113/12.05.2023 Lege pentru modificarea Legii nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică

L E G E

pentru modificarea Legii nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică

nr. 113 din 12.05.2023

Monitorul Oficial nr.186-189/311 din 08.06.2023

* * *

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege transpune parţial Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 328/210 din 21 decembrie 2018, în varianta adaptată şi aprobată prin Decizia Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice nr.2021/14/MC-EnC.

Art.I. – Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.309–320, art.476), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Clauza de armonizare va avea următorul cuprins:

„Prezenta lege transpune Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315 din 14 noiembrie 2012, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică, în varianta adaptată şi aprobată prin Decizia Consiliului ministerial al Comunităţii Energetice nr.2021/14/MC-EnC.”

2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

„Articolul 1. Scopul legii

Scopul prezentei legi constă în crearea premiselor pentru stabilirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică pentru diferite orizonturi de timp, în corespundere cu angajamentele Republicii Moldova, crearea cadrului juridic necesar pentru promovarea principiului „eficienţa energetică înainte de toate”, îmbunătăţirea eficienţei energetice prin realizarea măsurilor incluse în Planul naţional integrat privind energia şi clima, dezvoltarea pieţei serviciilor energetice, precum şi depăşirea deficienţelor pieţei energiei care împiedică creşterea eficienţei în aprovizionarea cu energie şi utilizarea acesteia.”

3. La articolul 2, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Prezenta lege reglementează activităţile care urmăresc eficientizarea producerii, transportului, distribuţiei, precum şi a utilizării energiei, în vederea sporirii gradului de securitate energetică a ţării şi a diminuării impactului negativ al sectoarelor energeticii asupra mediului şi climei prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.”

4. La articolul 3:

după noţiunea „audit energetic” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:

„autovehicul electric– vehicul cu emisii zero de gaze cu efect de seră, propulsat exclusiv de unul sau mai multe motoare electrice;”

după noţiunea „consum de energie finală” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:

„consumator final – consumator casnic sau consumator noncasnic care procură energie pentru consum propriu;”

la noţiunea „eficienţă energetică”, textul „ce constă în performanţa atinsă,” se substituie cu cuvintele „obţinut sub formă de”;

după noţiunea „eficienţă energetică” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:

„e-mobilitate – concept de promovare a transportului curat şi eficient care utilizează autovehicule electrice, alimentate fie de baterii, fie de celule de combustibil cu hidrogen, în vederea îmbunătăţirii performanţei energetice a acestora, reducerii consumului de combustibili fosili şi a emisiilor de gaze cu efect de seră produse de unităţile de transport;”

noţiunile „parte obligată”, „sărăcie energetică” şi „sistem eficient de alimentare centralizată cu energie termică şi de răcire” vor avea următorul cuprins:

„parte obligată – operator al sistemului de distribuţie care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică sau cu Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, furnizor de energie termică pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării, precum şi importator de produse petroliere care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Legea nr.461/2001 privind piaţa produselor petroliere, cărora li se aplică schema de obligaţii în domeniul eficienţei energetice astfel cum aceasta este descrisă la art.8;”

„sărăcie energetică – situaţie caracterizată prin lipsa accesului consumatorului casnic la sursele moderne de energie şi tehnologii şi/sau prin puterea de cumpărare redusă a consumatorilor casnici în raport cu resursele energetice, în special combustibili pentru prepararea hranei, energie electrică şi/sau energie termică, şi/sau prin lipsa confortului termic în locuinţă;”

„sistem eficient de alimentare centralizată cu energie termică şi/sau de răcire – sistem de alimentare centralizată cu energie termică şi/sau de răcire care utilizează cel puţin 50% energie din surse regenerabile sau 50% căldură reziduală, sau 75% energie termică produsă prin cogenerare, sau 50% dintr-o combinaţie de energie şi căldură de tipul celor menţionate;”

după noţiunea „suprafaţă totală utilă” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:

„sursă centrală – sursă de alimentare cu/de producere a energiei termice pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire sau sursă de producere a apei calde menajere, alta decât sistemele individuale (de apartament) de producere a energiei termice pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere sau decât sistemul de alimentare centralizată cu energie termică şi/sau de răcire astfel cum acesta este definit în Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării;”.

5. La articolul 5:

alineatul (3) se completează cu litera k) cu următorul cuprins:

„k) promovarea tehnologiilor inovative în domeniul eficienţei energetice.”

articolul se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:

„(5) Politica de stat în domeniul eficienţei energetice şi în cel al energiei regenerabile, stabilită în conformitate cu Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, este implementată în coordonare şi cu sprijinul instituţiei publice care asigură suportul în implementarea politicii statului în domeniul eficienţei energetice şi al promovării utilizării energiei din surse regenerabile (în continuare – instituţie publică de suport).”

6. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

„Articolul 6. Planul naţional integrat privind energia şi clima

(1) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii elaborează, în cooperare cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul protecţiei mediului şi cu asistenţa instituţiei publice de suport, Planul naţional integrat privind energia şi clima. Planul este elaborat în conformitate cu cerinţele stabilite în Legea nr.174/2017 cu privire la energetică şi în Regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică, aprobat de Guvern.

(2) Planul naţional integrat privind energia şi clima stabileşte şi descrie obiectivele politicii de stat inclusiv în domeniul eficienţei energetice şi măsurile de politică în domeniul eficienţei energetice pentru toate sectoarele economiei naţionale, inclusiv schema de obligaţii în domeniul eficienţei energetice, ce urmează a fi implementate în perioada vizată în vederea atingerii obiectivelor stabilite.

(3) Planul naţional integrat privind energia şi clima este elaborat şi structurat conform recomandărilor Secretariatului Comunităţii Energetice şi legislaţiei Uniunii Europene relevante în domeniu, este aprobat de Guvern şi se publică pe pagina web oficială a organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii şi pe cea a instituţiei publice de suport.

(4) Instituţia publică de suport elaborează, în cooperare cu instituţia desemnată de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul protecţiei mediului, un raport cu privire la implementarea Planului naţional integrat privind energia şi clima în anul precedent de gestiune, pe care îl prezintă organului ierarhic superior şi Guvernului pentru informare şi îl publică pe pagina sa web oficială.

(5) În vederea comparării economiilor de energie şi a conversiei într-o unitate comparabilă se aplică factorii de conversie prevăzuţi în anexa nr.1, cu excepţia cazului în care se justifică folosirea altor factori de conversie.”

7. La articolul 7:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului imobiliar naţional, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii elaborează, cu asistenţa instituţiei publice de suport şi în conformitate cu prevederile Legii nr.128/2014 privind performanţa energetică a clădirilor, strategia sectorială pe termen lung, aprobată de Guvern.”

alineatul (2) se abrogă.

8. Legea se completează cu articolul 7¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 7¹. Obligaţii privind economiile de energie

(1) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii determină, cu asistenţa instituţiei publice de suport, cantitatea totală cumulată a economiilor de energie ce trebuie realizate într-o anumită perioadă de timp în cadrul obligaţiilor privind economiile de energie. Valoarea economiilor şi măsurile ce urmează a fi întreprinse în vederea realizării acestora, inclusiv sursele şi mecanismele de finanţare, sunt descrise în Planul naţional integrat privind energia şi clima.

(2) Calculul cantităţii totale cumulate de energie ce urmează a fi economisită se realizează ţinând seama de obligaţia realizării în fiecare an a noi economii de energie, determinate în raport cu valoarea medie a consumului final de energie înregistrat într-o perioadă prestabilită de timp.

(3) La determinarea cantităţii totale cumulate a economiilor de energie conform alin.(1) şi (2) se ia în calcul:

a) cantitatea economiilor de energie realizate în sectoarele de producere, de transport şi de distribuţie a energiei, inclusiv în sistemul de alimentare centralizată cu energie termică şi/sau de răcire, obţinute ca urmare a:

− dezvoltării infrastructurii eficiente de alimentare cu energie termică şi/sau de răcire şi/sau a dezvoltării cogenerării de înaltă eficienţă, a încălzirii şi/sau răcirii cu căldură reziduală şi surse regenerabile de energie, în condiţiile stabilite de Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării;

− reabilitării substanţiale a unei centrale termice existente cu o putere termică totală mai mare de 20 MW şi ca urmare a conversiei acesteia într-o instalaţie de cogenerare de înaltă eficienţă;

− implementării măsurilor stabilite la art.24 alin.(3) şi alin.(5) lit.b), art.26 şi 27;

b) cantitatea economiilor de energie rezultate din acţiunile individuale noi, puse în aplicare începând cu 31 decembrie 2020 şi până la 31 decembrie 2023, care continuă să aibă impact în anul 2024 şi ulterior şi care pot fi măsurate şi verificate.

(4) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii informează Secretariatul Comunităţii Energetice cu privire la măsurile de politică în domeniul eficienţei energetice planificate pentru perioada 1 ianuarie 2024–31 decembrie 2030, care corespund condiţiilor menţionate la alin.(3).

(5) În urma determinării cantităţii totale cumulate a economiilor de energie conform alin.(1), Guvernul, la propunerea organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, stabileşte modul în care obţinerea cantităţii totale cumulate a economiilor de energie va fi asigurată – prin intermediul schemei de obligaţii în domeniul eficienţei energetice, al măsurilor de politică în domeniul eficienţei energetice sau prin combinarea acestora. Guvernul decide cu privire la modalitatea de îndeplinire a obligaţiilor privind economiile de energie şi la măsurile ce trebuie întreprinse în acest sens, pe care le descrie în Planul naţional integrat privind energia şi clima şi în Programul privind implementarea schemei de obligaţii în domeniul eficienţei energetice, elaborat în conformitate cu art.8 alin.(7).

(6) La elaborarea politicilor şi măsurilor necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor privind economiile de energie, Guvernul ţine cont de necesitatea atenuării sărăciei energetice în conformitate cu practicile disponibile, asigurând că cel puţin o parte din măsurile de eficienţă energetică finanţate din mijloacele financiare mobilizate în cadrul schemei de obligaţii în domeniul eficienţei energetice, în cadrul măsurilor de politică în domeniul eficienţei energetice şi/sau finanţate prin intermediul instituţiilor ce sprijină financiar implementarea măsurilor de eficienţă energetică în sectorul rezidenţial se realizează în gospodăriile vulnerabile, inclusiv în cele aflate în situaţie de sărăcie energetică, şi, după caz, în cele atribuite la locuinţe sociale.”

