H O T Ă R Â R E

privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor

prevederi din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral

(reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media)

(sesizările nr.233g/2023, nr.248g/2023, nr.29g/2024,

nr.51g/2024 şi nr.81g/2024)

 

nr. 16  din  16.07.2024

 

Monitorul Oficial nr.344-346/127 din 08.08.2024

 

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 31 octombrie 2023,

10 noiembrie 2023, 9 februarie 2024, 28 februarie 2024 şi 4 aprilie 2024,

Examinând sesizările menţionate în şedinţă publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

 

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a textului „nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media” din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr.325 din 8 decembrie 2022, ridicate de dl avocat Dumitru Pavel, în interesele „Reforma Art” SRL, parte în dosarele nr.3-185/2023, nr.3-214/2023, nr.3-220/2023 şi nr.3-207/2023, pendinte la Curtea de Apel Chişinău, şi, respectiv, de dl avocat Vitalie Enachi, în interesele AO „Media Alternativă”, parte în dosarul nr.3-195/2023, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de cinci complete de judecători de la Curtea de Apel Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor şi similitudinea motivelor care stau la baza criticilor de neconstituţionalitate, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, atribuindu-i numărul 233g/2023.

4. Prin deciziile Curţii Constituţionale din 28 martie 2024 şi din 18 iunie 2024, sesizările au fost declarate admisibile, fără a se prejudeca fondul cauzei.

5. În procesul examinării cauzei, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Comisiei Electorale Centrale, Consiliului Audiovizualului, Asociaţiei Presei Independente, Asociaţiei Promo-LEX, Institutului de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice.

6. În şedinţa plenară publică a Curţii, excepţiile de neconstituţionalitate au fost examinate în lipsa autorilor sesizărilor legal citaţi. Parlamentul a fost reprezentat de dl Valeriu Kuciuk, şef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituţională şi organele de drept al Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de dl Eduard Serbenco, secretar de stat al Ministerului Justiţiei. Consiliul Audiovizualului a fost reprezentat de dl Grigore Chiţanu, şef al secţiei juridice din cadrul Consiliului Audiovizualului. Comisia Electorală Centrală a fost reprezentată de dl Pavel Postica, vicepreşedinte al Comisiei Electorale Centrale.

 

ÎN FAPT

I. Circumstanţele litigiilor principale

1.1. Dosarul nr.3-185/2023 (sesizarea nr.233g/2023)

7. La 4 iulie 2023, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr.1108 prin care s-a stabilit data de 5 noiembrie 2023 pentru desfăşurarea alegerilor locale generale (punctul 1).

8. Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1137 din 28 iulie 2023 a fost aprobat Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media.

9. Prin Decizia nr.241 din 4 august 2023, Consiliul Audiovizualului al Republicii Moldova a aprobat modelul Declaraţiei privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor şi modelul Raportului referitor la respectarea Declaraţiei privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor.

10. La 4 septembrie 2023 a fost depusă Declaraţia privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor a serviciului media audiovizual Jurnal TV.

11. Prin Decizia nr.341 din 27 octombrie 2023, Consiliul Audiovizualului a sancţionat „Reforma Art” SRL, fondatoarea postului de televiziune „Jurnal TV”, cu o amendă în mărime de 10000 lei, conform articolului 84 alin.(6) lit.e) din Codul serviciilor media audiovizuale, pentru nerespectarea prevederilor articolului 90 alin.(2) din Codul electoral.

12. La 30 octombrie 2023, „Reforma Art” SRL a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Audiovizualului, solicitând anularea Deciziei nr.341 din 27 octombrie 2023.

13. Odată cu depunerea cererii de chemare în judecată, dl avocat Dumitru Pavel a ridicat, în interesele „Reforma Art” SRL, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral.

14. Printr-o încheiere din 31 octombrie 2023, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

1.2. Dosarul nr.3-195/2023 (sesizarea nr.248g/2023)

15. La 11 septembrie 2023 a fost depusă Declaraţia privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor a serviciului media audiovizual TV8 (AO „Media Alternativă”).

16. Prin Decizia nr.353 din 3 noiembrie 2023, Consiliul Audiovizualului a sancţionat, inter alia, AO „Media Alternativă”, fondatoarea serviciului media audiovizual de televiziune „TV8”, cu o amendă de 10000 lei, conform articolului 84 alin.(6) lit.e) din Codul serviciilor media audiovizuale, pentru nerespectarea prevederilor articolului 90 alin.(2) din Codul electoral.

17. La 6 noiembrie 2023, AO „Media Alternativă” a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Audiovizualului, prin care a solicitat anularea punctelor 29-32 din Decizia Consiliului Audiovizualului nr.353 din 3 noiembrie 2023, în partea referitoare la AO „Media Alternativă”.

18. Pe 9 noiembrie 2023, în cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Vitalie Enachi a ridicat, în interesele AO „Media Alternativă”, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral.

19. Printr-o încheiere din 9 noiembrie 2023, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

1.3. Dosarul nr.3-214/2023 (sesizarea nr.29g/2024)

20. Prin Decizia nr.372 din 17 noiembrie 2023, Consiliul Audiovizualului a sancţionat, inter alia, „Reforma Art” SRL, fondatoarea postului de televiziune „Jurnal TV”, cu o amendă în mărime de 25 000 lei, conform articolului 84 alin.(6) lit.e) din Codul serviciilor media audiovizuale, pentru nerespectarea repetată a prevederilor articolului 90 alin.(2) din Codul electoral.

21. La 20 noiembrie 2023, „Reforma Art” SRL a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Audiovizualului solicitând anularea parţială a Deciziei nr.372 din 17 noiembrie 2023.

22. La 31 ianuarie 2024, „Reforma Art” SRL a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral.

23. Printr-o încheiere din 1 februarie 2024, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

1.4. Dosarul nr.3-220/2023 (sesizarea nr.51g/2024)

24. Prin Decizia nr.382 din 24 noiembrie 2023, Consiliul Audiovizualului a sancţionat, inter alia, „Reforma Art” SRL, fondatoarea postului de televiziune „Jurnal TV”, cu o amendă în mărime de 25000 lei, conform articolului 84 alin.(8) din Codul serviciilor media audiovizuale, pentru nerespectarea prevederilor articolului 90 alin.(2) din Codul electoral.

25. La 27 noiembrie 2023, „Reforma Art” SRL a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Audiovizualului solicitând anularea parţială a Deciziei nr.382 din 24 noiembrie 2023.

26. La 19 februarie 2024, dl avocat Dumitru Pavel a ridicat, în interesele „Reforma Art” SRL, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral.

27. Printr-o încheiere din 19 februarie 2024, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

1.5. Dosarul nr.3-207/2023 (sesizarea nr.81g/2024)

28. Prin Decizia nr.360 din 10 noiembrie 2023, Consiliul Audiovizualului a sancţionat, inter alia, „Reforma Art” SRL, fondatoarea postului de televiziune „Jurnal TV”, cu o amendă în mărime de 15000 lei, pe baza articolului 84 alin.(7) lit.f) din Codul serviciilor media audiovizuale, pentru nerespectarea repetată a prevederilor articolului 90 alin.(2) din Codul electoral.

29. La 13 noiembrie 2023, „Reforma Art” SRL a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Audiovizualului solicitând anularea parţială a Deciziei nr.360 din 10 noiembrie 2023, şi anume în partea referitoare la sancţionarea sa.

30. La 22 martie 2024, dl avocat Dumitru Pavel a ridicat, în interesele „Reforma Art” SRL, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral.

31. Printr-o încheiere din 25 martie 2024, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

 

II. Legislaţia pertinentă

32. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

(2) Forma de guvernământ a statului este republica.

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

„Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale

„(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia.”

Articolul 32

Libertatea opiniei şi a exprimării

„(1) Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil.

(2) Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.

(3) Sunt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional.”

Articolul 34

Dreptul la informaţie

„(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a cetăţenilor sau siguranţa naţională.

(4) Mijloacele de informare publică, de stat sau private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.

(5) Mijloacele de informare publică nu sunt supuse cenzurii.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului .

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

33. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele:

Articolul 89

Principii generale privind reflectarea alegerilor

de către instituţiile mass-media

„(1) Prevederile prezentului articol se aplică instituţiilor mass-media, cu excepţia celor fondate de partide politice.

(2) Instituţiile mass-media au obligaţia de a respecta principiile de echitate, echilibru şi imparţialitate în reflectarea alegerilor. Acestea trebuie să ofere grupurilor de iniţiativă, concurenţilor electorali şi participanţilor la referendum timpi de antenă sau spaţiu pentru publicitatea electorală în condiţii egale şi nediscriminatorii.

(3) Instituţiile mass-media nu vor adopta tratamente privilegiate faţă de grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali şi participanţii la referendum în virtutea statutului social şi/sau a funcţiilor pe care le deţin candidaţii acestora.

(4) În perioada electorală, instituţiile mass-media vor face distincţie clară în materialele lor jurnalistice între exercitarea funcţiilor oficiale de către persoanele care nu cad sub incidenţa art.16 alin.(3) şi activitatea electorală a acestora.

(5) Concurenţii electorali (candidaţii) sau participanţii la referendum care se consideră lezaţi în drepturi beneficiază de dreptul la replică. Cererea scrisă privind acordarea dreptului la replică se depune la instituţia mass-media în termen de 2 zile de la difuzarea/publicarea informaţiei. În cazul furnizorilor de servicii media, refuzul de a acorda dreptul la replică se contestă la Consiliul Audiovizualului, iar în cazul instituţiilor mass-media scrise – la Comisia Electorală Centrală. Dreptul la replică se acordă în termen de 3 zile de la depunerea cererii/contestaţiei, în condiţii egale/similare cu cele în care au fost lezate drepturile legitime.

