie de 8,5-11,0% vol., concentraţia în masă a acizilor titrabili – 5-8 g/dm³, concentraţia în masă a zaharurilor – 10-40 g/dm³.

Vinurile spumoase sînt vinuri efervescente, fabricate prin impregnarea cu dioxid de carbon de origine exogenă a cupajului din vinuri materie primă şi licoare cu sau fără adaos de extracte sau distilate de plante, uleiuri, esenţe sau altor componenţi aromatici, şi exercită în butelii o presiune excedentară de cel puţin 200 kPa la temperatura de 20ºC.

Concentraţia alcoolică a vinurilor spumoase trebuie să fie de 8,5-12,0% vol., concentraţia în masă a acizilor titrabili – 5-8 g/dm³. În funcţie de concentraţia în masă a zaharurilor, exprimată în grame pe decimetru cub (g/dm³), ele pot fi:

 

[Pct.1.5.2.5 exclus prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]

 

1.6. Din produsele fabricate pe bază de struguri, must sau vin materie primă mai fac parte:

– "Mustul";

– mustul tăiat (mustul sulfitat, mustul alcoolizat);

– mistela;

– sucurile concentrate (suc concentrat, must concentrat în vid, becmes);

– sucul natural;

– sucul reconstituit;

– sucul desulfitat;

– sucul dezalcoolizat;

– distilatul de vin crud;

– distilatul de vin învechit (maturat);

– divinurile;

– alcoolul etilic de vin;

– alcoolul etilic de struguri brut;

– alcoolul etilic de struguri rafinat;

– băuturile tari de struguri;

– brandy.

Compoziţia chimică şi calitatea produselor vinicole trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare.

1.6.1. "Must" – băutură obţinută din must de struguri şi comercializată în campania de vinificaţie.

1.6.2. Must tăiat – must de struguri cu concentraţia alcoolului etilic de origine naturală de cel mult 1% vol., în care procesul fermentaţiei alcoolice este oprit prin aplicarea unui procedeu tehnologic autorizat:

must sulfitat – must tăiat, obţinut prin administrarea în mustul proaspăt a unor doze excesive de dioxid de sulf;

must alcoolizat – must tăiat, obţinut prin alcoolizarea mustului proaspăt pînă la concentraţia alcoolică de cel mult 16% vol.

1.6.3. Mistelă – must proaspăt alcoolizat pînă la concentraţia alcoolică de cel puţin 16% vol.

1.6.4. Sucuri concentrate – produse obţinute prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat, efectuată prin procedee tehnologice autorizate:

suc concentrat, must concentrat în vid – produse obţinute prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat în instalaţii cu vid sau de alte tipuri ;

becmes – produs caramelizat, obţinut prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat prin fierbere la foc direct.

1.6.5. Suc natural – produs finit, obţinut din must proaspăt prin aplicarea tratamentelor de conservare şi stabilizare autorizate.

1.6.6. Suc reconstituit – suc obţinut din suc (must) concentrat prin diluare cu apă.

1.6.7. Suc desulfitat – suc obţinut prin desulfitarea mustului sulfitat în instalaţii speciale.

1.6.8. Suc dezalcoolizat – suc obţinut prin evaporarea alcoolului etilic din mustul alcoolizat în instalaţii speciale.

1.6.9. Distilat de vin crud – produs obţinut prin distilarea vinurilor materie primă cu concentraţia alcoolică de cel puţin 8% vol.

La prepararea distilatului de vin crud este interzisă folosirea vinurilor materie primă de soiuri hibride, vinurilor materie primă cu concentraţia în masă a acidului sulfuros total mai mare de 35 mg/dm³, vinurilor materie primă bolnave, cu diferite defecte şi aromă specifică pronunţată.

1.6.10. Distilat de vin învechit – produs obţinut prin învechirea distilatului de vin crud în prezenţa lemnului de stejar, pregătit în modul stabilit.