9. La articolul 8:

alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„(1) Operatorii sistemelor de distribuţie a energiei electrice, operatorii sistemelor de distribuţie a gazelor naturale, importatorii de produse petroliere şi furnizorii de energie termică pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire se desemnează prin prezenta lege ca părţi obligate.

(2) În condiţiile în care Guvernul decide utilizarea schemei de obligaţii în domeniul eficienţei energetice, conform art.7¹ alin.(5), părţile obligate contribuie financiar la realizarea anuală de noi economii de energie la consumatorul final în raport cu volumul total anual al vânzărilor de energie către consumatorii finali, calculat ca medie pentru perioada de 3 ani anterioară datei de 1 ianuarie 2022. Cantitatea totală cumulată a economiilor de energie ce vor fi realizate pe durata implementării schemei de obligaţii în domeniul eficienţei energetice (în continuare – schemă de obligaţii) se determină de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, cu asistenţa instituţiei publice de suport.”

alineatele (3), (4) şi (5) se abrogă;

alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) Pentru realizarea economiilor de energie atribuite în cadrul schemei de obligaţii, părţile obligate transferă pe conturile trezoreriale deţinute de autorităţile şi/sau instituţiile stabilite la alin.(11) contribuţii anuale echivalente cu totalul cheltuielilor necesare pentru realizarea măsurilor de eficienţă energetică în vederea îndeplinirii obligaţiilor aferente. Contribuţiile anuale se stabilesc şi se aprobă de Guvern şi pot fi calculate în următoarele moduri:

a) prin stabilirea unei sume anuale ce urmează a fi transferată de fiecare parte obligată. În acest caz, contribuţiile anuale se transferă trimestrial, în tranşe egale, până în ziua a 45-a de la încheierea trimestrului de gestiune. Prima tranşă se transferă până la data de 15 mai a fiecărui an;

b) prin stabilirea unei plăţi fixe, pe unitate de energie sau de volum distribuit, furnizat şi/sau comercializat. În acest caz, contribuţiile se transferă trimestrial, în funcţie de cantităţile de resurse energetice distribuite, furnizate şi/sau comercializate, până în ziua a 45-a de la încheierea trimestrului de gestiune. Prima tranşă se transferă până la data de 15 mai a fiecărui an.”

articolul se completează cu alineatul (6¹) cu următorul cuprins:

„(6¹) Devierile financiare negative sau pozitive dintre sumele planificate de către Guvern, aferente cantităţilor de resurse energetice care urmează a fi distribuite, furnizate şi/sau comercializate de părţile obligate, şi cele efectiv realizate sau transferate, precum şi diferenţele pozitive sau negative dintre costurile specifice estimate, aferente măsurilor de eficienţă energetică şi de valorificare a surselor regenerabile de energie care urmează a fi implementate, şi cele efectiv înregistrate sunt luate în considerare la elaborarea şi actualizarea de către Guvern a Programului privind implementarea schemei de obligaţii în domeniul eficienţei energetice.”

alineatul (7) va avea următorul cuprins:

„(7) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii este obligat să elaboreze, cu asistenţa instituţiei publice de suport, Programul privind implementarea schemei de obligaţii în domeniul eficienţei energetice, în care să indice, pentru următorii 3 ani, lista părţilor obligate şi cantitatea totală a economiilor de energie ce trebuie realizate, în special prin implementarea proiectelor de eficienţă energetică şi de valorificare a surselor regenerabile de energie în cadrul clădirilor din sectorul rezidenţial. La elaborarea Programului se va ţine cont de următoarele:

a) obiectivul stabilit în conformitate cu alin.(2);

b) cantitatea economiilor de energie la a căror realizare trebuie să contribuie fiecare parte obligată;

c) măsurile de eficienţă energetică şi de valorificare a surselor regenerabile de energie ce urmează a fi întreprinse pentru realizarea economiilor de energie şi cheltuielile necesare pentru îndeplinirea acestor măsuri;

d) mărimea contribuţiilor ce urmează a fi achitate de către fiecare parte obligată în conformitate cu alin.(6), asigurându-se faptul că nicio unitate de energie nu este considerată dublu;

e) instituţiile şi programele de finanţare prin intermediul cărora se va asigura valorificarea resurselor financiare colectate, inclusiv de calendarul aproximativ al transferurilor către acestea de către fiecare parte obligată.”

articolul se completează cu alineatul (7¹) cu următorul cuprins:

„(7¹) Programul privind implementarea schemei de obligaţii în domeniul eficienţei energetice se aprobă de Guvern, iar organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii analizează anual necesitatea modificării acestuia şi raportează despre acest fapt Guvernului până la 31 martie.”

la alineatul (8), textul „alin.(2)–(5)” se substituie cu textul „art.7¹alin.(1)–(3)”;

la alineatul (9), după cuvintele „distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale” se introduce textul „ , al tarifului pentru furnizarea energiei termice”;

alineatele (11) şi (12) vor avea următorul cuprins:

„(11) Mijloacele financiare transferate în cadrul schemei de obligaţii sunt administrate prin sistemul trezorerial de către instituţia publică de suport, iar dacă Guvernul stabileşte astfel în Programul privind implementarea schemei de obligaţii în domeniul eficienţei energetice – şi de către alte autorităţi/instituţii cu atribuţii de implementare a programelor şi proiectelor de eficienţă energetică şi de valorificare a surselor regenerabile de energie. Soldurile de mijloace financiare formate la sfârşitul anului bugetar din contul schemei de obligaţii sunt accesibile pentru utilizare în aceleaşi scopuri în anul bugetar următor.

(12) Autorităţile şi instituţiile desemnate de Guvern în vederea valorificării mijloacelor financiare colectate în cadrul schemei de obligaţii, conform alin.(11), organizează proceduri de achiziţii publice pentru selectarea părţilor terţe care să implementeze măsurile de eficienţă energetică şi încheie contracte în acest sens, ţinând cont de măsurile de eficienţă energetică aprobate de Guvern în conformitate cu alin.(7). În cadrul programelor şi proiectelor cofinanţate de parteneri de dezvoltare şi/sau organizaţii internaţionale se vor aplica procedurile de achiziţii convenite în acordurile semnate cu aceştia.”

10. Articolul 10:

la alineatul (1), sintagma „Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale” se substituie cu sintagma „Ministerul Energiei”;

alineatul (2) se completează cu litera e¹) cu următorul cuprins:

„e¹) în calitate de posesor al Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice, asigură condiţiile juridice, financiare şi organizatorice pentru crearea, administrarea, mentenanţa şi dezvoltarea sistemului informaţional respectiv;”.

11. La articolul 11:

denumirea articolului şi alineatele (1)–(3) vor avea următorul cuprins:

„Articolul 11. Instituţia publică de suport

(1) Instituţia publică de suport coordonează şi organizează activităţile orientate spre asigurarea implementării politicii de stat în domeniile sale de competenţă, inclusiv prin atragerea şi gestionarea resurselor financiare în vederea finanţării şi promovării proiectelor şi programelor în domeniile respective într-un mod durabil din punctul de vedere al mediului, al schimbărilor climatice şi care să contribuie la creşterea gradului de securitate energetică a ţării.

(2) Instituţia publică de suport este o instituţie cu statut de persoană juridică, care dispune de conturi trezoreriale şi bancare, de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova şi denumire în limba română. Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii exercită, în numele Guvernului, funcţia de fondator al instituţiei publice de suport.

(3) Bugetul instituţiei publice de suport se formează din: surse alocate din bugetul de stat pentru asigurarea suportului la implementarea politicilor în domeniile sale de competenţă; din mijloace financiare alocate acesteia pentru exercitarea unor atribuţii suplimentare delegate de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, inclusiv pentru gestionarea, monitorizarea şi controlul programelor şi proiectelor de implementare a măsurilor în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor regenerabile de energie, care nu vor depăşi 10% din bugetul programelor şi proiectelor în cauză; din donaţii, granturi, veniturile financiare obţinute ca urmare a administrării mijloacelor financiare atrase din surse externe, conform acordurilor; din alte surse neinterzise de lege, prevăzute în statutul instituţiei publice. La etapa elaborării strategiei sectoriale de cheltuieli şi a cadrului bugetar pe termen mediu, instituţia publică de suport elaborează şi prezintă organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, spre aprobare şi luare în considerare, un deviz de cheltuieli pentru realizarea în anul următor de gestiune a activităţilor ce includ asigurarea suportului la implementarea politicilor în domeniile sale de competenţă, precum şi pentru activităţile şi atribuţiile delegate acesteia.”

articolul se completează cu alineatul (5¹) cu următorul cuprins:

„(5¹) Organele de conducere ale instituţiei publice de suport sunt reprezentate de directorul instituţiei publice, în calitate de organ executiv, şi de un consiliu, în calitate de organ colegial superior de conducere. Consiliul instituţiei publice de suport îndeplineşte rolul de supraveghere şi monitorizare a procesului decizional de conducere, fiind responsabil de activitatea instituţiei în ansamblu, de soliditatea financiară a acesteia, de deciziile cu privire la finanţarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi al valorificării surselor regenerabile de energie, de asemenea îndeplineşte alte funcţii şi atribuţii stabilite în statutul instituţiei publice de suport, aprobat de Guvern. Consiliul este format din 7 membri, dintre care cel puţin doi sunt reprezentanţi ai societăţii civile şi/sau reprezentanţi ai partenerilor de dezvoltare.”