(6) Instituţiile mass-media au dreptul să reflecte alegerile şi să informeze publicul cu privire la toate aspectele electorale liber de orice ingerinţă din partea autorităţilor publice, a concurenţilor electorali (candidaţilor în alegeri), a grupurilor de iniţiativă, a participanţilor la referendum sau a altor entităţi. Jurnaliştii legitimaţi de instituţiile mass-media şi confirmaţi de Comisia Electorală Centrală au acces la şedinţele organelor electorale, la operaţiunile electorale şi informaţiile cu caracter electoral în aceleaşi condiţii ca şi observatorii.”

Articolul 90

Particularităţile reflectării alegerilor de către instituţiile mass-media

„(1) În perioada electorală, programele audiovizuale cu caracter electoral şi materialele scrise care vizează, într-un fel sau altul, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri) şi participanţii la referendum sunt difuzate/publicate cu respectarea Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media, aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(2) În serviciile media audiovizuale, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri), participanţii la referendum, reprezentanţii şi persoanele de încredere ale acestora nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media. Programe audiovizuale cu caracter electoral se consideră următoarele:

a) programele de ştiri şi actualităţi – rubricile sau grupajele informative, evidenţiate prin semnale acustice şi vizuale unice, în care pot fi difuzate informaţii despre tehnica votării, sistemul electoral, alte aspecte ale procesului electoral, sondaje de opinie şi activităţi de campanie ale grupurilor de iniţiativă, ale concurenţilor electorali şi ale participanţilor la referendum;

b) emisiunile de informare electorală – emisiunile, organizate la iniţiativa furnizorului de servicii media, în care grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri), participanţii la referendum sau reprezentanţii acestora pot prezenta programele politice şi în care pot fi discutate diverse probleme de interes public;

c) emisiunile de promovare electorală – emisiuni care se difuzează în limita timpilor de antenă acordaţi grupurilor de iniţiativă, concurenţilor electorali şi participanţilor la referendum în conformitate cu prevederile prezentului cod;

d) dezbaterile electorale – emisiunile în care grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri), participanţii la referendum sau reprezentanţii acestora sunt solicitaţi să se pronunţe pe marginea temelor propuse spre discuţie de către furnizorul de servicii media;

e) programele de publicitate electorală – programele destinate în exclusivitate difuzării publicităţii electorale.

(3) Programele audiovizuale prevăzute la alin.(1) sunt realizate şi difuzate doar în perioada electorală şi, după caz, în campania electorală, cu respectarea prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale şi ale Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media.

(4) În perioada electorală, difuzarea publicităţii politice şi a mesajelor de interes public se face conform procedurii stabilite în regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(5) În primele 7 zile de la începerea perioadei electorale, furnizorii de servicii media depun la Consiliul Audiovizualului o declaraţie privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor sau o notificare prin care informează că nu participă la reflectarea alegerilor. Declaraţiile care corespund legislaţiei sunt aprobate de către Consiliul Audiovizualului şi se publică pe pagina web oficială a acestuia şi pe paginile web oficiale ale furnizorilor de servicii media. Controlul asupra respectării politicii editoriale este exercitat de către Consiliul Audiovizualului din oficiu, conform prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale.

(6) În campania electorală pentru orice tip de scrutin, furnizorii de servicii media audiovizuale sunt obligaţi să organizeze dezbateri dacă au inclus în declaraţii ale politicii editoriale angajamente de organizare a dezbaterilor electorale şi dacă acestea au fost adoptate de Consiliul Audiovizualului. Formatul, durata, frecvenţa şi ora difuzării dezbaterilor electorale sunt stabilite de către furnizorii de servicii media cu asigurarea condiţiilor de egalitate strictă sau proporţională, care sunt indicate în declaraţia politicii editoriale. Dezbaterile electorale sunt difuzate în orele de maximă audienţă, stabilite de Codul serviciilor media audiovizuale.

(7) În campania electorală pentru alegerile parlamentare, prezidenţiale şi pentru referendumurile republicane, furnizorii naţionali de servicii media care vor reflecta campania electorală, a căror listă este actualizată şi adusă la cunoştinţa publică de către Consiliul Audiovizualului, acordă partidelor politice, blocurilor electorale şi candidaţilor independenţi înregistraţi în calitate de concurenţi electorali sau participanţi la referendum timpi de antenă gratuit, câte 5 minute la serviciile de televiziune şi câte 10 minute la serviciile de radiodifuziune sonoră, în scopul expunerii programelor electorale şi al informării alegătorilor. Aceşti timpi de antenă se acordă în mod integral în primele 15 zile de la începerea campaniei electorale şi nu pot fi utilizaţi în scopul difuzării publicităţii electorale.

(8) În cadrul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, furnizorii de servicii media publici acordă gratuit partidelor politice, blocurilor electorale şi candidaţilor independenţi înregistraţi în calitate de concurenţi electorali sau participanţi la referendum câte un minut pe zi, timp de antenă, pentru plasarea publicităţii electorale.

(9) Pentru publicitate electorală contra plată, fiecărui grup de iniţiativă, pe durata activităţii acestuia, şi fiecărui concurent electoral sau participant la referendum, pe durata campaniei electorale, i se oferă cel mult 2 minute pe zi în cadrul fiecărui serviciu media audiovizual. Tariful pentru publicitatea electorală nu poate depăşi tariful pentru publicitatea comercială aplicat în perioada de 6 luni înainte de data scrutinului. Timpii de antenă pentru publicitatea electorală contra plată se acordă în condiţii egale, în intervalele orare stabilite de către furnizorii de servicii media în declaraţiile politicii editoriale. Furnizorii de servicii media care nu participă la reflectarea alegerilor nu au dreptul de a plasa publicitate electorală contra plată.

(10) În termen 3 zile de la solicitare, furnizorii de servicii media acordă timpii de antenă conform ordinii stabilite în declaraţia politicii editoriale.

(11) Refuzul de a difuza sau de a publica, în condiţiile prezentului cod, publicitatea electorală, contra plată sau gratuit, poate fi contestat în instanţa de judecată.

(12) În perioada electorală, procedurile de organizare şi desfăşurare a sondajelor de opinie privind preferinţele politice ale alegătorilor şi a exit-pollurilor sunt stabilite prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală. Pot fi realizate şi date publicităţii doar sondajele de opinie autorizate. Realizarea sondajelor de opinie neautorizate, difuzarea şi reflectarea rezultatelor acestora se sancţionează conform legislaţiei.

(13) În ziua alegerilor, înainte de ora 21.00, ora Republicii Moldova, instituţiile mass-media nu vor da publicităţii rezultatele chestionării alegătorilor privind opţiunile electorale, interviuri despre numărul de voturi întrunite de concurenţii electorali pe parcursul zilei şi despre şansele acestora, precum şi rezultatele exit-pollurilor.

(14) Instituţiile mass-media fondate de autorităţile publice, care reflectă alegerile, publică gratuit, iar furnizorii de servicii media, publici şi privaţi, ale căror declaraţii ale politicii editoriale au fost aprobate, difuzează gratuit, la solicitarea organelor electorale, mesaje de interes public, în condiţiile capitolului III din Legea nr.62/2022 cu privire la publicitate.

(15) În perioada electorală, Consiliul Audiovizualului monitorizează modul în care furnizorii de servicii media respectă declaraţiile politicii editoriale pentru reflectarea alegerilor. În funcţie de posibilităţile tehnice, sunt monitorizaţi prioritar furnizorii de servicii media generaliste şi de ştiri care, potrivit măsurărilor efectuate de instituţia specializată, au avut cele mai mari cote de audienţă în ultimele trei luni anterioare lunii în care este stabilită data alegerilor.

(16) În perioada electorală, Consiliul Audiovizualului prezintă public, săptămânal, rapoarte de monitorizare şi adoptă decizii în funcţie de rezultatele monitorizării. În termen de 3 zile după ziua votării (ziua de miercuri), Consiliul Audiovizualului prezintă public un raport de monitorizare a zilelor de sâmbătă şi duminică, când agitaţia electorală este interzisă. Rapoartele de monitorizare, precum şi raportul de bilanţ sunt prezentate Comisiei Electorale Centrale şi sunt plasate pe pagina web oficială a Consiliului Audiovizualului şi pe paginile web oficiale ale furnizorilor de servicii media monitorizaţi, cel târziu a doua zi după prezentarea publică.

(17) În termen de două săptămâni după data scrutinului, Consiliul Audiovizualului prezintă public un raport final privind modul în care furnizorii de servicii media audiovizuale au reflectat alegerile.”

 

ÎN DREPT

I. Argumentele autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate

34. Autorii sesizărilor susţin că textul „nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media” din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral constituie o ingerinţă excesivă în conţinutul serviciilor de programe ale serviciilor media audiovizuale în perioada electorală.