Distilatul de vin învechit se foloseşte drept component de bază la producerea divinurilor.

1.6.11. Divinul este băutură alcoolică, fabricată din distilate de vin învechite ce corespund după vîrstă, componenţă şi calitate cerinţelor, pentru distilatele de vin maturate cel puţin 3 ani, cu adaos de apă dedurizată, sirop de zahăr şi, în caz de necesitate, caramel de zahăr şi ape alcoolizate pînă la obţinerea caracteristicilor fizico-chimice stabilite.

[Pct.1.6.11 în redacţia Hot.Guv. nr.626 din 08.06.04, în vigoare 18.06.04]

[Pct.1.6.11 în redacţia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]

 

1.6.12. Alcool etilic de vin – produs obţinut prin distilarea vinurilor materie primă cu concentraţia alcoolică de cel puţin 4% vol., destinat fabricării băuturilor tari.

1.6.13. Alcool etilic de struguri brut – semifabricat, obţinut prin distilarea produselor secundare vinicole sau a vinurilor materie primă.

1.6.14. Alcool etilic de struguri rafinat – produs obţinut prin rectificarea alcoolului etilic de struguri brut sau alcoolului etilic de vin.

1.6.15. Băuturi tari de struguri – produse obţinute din alcool etilic de struguri rafinat, alcool etilic rafinat, distilat de vin, alcool etilic de vin, alte alcooluri de fructe şi pomuşoare, cu adaosul componentelor de cupaj autorizate.

1.6.16. Brandy – băutură tare, fabricată prin cupajarea distilatelor şi alcoolurilor învechite cel puţin 6 luni, obţinute din vinuri materie primă de struguri sau de fructe, alcoolului etilic rafinat, extractelor naturale de substanţe fenolice sau extractului de stejar, apei dedurizate, siropului şi caramelului de zahăr.

Concentraţia alcoolică a brandy trebuie să fie de 38-42% vol., concentraţia în masă a zaharurilor – de cel mult 25 g/dm³.

1.7. Din produsele secundare vinicole fac parte:

– tescovina;

– vinasa;

– borhotul;

– pichetul;

– zeama de difuzie;

– tirighia (piatra de vin);

– mustul de ciorchini.

Compoziţia chimică şi calitatea produselor secundare vinicole trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare.

1.7.1. Tescovina este produsul obţinut în urma presării strugurilor sau boştinei, format din pieliţe, seminţe, ciorchini, resturi lichide.

1.7.2. Vinasa – reziduu rezultat din distilarea vinurilor materie primă pentru distilate de vin.

1.7.3. Borhotul – reziduu rezultat din distilarea produselor secundare vinicole.

1.7.4. Pichetul – produs obţinut prin spălarea tescovinei cu apă.

1.7.5. Zeama de difuzie – produs obţinut prin spălarea tescovinei cu soluţii alcaline sau acide.

1.7.6. Tirighia (piatra de vin) – precipitat format din sărurile acidului tartric.

1.7.7. Mustul de ciorchini – produs obţinut în urma presării ciorchinilor după desciorchinare.

1.8. Fabricarea şi calitatea producţiei vinicole este reglementată de prezentul Cod, standardele naţionale, precum şi de documentaţia normativă şi tehnologică aprobată de Departamentul Agroindustrial "Moldova-Vin" şi înregistrată în modul stabilit.

[Pct.1.8 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]

 

2. CONDIŢIILE ATRIBUIRII DENUMIRII DE ORIGINE, CLASIFICAREA,

CARACTERISTICILE ŞI PARTICULARITĂŢILE FABRICĂRII VINURILOR

ŞI ALTOR PRODUSE VINICOLE CU DENUMIRE DE ORIGINE

Atribuirea denumirii de origine, clasificarea, caracteristicile şi particularităţile fabricării vinurilor şi altor produse vinicole cu denumire de origine se efectuează conform Regulamentului de producere a vinurilor şi altor produse vinicole cu denumire de origine.