12. Articolul 12:

alineatul (1):

se completează cu literele d¹) şi d²) cu următorul cuprins:

„d¹) implementează mecanismul de subvenţionare pentru eficientizarea consumului de resurse energetice, în sensul art.5 alin.(1) lit.b) din Legea nr.241/2022 privind Fondul de reducere a vulnerabilităţii energetice, în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern. La implementarea mecanismului de subvenţionare în cooperare cu partenerii de dezvoltare, cu finanţare şi/sau cofinanţare din surse bugetare şi/sau extrabugetare, instituţia publică de suport este în drept să adopte mecanisme flexibile de implementare, în conformitate cu acordurile şi/sau memorandumurile semnate cu aceştia, care ar putea include perceperea de contribuţii de la beneficiarii programelor de subvenţionare a măsurilor de eficientizare a consumului de resurse energetice, colectate într-un cont bancar dedicat programelor de subvenţionare şi utilizate de instituţia publică de suport în acelaşi scop. Mărimea şi modul de percepere a contribuţiilor se stabilesc de Guvern;

d²) atrage şi gestionează resurse financiare în vederea finanţării şi promovării proiectelor şi programelor în domeniul eficienţei energetice şi al valorificării surselor regenerabile de energie, cu respectarea prevederilor Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat şi ale Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014. În vederea susţinerii iniţiativelor şi eforturilor autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor şi autorităţilor publice în atragerea resurselor financiare din partea donatorilor şi partenerilor de dezvoltare pentru implementarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice, instituţia publică de suport elaborează şi, după caz, implementează programe cu mobilizare rapidă şi facilă a contribuţiilor financiare solicitate, în limitele bugetului disponibil;”

la litera i), cuvintele „de acţiuni în domeniul eficienţei energetice” se substituie cu cuvintele „integrate privind energia şi clima”;

litera l) se completează cu textul „ , în baza unei analize comparative cu statele Uniunii Europene, la fiecare 3 ani”;

litera q) va avea următorul cuprins:

„q) în calitate de deţinător al Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice, asigură crearea, administrarea, mentenanţa şi dezvoltarea sistemului informaţional respectiv;”

alineatul se completează cu literele q¹) şi x) cu următorul cuprins:

„q¹) prezintă organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii rapoarte şi informaţii privind implementarea politicilor naţionale sectoriale în anul precedent de gestiune, în baza informaţiilor colectate şi procesate prin intermediul Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice, în cadrul raportărilor cu privire la implementarea Planului naţional integrat privind energia şi clima;”

„x) repartizează donaţii de bunuri, echipamente şi instalaţii destinate eficientizării consumului de energie şi/sau valorificării surselor regenerabile de energie, în baza condiţiilor aprobate de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii.”

articolul se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, autorităţile administrative, instituţiile publice, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi întreprinderile energetice sunt obligate să furnizeze instituţiei publice de suport informaţiile necesare pentru elaborarea şi monitorizarea programelor de finanţare, a Planului naţional integrat privind energia şi clima, pentru crearea, ţinerea şi actualizarea Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice, precum şi alte informaţii solicitate de aceasta în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor stabilite în prezenta lege.”

13. Articolul 13:

la alineatul (1) litera a), textul „planuri locale de acţiuni în domeniul eficienţei energetice,” se substituie cu textul „ , în conformitate cu modelul aprobat de instituţia publică de suport, planuri locale integrate privind energia şi clima,”;

alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Politicile în domeniul eficienţei energetice la nivel local, precum şi acţiunile ce urmează a fi întreprinse pentru implementarea acestora se reflectă în planurile locale integrate privind energia şi clima, elaborate cu implicarea activă a managerilor energetici raionali. Planul local integrat privind energia şi clima se elaborează în calitate de document de planificare la nivel local şi contribuie la realizarea şi atingerea obiectivelor Planului naţional integrat privind energia şi clima.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea şi cele de nivel special au obligaţia să asigure actualizarea planurilor locale integrate privind energia şi clima la fiecare doi ani. Până la aprobare, planurile locale integrate privind energia şi clima se consultă cu instituţia publică de suport.”

articolul se completează cu alineatele (3¹) şi (3²) cu următorul cuprins:

„(3¹) Existenţa unui plan local integrat privind energia şi clima, elaborat de autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea şi de cele de nivel special în conformitate cu prevederile alin.(2), este o condiţie de eligibilitate pentru obţinerea de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea şi de către cele de nivel special, inclusiv de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi din cadrul unităţii administrativ-teritoriale respective, a finanţării sau cofinanţării proiectelor de eficienţă energetică din mijloace bugetare şi/sau din mijloace din partea partenerilor de dezvoltare mobilizate de Guvern.

(3²) Raportarea tuturor proiectelor şi măsurilor de eficienţă energetică implementate în anul precedent de gestiune în cadrul unităţii administrativ-teritoriale, cu finanţare bugetară sau cu suportul partenerilor de dezvoltare, de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea şi de către cele de nivel special, în conformitate cu obligaţia prevăzută la art.13¹ alin.(3) lit.a), este o condiţie de eligibilitate pentru obţinerea de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea şi de cele de nivel special, inclusiv de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi din cadrul unităţii administrativ-teritoriale respective, a finanţării sau cofinanţării proiectelor de eficienţă energetică din mijloace bugetare şi/sau din mijloace din partea partenerilor de dezvoltare mobilizate de Guvern.”

la alineatele (4) şi (5), cuvintele „de acţiuni în domeniul eficienţei energetice” se substituie cu cuvintele „integrate privind energia şi clima”;

la alineatul (9), cuvintele „de nivelul întâi sau al doilea” se substituie cu textul „de toate nivelurile, angajaţi în baza contractelor individuale de muncă,”, iar cuvintele „de acţiuni în domeniul eficienţei energetice” – cu cuvintele „integrate privind energia şi clima”;

la alineatul (10), cuvintele „domeniul eficienţei energetice” se substituie cu cuvintele „domeniile energiei şi climei”.

14. Legea se completează cu articolul 13¹cu următorul cuprins:

„Articolul 13¹. Sistemul informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice

(1) Sistemul informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice reprezintă un sistem informaţional integrat, care cuprinde următoarele subsisteme:

a) subsistemul informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice a clădirilor, creat şi gestionat în conformitate cu prevederile Legii nr.128/2014 privind performanţa energetică a clădirilor şi care include subsistemele prevăzute la art.27 alin.(1) din legea menţionată;

b) subsistemul informaţional de monitorizare şi verificare a economiilor de energie (în continuare – SIMVE);

c) subsistemul informaţional de management energetic (în continuare – SIME);

d) subsistemul informaţional „Registrul electronic al auditorilor energetici”;

e) subsistemul informaţional „Registrul electronic al auditului energetic”.

(2) SIMVE este principalul instrument de centralizare a datelor cu privire la economiile de energie primară şi/sau finală, obţinute de la părţile responsabile de raportare în urma implementării proiectelor de eficienţă energetică în toate sectoarele economiei, la scară naţională, şi de monitorizare a modului în care are loc implementarea planurilor naţionale şi locale integrate privind energia şi clima, în partea ce ţine de atingerea obiectivelor de eficienţă energetică.

(3) Părţile responsabile de raportarea în SIMVE a măsurilor de eficienţă energetică implementate sunt următoarele:

a) autorităţile publice ale administraţiei publice locale de nivelul al doilea şi cele de nivel special, prin intermediul managerilor energetici raionali, cu obligaţia de raportare a tuturor proiectelor şi măsurilor de eficienţă energetică implementate de autorităţile administraţiei publice locale de toate nivelurile;

b) producătorii de energie electrică, operatorul sistemului de transport al energiei electrice, operatorii sistemelor de distribuţie a energiei electrice, cu obligaţia de raportare a tuturor proiectelor şi măsurilor de eficienţă energetică implementate în cadrul activelor ce constituie obiectul activităţii licenţiate desfăşurate şi, dacă este cazul, la consumatorul final, finanţate din alte surse decât mijloacele financiare colectate prin tarifele/preţurile reglementate aplicate;

c) operatorii sistemelor de transport al gazelor naturale, operatorii sistemelor de distribuţie a gazelor naturale, cu obligaţia de raportare a tuturor proiectelor şi măsurilor de eficienţă energetică implementate în cadrul activelor ce constituie obiectul activităţii licenţiate desfăşurate şi, dacă este cazul, la consumatorul final, finanţate din alte surse decât mijloacele financiare colectate prin tarifele/preţurile reglementate aplicate;

d) producătorii de energie termică, distribuitorii de energie termică pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire, cu obligaţia de raportare a tuturor proiectelor şi măsurilor de eficienţă energetică implementate în cadrul activelor ce constituie obiectul activităţii licenţiate desfăşurate şi, dacă este cazul, la consumatorul final, finanţate din alte surse decât mijloacele financiare colectate prin tarifele/preţurile reglementate aplicate;

e) operatorii care furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, cu obligaţia de raportare a tuturor proiectelor şi măsurilor de eficienţă energetică implementate în cadrul activelor ce constituie obiectul activităţii licenţiate desfăşurate şi, dacă este cazul, la consumatorul final, finanţate din alte surse decât mijloacele financiare colectate prin tarifele reglementate aplicate;

f) instituţiile şi autorităţile publice care finanţează sau cofinanţează, din mijloace publice, proiecte şi măsuri de eficienţă energetică sau de raţionalizare a consumului de resurse energetice;

g) instituţia publică de suport, cu obligaţia de colectare a informaţiei cu privire la proiectele de eficienţă energetică implementate în cadrul proiectelor sau programelor dezvoltate de către partenerii de dezvoltare, inclusiv cu finanţare asigurată prin intermediul băncilor comerciale locale. Instituţia de suport este obligată să asigure confidenţialitatea informaţiei colectate şi procesate în vederea includerii în SIMVE.

(4) Părţile responsabile de raportare în SIMVE îşi exercită obligaţia de raportare a măsurilor de eficienţă energetică implementate în anul precedent până la data de 31 martie a anului de gestiune, în conformitate cu conceptul şi regulamentul Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice, aprobate de Guvern, precum şi cu cadrul metodologic subsecvent aprobat de instituţia publică de suport.

(5) SIME este instrumentul de monitorizare, analiză, inclusiv comparativă, şi control al performanţei utilizării energiei şi apei şi al costurilor aferente în cadrul clădirilor publice, precum şi al clădirilor în care activează instituţii şi/sau autorităţi publice. Datele cu privire la consumul de resurse energetice şi apă al clădirilor şi la costurile aferente, colectate şi procesate prin intermediul SIME, sunt puse la dispoziţia publicului, iar rapoartele detaliate despre profilul de consum şi performanţa energetică a clădirii sunt puse la dispoziţia proprietarilor clădirilor şi/sau a gestionarilor acestora în mod gratuit.