35. Totodată, autorii excepţiilor menţionează că interzicerea difuzării informaţiilor despre concurenţii electorali în alte emisiuni de analiză politică decât cele care sunt dedicate campaniei electorale reprezintă o limitare a libertăţii de exprimare şi a dreptului la informaţie. Mai mult, măsura contestată interzice orice menţionare a numelui concurentului electoral, indiferent de contextul în care acesta este vizat. Astfel, în perioada electorală libertatea de exprimare a presei audiovizuale este limitată atunci când nu pot fi difuzate subiecte care îi au ca protagonişti pe actualii concurenţi electorali, indiferent de faptul dacă enunţurile se referă la activitatea lor anterioară, la investigaţii jurnalistice realizate anterior despre ei sau la potenţiale cauze penale, civile, contravenţionale. Numărul limitat de emisiuni în cadrul cărora pot fi enunţate numele concurenţilor electorali conduc la imposibilitatea presei audiovizuale de a face dezvăluiri despre aceştia, informaţia limitându-se la activitatea electorală şi la publicitatea electorală. Măsura contestată afectează buna activitate a presei şi dreptul de a comunica publicului larg informaţii de interes public în cazul în care este vizat un funcţionar public care este concurent electoral, chiar dacă în legătură cu fapte comise anterior într-o altă calitate a sa.

36. Autorii excepţiilor consideră că interdicţia în discuţie reprezintă o imixtiune în libertatea presei şi limitează pluralismul mediatic, fapt care afectează dreptul jurnaliştilor de a-şi exercita liber meseria şi de a informa publicul. De asemenea, restricţiile în discuţie afectează şi dreptul cetăţenilor de a fi informaţi în mod prompt şi obiectiv despre problemele de interes general.

37. În opinia autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate, prevederile contestate sunt contrare articolelor 1, 7, 8, 32, 34 şi 54 din Constituţie.

 

II. Argumentele autorităţilor şi organizaţiilor care şi-au prezentat opiniile

38. În opinia prezentată de Parlament se menţionează că prevederile contestate nu limitează libertatea opiniei şi a exprimării furnizorilor de servicii media prin determinarea condiţiilor de intervenţie a subiecţilor în cadrul programelor audiovizuale cu caracter electoral. Parlamentul reţine că programele date sunt indicate de furnizorii de servicii media în declaraţiile privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor a serviciului media audiovizual, depuse la Consiliul Audiovizualului. Furnizorul de servicii media completează în cadrul fiecărui compartiment de program audiovizual cu caracter electoral denumirea emisiunii, data şi ora difuzării. Prin urmare, legislatorul îi acordă furnizorului de servicii media dreptul de a selecta emisiunile în cadrul cărora vor fi abordate subiecte care vor viza concurenţii electorali. Astfel, determinarea unor reguli clare asigură reflectarea echilibrată, echidistantă şi neutră a grupurilor de iniţiativă, a concurenţilor electorali şi a participanţilor la referendum în cadrul programelor de ştiri şi de actualităţi, al emisiunilor de informare electorală, al emisiunilor de promovare electorală şi al dezbaterilor în campaniile electorale, potrivit declaraţiei privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor.

39. Având în vedere rolul pe care îl deţine mass-media, inclusiv impactul pe care îl comportă asupra persoanei care recepţionează informaţia, determinarea unor norme clare este indispensabilă în cazul reflectării campaniei electorale. Dreptul la libera exprimare şi dreptul la informaţie, prevăzute de articolele 32 şi 34 din Constituţie, nu sunt drepturi absolute şi nu comportă un caracter superior în raport cu alte drepturi, prin urmare, este necesară determinarea unor reguli exacte şi transparente. În eventuala absenţă a textului din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral, furnizorul de servicii media ar avea dreptul să evite respectarea pluralismului politic. Determinarea unor prevederi exhaustive este necesar pentru a asigura atât libertatea de exprimare şi pluralismul media, cât şi caracterul proporţional al reflectării campaniilor electorale şi candidaţilor în cadrul programelor audiovizuale.

40. Comisia Electorală Centrală a menţionat că prevederile articolului 90 alin.(2) din Codul electoral au ca scop stabilirea unor linii directoare clare pentru reflectarea alegerilor: (i) definirea şi asumarea unor reguli transparente de către instituţiile mass-media; (ii) asigurarea controlului asupra respectării politicii editoriale exercitat de către Consiliul Audiovizualului; (iii) asigurarea informării corecte a consumatorilor (a electoratului, inclusiv a contracandidaţilor).

41. Legislatorul a prevăzut expres în articolul 90 alin.(1) din Codul electoral că, în perioada electorală, programele audiovizuale cu caracter electoral sunt difuzate cu respectarea Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media, aprobat de Comisia Electorală Centrală (a se vedea Hotărârea CEC nr.1137 din 28 iulie 2023). Comisia Electorală Centrală, în calitate de organ specializat în domeniul electoral, elaborează şi aprobă regulamente şi instrucţiuni menite să perfecţioneze procedurile electorale.

42. De asemenea, Comisia Electorală Centrală reţine că, deşi Comisia de la Veneţia a formulat o obiecţie şi o propunere referitor la prevederile articolului 90 alin.(2) din Codul electoral, în avizul său, Comisia de la Veneţia a menţionat că legea ar putea include, de asemenea, excepţii bine definite de la această regulă şi alte mecanisme, cum ar fi, de exemplu, o obligaţie a instituţiei media de a raporta orice reflectare electorală în afara programelor bine definite şi de a furniza înregistrarea către Consiliul Audiovizualului cât mai curând posibil. În acest sens, Comisia Electorală Centrală, în calitate de organ de stat constituit pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor, în exercitarea atribuţiilor sale de a asigura respectarea, garantarea şi monitorizarea reflectării alegerilor de către instituţiile mass-media, a aprobat Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media (a se vedea Hotărârea CEC nr.1137 din 28 iulie 2023). Comisia Electorală Centrală a oferit posibilitatea legală furnizorilor de servicii media de a modifica prevederile declaraţiei politicii editoriale aprobate (pct. 34 din Regulament). Comisia Electorală Centrală menţionează că argumentele prezentate de furnizorii de servicii media în reclamaţiile lor cu privire la încălcarea dreptului la libertatea dc exprimare sunt nejustificate, deoarece prevederile legale, conform conţinutului clar al articolului 90 din Codul electoral, nu interzic furnizorilor de servicii media să difuzeze programe audiovizuale care includ informaţii anterioare despre concurenţii electorali.

43. În opinia prezentată de Consiliul Audiovizualului se menţionează că prevederile contestate conţin o obligaţie clară care constă în faptul că concurenţii electorali/candidaţii în alegeri nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nici nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media.

44. Consiliul Audiovizualului a reţinut că mass-media joacă un rol important în formarea opiniei publice. În perioada electorală este necesară asigurarea egalităţii şanselor concurenţilor electorali şi reflectarea acestora în mass-media cu respectarea principiilor echităţii, echilibrului şi imparţialităţii. Lipsa acestei interdicţii ar putea duce la difuzarea unor programe de divertisment, de altă natură decât cele destinate campaniei electorale, în care concurenţii electorali ar putea să apară sau să fie vizaţi în mod pozitiv sau negativ.

45. Consiliul Audiovizualului consideră că legislatorul a urmărit să asigure claritatea în modul de reflectare a alegerilor şi informarea alegătorilor. Alegătorii care doresc să se informeze cu privire la concurenţii electorali urmează să cunoască care vor fi programele electorale, genericul programelor (dezbateri, informative etc.) în care zi şi la ce oră acestea vor fi difuzate pentru a le putea urmări. Lipsa indicării acestor programe în Declaraţia privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor depusă la Consiliul Audiovizualului va face imposibilă cunoaşterea acestei informaţii de către alegători. Prin obligarea furnizorului de servicii media de a indica programele în Declaraţia privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor depusă la Consiliul Audiovizualului, care după aprobare este publicată pe pagina web a Consiliului Audiovizualului şi a furnizorului de servicii media, concurenţii electorali vor cunoaşte în care programe vor putea avea apariţii indirecte şi directe şi îşi vor putea organiza echipele în vederea monitorizării programelor respective. În cazul în care se vor considera lezaţi în drepturi, ei vor putea formula solicitări privind exercitarea dreptului la replică.

46. Totodată, pe lângă faptul că legislatorul a menţionat expres în articolul 90 alin.(2) din Codul electoral care sunt programele cu caracter electoral, acesta a venit cu unele reglementări/cerinţe speciale în privinţa fiecărui program. Indicarea expresă a programelor electorale şi stabilirea cerinţelor suplimentare în privinţa fiecărui program în Codul electoral şi/sau în Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media sunt necesare pentru buna desfăşurare a campaniilor electorale şi pentru protejarea principiilor democratice fundamentale.

47. În opinia prezentată de Guvern se menţionează că, pentru garantarea exprimării voinţei libere a cetăţenilor prin apărarea principiilor democratice în materia dreptului electoral, Parlamentul a adoptat Codul electoral, care constituie baza legală pentru organizarea şi desfăşurarea tuturor tipurilor de alegeri. Furnizorii de servicii media au o responsabilitate deosebită, în special în perioada electorală, în a asigura în programele lor o acoperire corectă şi detaliată a alegerilor, în formarea opiniei publice. Referitor la reflectarea alegerilor, Codul electoral stabileşte principiile generale privind reflectarea alegerilor de către mijloacele de informare în masă şi aduce claritate referitor la particularităţile reflectării alegerilor de către instituţiile mass-media. Astfel, potrivit articolului 89 din Codul electoral, instituţiile mass-media au obligaţia de a respecta principiile de echitate, echilibru şi imparţialitate în reflectarea alegerilor şi nu vor adopta tratamente privilegiate faţă de grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali şi participanţii la referendum în virtutea statutului social şi/sau a funcţiilor pe care le deţin candidaţii acestora.