[Cap.2 în redacţia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]

 

3. PROCEDEELE TEHNOLOGICE ŞI MATERIALELE UTILIZATE LA FABRICAREA

PRODUSELOR VINICOLE. CERINŢELE FAŢĂ DE UTILAJUL TEHNOLOGIC FOLOSIT

3.1. La fabricarea produselor vinicole se aplică următoarele procedee tehnologice:

– zdrobirea strugurilor, cu sau fără desciorchinare (desbrobonire);

– sepajarea strugurilor de diferite soiuri;

– scurgerea mustului;

– presarea strugurilor nezdrobiţi sau a boştinei;

– macerarea, termomacerarea strugurilor, mustuielii, macerarea carbonică (menţinerea strugurilor întregi în atmosferă de dioxid de carbon), criomacerarea strugurilor şi mustuielii;

– tratarea termică a mustuielii şi vinurilor materie primă;

– refrigerarea mustului, vinurilor materie primă, divinului;

– pasteurizarea vinurilor materie primă, a sucurilor;

– fermentaţia alcoolică cu utilizarea maielii de levuri selecţionate sau levurilor active uscate, precum şi din microflora spontană locală în condiţii obişnuite sau în atmosferă de dioxid de carbon;

– fermentaţia malolactică cu utilizarea maielii de bacterii lactice sau bacteriilor active uscate;

– administrarea preparatelor enzimatice;

– limpezirea mustului şi vinurilor materie primă prin deburbare, centrifugare, separare, flotare, decantare, filtrare printr-un strat filtrant din materiale speciale (diatomit-kieselgur, perlit, diverse membrane, alte materiale);

– tratarea mustului şi vinurilor materie primă cu tanin, bentonită, caolin, cărbune activat, gelatină alimentară, gumă arabică, clei de peşte, silicagel, ferocianură de potasiu, tiamină, fitat de potasiu, polivinilpirolidonă;

– aerarea, hiperoxigenarea mustului, vinurilor materie primă;

– impregnarea mustului, vinului materie primă şi vinului cu dioxid de carbon (gazificarea);

– sulfitarea mustului, mustuielii, vinurilor materie primă;

– alcoolizarea mustului, mustuielii, vinurilor materie primă;

– desulfitarea mustului, vinurilor materie primă;

– dezalcoolizarea mustului;

– deshidratarea parţială a mustului (concentrarea) la presiune atmosferică, prin crioconcentrare, osmos revers, în vid;

– stabilizarea vinurilor materie primă prin electrodializă, cu utilizarea acizilor ascorbic, sorbic, metatartric, răşinilor schimbătoare de ioni;

– ridicarea acidităţii (acidifierea) mustului, mustuielii, vinurilor materie primă cu acid citric sau tartric (cel mult 1 g/dm³);

– depozitarea mustului, vinurilor materie primă în atmosferă de dioxid de carbon, gaze inerte;

– scăderea acidităţii (dezacidifierea) mustului, vinurilor materie primă cu carbonat de calciu sau carbonat acid de potasiu (cel mult 3 g/dm³), prin fermentaţia malolactică, refrigerare;

– îmbogăţirea mustului cu zaharoză (şaptalizare) sau cu must (suc) de struguri concentrat înainte de fermentare, cu cel mult 30 g/dm³, la fabricarea vinurilor naturale şi a vinurilor materie primă destinate fabricării vinurilor efervescente, cu condiţia depăşirii concentraţiei minime a zahărului în mustul strugurilor, stipulate în documentele normative în vigoare. Se admite, în anii cu condiţii climaterice nefavorabile, la decizia organului public central în domeniul vitivinicol, recoltarea strugurilor pentru producerea vinurilor naturale de consum curent şi a vinurilor materie primă destinate fabricării vinurilor efervescente, începînd cu concentraţia minimă a zahărului în must 120 g/dm³, cu îmbogăţirea mustului înainte de fermentare cu cel mult 50 g/dm³;