(6) În vederea operaţionalizării SIME de către instituţia publică de suport se instituie următoarele obligaţii:

a) operatorii sistemelor de distribuţie a energiei electrice, operatorii sistemelor de distribuţie a gazelor naturale, distribuitorii de energie termică pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire, operatorii care furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare asigură transmiterea către SIME, cel puţin lunar, a datelor cu privire la consumul şi la costurile aferente consumului de resurse energetice şi apă al clădirilor publice şi clădirilor în care activează instituţii şi/sau autorităţi publice. Furnizorii serviciilor de alimentare cu energie electrică, gaze naturale, energie termică pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire, de alimentare cu apă şi de canalizare cooperează cu operatorii sistemelor de distribuţie relevanţi în vederea transmiterii centralizate către SIME a datelor cu privire la consumul de resurse energetice şi apă şi la costurile aferente;

b) gestionarii clădirilor publice şi proprietarii clădirilor în care activează instituţii şi/sau autorităţi publice cooperează cu operatorii şi/sau furnizorii de resurse energetice şi apă în vederea asigurării faptului că în SIME sunt reflectate date veridice privind consumul înregistrat şi costurile suportate. Gestionarii clădirilor publice şi proprietarii clădirilor în care activează instituţii şi/sau autorităţi publice cooperează cu managerii energetici raionali cu privire la schimbul de informaţii administrative despre edificiu şi la descrierea corectă a profilurilor clădirilor/instituţiilor în SIME;

c) autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea şi cele de nivel special, prin intermediul managerilor energetici raionali şi locali, cooperează cu instituţia publică de suport în vederea asigurării funcţionării SIME pentru toate clădirile publice din cadrul unităţii administrativ-teritoriale şi pentru clădirile în care activează instituţii şi/sau autorităţi publice;

d) părţile responsabile de transmiterea informaţiilor în SIME îşi exercită obligaţiile în conformitate cu conceptul şi regulamentul Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice, precum şi cu cadrul metodologic subsecvent.

(7) Proprietarii clădirilor în care activează instituţii şi/sau autorităţi publice sau, după caz, gestionarii clădirilor publice instalează în cadrul clădirii pe care o deţin în proprietate sau o gestionează, în condiţiile unei renovări majore a acesteia, în sensul Legii nr.128/2014 privind performanţa energetică a clădirilor, echipamente inteligente de măsurare a consumului de resurse energetice şi de apă, cu conectarea ulterioară a acestora la SIME şi transmiterea către acesta a datelor orare cu privire la consum.

(8) Prin derogare de la prevederile alin.(6) lit.b), proprietarii clădirilor în care activează instituţii şi/sau autorităţi publice, în condiţiile în care ponderea suprafeţei încălzite şi ocupate de instituţii şi/sau autorităţi publice nu este de 100%, pot decide şi coopera cu instituţia publică de suport în vederea reprezentării în SIME a informaţiilor cu privire la suprafaţa ocupată şi a altor informaţii administrative, inclusiv privind consumul de resurse energetice şi apă facturat, după caz refacturat, ce corespund instituţiilor şi/sau autorităţilor publice vizate. Instituţia publică de suport asigură definirea corectă în SIME a părţii din clădire utilizate de instituţii şi/sau autorităţi publice, în vederea aprecierii obiective a performanţei energetice a clădirii şi a consumului de resurse energetice şi de apă al acesteia.

(9) Obligaţiile de raportare şi cele de transmitere a datelor în cadrul Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice şi al subsistemelor informaţionale care fac parte din acesta nu se aplică cu privire la datele care sunt disponibile în alte sisteme şi resurse informaţionale şi pot fi consumate sau furnizate prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect).

(10) Guvernul, cu referire la rolul exemplar al clădirilor publice în utilizarea eficientă a resurselor energetice şi apei, după cum este stabilit la art.14, facilitează şi promovează instalarea echipamentelor inteligente de măsurare a consumului de resurse energetice şi de apă în cadrul proiectelor de implementare a măsurilor de eficienţă energetică finanţate sau cofinanţate din bugetul de stat, în cadrul proiectelor şi/sau programelor sprijinite financiar de partenerii de dezvoltare, precum şi în cadrul altor mecanisme şi instrumente de finanţare a măsurilor de eficienţă energetică.

(11) Instituţia publică de suport promovează utilizarea SIME în rândul asociaţiilor în condominiu în calitate de instrument de management energetic şi platformă pentru analiza comparativă a performanţei energetice a clădirilor din sectorul rezidenţial.

(12) Instituţia publică de suport procesează informaţia colectată prin intermediul Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice şi o utilizează în vederea raportării cu privire la implementarea Planului naţional integrat privind energia şi clima şi a Strategiei sectoriale pentru renovarea fondului imobiliar naţional pe termen lung, precum şi a altor documente de politici relevante.”

15. La articolul 14 alineatele (9) şi (10), textul „1%” se substituie cu textul „3%”.

16. La articolul 15 alineatul (5), primul enunţ se completează cu textul „ , în conformitate cu cerinţele stabilite în anexa nr.4”.

17. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

„Articolul 16. Evidenţa şi măsurarea energiei electrice şi a gazelor naturale

(1) Cantităţile de energie electrică şi de gaze naturale furnizate consumatorilor se măsoară prin intermediul echipamentelor de măsurare supuse controlului metrologic în condiţiile Legii metrologiei nr.19/2016. Echipamentele de măsurare puse la dispoziţie pe piaţă şi/sau puse în funcţiune trebuie să îndeplinească cerinţele Reglementării tehnice privind punerea la dispoziţie pe piaţă a mijloacelor de măsurare, aprobată de Guvern.

(2) Procurarea, instalarea, sigilarea, verificarea metrologică, întreţinerea, repararea şi înlocuirea echipamentelor de măsurare a energiei electrice şi a gazelor naturale, precum şi citirea indicaţiilor acestora se efectuează în conformitate cu Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică, Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale şi actele normative de reglementare aprobate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.

(3) În funcţie de posibilităţile tehnice şi economice în raport cu potenţialele economii de energie, la consumatorii finali de energie electrică şi de gaze naturale se instalează, în condiţiile stabilite în legile sectoriale, echipamente de măsurare inteligente, la preţuri competitive, care reflectă consumul efectiv de energie al consumatorilor respectivi şi care furnizează informaţii despre timpul efectiv de consum.

(4) Operatorii sistemelor de distribuţie din sectorul electroenergetic şi din cel al gazelor naturale instalează la consumatorii casnici echipamente de măsurare individuale după ce demonstrează eficienţa economică a acestei măsuri şi după aprobarea şi includerea măsurii respective de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică în planurile investiţionale ale operatorilor. La efectuarea analizei cost-beneficiu se va asigura evaluarea economică a tuturor costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţă, pentru sistemul electroenergetic şi pentru consumatorii individuali.

(5) În cazul în care se instalează echipamente de măsurare inteligente, suplimentar cerinţelor stabilite în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi în Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, se vor respecta următoarele condiţii:

a) echipamentele de măsurare inteligente trebuie să ofere consumatorilor finali informaţii privind timpul efectiv de consum, iar la stabilirea cerinţelor minime faţă de echipamentele de măsurare inteligente şi a obligaţiilor impuse participanţilor de pe piaţă cu privire la instalarea acestora trebuie să fie luate în considerare, în special, obiectivele de eficienţă energetică şi beneficiile pe care le oferă echipamentele de măsurare inteligente consumatorilor finali;

b) trebuie să fie asigurată securitatea echipamentelor de măsurare inteligente şi a datelor comunicate, cu respectarea prevederilor Legii nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal;

c) la solicitarea consumatorului final de energie electrică, echipamentul de măsurare inteligent trebuie să asigure posibilitatea de măsurare a energiei electrice livrate în reţea de către consumatorul final;

d) la solicitarea consumatorilor finali, datele înregistrate de echipamentele de măsurare inteligente, cu citire la distanţă în funcţiune, trebuie să fie comunicate acestora sau unei părţi terţe, care acţionează în numele consumatorilor finali, într-un format uşor de înţeles;

e) în faza instalării echipamentelor de măsurare inteligente, consumatorilor finali trebuie să li se ofere informaţiile şi asistenţa corespunzătoare privind potenţialul deplin al echipamentelor de măsurare inteligente în ceea ce priveşte gestionarea şi monitorizarea consumului de energie.”

18. Legea se completează cu articolele 16¹–16³ cu următorul cuprins:

„Articolul 16¹. Evidenţa şi măsurarea energiei termice furnizate pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire

(1) Cantităţile de energie termică furnizate consumatorilor pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire se măsoară prin intermediul echipamentelor de măsurare supuse controlului metrologic în condiţiile Legii metrologiei nr.19/2016. Echipamentele de măsurare puse la dispoziţie pe piaţă şi/sau puse în funcţiune trebuie să îndeplinească cerinţele Reglementării tehnice privind punerea la dispoziţie pe piaţă a mijloacelor de măsurare, aprobată de Guvern.

(2) Procurarea, instalarea, sigilarea, verificarea metrologică, întreţinerea, repararea şi înlocuirea echipamentelor de măsurare a energiei termice furnizate consumatorilor pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire, precum şi citirea indicaţiilor acestora se efectuează în conformitate cu Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării şi actele normative de reglementare aprobate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.

(3) Energia termică furnizată pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire, livrată în cadrul unui sistem de alimentare centralizată cu energie termică şi/sau de răcire, este contorizată cu echipamente de măsurare care reflectă în mod corect consumul real de energie. Costurile sunt suportate de consumatorii finali sau de distribuitor în corespundere cu prevederile Legii nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării.

(4) În cazul în care furnizarea către o clădire a energiei termice pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire este asigurată de o sursă de producere ce deserveşte mai multe clădiri ori de sistemul de alimentare centralizată cu energie termică şi/sau de răcire, în punctul de delimitare a instalaţiilor de utilizare a energiei termice şi/sau de răcire, stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării, se instalează un echipament de măsurare a energiei termice furnizate pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire.

Articolul 16². Subcontorizarea şi repartizarea costurilor pentru furnizarea energiei termice pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire

(1) În clădirile de locuit cu mai multe apartamente şi în clădirile cu destinaţie mixtă, în sensul Legii nr.128/2014 privind performanţa energetică a clădirilor, dotate cu/alimentate de la o sursă centrală sau alimentate de la sisteme de alimentare centralizată cu energie termică şi/sau de răcire, se instalează echipamente de măsurare individuale pentru a măsura consumul de energie termică furnizată pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire pentru fiecare unitate a clădirii, în cazul în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic şi este justificat economic.