48. Prin urmare, în scopul asigurării egalităţii de şanse între concurenţii electorali şi a unui caracter civilizat al competiţiei electorale, articolul 90 alin.(2) din Codul electoral prevede restricţia, în sensul că în perioada electorală, concurenţii electorali sau candidaţii în alegeri nu pot avea apariţii directe sau indirecte sau să fie vizaţi de terţi în programe audiovizuale altele decât cele indicate în declaraţiile privind politica editorială ale furnizorilor de servicii media, care sunt aprobate de Consiliul audiovizualului.

49. Guvernul a mai menţionat că prin instituirea obligaţiei furnizorilor de servicii media de a stabili expres programele audiovizuale cu caracter electoral în declaraţiile politicilor editoriale s-a urmărit asigurarea unei clarităţi pentru toate părţile implicate (instituţia mass-media, organul de control şi alegătorii) referitor la emisiunile la care vor fi prezenţi direct sau indirect concurenţii electorali. Astfel, acest fapt le permite organelor de control şi contracandidaţilor să-şi organizeze echipele pentru monitorizarea respectivelor programe, precum şi alegătorilor interesaţi să se informeze cu privire la concurenţii electorali şi programele cu caracter electoral, cum ar fi programele de ştiri şi actualităţi, emisiuni de informare electorală, emisiuni de promovare electorală, dezbateri electorale sau programe de publicitate electorală. Aşadar, pentru asigurarea bunei desfăşurări a campaniilor electorale şi protejarea principiilor democratice fundamentale, legislatorul a urmărit stabilirea unor linii directoare clare pentru reflectarea alegerilor, şi anume definirea şi asumarea unor reguli transparente de către instituţiile mass-media; asigurarea controlului asupra respectării politicii editoriale exercitat de Consiliul Audiovizualului; asigurarea informării corecte a consumatorilor (a electoratului, inclusiv a contracandidaţilor).

 

III. Aprecierea Curţii

A. Admisibilitatea

50. Prin Deciziile sale din 28 martie 2024 şi din 18 iunie 2024, Curtea a confirmat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări, stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

51. Curtea a reţinut că, în conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul electoral, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

52. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de avocaţii unor părţi în proces. Ele sunt formulate de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

53. Obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl constituie textul „nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media” din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr.325 din 8 decembrie 2022. Dispoziţiile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

54. Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa, între condiţiile de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, faptul că prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluţionarea cauzei (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv).

55. Curtea a observat că excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în cauzele care au ca obiect anularea deciziilor Consiliului Audiovizualului al Republicii Moldova prin care au fost sancţionaţi unii furnizori de servicii media audiovizuale. Având în vedere că deciziile Consiliului Audiovizualului au la bază prevederile contestate, Curtea a admis că instanţa de judecată le-ar putea aplica la soluţionarea cauzelor.

56. Curtea a notat că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea a analizat, prin prisma argumentelor autorilor sesizărilor, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (DCC nr.14 din 7 februarie 2023, §21; DCC nr.174 din 7 decembrie 2023, §20).

57. Autorii excepţiilor au invocat articolele 1 (statul de drept), 7 (Constituţia, Legea Supremă), 8 (respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale), 32 (libertatea opiniei şi a exprimării), 34 (dreptul la informaţie) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

58. Referitor la incidenţa articolelor 1, 7 şi 8 din Constituţie, Curtea a reţinut că ele comportă un caracter general şi reprezintă imperative care stau la baza oricăror reglementări. Aceste norme nu pot fi invocate de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (a se vedea DCC nr.113 din 26 septembrie 2023, §17; DCC nr.119 din 28 septembrie 2023, §23).

59. Cu privire la incidenţa articolului 32 din Constituţie, Curtea a reiterat că libertatea exprimării, sub aspectul libertăţii de a distribui informaţii şi idei, este aplicabilă în cazul distribuitorilor de servicii media (HCC nr.36 din 23 noiembrie 2021, §26). De asemenea, Curtea a reţinut, în prezenta cauză, incidenţa dreptului de acces la informaţii, garantat de articolul 34 din Constituţie. Acest drept este aplicabil în cazul persoanelor care îşi doresc un acces neîngrădit la informaţii, inclusiv la cele conţinute în programele de televiziune şi de radio (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.16 din 4 iunie 2018, §28).

60. Curtea a reiterat că articolele 32 şi 34 din Constituţie îşi au corespondenţa în articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Prin urmare, sunt incidente standardele stabilite de Curtea Europeană în această materie (HCC nr.16 din 4 iunie 2018, §44).

61. Potrivit articolului 10 din Convenţia Europeană, orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Acest articol nu împiedică statele să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare (§1). Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti (§2).

62. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menţionat că alegerile libere şi libertatea de exprimare, în special dreptul la dezbatere politică, alcătuiesc împreună fundamentul oricărui sistem democratic. Cele două drepturi sunt interconectate şi se aplică pentru a se consolida reciproc. De exemplu, aşa cum a constatat Curtea Europeană, libertatea de exprimare reprezintă una dintre condiţiile necesare pentru asigurarea libertăţii de exprimare a opiniei cetăţenilor pentru alegerea legislatorului. Din acest motiv, este foarte important în perioada anterioară alegerilor ca opiniile şi informaţiile de toate tipurile să poată circula fără restricţii (a se vedea Kwiecień v. Polonia, 9 ianuarie 2007, §48, Orlovskaya Iskra v. Russia, 21 februarie 2017, §110). Cu toate acestea, în anumite circumstanţe, cele două drepturi pot intra în conflict şi ar putea fi considerată necesară, în perioada anterioară sau în timpul alegerilor, instituirea unor restricţii rezonabile asupra libertăţii de exprimare, care nu ar fi considerate acceptabile în mod obişnuit, în vederea asigurării liberei exprimări a opiniei cetăţenilor la alegerea legislatorului. Curtea Europeană a recunoscut că, în încercarea de echilibrare între aceste două drepturi, statele au o marjă de acţiune, aşa cum se întâmplă de obicei în cazul organizării interne a sistemelor electorale (a se vedea Mathieu-Mohin şi Clerfayt v. Belgia, 2 martie 1987, §§52 şi 54, Bowman v. Regatul Unit, 19 februarie 1998, §§42 şi 43).

63. Libertatea de exprimare face obiectul unui număr de excepţii care trebuie interpretate în mod restrictiv, iar necesitatea oricărei restricţii trebuie stabilită în mod convingător. În cazul în care miza este limita criticii acceptabile în contextul dezbaterii publice asupra unei chestiuni politice de interes general (a se vedea Vitrenko şi alţii v. Ucraina (dec.), 16 decembrie 2008).

64. Curtea a observat că articolul 90 alin.(2) din Codul electoral prevede că în perioada electorală, în serviciile media audiovizuale, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri), participanţii la referendum, reprezentanţii şi persoanele de încredere ale acestora nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media. Programele audiovizuale cu caracter electoral (programele de ştiri şi actualităţi, emisiunile de informare electorală, emisiunile de promovare electorală, dezbaterile electorale, programele de publicitate electorală) sunt realizate şi difuzate doar în perioada electorală şi, după caz, în campania electorală, cu respectarea prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale şi ale Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media aprobat de Comisia Electorală Centrală (articolul 90 alin.(1) şi alin.(3)).

65. Autorii sesizărilor au susţinut că prevederile criticate constituie o ingerinţă în conţinutul serviciilor de programe audiovizuale în perioada electorală şi, prin urmare, limitează libertatea de exprimare a serviciilor media audiovizuale în perioada electorală.

66. Astfel pentru a elucida problemele ridicate în excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea a decis că va examina constituţionalitatea textului „nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media” din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr.325 din 8 decembrie 2022, prin raportare la articolele 32, 34 şi 54 din Constituţie, verificând în analiza fondului cauzei caracterul justificat al ingerinţei contestate.

67. În contextul celor menţionate, Curtea a considerat că sesizările pretind o examinare în fond pe baza articolelor 32, 34 şi 54 din Constituţie.

 

B. Fondul cauzei

68. Curtea reaminteşte că, spre deosebire de Curtea Europeană, ea efectuează doar o analiză a legislaţiei relevante la modul abstract, pentru a stabili dacă aceasta respectă principiile constituţionale interpretate în concordanţă cu standardele care pot fi deduse din Convenţie, prin prisma jurisprudenţei Curţii Europene (a se vedea HCC nr.27 din 13 noiembrie 2020, §72). Astfel, Curtea va examina dacă prevederile contestate de autori respectă standardul calităţii legii şi dacă sunt proporţionale, lato sensu, prin raportare la scopul legitim urmărit.

(1) Dacă normele contestate respectă standardul calităţii legii

69. Potrivit articolului 54 alin.(2) din Constituţie, exerciţiul drepturilor şi al libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor „prevăzute de lege”. Principiul legalităţii presupune îndeplinirea standardului calităţii prevederilor legale aplicabile (a se vedea HCC nr.24 din 10 august 2021, §37; HCC nr.37 din 7 decembrie 2021, §53).

70. Referitor la condiţia accesibilităţii, Curtea reţine că prevederile supuse controlului constituţionalităţii corespund acestui criteriu, deoarece se regăsesc în Codul electoral, adoptat prin Legea nr.325 din 8 decembrie 2022, care este publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.426-427 din 23 decembrie 2022, art.770, şi, astfel, operează prezumţia cunoaşterii legii. Prin urmare, nu există niciun dubiu cu privire la faptul că dispoziţiile examinate îndeplinesc condiţia accesibilităţii.