– vinurile obţinute cu îmbogăţirea mustului prin adiţionarea zaharozei (şaptalizare) ori mustului (sucului) concentrat nu trebuie să posede după fermentare, indiferent de concentraţia iniţială a zahărului în mustul strugurilor, o tărie alcoolică mai mare: pentru vinurile albe – 12,0% vol., pentru cele roşii – 12,5% vol.;

– întrebuinţarea caramelului la fabricarea vinurilor speciale, dacă acest procedeu este prevăzut de documentaţia tehnologică;

– adăugarea conservanţilor naturali sau artificiali avizaţi de Ministerul Sănătăţii;

– adăugarea în vinurile perlante şi spumoase a extractelor sau distilatelor de plante, uleiurilor, esenţelor sau altor componenţi aromatici;

– utilizarea maceratelor de ingrediente de origine vegetală la fabricarea vinurilor speciale aromatizate;

– asamblarea, cupajarea musturilor, vinurilor materie primă;

– cupajarea divinurilor, brandy, băuturilor tari de struguri;

– fermentaţia secundară a vinurilor materie primă sub presiunea dioxidului de carbon;

– pasteurizarea sucurilor, vinurilor materie primă, vinurilor;

– umplerea golurilor;

– pritocul (închis, deschis);

– tratarea termică în prezenţa doagelor sau a talaşului de stejar;

– majorarea concentraţiei în masă a zaharurilor cu cel mult 50 g/dm³ în vinurile materie primă, adăugînd sucuri de struguri concentrate, dacă acest procedeu este prevăzut în instrucţiunile tehnologice referitoare la fabricarea vinului respectiv;

– aplicarea procedeelor de remuaj, degorjare la fabricarea vinurilor spumante la sticlă;

– xeresarea vinurilor materie primă (maturarea biologică aerobă, utilizînd suşe de levuri speciale);

– portweinizarea vinurilor materie primă (tratarea termică cu acces de oxigen în doze mici);

– madeirizarea vinurilor materie primă (tratarea termică cu acces de oxigen în doze excesive);

– maturarea vinurilor materie primă;

– maturarea vinurilor materie primă în prezenţa doagelor sau a talaşului de stejar;

– învechirea (maturarea) distilatelor de vin, divinurilor, alcoolurilor etilice de vin în prezenţa doagelor sau a talaşului de stejar;

– repausul;

– îmbutelierea (la cald, cu pasteurizarea buteliilor, filtrare sterilă, utilizarea acidului sorbic, izobarică);

– ambalarea;

– învechirea vinurilor la sticlă;

– distilarea vinurilor materie primă, a produselor secundare vinicole;

– rectificarea alcoolului etilic de struguri brut, alcoolului etilic de vin.

Se admite aplicarea altor procedee tehnologice, aprobate în modul stabilit.

[Pct.3.1 modificat prin Hot.Guv. nr.1149 din 18.10.04, în vigoare 22.10.04]

 

3.2. La fabricarea vinurilor şi altor produse vinicole se utilizează următoarele materii prime şi materiale:

– struguri proaspeţi, recoltaţi manual sau mecanizat:

– must de struguri;

– sucuri de struguri concentrate;

– must de struguri tăiat;

– mistelă;

– suc de struguri natural;

– suc de struguri reconstituit;

– suc de struguri desulfitat;

– suc de struguri dezalcoolizat;

– alcool etilic rafinat;

– distilat de vin crud;

– distilat de vin învechit;

– alcool etilic de vin;

– alcool etilic de struguri rafinat;

– alcool etilic de struguri brut;

– ingrediente de origine vegetală;

– zahăr tos;

– zahăr rafinat;

– caramel de zahar;

– levuri de vin selecţionate;

– bacterii lactice;

– dioxid de sulf;

– dioxid de carbon lichefiat şi gazos;

– cărbune activ;

– clei de peşte;