(2) În cazul în care instalarea echipamentelor de măsurare individuale pentru fiecare unitate a clădirii, în sensul Legii nr.128/2014 privind performanţa energetică a clădirilor, nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau nu este justificată din punct de vedere economic, se utilizează repartitoare individuale de costuri, destinate măsurării consumului de energie termică la fiecare corp de încălzire în parte, după cum prevede Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării şi în condiţiile în care se demonstrează eficienţa din punct de vedere economic a instalării repartitoarelor.

(3) Prin derogare de la alin.(1) şi (2), în condiţiile în care instalarea în clădirile de locuit cu mai multe apartamente a echipamentelor de măsurare individuale sau a repartitoarelor individuale de costuri nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau nu este justificată din punct de vedere economic, repartizarea între apartamentele din clădire a cantităţii de energie termică furnizate pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire se va efectua în conformitate cu o metodologie aprobată de Guvern. Criteriile generale, metodologia şi/sau procedurile necesare pentru a determina fezabilitatea tehnică şi rentabilitatea măsurii de instalare a echipamentelor de măsurare inteligente sau a repartitoarelor de costuri sunt stabilite în mod clar şi publicate de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii.

(4) Prin derogare de la alin.(1) şi (2), în cazul clădirilor de locuit noi cu mai multe apartamente sau al unităţilor noi cu destinaţie locativă ale unor clădiri cu destinaţie mixtă, care sunt dotate cu/alimentate de la o sursă centrală de producere a apei calde menajere ori sunt alimentate cu energie termică pentru prepararea apei calde menajere de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, antreprenorii care construiesc respectivele clădiri sau unităţi de clădiri noi instalează echipamente de măsurare individuale pentru apa caldă menajeră (apometre) pentru fiecare apartament.

(5) În cazul clădirilor de locuit cu mai multe apartamente sau al clădirilor cu destinaţie mixtă care sunt alimentate de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică şi/sau de răcire ori unde sursele centrale sau individuale proprii de încălzire şi/sau de răcire sunt predominante, Guvernul elaborează şi aprobă o metodologie privind repartizarea costurilor pentru furnizarea energiei termice pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire între toţi consumatorii, cu scopul de a asigura estimarea consumului individual în mod transparent, obiectiv şi corect, care va viza costurile pentru:

a) apa caldă menajeră;

b) energia termică distribuită de sistemul colectiv de alimentare cu energie termică al clădirii şi în scopul încălzirii spaţiilor comune;

c) încălzirea şi/sau răcirea apartamentelor.

(6) Prin derogare de la alin.(1)–(3), Guvernul poate promova, pentru fiecare apartament/locuinţă, soluţii individuale de măsurare a cantităţii de energie termică furnizate pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire, în conformitate cu prevederile Legii nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării şi ale Legii nr.128/2014 privind performanţa energetică a clădirilor.

Articolul 16³. Citirea la distanţă a echipamentelor de măsurare şi a repartitoarelor de costuri

(1) Echipamentele de măsurare şi repartitoarele de costuri noi, instalate la consumatorul final în conformitate cu prevederile art.16¹ şi 16², includ posibilitatea tehnică de citire la distanţă.

(2) Echipamentele de măsurare şi repartitoarele de costuri care nu pot fi citite la distanţă, dar care au fost deja instalate, se adaptează în vederea citirii la distanţă sau se înlocuiesc cu aparate ce pot fi citite la distanţă, în condiţiile în care se demonstrează că măsura este eficientă din punctul de vedere al costurilor.”

19. Articolul 17 va avea următorul cuprins:

„Articolul 17. Facturarea şi accesul la informaţiile privind consumul de energie electrică şi gaze naturale

(1) În cazul în care consumatorul final nu are un echipament de măsurare inteligent, în sensul Legii nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi al Legii nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, furnizorul de energie electrică şi/sau gaze naturale trimite consumatorului final facturi cuprinzând informaţii corecte, bazate pe consumul real, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale legilor sectoriale menţionate.

(2) Factura de plată emisă consumatorului final de către furnizor conţine, în mod obligatoriu:

a) informaţiile comparative cu privire la consumul actual de energie al consumatorului final şi consumul din aceeaşi perioadă a anului precedent, preferabil sub formă grafică;

b) datele de contact ale instituţiei publice de suport, inclusiv paginile web oficiale de unde pot fi obţinute informaţii privind măsurile de eficienţă energetică disponibile, profilurile comparative ale consumatorilor finali şi specificaţiile tehnice obiective privind instalaţiile, utilajele şi/sau echipamentele energetice.

(3) Suplimentar, cel puţin o dată pe an, prin intermediul facturii, furnizorul pune la dispoziţia consumatorului final informaţii comparative cu privire la consumul acestuia şi consumul mediu de energie pentru o persoană sau gospodărie (loc de consum), normalizat sau etalonat, din aceeaşi categorie de consum, prezentate într-o formă clară şi uşor de înţeles. Pentru consumatorii casnici se vor distinge consumul mediu urban şi consumul mediu rural.

(4) În măsura în care sunt disponibile informaţiile cu privire la consumul de energie, la cererea consumatorului final, furnizorul este obligat să ofere prestatorului de servicii energetice, desemnat de către consumatorul final, informaţii cu privire la facturile la energie şi consumul anterior al acestuia.

(5) În cazul în care la consumatorii finali sunt instalate echipamente de măsurare inteligente, cu citire la distanţă în funcţiune, operatorii sistemelor de transport şi operatorii sistemelor de distribuţie oferă consumatorilor respectivi, la cerere, posibilitatea de a accesa informaţii suplimentare referitoare la consumul anterior, care permit o autoverificare detaliată. Aceste informaţii suplimentare privind consumul anterior vor include:

a) informaţii cumulative pentru cel puţin ultimii 3 ani sau pentru perioada de la începutul acţiunii contractului de furnizare, dacă aceasta din urmă este mai mică. Informaţiile cumulative vor corespunde intervalelor de timp pentru care au fost emise facturile de plată;

b) informaţii detaliate în funcţie de timpul de utilizare pentru fiecare zi, săptămână, lună şi an. Aceste informaţii pot fi puse la dispoziţia consumatorilor finali respectivi, prin intermediul internetului sau al interfeţei echipamentelor de măsurare, pentru perioada de cel puţin 24 de luni anterioare sau pentru perioada de la începutul acţiunii contractului de furnizare, dacă aceasta din urmă este mai mică.”

20. Legea se completează cu articolele 17¹–17³ cu următorul cuprins:

„Articolul 17¹. Facturarea şi accesul la informaţii privind consumul de energie termică furnizată pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire

(1) În situaţiile în care sunt instalate echipamente de măsurare sau repartitoare de costuri, furnizorul îşi bazează factura şi informaţiile aferente pe consumul real şi corect înregistrat sau pe citirile repartitoarelor de costuri, în conformitate cu anexa nr.8. Această prevedere se aplică în cazul tuturor consumatorilor finali de energie, precum sunt persoanele fizice sau juridice care procură energia termică pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire pentru propriile necesităţi ori persoanele fizice sau juridice care utilizează o clădire individuală, un apartament sau o unitate într-o clădire cu mai multe apartamente ori într-o clădire cu destinaţie mixtă, alimentaţi de la o sursă centrală sau de la un sistem de alimentare centralizată cu energie termică şi/sau de răcire şi care nu au contract direct sau individual cu un furnizor.

(2) În condiţiile în care furnizorul şi consumatorul final convin astfel, consumatorul final poate să citească de sine stătător datele cu privire la consum de pe echipamentul de măsurare şi să le transmită furnizorului, cu excepţia cazurilor de subcontorizare a consumului cu ajutorul repartitoarelor de costuri, conform art.16².

(3) Furnizorii de energie termică pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire au obligaţia să prezinte, la cererea consumatorului final, unui furnizor de servicii energetice informaţia privind consumul anterior sau citirile repartitoarele de costuri la consumatorii finali, în cazul în care această informaţie este disponibilă.

(4) Furnizorii de energie termică pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire au obligaţia să ofere consumatorilor finali opţiunea de facturare electronică, precum şi să ofere datele informative aferente în format electronic.

(5) Furnizorii de energie termică pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire au obligaţia să ofere consumatorilor finali informaţii clare, uşor de înţeles, în conformitate cu pct.3 din anexa nr.8.

Articolul 17². Accesul la informaţii privind măsurarea şi facturarea consumului de energie electrică şi gaze naturale

Furnizorii de energie electrică şi de gaze naturale sunt obligaţi să ofere consumatorilor finali factura de plată şi informaţii referitoare la datele de consum fără perceperea unor plăţi suplimentare.

Articolul 17³. Costurile de acces la informaţii privind măsurarea şi facturarea consumului de energie termică furnizată pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire

(1) Furnizorii de energie termică pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire vor furniza factura şi informaţiile aferente consumatorilor finali şi vor asigura accesul acestora la datele lor de consum în mod gratuit.

(2) Repartizarea costurilor aferente prezentării informaţiilor privind facturarea pentru consumul individual de energie termică pentru încălzire şi/sau prepararea apei calde menajere, şi/sau răcire în clădirile de locuit cu mai multe apartamente şi în clădirile cu destinaţie mixtă, administrate în conformitate cu Legea nr.75/2015 cu privire la locuinţe, se efectuează fără obţinere de profit. Costurile justificate care rezultă din atribuirea acestei funcţii unei părţi terţe şi care acoperă cheltuielile pentru măsurarea, repartizarea şi facturarea consumului individual efectiv în clădirile de locuit cu mai multe apartamente şi/sau în clădirile cu destinaţie mixtă sunt puse pe seama consumatorilor finali.”