71. Referitor la respectarea condiţiei previzibilităţii legii, Curtea observă că articolul 90 alin.(2) din Codul electoral prevede că în perioada electorală, în serviciile media audiovizuale, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri), participanţii la referendum, reprezentanţii şi persoanele de încredere ale acestora nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media. Programele audiovizuale cu caracter electoral (programele de ştiri şi actualităţi, emisiunile de informare electorală, emisiunile de promovare electorală, dezbaterile electorale, programele de publicitate electorală) sunt realizate şi difuzate doar în perioada electorală şi, după caz, în campania electorală, cu respectarea prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale şi ale Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media aprobat de Comisia Electorală Centrală (articolul 90 alin.(1) şi alin.(3)).

72. Curtea observă că legislatorul a reglementat în mod clar şi previzibil particularităţile reflectării alegerilor de către instituţiile mass-media în articolul 90 alin.(2) din Codul electoral.

73. Prin urmare, Curtea reţine că normele contestate îndeplinesc exigenţele calităţii legii, fiind accesibile, clare şi previzibile, şi că, în consecinţă, ingerinţa este „prevăzută de lege”.

(2) Dacă dispoziţiile contestate urmăresc realizarea unui scop legitim

74. Curtea reiterează că una dintre condiţiile obligatorii pe care trebuie să le respecte legislatorul în cazul în care reglementează o ingerinţă în dreptul protejat de articolele 32 şi 34 din Constituţie este ca aceasta să urmărească cel puţin un scop legitim prevăzut de articolul 54 alin.(2) din Constituţie.

75. Curtea notează că autorităţile din domeniul audiovizualului au obligaţia să supravegheze modul în care furnizorii de servicii media audiovizuale prezintă concurenţii electorali şi să identifice manipulările sau favoritismele, pe baza analizelor efectuate. Monitorizarea sistematică a furnizorilor de servicii media audiovizuale ajută organismele de reglementare să identifice neconformităţile şi să ia măsuri prompte de remediere. În timpul alegerilor, rezultatele acestei analize demonstrează modul în care mass-media audiovizuală se comportă şi informează publicul şi concurenţii despre aspectele relevante. Astfel, o conduită corectă a mass-media faţă de toate partidele politice şi candidaţi, precum şi o conduită corectă a mass-media în prezentarea informaţiilor care sunt relevante pentru opţiunile electorale sunt esenţiale pentru asigurarea unor alegeri democratice corecte.

76. Curtea observă că principiile reflectării echitabile, echilibrate şi imparţiale a campaniei electorale asumate de furnizorii de servicii media prin declaraţiile privind politica editorială pentru campania electorală aprobate de Consiliul Audiovizualului sunt importante, deoarece rolul furnizorilor de servicii media de a oferi acces concurenţilor electorali pentru transmiterea mesajului lor şi pentru prezentarea ştirilor despre partide politice, lideri politici şi aspecte de importanţă politică este esenţial pentru integritatea procesului electoral, întrucât în prezent majoritatea votanţilor îşi obţin principalele informaţii politice de la posturile de televiziune. Pentru un proces electoral liber şi just este necesar ca furnizorii de servicii media să trateze cu obiectivitate toţi concurenţii şi să depună eforturi pentru a prezenta reportaje prompte, corecte şi nepărtinitoare, legate de toate evoluţiile politice şi electorale.

77. Curtea are în vedere faptul că autorităţile statului au obligaţia pozitivă de a asigura informarea corectă a cetăţenilor. Astfel, dispoziţiile legale care restricţionează intervenţiile directe sau indirecte ale grupurilor de iniţiativă, ale concurenţilor electorali, ale participanţilor la referendum în afara programelor audiovizuale stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media contribuie la asigurarea unei campanii electorale echitabile şi la prevenirea manipulării mediilor de comunicare în scopuri politice.

78. Curtea reţine că limitarea comunicării informaţiilor despre concurenţii electorali în alte emisiuni decât cele destinate campaniei electorale poate contribui la menţinerea echilibrului şi imparţialităţii în acoperirea mediatică a alegerilor, evitând distorsiunile în relatările despre diferiţi candidaţi sau partide politice şi promovând un proces electoral corect şi democratic. Totodată, prin restricţionarea comunicării informaţiilor despre concurenţii electorali în alte emisiuni decât cele destinate campaniei electorale, legislatorul urmăreşte să limiteze influenţa excesivă a unor anumite părţi sau interese în media asupra opiniei publice şi, prin urmare, contribuie la protejarea diversităţii de opinii în cadrul procesului democratic.

79. Aşadar, dispoziţiile contestate urmăresc realizarea mai multor scopuri legitime menţionate în articolul 54 alin.(2) din Constituţie (e.g., protejarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane) şi demonstrează că există o legătură raţională cu aceste scopuri.

80. În continuare, Curtea va analiza măsura contestată, în partea în care urmăreşte un scop legitim, sub aspectul „dacă există măsuri alternative mai puţin intruzive, care au legătură cu scopurile legitime urmărite”.

(3) Cu privire la existenţa unor măsuri alternative mai puţin intruzive, care au legătură cu scopurile legitime urmărite

81. Curtea subliniază că principiile privind pluralismul în domeniul audiovizualului au fost trecute în revistă de către Curtea Europeană în hotărârea Centro Europa 7 SRL şi Di Stefano v. Italia [MC], 7 iunie 2012, §§129- 132, 134):

„[…]

129. Curtea consideră oportun de la început să recapituleze principiile generale stabilite în jurisprudenţa sa privind pluralismul în mass-media audiovizuală. După cum s-a observat adesea, nu poate exista democraţie fără pluralism. Democraţia prosperă cu ajutorul libertăţii de exprimare. Este esenţial pentru democraţie să permită propunerea şi dezbaterea diverselor programe politice, chiar şi a celor care pun sub semnul întrebării modul în care este organizat în prezent un stat, cu condiţia ca acestea să nu dăuneze democraţiei în sine.

130. În acest sens, Curtea observă că, pentru a asigura un pluralism veritabil în sectorul audiovizual într-o societate democratică, nu este suficient să se prevadă existenţa pe piaţă a mai multor canale sau posibilitatea teoretică a potenţialilor operatori de a accesa sistemul audiovizual. În plus, este necesar să se permită accesul efectiv pe piaţă, astfel încât să se garanteze diversitatea conţinutului general al programului, reflectând, pe cât este posibil, varietatea de opinii întâlnite în societatea căreia îi sunt adresate programele.

131. Libertatea de exprimare, astfel cum este garantată de articolul 10 §1, constituie unul dintre fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice şi una dintre condiţiile de bază ale progresului. Libertatea presei şi a altor mijloace de informare oferă publicului unul dintre cele mai bune mijloace de a descoperi şi de a forma o opinie asupra ideilor şi atitudinilor liderilor politici. Presei îi revine sarcina de a transmite informaţii şi idei despre probleme politice şi despre alte subiecte de interes public. Nu doar presa are sarcina de a transmite astfel de informaţii şi idei: şi publicul are dreptul de a le primi.

132. Mass-media audiovizuală, ca radioul şi televiziunea, au un rol deosebit de important în acest sens. Datorită puterii lor de a transmite mesaje prin sunet şi imagini, astfel de surse media au un efect mai rapid şi mai puternic decât materialele tipărite. Funcţia televiziunii şi a radioului ca surse familiare de divertisment în intimitatea casei ascultătorului sau a telespectatorului întăreşte şi mai mult impactul acestora.

[…]

134. Curtea observă că, într-un sector atât de sensibil ca mass-media audiovizuală, pe lângă datoria sa negativă de a nu interveni, statul are şi obligaţia pozitivă de a institui un cadru legislativ şi administrativ adecvat pentru a garanta pluralismul efectiv.[…]

Având în vedere acest fapt, trebuie menţionat că în Recomandarea CM/Rec(2007)2 privind pluralismul media şi diversitatea conţinutului media, Comitetul Miniştrilor a reafirmat că „pentru a proteja şi promova activ exprimările pluraliste de idei şi opinii, precum şi diversitatea culturală, statele membre ar trebui să adapteze cadrele de reglementare existente, în special în ceea ce priveşte proprietatea media, şi să adopte măsurile de reglementare şi financiare necesare pentru a garanta transparenţa media şi pluralismul structural, precum şi diversitatea conţinutului distribuit”.

[…]”

82. Mai mult, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a reţinut că, în domeniul audiovizualului, aceste principii îi impun statului, garantul final al pluralismului (a se vedea Manole şi alţii v. Republica Moldova, 17 septembrie 2009, §99), obligaţia de a garanta, pe de o parte, accesul publicului, prin televiziune şi radio, la informaţii imparţiale şi exacte, precum şi o pluralitate de opinii şi de comentarii care reflectă în special diversitatea opiniilor politice din ţară, iar pe de altă parte, protecţia jurnaliştilor şi a altor profesionişti ai mass-media audiovizuale împotriva obstacolelor în calea comunicării acestor informaţii şi comentarii.

83. Curtea notează că, potrivit articolului 10 §2 din Convenţia Europeană, exercitarea libertăţii de opinie şi a libertăţii de a primi sau de a comunica informaţii comportă îndatoriri şi responsabilităţi şi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

84. În acest context, Curtea reţine că pentru a evita compromiterea valorii pluralismului dezbaterilor publice, a alegerilor şi a procesului democratic şi a asigura respectarea principiilor echităţii, echilibrului şi imparţialităţii legislatorul a reglementat particularităţile reflectării alegerilor de către instituţiile mass-media.