– sînge (albumină, praf);

– gelatină alimentară;

– albuş de ou;

– caolin;

– cazeină, cazeinat;

– alghinat de sodiu;

– lapte degresat;

– gumă arabică;

– bentonită;

– tanin;

– preparate enzimatice;

– plăci filtrante;

– lemn de stejar;

– calciu (carbonat, fitat);

– diatomit-kieselgur;

– perlit;

– potasiu (ferocianură, metabisulfit);

– sodiu (clorură, monosulfură);

– dioxid de siliciu (silicaghel);

– amoniu (clorură, fosfat, sulfat);

– acizi (tartric, citric, metatartric, sorbic, ascorbic, ortofosforic)

– tiamină;

– autolizat de drojdie.

Se admite utilizarea altor substanţe şi materiale aprobate pentru vinificaţie de Ministerul Sănătăţii.

Nu se admite la fabricarea vinurilor utilizarea apei, extractelor apoase, coloranţilor şi aromelor sintetice.

3.3. Utilajul tehnologic, inventarul şi vasele tehnologice vinicole, folosite la prelucrarea strugurilor, fabricarea, îmbutelierea şi transportul vinurilor şi altor produse vinicole, trebuie să fie confecţionate din sau căptuşite cu materiale admise de Ministerul Sănătăţii.

 

4. CONDIŢIILE DE CALITATE PENTRU PRODUSELE

VINICOLE DESTINATE COMERCIALIZĂRII

4.1. Caracteristicile organoleptice ale vinului – limpiditatea, culoarea, aroma (buchetul) şi gustul – trebuie să corespundă categoriei şi tipului de vin respectiv, fără nuanţe străine.

Vinurile trebuie să fie stabile la îmbuteliere şi limpezi.

Vinurile de colecţie pot avea sedimente pe pereţii şi fundul buteliei.

[Pct.4.1 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]

 

4.2. Prin caracteristicile fizico-chimice, vinurile trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a) concentraţia alcoolică, exprimată în procente din volum (% vol.), determinată la temperatura de 20ºC, trebuie să corespundă documentelor normative şi tehnologice pentru fiecare denumire de vin şi să fie de cel puţin 8,5 şi de cel mult 20,0;

la export, concentraţia alcoolică trebuie să fie de cel puţin 10% vol. – pentru vinurile naturale de consum curent seci şi pentru vinurile naturale de consum curent demiseci şi demidulci de soi, de cel puţin 9 5% vol. – pentru alte vinuri naturale de consum curent demiseci şi demidulci şi de cel puţin 9% vol. – pentru vinurile naturale obţinute din soiurile de speciile Vitis Labrusca L. sau Vitis Labrusca L. în amestec cu Vitis Vinifera L.. Prevederile prezentului alineat intră în vigoare începînd cu 1 ianuarie 2006;

b) concentraţia în masă a zaharurilor, exprimată în zahăr reducător în grame pe decimetru cub (g/dm³), trebuie să corespundă documentelor normative şi tehnologice pentru fiecare denumire de vin;

c) concentraţia în masă a acizilor titrabili, exprimată în acid tartric în grame pe decimetru cub (g/dm³), trebuie să corespundă documentelor normative şi tehnologice pentru fiecare denumire de vin şi să fie de cel puţin 4 şi de cel mult 8;

d) concentraţia în masă a acizilor volatili, exprimată în acid acetic în grame pe decimetru cub (g/dm³), trebuie să corespundă documentelor normative şi tehnologice pentru fiecare denumire de vin şi să fie de cel mult:

  

e) concentraţia în masă a extractului sec nereducător în vinurile de calitate superioară, exprimată în grame pe decimetru cub (g/dm³), trebuie să fie de cel puţin:

concentraţia în masă a extractului sec nereducător în vinurile naturale de consum curent seci, destinate exportului, exprimată în grame pe decimetru cub (g/dm³) trebuie să fie de cel puţin:

– pentru vinurile de colecţie această caracteristică este opţională;

f) concentraţia în masă a acidului sulfuros total, exprimată în miligrame pe decimetru cub (mg/dm³), trebuie să fie de cel mult:

g) concentraţia în masă a acidului sorbic, exprimată în miligrame pe decimetru cub (mg/dm³), trebuie să fie de cel mult 200 (în caz de utilizare);

h) fracţiile masice de substanţe toxice, exprimate în miligrame pe kilogram (mg/kg), trebuie să fie de cel mult:

i) concentraţia în masă a fierului, exprimată în miligrame pe decimetru cub (mg/dm³), trebuie să fie de:

 

î) concentraţia în masă a diglicozidului malvidinei în vinurile naturale seci roşii de soi obţinute din struguri de soiurile Cabernet-Sauvignon, Merlot şi Pinot Noir, trebuie să fie de cel mult 15 mg/dm³. Reglementarea concentraţiei în masă a diglicozidului malvidinei intră în vigoare începînd cu 1 ianuarie 2008;

j) concentraţia în masă a cuprului, exprimată în miligrame pe decimetru cub (mg/dm³ ), trebuie să fie de cel mult 5;

k) se admit abateri de la normele stabilite pentru fiecare denumire de vin în următoarele limite:

Nu pot fi comercializate vinurile bolnave şi cele care prin caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice nu corespund prezentului Cod, precum şi vinurile falsificate, care sînt preparate cu utilizarea produselor şi procedeelor tehnologice nereglementate de prezentul Cod.

Vinurile, ce nu pot fi comercializate, în fiecare caz concret, pot fi utilizate la fabricarea altor produse.

[Pct.4.2 modificat prin Hot.Guv. nr.1320 din 13.12.05, în vigoare 23.12.05]

[Pct.4.2 completat prin Hot.Guv. nr.688 din 11.07.05, în vigoare 15.07.05]

[Pct.4.2 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]

 

4.3. Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale celorlalte produse vinicole trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare.

 

5. MODUL DE AMBALARE, ETICHETARE ŞI

TRANSPORTARE A PRODUSELOR VINICOLE

5.1. Ambalarea şi etichetarea produselor vinicole se efectuează conform documentelor normative în vigoare.

5.2. Etichetarea şi marcarea ambalajelor de desfacere

5.2.1. Pe buteliile cu vinuri, divinuri şi brandy se aplică etichete, conform documentelor normative în vigoare, aprobate în modul stabilit.

5.2.2. Pe etichetă sau pe ambalajul de desfacere trebuie să fie prezentată informaţia:

– inscripţia "Fabricat în Moldova";

– simbolul mărcii comerciale "Barza Albă în zbor", conform Certificatului de înregistrare a mărcii nr.1171;

– denumirea, adresa, telefonul şi marca întreprinderii producătoare;

– denumirea, adresa, telefonul importatorului, exportatorului;

– denumirea produsului – conform documentaţiei normative;

– marca produsului – conform documentaţiei tehnologice;

– marca comercială a vinului – pentru vinurile speciale;

– data ambalării sau data prezentării (pentru vinurile spumante obţinute prin metoda clasică): ziua, luna, anul;

 concentraţia alcoolică, % vol.;

– concentraţia în masă a zaharurilor, g/dm³ (cu excepţia vinurilor seci, divinurilor, brandy), pentru vinurile spumante – denumirea conform conţinutului de zahăr (extra-brut, brut, extra-sec, sec, demisec, demidulce, dulce);

– capacitatea nominală a ambalajului de desfacere în decimetri cubi (dm³), litri (l) sau centimetri cubi (cm³), mililitri (ml);

– informaţia cu privire la certificare;

– codul cu bare, dacă este înregistrat;

– indicativul documentului normativ de produs;

– informaţia cu privire la maturare (învechire) – conform documentaţiei normative.

