H O T Ă R Î R E

cu privire la Concepţia controlului de stat în Republica Moldova

nr. 189-XIII  din  19.07.1994

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.6/57 din 22.09.1994

* * *

Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta hotărîre.

Art.1. – Se aprobă Concepţia controlului de stat în Republica Moldova (se anexează).

Art.2 – Comisia pentru control şi petiţii, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, Comisia pentru buget şi finanţe vor elabora şi vor prezenta spre examinare Parlamentului proiectul legii cu privire la Curtea de Conturi pînă la 1 octombrie 1994.

Art.3. Guvernul va prezenta Parlamentului pînă la 1 octombrie 1994 proiectele actelor legislative:

- legea cu privire la controlul financiar;

- legea cu privire la serviciul de audit;

- legea cu privire la evidenţa contabilă;

- legea cu privire la declaraţia veniturilor;

- codul comercial.

Art.4. Comisia pentru control şi petiţii va asigura controlul asupra executării prezentei hotărîri.

Art.5. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.

Anexă

la Hotărîrea Parlamentului

nr.189-XIII din 19 iulie 1994

CONCEPŢIA

controlului de stat în Republica Moldova

I. NOŢIUNI GENERALE

Controlul de stat este un element necesar în activitatea economico-financiară a societăţii, o verigă a procesului de dirijare a statului, avînd ca obiectiv principal respectarea şi executarea întocmai a legislaţiei. Controlul de stat serveşte şi ca mijloc de asigurare a realizării drepturilor omului.

În Constituţia Republicii Moldova este fixată exercitarea unui control efectiv asupra utilizării resurselor financiare, dîndu-se orientarea spre reducerea cheltuielilor şi folosirea eficientă a bunurilor materiale.

În perioada de tranziţie la economia de piaţă se impune necesitatea perfecţionării sistemului controlului de stat din ţară.

II. OBIECTIVELE CONTROLULUI DE STAT

Obiectivele principale ale organelor controlului de stat sînt:

- controlul asupra respectării legilor Republicii Moldova, hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, altor acte normative ce ţin de reglementarea relaţiilor social-economice şi financiare;

- controlul asupra executării bugetului de stat, legalităţii utilizării resurselor bugetare şi a valorilor materiale, inclusiv a fondurilor de tezaur;

- controlul asupra plăţii impozitelor, respectării termenelor vărsării lor regulate la buget şi în fondurile extrabugetare (sociale, speciale etc.);

- controlul asupra respectării de către agenţii economici a regulilor financiare şi de evidenţă contabilă;

- controlul operativ şi inopinat în scopul suprimării activităţii economice ilicite, prevenirii şi descoperirii infracţiunilor economice, combaterii corupţiei în sistemul fiscal, vamal şi de formare a preţurilor;

- efectuarea reviziilor şi verificarea activităţii agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate şi genul de activitate;

- controlul asupra formării şi stingerii datoriilor publice, inclusiv asupra creditelor interne şi externe garantate de Guvern;

- analiza şi sistematizarea rezultatelor controalelor asupra eficienţei, activităţii economice, punerea la dispoziţia organelor de stat a informaţiei, necesare aplicării de sancţiuni factorilor de decizie, precum şi elaborării actelor normative respective.

III. PRINCIPIILE GENERALE DE ORGANIZARE A CONTROLULUI DE STAT

La baza organizării controlului de stat se află următoarele principii:

- legalitatea relaţiilor organelor de control cu obiectul controlului;

- inadmisibilitatea intervenţiei organelor de control în activitatea operativă a obiectelor controlului;

- inevitabilitatea responsabilităţii obiectelor controlului, aplicării de sancţiuni factorilor lor de decizie în caz de încălcare a legislaţiei;

- obligativitatea organelor de control de a păstra taina persoanei, secretele de stat, de serviciu sau secretele comerciale;

- colaborarea între organele de control în exercitarea atribuţiilor.

IV. SUBIECŢII CONTROLULUI DE STAT

Controlul de stat se exercită de către:

- Parlament prin intermediul Curţii de Conturi, care se instituie în baza Departamentului Controlului de Stat;

- Guvern prin intermediul Departamentului Controlului Financiar şi de Revizie, care se instituie în baza Direcţiei de control şi revizie a Ministerului Finanţelor şi Gărzii financiare, prin intermediul Serviciului fiscal de stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi prin intermediul Departamentului Controlului Vamal;

- firmele de audit, înfiinţate în baza unei legi respective.

Organul suprem al controlului de stat este Curtea de Conturi, instituită de către Parlament. Aceasta îşi exercită funcţiile independent, în conformitate cu Constituţia şi alte legi.

Preşedintele Curţii de Conturi este confirmat pe un termen de 5 ani de către Parlament, la propunerea preşedintelui Parlamentului. Vicepreşedinţii Curţii de Conturi sînt confirmaţi pe un termen de 5 ani de către Parlament, la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi prezintă o dată în an Parlamentului raport de activitate.

Departamentul Controlului Financiar şi de Revizie, Serviciul fiscal de stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi Departamentului Controlului Vamal sînt constituite de către Guvern.