85. Potrivit articolului 90 alin.(5) din Codul electoral, în primele şapte zile de la începerea perioadei electorale, furnizorii de servicii media depun la Consiliul Audiovizualului o declaraţie privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor sau o notificare prin care informează că nu participă la reflectarea alegerilor. Declaraţiile care corespund legislaţiei sunt aprobate de către Consiliul Audiovizualului şi se publică pe pagina web oficială a acestuia şi pe paginile web oficiale ale furnizorilor de servicii media. Controlul asupra respectării politicii editoriale este exercitat de către Consiliul Audiovizualului din oficiu, conform prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale.

86. Curtea observă că prevederile contestate condiţionează reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media prin stabilirea unei liste precise de programe cu caracter electoral, care trebuie incluse în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media. Potrivit articolului 90 alin.(2) din Codul electoral, sunt programe audiovizuale cu caracter electoral: (i) programele de ştiri şi actualităţi, (ii) emisiunile de informare electorală, (iii) emisiunile de promovare electorală, (iv) dezbaterile electorale şi (v) programele de publicitate electorală.

87. Programele audiovizuale cu caracter electoral sunt realizate şi difuzate doar în perioada electorală şi, după caz, în campania electorală, cu respectarea prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale şi ale Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media, aprobat de Comisia Electorală Centrală (articolul 90 alin.(1) şi alin.(3)). În serviciile media audiovizuale, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri), participanţii la referendum, reprezentanţii şi persoanele de încredere ale acestora nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media (articolul 90 alin.(2)).

88. La prima vedere, această separare a conţinutului mediatic electoral de cel non-electoral ar fi benefică, deoarece în perioada electorală există întotdeauna riscul diluării conţinutului mediatic electoral cu cel non-electoral, fapt care poate afecta interesele consumatorilor de informaţii. De asemenea, este în interesul alegătorilor să poată deosebi conţinutul mediatic electoral de cel non-electoral.

89. Totuşi, nu poate fi făcută o delimitare rigidă, dat fiind faptul că participanţii la procese electorale pot fi şi persoane publice, iar serviciile media ar putea să-i abordeze şi în emisiuni non-electorale pe marginea unor chestiuni de interes general. De asemenea, serviciile media ar trebui să demonstreze flexibilitate în activitate.

90. În această cauză, Curtea observă că în perioada electorală norma contestată le interzice serviciilor media să vizeze participanţii la procesele electorale, fie cu o conotaţie pozitivă, fie cu o conotaţie negativă, în programele audiovizuale cu caracter non-electoral. Pentru a-i viza pe participanţii la procesul electoral în perioada electorală, serviciile media pot acţiona doar în cadrul programelor audiovizuale cu caracter electoral, menţionate în Declaraţia privind politica editorială pentru acoperirea alegerilor, comunicată din timp Consiliului Audiovizulualului.

91. Curtea admite că această măsură îi permite Consiliului Audiovizualului să exercite un control efectiv asupra respectării politicii editoriale a serviciilor media în perioada electorală. În acelaşi timp, Curtea reţine că condiţiile stabilite de articolul 90 alin.(2) din Codul electoral sunt prea rigide pentru situaţiile în care, în perioada electorală, serviciile media ar dori să vizeze participanţii la procese electorale în programe audiovizuale fără caracter electoral, pe care le difuzează în mod permanent sau periodic, inclusiv în afara perioadei electorale. Curtea are în vedere că în perioada electorală în programele non-electorale serviciile media ar putea avea un interes legitim să abordeze subiecte importante, aflate la ordinea zilei, care îi au ca protagonişti pe participanţii la procesul electoral. În aceste cazuri, limitarea dreptului serviciilor media de a viza participanţii la procesele electorale doar în cadrul programelor audiovizuale electorale menţionate în Declaraţia privind politica editorială pentru acoperirea alegerilor este o măsură excesivă.

92. În aceste situaţii, Curtea consideră că obiectivul urmărit de legislator poate fi realizat inclusiv prin obligaţia serviciilor media de a raporta orice reflectare electorală în afara programelor enumerate şi de a furniza înregistrările acestor programe către Consiliul Audiovizualului cât mai curând posibil. Această abordare a fost susţinută şi de Comisia de la Veneţia în Opinia sa CDL-AD(2022)025, la paragraful 93, potrivit căruia „legea ar putea include […] excepţii bine definite de la această regulă şi alte mecanisme, cum ar fi, de exemplu, o obligaţie a instituţiei media de a raporta orice reflectare electorală în afara programelor bine definite şi de a furniza înregistrarea către Consiliul Audiovizualului cât mai curând posibil”.

93. Curtea menţionează că această măsură mai puţin intruzivă îi permite Consiliului Audiovizualului să exercite, în continuare, un control efectiv asupra respectării politicii editoriale de către serviciile media. Această concluzie a Curţii nu împiedică legislativul să identifice şi să adopte alte soluţii, cu respectarea libertăţii de exprimare. În acest sens, Curtea îi va trimite Parlamentului o adresă.

94. Curtea constată că textul „nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media” din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral este contrar dreptului la libertatea de exprimare, garantat de articolul 32 din Constituţie, şi trebuie declarat neconstituţional.

95. Curtea menţionează că declararea neconstituţionalităţii textului „nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media” din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral goleşte de conţinut prima teză a acestui alineat. Astfel, Curtea va declara neconstituţională întreaga teză I a articolului 90 alin.(2) din Codul electoral.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit.a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admit sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr.325 din 8 decembrie 2022, ridicate de dl avocat Dumitru Pavel, în interesele „Reforma Art” SRL, parte în dosarele nr.3-185/2023, nr.3-214/2023, nr.3-220/2023 şi nr.3-207/2023, pendinte la Curtea de Apel Chişinău, şi, respectiv, de dl avocat Vitalie Enachi, în interesele AO „Media Alternativă”, parte în dosarul nr.3-195/2023, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Se declară neconstituţional textul „În serviciile media audiovizuale, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri), participanţii la referendum, reprezentanţii şi persoanele de încredere ale acestora nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media.” din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral.

3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

 

 

PCC-01/233g/321

Chişinău, 16 iulie 2024

Parlamentului Republicii Moldova

 

ADRESĂ

 

La 16 iulie 2024, Curtea Constituţională a pronunţat Hotărârea nr.16 privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral.

Prin Hotărârea citată, Curtea a declarat neconstituţional textul „În serviciile media audiovizuale, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri), participanţii la referendum, reprezentanţii şi persoanele de încredere ale acestora nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media.” din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral.

În acest context, în vederea reglementării unor soluţii legislative mai puţin intruzive, care să asigure respectarea principiilor de echitate, echilibru şi imparţialitate în reflectarea alegerilor de o manieră conformă cu garanţiile minime stabilite în hotărârea Curţii Constituţionale şi în jurisprudenţa Curţii Europene, Curtea îi solicită Parlamentului să ţină cont de considerentele hotărârii Curţii Constituţionale.

Pe baza articolului 28¹ din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea îi solicită Parlamentului să examineze prezenta adresă cu celeritate, având în vedere timpul limitat până la începerea perioadei electorale, şi să-i comunice rezultatele examinării acesteia.

 

 

 

OPINIE SEPARATĂ,

expusă în temeiul articolului 27 alin.(5) din Legea cu privire la

Curtea Constituţională nr.317 din 13 decembrie 1994 şi

articolului 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale

nr.502 din 16 iunie 1995

 

1. Prin Hotărârea nr.16 din 16 iulie 2024 au fost admise sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr.325 din 8 decembrie 2022, ridicate de dl avocat Dumitru Pavel, în interesele ÎCS „Reforma Art” SRL, parte în dosarele nr.3-185/2023 (sesizarea nr.233g/2023), nr.3-214/2023 (sesizarea nr.29g/2024), nr.3-220/2023 (sesizarea nr.51g/2024) şi nr.3-207/2023 (sesizarea nr.81g/2024), pendinte la Curtea de Apel Chişinău, şi, respectiv, de dl avocat Vitalie Enachi, în interesele AO „Media Alternativă”, parte în dosarul nr.3-195/2023 (sesizarea nr.248g/2023), pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Curtea Constituţională a declarat neconstituţional textul „În serviciile media audiovizuale, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri), participanţii la referendum, reprezentanţii şi persoanele de încredere ale acestora nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media.” din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral.

3. Nu susţin această soluţie din următoarele considerente.

4. Cu titlu preliminar, reţin incidenţa articolelor 32 (libertatea exprimării opiniei), 34 (dreptul la informaţie) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie în prezenta cauză. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a notat că libertatea exprimării, sub aspectul libertăţii de a distribui informaţii şi idei, este aplicabilă în cazul distribuitorilor de servicii media. De asemenea, dreptul de acces la informaţii este aplicabil în cazul persoanelor care îşi doresc un acces neîngrădit la informaţii, inclusiv la cele conţinute în programele de televiziune şi de radio (HCC nr.36 din 23 noiembrie 2021, §26; DCC nr.173 din 13 decembrie 2022, §§22-23). În acelaşi timp, libertatea exprimării opiniei şi dreptul la informaţie nu sunt drepturi absolute şi pot fi restrânse în condiţiile articolului 54 din Constituţie.

5. Articolele 32 şi 34 din Constituţie îşi au corespondenţa în articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Prin urmare, sunt incidente standardele stabilite de Curtea Europeană în această materie (HCC nr.36 din 23 noiembrie 2021, §27; DCC nr.173 din 13 decembrie 2022, §24).