21. Capitolul IV se completează cu articolul 18¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 18¹. Aspecte privind eficienţa energetică în sectorul transporturilor şi promovarea autovehiculelor electrice

(1) Guvernul promovează e-mobilitatea şi alte opţiuni de mobilitate prietenoase mediului prin:

a) extinderea facilităţilor fiscale şi scutirilor de taxe existente, precum şi prin dezvoltarea de noi politici de încurajare a mobilităţii prietenoase mediului;

b) dezvoltarea şi implementarea programelor de reînnoire a parcului auto existent prin substituirea autovehiculelor cu motoare cu ardere internă cu autovehicule electrice, precum şi extinderea infrastructurii publice de încărcare cu energie electrică;

c) stabilirea cerinţelor minime privind integrarea infrastructurii de încărcare a autovehiculelor electrice în clădirile de locuit cu mai multe apartamente, atât în cele noi, cât şi în cele supuse unei renovări majore, în clădirile publice şi cele aferente sectorului de prestări servicii;

d) promovarea autovehiculelor electrice prin dotarea acestora cu plăci de înmatriculare distincte, conform standardului elaborat de Agenţia Servicii Publice şi aprobat de Guvern.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale promovează e-mobilitatea şi utilizarea autovehiculelor electrice prin implementarea măsurilor la nivel local, în conformitate cu propriile strategii de dezvoltare a sectorului, având ca element distinctiv al acestora plăcile de înmatriculare corespunzătoare standardului elaborat de Agenţia Servicii Publice în conformitate cu alin.(1) lit.d). Autorităţile administraţiei publice locale asigură, prin politicile promovate, dezvoltarea infrastructurii de încărcare a autovehiculelor electrice la nivel local.

(3) Agenţia Servicii Publice prezintă instituţiei publice de suport semestrial, în termen de 30 de zile de la încheierea semestrului, următoarele informaţii relevante pentru procesul de monitorizare a implementării Planului naţional integrat privind energia şi clima:

a) numărul autovehiculelor electrice înmatriculate în perioada de gestiune, pe categorii şi cumulativ;

b) numărul autovehiculelor hibride înmatriculate în perioada de gestiune, pe categorii şi cumulativ;

c) parcursul înregistrat în anul precedent de autovehiculele electrice, pe categorii.”

22. La articolul 22:

alineatul (4) se completează cu litera g) cu următorul cuprins:

„g) monitorizează piaţa serviciilor energetice, în special serviciile contractate de sectorul public, pentru a se asigura, în baza unei analize comparative, că prestatorii de servicii energetice oferă consumatorilor finali servicii energetice de calitate la preţuri competitive.”

articolul se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:

„(5) Guvernul, la iniţiativa organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, elaborează şi implementează programe de dezvoltare a sectorului serviciilor energetice, în special prin promovarea contractelor de performanţă energetică.”

23. Articolul 23:

la alineatul (3), după cuvântul „elaborată” se introduce textul „ , supusă consultărilor publice”;

alineatul (9) se completează cu enunţul: „Atribuirea unui contract de achiziţii se realizează prin aplicarea procedurii de dialog competitiv, iar criteriul de atribuire este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic.”

la alineatul (11), cuvintele „conform metodei economiilor contorizate” se substituie cu cuvintele „de beneficiar”, iar după cuvintele „menţinută în componenţa tarifului reglementat” se introduc cuvintele „pe durata perioadei contractuale”.

24. La articolul 24 alineatul (5), în partea introductivă, cuvintele „Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii” se substituie cu textul „Beneficiarul şi/sau dezvoltatorul de proiect investiţional”.

25. Articolul 26 se completează cu alineatele (5) şi (6) cu următorul cuprins:

„(5) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică promovează o politică de încurajare a operatorilor de sistem din sectorul electroenergetic şi din cel al gazelor naturale în vederea reducerii pierderilor şi implementării programelor de investiţii în infrastructură eficiente din punctul de vedere al costurilor şi al economiilor de energie obţinute, care să ţină cont de eficienţa energetică şi flexibilitatea reţelei.

(6) Operatorii de sistem din sectorul electroenergetic şi din cel al gazelor naturale:

a) evaluează continuu potenţialul de eficienţă energetică al reţelelor electrice şi, respectiv, al reţelelor de gaze naturale, în special în ceea ce priveşte livrarea energiei electrice şi a gazelor naturale prin reţelele de transport şi de distribuţie, gestiunea sarcinii şi interoperabilitatea, racordarea la reţelele electrice şi de gaze naturale a instalaţiilor de producere a energiei, inclusiv posibilităţile de acces pentru microgeneratoarele de energie, şi prezintă, o dată la fiecare 4 ani, un raport în acest sens şi un calendar al implementării măsurilor justificate economic Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii şi instituţiei publice de suport;

b) identifică măsuri şi investiţii concrete, justificate economic, care se impun a fi realizate pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice la reţelele electrice şi de gaze naturale şi prezintă Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică o evaluare a costurilor şi a beneficiilor asociate implementării măsurilor şi investiţiilor identificate în acest sens, cu includerea ulterioară a acestora în planurile de dezvoltare şi în planurile de investiţii;

c) raportează, prin intermediul SIMVE, cu privire la măsurile de eficienţă energetică implementate în cadrul infrastructurii gestionate, în conformitate cu obligaţia de raportate instituită la art.13¹ alin.(3) lit.b) şi c).”

26. La articolul 28:

alineatul (5) se abrogă;

la alineatul (6), textul „art.30 alin.(13)” se substituie cu textul „art.26 alin.(5) şi (6)”.

27. La articolul 30, alineatele (5) şi (7) se abrogă.

28. Nota a treia de la anexa nr.1 va avea următorul cuprins:

„³⁾Aplicabil în cazul în care economiile de energie sunt calculate ca energie primară prin intermediul unei abordări ascendente bazate pe consumul de energie finală. Pentru calcularea economiilor de energie electrică în kWh se poate aplica un coeficient implicit de 2,1 sau se poate decide stabilirea unui coeficient diferit, cu condiţia ca acesta să poată fi justificat. Atunci când se procedează astfel, se va lua în considerare mixul energetic al Republicii Moldova inclus în planurile integrate privind energia şi clima, despre care se notifică Secretariatul Comunităţii Energetice. Coeficientul aplicat pentru calcularea economiilor de energie electrică în kWh se stabileşte printr-o metodologie transparentă, în funcţie de circumstanţele naţionale care afectează consumul de energie primară, pentru a se asigura un calcul exact al economiilor reale. Circumstanţele respective sunt justificate, verificabile şi bazate pe criterii obiective şi nediscriminatorii.”

29. Anexa nr.2 va avea următorul cuprins:

„Anexa nr.2

Metode şi principii comune de calcul al impactului măsurilor de politică în

domeniul eficienţei energetice şi al schemei de obligaţii în domeniul

eficienţei energetice, în temeiul art.7¹ alin.(5) şi art.8

1. Metodele de calcul al economiilor de energie

Pentru calcularea economiilor de energie poate fi utilizată una sau mai multe dintre următoarele metode:

a) metoda economiilor preconizate, prin referire la rezultatele îmbunătăţirilor energetice anterioare, monitorizate independent în instalaţii similare. Abordarea generică este denumită ex ante;

b) metoda economiilor contorizate, în conformitate cu care economiile rezultate în urma aplicării unei măsuri sau a unui pachet de măsuri sunt stabilite prin înregistrarea reducerii efective a energiei utilizate, ţinând seama în mod corespunzător de factori precum adiţionalitatea, ocuparea, nivelurile de producţie şi condiţiile meteorologice care pot afecta consumul. Abordarea generică este denumită ex post;

c) metoda economiilor ponderate, care implică utilizarea estimărilor tehnice ale economiilor. Această abordare este utilizată doar în cazul în care determinarea unor date strict măsurate pentru o instalaţie specifică este dificilă sau mult prea costisitoare, de exemplu înlocuirea unui compresor sau a unui motor electric cu o valoare nominală în kWh diferită de cea pentru care au fost măsurate informaţii independente privind economiile de energie, sau în cazul în care estimările respective se realizează pe baza metodologiilor şi standardelor de referinţă stabilite la nivel naţional de experţi calificaţi sau acreditaţi care sunt independenţi faţă de părţile obligate implicate;

d) metoda economiilor de energie estimate prin sondaj, în cazul cărora este determinat răspunsul consumatorilor la recomandări, la campaniile de informare, la schemele de etichetare sau de certificare sau la contorizarea inteligentă. Această abordare este utilizată doar pentru economiile de energie rezultate în urma modificării comportamentului consumatorilor. Ea nu poate fi utilizată pentru economii rezultate din introducerea unor măsuri concrete.

2. La stabilirea economiilor de energie pentru o măsură de eficienţă energetică, în scopul implementării art.7¹ alin.(5) se aplică următoarele principii:

a) economiile trebuie să fie vădit suplimentare faţă de cele care s-ar fi produs oricum şi în absenţa activităţii părţilor obligate. Pentru a stabili economiile care pot fi declarate ca suplimentare se ia în considerare modul în care ar evolua utilizarea energiei şi cererea de energie în absenţa măsurii în cauză, ţinând cont cel puţin de următorii factori: tendinţele consumului de energie, modificările survenite în comportamentul consumatorilor, progresul tehnologic şi schimbările generate de alte măsuri puse în aplicare la nivel naţional;

b) economiile rezultate din punerea în aplicare a legislaţiei sunt considerate economii care s-ar fi produs oricum şi, prin urmare, nu sunt declarate ca economii de energie în sensul art.7¹ alin.(1). Cu titlu de derogare de la respectiva cerinţă, economiile legate de renovarea clădirilor existente pot fi declarate ca economii de energie în sensul art.7¹ cu condiţia îndeplinirii cerinţei de pertinenţă menţionate la pct.3 lit.h). Economiile care rezultă din punerea în aplicare a cerinţelor naţionale minime stabilite pentru clădirile noi înainte de adoptarea Legii nr.128/2014 privind performanţa energetică a clădirilor pot fi declarate ca economii de energie în sensul art.7¹ cu condiţia îndeplinirii cerinţei de pertinenţă menţionate la pct.3 lit.h) şi cu condiţia ca economiile respective să fi fost notificate în planurile de acţiune naţionale privind eficienţa energetică;

c) se poate ţine cont doar de economiile care depăşesc următoarele niveluri:

– standardele de performanţă privind emisiile pentru noile autoturisme şi noile vehicule utilitare uşoare;