Serviciile de revizie bugetară care funcţionează în cadrul ministerelor de ramură se dizolvă.

V. OBIECTELE CONTROLULUI DE STAT

Obiecte ale controlului de stat pot fi organele puterii de stat şi administraţiei de stat, organele de autoadministrare locală, persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activitate economico-financiară pe teritoriul ţării, precum şi unităţile de stat ale Republicii Moldova ce funcţionează în străinătate.

VI. FUNCŢIILE CURŢII DE CONTURI

Curtea de Conturi exercită controlul asupra:

- respectării legilor şi altor acte adoptate de Parlament, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, ce ţin de reglementarea relaţiilor economico-financiare;

- activităţii economico-financiare a organelor puterii de stat şi ale administraţiei de stat, integrităţii patrimoniului naţional, folosirii resurselor materiale, financiare şi de muncă ale statului;

- executării bugetului de stat;

- activităţii economico-financiare a Aparatului Parlamentului, Cabinetului Preşedintelui Republicii Moldova, Cancelariei de Stat, Ministrului Finanţelor, Procuraturii, Judecătoriei Supreme, Arbitrajului Băncii Naţionale a Moldovei şi băncilor comerciale, în capitalul statutar al cărora statul are cota sa;

- folosirii mijloacelor financiare, primite din partea altor state sub formă de împrumuturi şi credite, al căror garant de rambursare este statul;

- executării contractelor interguvernamentale în domeniul activităţii economico-financiare;

- activităţii tuturor organelor de control din ţară.

VII. FUNCŢIILE ORGANELOR DE CONTROL GUVERNAMENTALE

Organele de control guvernamentale exercită un control sistematic asupra:

- respectării legilor şi altor acte adoptate de Parlament, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului ce ţin de reglementarea relaţiilor economico-financiare;

- legalităţii şi eficacităţii utilizării resurselor alocate de la bugetul republican;

- eficienţei executării bugetelor locale;

- activităţii economico-financiare, folosirii mijloacelor financiare şi resurselor materiale, autenticităţii evidenţei contabile în ministere, departamente, în alte organe ale puterii executive, în instituţii bugetare, precum şi în întreprinderi şi organizaţii, indiferent de forma de proprietate şi de genul de activitate, care folosesc patrimoniul, mijloacele băneşti şi resursele materiale ale statului;

- activităţii agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate şi genul de activitate, la cererea organelor Procuraturii, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Securităţii Naţionale, în cazurile prevăzute de lege.

În scopul prevenirii şi suprimării activităţii economice ilicite organele guvernamentale exercită, de asemenea, şi controlul operativ şi inopinat asupra:

- respectării Legii privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei, regulilor comerciale şi de formare a preţurilor în scopul protecţiei consumatorilor, combaterii activităţii de contrabandă şi oricăror procedee interzise de lege;

- respectării regulamentelor de înregistrare obligatorie a operaţiilor economice şi a veniturilor obţinute în evidenţa contabilă;

- legalităţii provenienţei bunurilor materiale la momentul transportării, păstrării şi comercializării lor;

- aplicării legislaţiei fiscale, vamale, de import-export, urmărind împiedicarea eschivării de la plata impozitelor şi taxelor.

Organele de control financiar şi revizie au dreptul să sechestreze valorile materiale, a căror provenienţă legală la momentul controlului nu poate fi dovedită, care nu sînt fixate în modul stabilit în dările de seamă contabile sau a căror producţie şi comercializare sînt interzise de lege, în scopul asigurării ulterioare a confiscării lor.

Departamentul Controlului Financiar şi de Revizie, în comun cu Ministerul Finanţelor, elaborează acte normative privind metodologia organizării şi efectuării controlului financiar şi a reviziilor în republică şi verifică îndeplinirea lor.

Funcţiile Departamentului Controlului Vamal, ale Serviciului fiscal de stat sînt stabilite de legile respective.

Controlul independent este exercitat de către audiţi şi organele de audit care, în bază de contracte bilaterale, confirmă dările de seamă contabile trimestriale sau anuale ale agentului economic controlat şi face un aviz obiectiv asupra activităţii lui.

VII. REALIZAREA CONCEPŢIEI DESPRE CONTROLUL

DE STAT ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Pentru realizarea prezentei concepţii va fi necesară adoptarea unui şir de legi şi de alte acte normative, care ar stabili şi ar delimita funcţiile, drepturile şi obligaţiile organelor de control, inclusiv:

- legea Curţii de Conturi;

- legea controlului financiar;

- legea serviciului de audit.

Pentru creşterea eficienţei controlului financiar este necesară adoptarea unui şir de acte legislative şi alte acte normative, ce ar reglementa activitatea economico-financiară a persoanelor juridice şi fizice ca întreprinzători, şi anume:

- legea evidenţei contabile;

- legea privind declararea veniturilor;

- codul comercial;

- legea despre modificarea legislaţiei în vigoare privind creşterea responsabilităţii agenţilor economici pentru încălcarea legilor bugetare financiare etc.