6. Astfel, potrivit Curţii Europene, libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice şi una dintre condiţiile de bază ale progresului. Libertatea presei şi a altor mijloace de informare oferă publicului unul dintre cele mai bune mijloace de a descoperi şi de a forma o opinie asupra ideilor şi atitudinilor liderilor politici. Presei îi revine sarcina de a transmite informaţii şi idei despre probleme politice şi despre alte subiecte de interes public. Nu doar presa are sarcina de a transmite astfel de informaţii şi idei: şi publicul are dreptul de a le primi. Mass-media audiovizuală, ca radioul şi televiziunea, au un rol deosebit de important în acest sens. Datorită puterii lor de a transmite mesaje prin sunet şi imagini, astfel de surse media au un efect mai rapid şi mai puternic decât presa scrisă. Având în vedere influenţa pe care o exercită mass-media în societatea contemporană: ea nu doar informează, ci poate sugera, prin modul în care prezintă informaţia, cum ea trebuie evaluată (Centro Europa 7 SRL şi Di Stefano v. Italia [MC], 7 iunie 2012 §§131-132; NIT S.R.L. v. Republica Moldova [MC], 5 aprilie 2022, §182; Ucraina v. Federaţia Rusă [MC], 25 iunie 2024, §1085).

7. Aceste constatări sunt valabile a fortiori în cazul reflectării de către mass-media a alegerilor. Jucând un rol important în formarea opiniei publice, în perioada electorală, mass-media are obligaţia de a respecta principiile echităţii, echilibrului şi imparţialităţii în reflectarea alegerilor, de a informa corect şi obiectiv publicul, de a asigura egalitatea şanselor concurenţilor electorali şi o pluralitate de opinii care reflectă diversitatea opiniilor politice din ţară.

8. În plus, alegerile libere şi libertatea de exprimare, în special libertatea dezbaterii politice, formează împreună baza oricărui sistem democratic. Cele două drepturi sunt interdependente şi funcţionează pentru a se consolida reciproc: de exemplu, libertatea de exprimare este una dintre „condiţiile” necesare pentru a se „asigura libera exprimare a opiniei poporului la alegerea legislativului”. Totuşi, în anumite circumstanţe, cele două drepturi pot intra în conflict şi ar putea fi considerată necesară, în perioada anterioară sau în timpul alegerilor, instituirea unor restricţii asupra libertăţii de exprimare, care nu ar fi considerate acceptabile în mod obişnuit, pentru a asigura „libertatea exprimării opiniei poporului la alegerea legislativului”. Prin urmare, în găsirea echilibrului între libertatea alegerilor şi libertatea de exprimare, statele au o marjă de apreciere, aşa cum acţionează în cazul sistemelor electorale (a se vedea Kuzmin v. Federaţia Rusă, 10 ianuarie 2023, §16).

9. Rolul deosebit al presei în comunicarea informaţiilor şi a ideilor despre probleme politice şi alte subiecte de interes public, pe care, în plus, publicul este îndreptăţit să le primească, nu poate fi realizat cu succes, cu excepţia cazului în care este bazat pe principiul pluralismului, al cărui garant final este Statul. În acest sens, într-un sector atât de sensibil precum mass-media audiovizuală, statul are obligaţia pozitivă de a institui un cadru legislativ şi administrativ adecvat pentru a garanta un pluralism real efectiv. De asemenea, atunci când este vorba de difuzarea audiovizuală, statele au datoria de a se asigura, în primul rând, că publicul are acces, prin intermediul televiziunii, la informaţii imparţiale şi exacte şi la o serie de opinii şi comentarii, care reflectă, inter alia, diversitatea viziunii politice în cadrul ţării. Deoarece alegerea mijloacelor prin care să fie realizate respectivele obiective va varia în funcţie de condiţiile locale, aceasta se încadrează, prin urmare, în marja de apreciere a statului (a se vedea NIT S.R.L. v. Republica Moldova [MC], 5 aprilie 2022, §§184, 192).

10. Cu referire la întinderea marjei de apreciere, având în vedere caracterul multidimensional şi complexitatea absolută a problemelor referitoare la pluralismul mass-media, există o varietate de mijloace care ar putea fi utilizate de către statele contractante pentru a reglementa pluralismul efectiv în sectorul audiovizualului. În astfel de circumstanţe, marja care trebuie acordată în această privinţă ar trebui să fie mai largă decât cea acordată în mod normal restricţiilor privind exprimarea în chestiuni de interes public sau opinie politică. Prin urmare, statele ar trebui să beneficieze, în principiu, de o largă libertate de apreciere la alegerea mijloacelor care urmează a fi utilizate pentru a asigura pluralismul în mass-media (a se vedea NIT S.R.L. v. Republica Moldova [MC], 5 aprilie 2022, §193).

11. Astfel, având în vedere considerentele menţionate supra, rolul pe care îl deţine mass-media, inclusiv impactul pe care îl comportă asupra persoanei care recepţionează informaţia, stabilirea unor norme clare este indispensabilă în cazul reflectării alegerilor. Prin urmare, pentru a evita compromiterea valorii pluralismului dezbaterilor publice, a alegerilor şi a procesului democratic şi a asigura respectarea principiilor echităţii, echilibrului şi imparţialităţii, Parlamentul a reglementat particularităţile reflectării alegerilor de către instituţiile mass-media în articolul 90 din Codul electoral (a se vedea HCC nr.16 din 16 iulie 2024, §§39, 84).

12. Norma contestată din articolul 90 alin.(2) din Cod prevede că, în serviciile media audiovizuale, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri), participanţii la referendum, reprezentanţii şi persoanele de încredere ale acestora nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media.

13. Legislatorul a reglementat în mod clar şi previzibil particularităţile reflectării alegerilor de către instituţiile mass-media în articolul 90 alin.(2) din Codul electoral, norma contestată îndeplinind exigenţele calităţii legii, fiind accesibilă, clară şi previzibilă, şi, în consecinţă, ingerinţa în libertatea de exprimare a opiniei este „prevăzută de lege”, potrivit articolului 54 alin.(2) din Constituţie (a se vedea HCC nr.16 din 16 iulie 2024, §§69-73).

14. De asemenea, prevederea contestată urmăreşte realizarea mai multor scopuri legitime stabilite în articolul 54 alin.(2) din Constituţie (e.g., protejarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane) şi demonstrează că există o legătură raţională cu aceste scopuri (a se vedea HCC nr.16 din 16 iulie 2024, §§74-80).

15. Reţin faptul că norma contestată protejează interesele alegătorilor şi concurenţilor electorali, este favorabilă furnizorilor de servicii media şi ţine cont de necesitatea realizării competenţelor Consiliului Audiovizualului în timpul alegerilor.

16. Mass-media este cel mai important actor care facilitează schimbul de idei între electorat şi concurenţii electorali şi care construieşte identitatea electoratului. Dreptul alegătorilor de a-şi face o alegere informată include şi faptul că mijloacele mass-media trebuie să îi informeze într-un mod profesionist şi exact despre platformele şi viziunile candidaţilor, precum şi despre evenimentele din cadrul campaniei electorale şi al procesului electoral (HCC nr.34 din 13 decembrie 2016, §§181-182). Doar în cazul asigurării pluralismului poate fi garantat dreptul publicului de a primi informaţiile necesare despre probleme politice şi alte subiecte de interes public (a se vedea NIT S.R.L. v. Republica Moldova [MC], 5 aprilie 2022, §184; Tagiyeva v. Azerbaidjan, 7 iulie 2022, §78). Astfel, prevederea contestată are menirea să promoveze informarea corectă a alegătorilor. Parlamentul a urmărit să asigure claritatea în modul de reflectare a alegerilor şi informarea echidistantă a electoratului. Alegătorii care doresc să se informeze cu privire la concurenţii electorali urmează să cunoască care vor fi programele electorale difuzate de mass-media, genericul acestora (ştiri, dezbateri etc.), în care zi şi la ce oră acestea vor fi difuzate, pentru a le putea urmări şi a se putea informa adecvat pentru a decide asupra opţiunii sale de vot.

17. În acelaşi timp, aplicarea normei contestate asigură egalitatea de şanse între concurenţii electorali şi caracterul civilizat şi corect al competiţiei electorale. Concurenţii electorali pot cunoaşte din timp în care programe vor putea avea intervenţii directe şi indirecte, în care programe pot fi vizaţi de terţi şi vor putea monitoriza programele respective. În cazul în care se vor considera lezaţi în drepturi, ei vor putea formula solicitări privind exercitarea dreptului la replică. Lipsa indicării concrete a programelor audiovizuale în care vor putea avea apariţii directe şi indirecte sau vor putea fi vizaţi de terţi, spre exemplu, va face dificilă respectarea termenului de două zile de la difuzare acordat concurenţilor electorali care se consideră lezaţi în drepturi de a beneficia de dreptul la replică prevăzut de articolul 89 alin.(5) din Codul electoral.