– cerinţele privind eliminarea de pe piaţă a anumitor produse cu impact energetic în urma implementării măsurilor de punere în aplicare a Legii nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic;

d) sunt permise politici în scopul încurajării unor niveluri mai ridicate de eficienţă energetică a produselor, echipamentelor, sistemelor de transport, a vehiculelor şi combustibililor, a clădirilor şi elementelor de clădiri, a proceselor şi pieţelor;

e) măsurile care promovează instalarea unor tehnologii la scară mică de obţinere a energiei din surse regenerabile pe sau în clădiri pot fi eligibile spre a fi luate în considerare pentru realizarea economiilor de energie obligatorii în temeiul art.7¹ cu condiţia să genereze economii de energie care să poată fi verificate şi contorizate sau estimate. Economiile de energie se calculează cu respectarea cerinţelor din prezenta anexă;

f) în cazul politicilor care accelerează adoptarea unor produse şi vehicule mai eficiente, se poate ţine cont pe deplin de economiile de energie aferente acestora cu condiţia să se demonstreze că o astfel de adoptare are loc înainte de expirarea duratei de viaţă medii anticipate a produsului sau a vehiculului ori înainte de înlocuirea normală a produsului sau a vehiculului şi cu condiţia ca economiile să fie declarate doar pentru perioada care se încheie la expirarea duratei de viaţă medii anticipate a produsului sau a vehiculului care urmează să fie înlocuit;

g) atunci când promovează adoptarea de măsuri vizând eficienţa energetică, se asigură faptul că, acolo unde este cazul, sunt menţinute standardele de calitate pentru produse, pentru servicii şi pentru introducerea măsurilor sau că sunt introduse asemenea standarde în cazul în care nu există;

h) pentru a ţine seama de variaţiile climatice dintre regiuni, se ajustează economiile la o valoare standard sau se stabilesc economii de energie diferite, în funcţie de variaţiile de temperatură dintre regiuni;

i) calcularea economiilor de energie trebuie să ţină seama de durata de viaţă a măsurilor şi de rata cu care economiile se diminuează odată cu trecerea timpului. Respectivul calcul se face prin contabilizarea economiilor realizate prin fiecare acţiune individuală în perioada dintre data punerii sale în aplicare şi 31 decembrie 2030. Alternativ, poate fi adoptată o altă metodă, preconizată să obţină cel puţin aceeaşi cantitate totală de economii. Atunci când utilizează alte metode, se asigură faptul că valoarea totală a economiilor de energie calculată pe baza acestor metode diferite nu depăşeşte valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calculul lor în momentul contabilizării economiilor realizate prin fiecare acţiune individuală în perioada dintre data punerii sale în aplicare şi 31 decembrie 2030. Guvernul va descrie în detaliu, în planurile integrate pentru energie şi climă, celelalte metode şi dispoziţiile aplicate pentru a asigura respectarea cerinţei obligatorii de calculare.

3. Guvernul se asigură că sunt îndeplinite următoarele cerinţe pentru măsurile de politică în domeniul eficienţei energetice:

a) măsurile de politică în domeniul eficienţei energetice şi acţiunile individuale generează economii de energie verificabile la nivelul utilizării finale;

b) responsabilitatea fiecărei părţi participante, părţi obligate sau autorităţi/instituţii publice de punere în aplicare, după caz, este clar definită;

c) economiile de energie care sunt obţinute sau urmează a fi obţinute se determină într-un mod transparent;

d) cantitatea obligatorie de economii de energie sau care urmează a fi obţinută prin măsura de politică în domeniul eficienţei energetice este exprimată în termeni de consum de energie primară sau finală, utilizând factorii de conversie prevăzuţi în anexa nr.1;

e) se prezintă un raport anual privind economiile de energie realizate din contul contribuţiilor financiare alocate de părţile obligate şi de autorităţile/instituţiile publice de punere în aplicare, care este pus la dispoziţia publicului, precum şi datele privind tendinţa anuală a economiilor de energie;

f) se monitorizează rezultatele şi se iau măsuri adecvate în cazul în care progresele nu sunt satisfăcătoare;

g) economiile de energie generate de o acţiune individuală sunt declarate doar de o singură parte;

h) se demonstrează că activităţile părţii obligate sau ale autorităţilor/instituţiilor publice de punere în aplicare au contribuit în mod esenţial la realizarea economiilor de energie declarate.

4. La determinarea economiilor de energie obţinute în urma măsurilor de politică în domeniul eficienţei energetice legate de impozitare se aplică următoarele principii:

a) se ţine cont doar de economiile de energie obţinute în urma măsurilor de impozitare care depăşesc nivelurile minime de impozitare aplicabile combustibililor;

b) datele privind elasticitatea cererii în funcţie de preţ pentru calcularea impactului măsurilor de impozitare (a energiei) reflectă capacitatea de reacţie a cererii de energie la schimbările de preţ şi sunt estimate pe baza unor surse de date oficiale recente şi reprezentative;

c) economiile de energie generate de instrumente însoţitoare ale politicii în materie de impozitare, inclusiv stimulentele fiscale sau plata către un fond, sunt contabilizate separat.

5. Notificarea metodologiei

Guvernul notifică Secretariatului Comunităţii Energetice metodologia detaliată propusă pentru operarea schemelor de obligaţii în materie de eficienţă energetică şi a măsurilor alternative menţionate la art.8. Cu excepţia cazului impozitării, notificarea include detalii privind:

a) nivelul economiilor de energie obligatorii în temeiul art.7¹ sau al economiilor preconizate a fi realizate pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2024 şi 31 decembrie 2030;

b) părţile obligate sau autorităţile/instituţiile publice de punere în aplicare;

c) sectoarele-ţintă;

d) măsurile de politică în domeniul eficienţei energetice şi acţiunile individuale, inclusiv cantitatea totală preconizată de economii cumulate de energie pentru fiecare măsură;

e) durata perioadei de obligaţii pentru schema de obligaţii în domeniul eficienţei energetice;

f) acţiunile prevăzute de măsura de politică în domeniul eficienţei energetice;

g) metodologia de calcul, inclusiv modalităţile de stabilire a adiţionalităţii şi a pertinenţei, precum şi metodologiile şi valorile de referinţă care sunt folosite pentru economiile preconizate şi ponderate;

h) durata măsurilor şi modul de calcul al acesteia sau pe ce se fundamentează aceasta;

i) abordarea aleasă pentru tratarea problemei variaţiilor climatice în cadrul statului membru;

j) sistemele de monitorizare şi de verificare a măsurilor în temeiul art.7¹ şi 8 şi modul în care este asigurată independenţa acestora faţă de părţile obligate.

În cazul impozitării, notificarea include detalii privind:

a) sectoarele-ţintă şi segmentul de contribuabili;

b) autoritatea publică de punere în aplicare;

c) economiile preconizate a fi realizate;

d) durata măsurii de impozitare;

e) metodologia de calcul, inclusiv datele privind elasticitatea cererii în funcţie de preţ utilizate şi modul în care au fost stabilite acestea.”

30. Anexa nr.7:

partea 1:

la punctul 1, partea introductivă va avea următorul cuprins:

„Rapoartele anuale elaborate în conformitate cu art.6 alin.(4) constituie baza pentru monitorizarea progresului realizat în legătură cu îndeplinirea obiectivelor naţionale în domeniul eficienţei energetice, stabilite în conformitate cu prezenta lege, şi includ, în mod obligatoriu, dar fără a se limita la aceasta, o estimare a următorilor indicatori pentru anul care precedă ultimul an încheiat:”;

punctul 3 va avea următorul cuprins:

„3. Primul raport trebuie să includă, de asemenea, descrierea obiectivelor naţionale menţionate la art.7¹ alin.(1) şi (2).”

la punctul 4, textul „art.6 alin.(5)” se substituie cu textul „art.6 alin.(4)”;

partea a 2-a se abrogă.

31. Legea se completează cu anexa nr.8 cu următorul cuprins:

„Anexa nr.8

Cerinţe minime pentru informaţiile de facturare şi privind consumul

de energie termică pentru încălzire şi/sau prepararea

apei calde menajere, şi/sau răcire

1. Facturarea pe baza consumului real sau a citirilor repartitoarelor de costuri

Pentru a permite consumatorilor finali să îşi regleze propriul consum de energie, facturarea se va efectua pe baza consumului real sau a citirilor repartitoarelor de costuri cel puţin o dată pe an.

2. Frecvenţa minimă de prezentare a informaţiilor de facturare sau despre consum

Începând cu 30 octombrie 2023, în cazul în care au fost instalate echipamente de măsurare cu citire la distanţă sau repartitoare de costuri, informaţiile de facturare sau privind consumul bazate pe consumul real sau pe citirile repartitoarelor de costuri se furnizează consumatorilor finali cel puţin trimestrial – la cerere sau în cazul în care consumatorii finali au ales să primească facturile pe cale electronică, sau de două ori pe an – în celelalte cazuri.

De la 1 ianuarie 2025, în cazul în care au fost instalate echipamente de măsurare cu citire la distanţă sau repartitoare de costuri, informaţiile de facturare sau privind consumul bazate pe consumul real sau pe citirile repartitoarelor de costuri se furnizează consumatorilor finali cel puţin lunar. De asemenea, informaţiile pot fi puse la dispoziţie prin internet şi pot fi actualizate cât de des permit dispozitivele şi echipamentele de măsurare utilizate. Încălzirea şi răcirea pot fi exceptate de la această cerinţă în afara sezonului de încălzire/răcire.

Dacă Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării prevede astfel, informaţiile de facturare sau privind consumul bazate pe consumul real înregistrat de echipamentele de măsurare cu citire la distanţă se transmit administratorului fondului locativ respectiv.

3. Informaţii minime incluse în factură

Următoarele informaţii sunt puse la dispoziţia consumatorilor finali în formă clară şi lizibilă, în facturile lor, în cazul în care acestea se bazează pe consumul real sau pe citirile repartitoarelor de costuri:

a) tarifele actuale şi consumul real de energie sau costul total al energiei termice şi citirile repartitoarelor de costuri;

b) informaţii despre mixul de combustibili utilizat şi emisiile anuale de gaze cu efect de seră aferente, inclusiv pentru consumatorii finali alimentaţi prin sistem de alimentare centralizată cu energie termică şi/sau de răcire urban, şi o descriere a taxelor şi tarifelor aplicate. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică poate decide asupra aplicării cerinţei de a furniza informaţii despre emisiile de gaze cu efect de seră pentru a include doar alimentările din sistemele de alimentare centralizată cu energie termică cu o putere termică nominală totală care depăşeşte 20 MW;

c) informaţii comparative cu privire la consumul curent de energie al consumatorilor finali şi consumul pentru aceeaşi perioadă a anului precedent, sub formă grafică, cu aplicarea corecţiilor climatice pentru încălzire şi răcire;

d) datele de contact, inclusiv paginile web oficiale, ale organizaţiilor consumatorilor finali, agenţiilor energetice sau organismelor similare de la care se pot obţine informaţii privind măsurile disponibile de îmbunătăţire a eficienţei energetice, profilurile comparative ale consumatorilor finali şi specificaţiile tehnice obiective pentru echipamentele care consumă energie;

e) informaţii despre procedurile de reclamaţii aferente sau despre mecanismele alternative de soluţionare a litigiilor, după caz;

f) comparaţii cu un consumator final mediu normalizat sau evaluat de referinţă din aceeaşi categorie de consumatori. În cazul facturilor electronice, astfel de comparaţii pot fi, de asemenea, disponibile online şi indicate în facturi.