Pe etichetă sau pe ambalajul de desfacere mai pot fi indicate, suplimentar, alte informaţii, cu excepţia celora ce se referă la aspectul curativ şi contravin legislaţiei în vigoare.

[Pct.5.2 în redacţia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]

 

5.3. Marcarea ambalajelor de transport

5.3.1. Ambalajul de transport închis (lăzi de carton ondulat sau din lemn) se marchează conform GOST 14192 prin aplicarea simbolurilor de avertizare: "Fragil. A se manipula cu grijă", "Sus", "A se feri de umiditate", "Limită de temperatură".

5.3.2. Pe lăzi sau pe etichetele ataşate trebuie să fie prezentată informaţia:

– inscripţia "Fabricat în Moldova";

– denumirea, adresa, telefonul şi marca întreprinderii producătoare;

– denumirea, adresa, telefonul importatorului, exportatorului;

– denumirea produsului – conform documentaţiei normative;

– marca produsului – conform documentaţiei tehnologice;

– numărul de ambalaje de desfacere;

– capacitatea nominală a ambalajului de desfacere în decimetri cubi (dm³), litri (l) sau centimetri cubi (cm³), mililitri (ml);

– data ambalării: ziua, luna, anul;

– alte menţiuni, cu excepţia informaţiei referitoare la calităţile curative şi a celei ce contravine legislaţiei în vigoare.

5.3.3. Ambalajul de transport deschis (lăzi din lemn şi materiale plastice) se marchează conform GOST 14192 şi documentelor normative în vigoare pentru ambalajul respectiv.

[Pct.5.3 în redacţia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]

 

[Pct.5.4 exclus prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04, celelalte renumerotate]

 

5.4. Ambalajul de desfacere şi de transport cu vin şi alte produse vinicole, destinate exportului, se marchează conform prevederilor prezentului Cod sau cerinţelor stipulate în contractele de livrare, cu indicarea, suplimentar, a simbolului mărcii comerciale "Barza Albă în zbor."

La livrarea în vrac a vinurilor materie primă şi altor produse vinicole cu îmbuteliere ulterioară în ţara de destinaţie, etichetarea ambalajelor de desfacere şi de transport cu vinuri se efectuează conform cerinţelor prezentului Cod, cu indicarea suplimentară a simbolului mărcii comerciale "Barza Albă în zbor".

[Pct.5.4 completat prin Hot.Guv. nr.688 din 11.07.05, în vigoare 15.07.05]

[Pct.5.4 în redacţia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]

 

5.5. Marcarea ambalajului cu alte produse vinicole se efectuează conform documentelor normative în vigoare.

5.6. Produsele vinicole se transportă cu mijloace de transport de toate tipurile, ce asigură condiţiile de păstrare a calităţii şi cantităţii lor, conform regulilor în vigoare pentru fiecare tip de transport.

5.7. Termenele de garanţie ale vinurilor, divinurilor, brandy şi băuturilor tari de struguri de la data îmbutelierii se stabilesc de către întreprinderea producătoare şi trebuie să fie de cel puţin:

1 lună – pentru vinurile naturale tinere;

3 luni – pentru vinurile perlante, petiante, băuturile tari de struguri;

4 luni – pentru vinurile naturale şi speciale de consum curent;

6 luni – pentru vinurile naturale şi speciale de calitate superioară (cu excepţia vinurilor de colecţie), vinurile "Spumant natural", spumoase, brandy;

12 luni – pentru vinurile cu denumire de origine, vinurile "Spumant clasic";

2 ani – pentru divinuri.

Termenele de garanţie ale altor produse vinicole – conform documentelor normative în vigoare.

Termenele de garanţie şi condiţiile de păstrare se indică în certificatul de calitate.

[Pct.5.7 în redacţia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]

 

5.8. La expirarea termenului de garanţie iniţial, produsele pot fi supuse repetat certificării pentru obţinerea certificatului de conformitate în modul stabilit.

[Pct.5.8 în redacţia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]