18. O conduită corectă a mass-media în raport cu toţi concurenţii electorali, precum şi o conduită corectă în prezentarea informaţiilor, care sunt relevante pentru opţiunile electorale, sunt esenţiale pentru asigurarea unor alegeri democratice corecte. Potrivit Curţii Europene, într-o lume în care individul se confruntă cu cantităţi vaste de informaţii şi care implică un număr tot mai mare de jucători, monitorizarea respectării eticii jurnalistice capătă o importanţă adiţională (SIC – Sociedade Independente de Comunicação v. Portugalia, 27 iulie 2021, §57; NIT S.R.L. v. Republica Moldova [MC], 5 aprilie 2022, §181). În speţă, Consiliul Audiovizualului monitorizează cum sunt respectate prevederile legale şi, în special, principiile de echitate, echilibru şi imparţialitate în reflectarea alegerilor în cadrul programelor electorale indicate în declaraţia privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor a serviciilor media audiovizuale (a se vedea articolul 90 alin.(5) din Codul electoral). Măsura contestată îi permite Consiliului să exercite un control efectiv asupra respectării politicii editoriale a serviciilor media în perioada electorală, să identifice neconformităţile, manipulările sau favoritismele şi să ia măsuri prompte de remediere.

19. Potrivit articolului 34 alin.(4) din Constituţie, mijloacele de informare publică, de stat sau private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice. În jurisprudenţă sa, Curtea Constituţională a reţinut că organizarea unor alegeri libere şi corecte presupune asigurarea unui mediu informaţional şi mediatic echidistant, care respectă normele legale şi codul deontologic al jurnalistului. Funcţia principală a presei în societăţile democratice constă în reflectarea faptelor şi evenimentelor politice în mod obiectiv, imparţial şi deschis, promovarea unui număr mare de opinii şi puncte de vedere, precum şi interpretarea ştirilor în aşa fel încât publicul să înţeleagă relevanţa informaţiilor pe care le primeşte (a se vedea HCC nr.34 din 13 decembrie 2016, §§178-179).

20. Referitor la pluralismul în mass-media audiovizuală, Curtea Europeană a reiterat că nu poate exista democraţie fără pluralism. Este esenţial pentru democraţie să permită propunerea şi dezbaterea diverselor programe politice. Pentru a asigura un pluralism veritabil în sectorul audiovizual într-o societate democratică, nu este suficient să se prevadă existenţa pe piaţă a mai multor canale. În plus, este necesar să se garanteze diversitatea conţinutului general al programului, reflectând, pe cât este posibil, varietatea de opinii întâlnite în societatea căreia îi sunt adresate programele. Mass-media audiovizuală are obligaţia de a prezenta în mod echilibrat diferitele puncte de vedere politice, fără a favoriza un anumit partid ori o mişcare politică (a se vedea Centro Europa 7 SRL şi Di Stefano v. Italia [MC], 7 iunie 2012, §§129-130; NIT S.R.L. v. Republica Moldova [MC], 5 aprilie 2022, §§185, 189; Ucraina v. Federaţia Rusă [MC], 25 iunie 2024, §1085).

21. În acest context, norma contestată este importantă şi pentru furnizorii de servicii media, deoarece stabileşte reguli clare referitoare la reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media, reguli care sunt necesare pentru consolidarea integrităţii procesului electoral şi pentru protejarea principiilor democraţiei pluraliste.

22. Reţin faptul că reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media este un drept al acestora, dar nu o obligaţie. Aceasta este o măsură temporară care se aplică doar în perioada electorală şi, după caz, în campania electorală. Furnizorii de servicii media pot depune la Consiliul Audiovizualului o notificare prin care informează că nu participă la reflectarea alegerilor. În cazul în care instituţiile mass-media decid să reflecte alegerile, vor depune, în acest sens, la Consiliu o declaraţie privind politica editorială. Declaraţiile sunt aprobate de către Consiliul Audiovizualului şi se publică pe paginile web ale acestuia şi furnizorilor de servicii media (articolul 90 alineatele (3), (5) din Codul electoral). Astfel, legislatorul îi acordă furnizorului de servicii media dreptul de a selecta programele audiovizuale şi timpii de antenă în cadrul cărora vor fi abordate subiecte care vor viza alegerile. Conţinutul declaraţiei menţionate poate fi ulterior modificată, prin includerea unor programe noi sau prin excluderea altor programe. Prin urmare, este la discreţia furnizorilor de servicii media să-şi determine de sine stătător, prin declaraţia menţionată, conţinutul politicii editoriale referitoare la alegeri şi, drept consecinţă, să-şi asume anumite responsabilităţi şi să respecte angajamentele asumate (a se vedea articolul 90 alin.(1) din Codul electoral; pct.34 din Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1137 din 28 iulie 2023¹).

____________________

¹ https://a.cec.md/ro/pentru-aprobarea-regulamentului-privind-reflectarea-alegerilor-de-catre-institut-2751_106850.html

 

23. În plus, exercitarea libertăţii de exprimare implică îndatoriri şi responsabilităţi. Articolul 10 din Convenţia Europeană nu garantează o libertate de exprimare complet nerestricţionată, chiar şi în privinţa acoperirii în presă a chestiunilor de un interes public sporit. Protecţia dreptului jurnaliştilor de a comunica informaţii despre probleme de interes general este condiţionată de faptul ca ei să acţioneze cu bună-credinţă şi pe o bază factuală exactă şi să furnizeze informaţii „de încredere şi precise”, în conformitate cu etica jurnalistică sau, cu alte cuvinte, în conformitate cu principiile jurnalismului responsabil (a se vedea NIT S.R.L. v. Republica Moldova [MC], 5 aprilie 2022, §§179-180, 215; Azadlıq şi Zayidov v. Azerbaidjan, 30 iunie 2022, §36; Halet v. Luxembourg, 14 februarie 2023, §124).

24. În acest context, norma contestată nu interzice serviciilor media să difuzeze în general, în perioada electorală, informaţii care vizează participanţii la procesele electorale, dar le oferă posibilitatea să aleagă şi să declare programele audiovizuale în care vor difuza o asemenea informaţie. Astfel, constat că norma contestată nu aduce atingere esenţei libertăţii de exprimare a opiniei.

25. În acelaşi timp, absenţa normei contestate ar crea o incertitudine în reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media. Aceasta ar putea conduce la difuzarea de către furnizorii de servicii media a programelor de divertisment, educaţionale, sportive, economice, sociale, culturale etc. neincluse în declaraţiile privind politica editorială, dar în care concurenţii electorali ar putea fi prezentaţi sau menţionaţi fie cu o conotaţie pozitivă, fie cu o conotaţie negativă. Chiar dacă ipotetic aceasta se va întâmpla pe tot parcursul zilei în toate programele audiovizuale, instituţiile mass-media nu vor putea fi sancţionate pentru acest fapt.

26. Mai grav este că, în absenţa normei din articolul 90 alin.(2) din Codul electoral, furnizorul de servicii media ar putea evita respectarea principiului pluralismului. Ar putea exista situaţii când o instituţie mass-media ar favoriza un singur concurent electoral în toate programele sale audiovizuale. Având în vedere impactul puternic al mass-mediei audiovizuale, acest pericol ar fi amplificat în situaţia în care unui grup economic sau politic puternic din societate i se permite să obţină o poziţie dominantă asupra mass-mediei audiovizuale şi, prin urmare, să exercite presiuni asupra radiodifuzorilor şi, în final, să le restrângă libertatea editorială, subminând rolul fundamental al libertăţii de exprimare într-o societate democratică (a se vedea NIT S.R.L. v. Republica Moldova [MC], 5 aprilie 2022, §186).

27. În acest context, reţin faptul că în Republica Moldova faţă de o instituţie mass-media a fost aplicată sancţiunea retragerii licenţei pentru că nu respectase obligaţia de a se conforma principiului pluralismului politic. Această decizie s-a bazat pe următoarele constatări: timpul de emisie acordat unui partid era pozitiv sau neutru, pe când cel acordat partidului oponent era preponderent negativ; persoanele, instituţiile sau partidele politice care au fost menţionate sau puse într-o lumină negativă nu au avut posibilitatea de a-şi prezenta propriile puncte de vedere în replică la criticile şi atacurile la care erau supuse; buletinele de ştiri conţineau informaţii care prezentau un punct de vedere unilateral, uneori nesusţinut prin probe, iar jurnaliştii foloseau tehnici de natură să distorsioneze realitatea; în final, buletinele de ştiri favorizau un limbaj jurnalistic agresiv. Autorităţile naţionale au considerat drept factor agravant utilizarea unor termeni foarte virulenţi în buletinele de ştiri pentru a descrie o guvernare, partidele sale şi conducătorii acestora (calificându-i pe toţi drept „criminali”, „bandiţi”, „ticăloşi”, „escroci”, „bandă de criminali” etc.). În aceste circumstanţe, Curtea Europeană nu a fost convinsă că, prin modul său de tratare a actualităţii în buletinele de ştiri, instituţia mass-media a contribuit în mod semnificativ la pluralismul politic în mass-media. Prin urmare, nu a existat vreo încălcare în decizia de retragere a licenţei de emisie canalului de televiziune în urma unor încălcări grave şi repetate ale obligaţiei legale de a asigura echilibrul politic şi pluralismul (a se vedea NIT S.R.L. v. Republica Moldova [MC], 5 aprilie 2022, §§212, 214, 216, 229-230).

28. Concluzionez că norma contestată corespunde standardelor consacrate în jurisprudenţa Curţii Europene, are menirea să asigure libertatea de exprimare a opiniei, pluralismul în mass-media, caracterul echilibrat şi imparţial al reflectării campaniilor electorale şi a concurenţilor electorali în cadrul programelor audiovizuale, asigurând, astfel, un echilibru corect între principiile concurente.

29. În baza celor menţionate, în opinia mea, norma contestată asigură un echilibru corect între principiile concurente, este constituţională şi, prin urmare, Curtea Constituţională trebuia să respingă sesizările nr.233g/2023, nr.248g/2023, nr.29g/2024, nr.51g/2024 şi nr.81g/2024.