Facturile care nu se bazează pe consumul real sau pe citirile repartitoarelor de costuri conţin o explicaţie clară a modului în care a fost calculată suma stabilită în factură şi cel puţin informaţiile menţionate la lit.d) şi e).”

32. În cuprinsul legii:

cuvintele „Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice” şi „plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Plan naţional integrat privind energia şi clima” şi, respectiv, „plan naţional integrat privind energia şi clima” la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele „autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul eficienţei energetice” şi „Autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul eficienţei energetice”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „instituţia publică de suport” şi, respectiv, „Instituţia publică de suport” la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele „sistem eficient de alimentare centralizată cu energie termică şi de răcire” şi „sistem de alimentare centralizată cu energie termică şi de răcire”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „sistem eficient de alimentare centralizată cu energie termică şi/sau de răcire” şi, respectiv, „sistem de alimentare centralizată cu energie termică şi/sau de răcire” la forma gramaticală corespunzătoare.

Art.II.– (1) Guvernul:

1) în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi:

a) va actualiza Programul cu privire la implementarea obligaţiei privind renovarea clădirilor autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, prevăzut la art.14 alin.(5) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică;

b) va aproba conceptul şi regulamentul Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice;

2) în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi:

a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

c) va aproba actele normative necesare în vederea implementării prezentei legi.

(2) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va aduce actele sale normative de reglementare în concordanţă cu aceasta.

(3) Primul Plan naţional integrat privind energia şi clima, elaborat conform art.6 alin.(1) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, va fi aprobat până la 30 iunie 2024 şi va viza perioada de până în anul 2030, determinând contribuţia Republicii Moldova la consumul de energie primară şi finală al Comunităţii Energetice pentru anul 2030. Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii va notifica Secretariatul Comunităţii Energetice despre respectiva contribuţie, considerată drept traiectorie indicativă.

(4) În vederea implementării obligaţiilor privind economiile de energie, conform art.7¹ din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică:

a) perioada pentru care se efectuează calculul cantităţii totale cumulate a economiilor de energie, în sensul art.7¹ alin.(1), este 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2030;

b) în sensul art.7¹ alin.(2), calculul cantităţii totale cumulate de energie ce urmează a fi economisită până la 31 decembrie 2030 se face ţinând seama de obligaţia realizării, în fiecare an, a noi economii de energie echivalente cu minimum 0,8% din valoarea medie a consumului de energie finală înregistrat între 1 ianuarie 2019 şi 1 ianuarie 2022;

c) în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, cu sprijinul instituţiei publice de suport, va elabora şi va prezenta Secretariatului Comunităţii Energetice o notificare cu privire la implementarea obligaţiei privind economiile de energie pentru perioada 2024–2030, în sensul art.7¹, pe care o va publica pe pagina sa web oficială.

(5) Următoarea evaluare a potenţialului de sporire a eficienţei energetice în ansamblu pe economie, în conformitate cu prevederile art.12 alin.(1) lit.l) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, va fi efectuată până la 31 iunie 2024. Rezultatele evaluării se prezintă organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii şi se publică pe pagina web oficială a instituţiei publice de suport.

(6) În vederea operaţionalizării subsistemului informaţional de monitorizare şi verificare a economiilor de energie (SIMVE), în sensul art.13¹ alin.(2)–(4) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică:

a) instituţia publică de suport, în termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va crea şi va oferi, în subsistemul informaţional SIMVE, profiluri de utilizator tuturor părţilor responsabile de raportare, în sensul art.13¹ alin.(2)–(4), cu drepturi de acces relevante pentru fiecare dintre acestea;

b) primul termen de raportare a măsurilor de eficienţă energetică implementate de părţile menţionate la art.13¹ alin.(3) este 31 martie 2024.

(7) În vederea operaţionalizării subsistemului informaţional de management energetic (SIME), în sensul art.13¹ alin.(5) şi (6) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică:

a) în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instituţia publică de suport, cu sprijinul Agenţiei Proprietăţii Publice, al furnizorilor/distribuitorilor de energie şi apă, al managerilor energetici locali, va stabili lista clădirilor publice şi a clădirilor în care activează cel puţin o instituţie sau autoritate publică, în vederea includerii ulterioare a acestora în SIME;

b) în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instituţia publică de suport va procura şi/sau va dezvolta, în cadrul Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice, subsistemul informaţional SIME, cu participarea, după caz, a partenerilor de dezvoltare şi cu luarea în considerare a bunelor practici, şi va iniţia procesul de populare a SIME cu date necesare despre clădirile publice şi clădirile în care activează instituţii şi autorităţi publice, asigurând schimbul de date cu resursele informaţionale şi, după caz, cu alte baze de date ale distribuitorilor şi furnizorilor de energie şi apă;

c) furnizorii şi, după caz, distribuitorii de energie, operatorii care furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, vor asigura transmiterea către SIME a datelor lunare cu privire la consumurile de resurse energetice şi apă, inclusiv la costurile aferente, colectate în scopul facturării, din momentul recepţionării notificării instituţiei publice de suport despre faptul că SIME este funcţional, dar nu mai târziu de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi;

d) în termen de 4 luni de la data punerii în exploatare a SIME, furnizorii şi, după caz, distribuitorii de energie, operatorii care furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare vor asigura transmiterea datelor înregistrate lunar cu privire la consumul de resurse energetice şi de apă, inclusiv la costurile aferente, al clădirilor publice şi, după caz, clădirilor în care activează instituţii şi/sau autorităţi publice, pentru întreaga perioada începând cu 1 ianuarie 2018;

e) în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, instituţia publică de suport, în coordonare cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, va elabora o analiză cost-beneficiu privind măsura de instalare a echipamentelor inteligente de măsurare a consumului de resurse energetice şi de apă în clădirile publice, prin aplicarea unei abordări holistice de evaluare a economiilor energetice şi a celor monetare la prestatorii de servicii, la consumatorul final, precum şi privind sistemele de alimentare cu resurse energetice şi apă, în ansamblu. Această analiză urmează a fi actualizată ulterior la fiecare 3 ani. Prin derogare de la prevederile art.13¹ alin.(7) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, Guvernul va utiliza rezultatele analizei respective în vederea fundamentării unui program naţional de instalare accelerată a echipamentelor de măsurare inteligente în clădirile publice, cu reflectarea detaliilor relevante şi a impactului scontat în Planul naţional integrat privind energia şi clima, precum şi în planurile locale integrate privind energia şi clima, la prima revizuire a acestora.

(8) Rata anuală de 3% de renovare a suprafeţelor clădirilor din domeniul public al statului, încălzite şi/sau răcite, în care îşi desfăşoară activitatea autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, în sensul art.14 alin.(9) şi (10) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, se aplică începând cu 1 ianuarie 2024.

(9) În vederea implementării obligaţiilor cu privire la citirea la distanţă a echipamentelor de măsurare şi repartitoarelor de costuri, în sensul art.16³ din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică:

a) obligaţia cu privire la instalarea echipamentelor de măsurare şi repartitoarelor de costuri noi, conform art.16³ alin.(1), intră în vigoare începând cu 30 octombrie 2023;

b) obligaţia cu privire la adaptarea pentru citirea la distanţă a repartitoarelor de costuri sau înlocuirea acestora cu unităţi ce pot fi citite la distanţă, conform art.16³ alin.(2), urmează a fi implementată integral până la 1 ianuarie 2030.

(10) Primul plan local integrat privind energia şi clima, în sensul art.13 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, va fi elaborat şi aprobat de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea şi de nivel special până la 30 iunie 2025 şi va viza perioada 2025–2030.

(11) În vederea implementării obligaţiilor prevăzute la art.26 alin.(5) şi (6) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică:

a) în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, în coordonare cu instituţia publică de suport şi cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, va elabora un model al raportului şi al conţinutului acestuia, care va fi utilizat de operatorii de sistem din sectorul electroenergetic şi al gazelor naturale;

b) până la 31 decembrie 2025 şi, ulterior, la fiecare 4 ani, operatorii de sistem din sectorul electroenergetic şi al gazelor naturale vor elabora şi vor prezenta, conform art.26 alin.(6) lit.a), rapoartele de evaluare a potenţialului de eficienţă energetică al reţelelor electrice şi, respectiv, al reţelelor de gaze naturale, precum şi calendarele de implementare a măsurilor justificate economic.

(12) În vederea implementării prevederilor art.18¹ alin.(1) lit.d) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, Agenţia Servicii Publice, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va asigura, în modul stabilit de legislaţie, confecţionarea şi eliberarea plăcilor de înmatriculare distincte, care vor conţine litere, cifre şi chenarul de culoare verde pe fond alb, pentru autovehiculele electrice, cu excepţia celor:

a) care cad sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr.1049/2001 privind reglementarea atribuirii seriilor speciale de înmatriculare a mijloacelor de transport;

b) ce aparţin misiunilor diplomatice, oficiilor consulare ale statelor străine, membrilor personalului misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi colaboratorilor acreditaţi pe lângă Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, precum şi unor persoane fizice şi juridice similare lor;

c) ce aparţin altor persoane juridice străine decât cele menţionate la lit.b), precum şi cetăţenilor străini şi apatrizilor;

d) importate în regim vamal de admitere temporară de către persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova;

e) destinate transportului public de călători;

f) supuse probelor pe drumurile publice;

g) radiate din evidenţă în cazul exportării definitive din Republica Moldova.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Igor GROSU
Nr.113. Chişinău, 12 mai 2023.

Printează

Descarcă

↑

Lasă-ne feedback-ul tău! 😊