miercuri, 5 decembrie 1990
391/05.12.90 Lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative ale Republicii Moldova în problemele ocrotirii femeii, familiei şi a copilului

L E G E

cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative

ale R.S.S. Moldova în problemele ocrotirii

femeii, familiei şi a copilului

 

nr. 391-XII  din  05.12.1990

 

Veştile nr.12/299, 1990

 

* * *

În întărirea familiei, în ridicarea responsabilităţii părinţilor pentru educarea copiilor, în ocrotirea mamei şi a copilului, Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova

HOTĂRĂŞTE:

Se completează şi se modifică următoarele acte legislative:

1. Codul căsătoriei şi familiei al R.S.S. Moldova, aprobat prin Legea R.S.S. Moldoveneşti din 26 decembrie 1969 (Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului R.S.S. Moldoveneşti, 1969, nr.12, art.213; 1980, nr.8, art.93; 1982, nr.8, art.81; 1984, nr.2, art.20; nr.8, art.72):

1) în Cod se introduc articolele 61 şi 62 cu următorul cuprins:

“Articolul 61. Exercitarea drepturilor şi prestarea obligaţiilor care reies din raporturile de căsătorie şi de familie

Drepturile care reies din raporturile de căsătorie şi de familie sînt ocrotite de lege, cu excepţia cazurilor cînd aceste drepturi sînt exercitate în contradicţie cu menirea lor.

Folosirea de către membrii familiei a drepturilor lor nu trebuie să lezeze interesele societăţii şi ale statului, drepturile altor cetăţeni.

Exercitîndu-şi drepturile şi obligaţiile care reies din raporturile de căsătorie şi de familie, cetăţenii trebuie să respecte legile, să manifeste o atitudine plină de respect faţă de principiile morale ale societăţii, să contribuie pe toate căile la întărirea familiei.

Articolul 62. Apărarea drepturilor care reies din raporturile de căsătorie şi de familie

Apărarea drepturilor care reies din raporturile de căsătorie şi de familie se înfăptuieşte de către instanţa judecătorească, de organele de tutelă şi curatelă, de organele de înregistrare a actelor de stare civilă.

Apărarea drepturilor care reies din raporturile de căsătorie şi de familie se înfăptuieşte şi de judecătoriile tovărăşeşti, de colectivele de muncă, de organele sindicale şi de alte organizaţii obşteşti în cazurile şi în modul stabilite de legislaţia R.S.S. Moldova.”;

2) în partea întîi a articolului 22 se introduc cuvintele: “În aceleaşi scopuri instanţa judecătorească poate să considere bunurile dobîndite de către soţi în perioada cît au trăit separat, după destrămarea familiei, drept proprietate personală a fiecăruia dintre ei.”;

3) cuvintele “în curs de un an şi jumătate” din articolele 27 şi din partea a treia a articolului 28 se înlocuiesc cu cuvintele “în curs de trei ani”;

4) partea a doua a articolului 36 va avea următorul cuprins:

“Instanţa judecătorească, stabilind motivele adevărate pentru care s-a depus cererea de desfacere a căsătoriei, e obligată să ia măsuri în vederea împăcării soţilor şi îmbunătăţirii situaţiei în familie.”;

5) articolul 53:

după cuvintele “mamă a copilului” se introduc cuvintele “ori persoana care este tatăl firesc al copilului, în cazul morţii mamei sau decăderii ei din drepturile părinteşti”;

se introduc partea a doua şi a treia cu următorul cuprins:

“Persoana înscrisă ca tată al copilului, la cererea lui sau la cererea comună cu mama copilului, nu are dreptul să tăgăduiască paternitatea, dacă în momentul depunerii cererii el ştia că nu este tatăl firesc al acestui copil.

Soţul care şi-a dat consimţămîntul la fecundarea artificială a soţiei sale cu ajutorul donatorului se înscrie ca tată al copilului născut de ea şi nu are dreptul să tăgăduiască înscrierea făcută.”;

6) articolul 56:

partea întîi va avea următorul cuprins:

“Părinţii au dreptul şi sînt obligaţi să-şi educe copiii, să aibă grijă de sănătatea lor, de dezvoltarea lor fizică, spirituală şi morală, de instruirea şi de pregătirea lor pentru munca social-utilă, să-i crească astfel ca să devină membri destoinici ai societăţii”;

se introduce partea a patra cu următorul cuprins:

“Dacă părinţii (sau unul din ei) nu-şi îndeplinesc cum se cuvine îndatoririle de educare a copiilor sau abuzează de drepturile lor părinteşti, copiii au dreptul să se adreseze organelor de tutelă şi curatelă pentru apărarea drepturilor şi intereselor lor.”;

7) articolul 60, partea întîi:

cuvintele “participă la” se înlocuiesc cu cuvintele “e obligat să participe la”;

8) articolul 61:

în partea întîi se introduc cuvintele “ţinînd cont de interesele copilului”;

se introduc partea a treia şi a patra cu următorul cuprins:

“Pentru neîndeplinirea hotărîrii instanţei judecătoreşti faţă de părintele vinovat se aplică măsurile prevăzute de legislaţia R.S.S. Moldova.

În cazul neîndeplinirii cu rea-voinţă a hotărîrii instanţei judecătoreşti, părintele care locuieşte separat, ţinînd cont de interesele copilului, are dreptul să adreseze o acţiune instanţei judecătoreşti despre predarea copilului.”;

9) articolul 63:

în partea întîi după cuvintele “Îndatoririle de educare a copiilor” se introduc cuvintele “între care şi refuzul nemotivat de a lua copilul de la maternitate (secţie) şi din alte instituţii preşcolare curativ-profilactice şi instructiv-educative”;

10) în articolul 64 se introduce partea a patra cu următorul cuprins:

“Dacă instanţa judecătorească descoperă în procesul examinării cauzelor cu privire la decăderea din drepturile părinteşti indici de infracţiune în acţiunile părinţilor ori a unuia dintre ei, ea comunică despre aceasta procurorului sau intentează un proces penal.”;

11) în articolul 69, după prima parte se introduce o parte nouă cu următorul cuprins:

“În cazuri excepţionale, dacă viaţa şi sănătatea copilului sînt în primejdie, organul de tutelă şi curatelă este în drept să adopte o hotărîre despre luarea cu forţa a copilului de la părinţi ori de la alte persoane, la care se află el pentru a-l educa. În aceste cazuri organul de tutelă şi curatelă e dator să informeze imediat procurorul şi să înainteze, în termen de şapte zile după adoptarea hotărîrii, instanţei judecătoreşti o acţiune despre decăderea părinţilor ori a unuia dintre ei din drepturile părinteşti ori despre luarea cu forţa a copilului.”;

partea a doua a articolului se va considera partea a treia;

12) articolul 82 va avea următorul cuprins:

“Articolul 82. Obligaţiile copiilor faţă de părinţi

Copiii sînt obligaţi să aibă grijă de părinţi şi să le acorde ajutor.

Întreţinerea părinţilor inapţi pentru muncă şi care au nevoie de ajutor constituie o obligaţie a copiilor lor majori.

Copiii majori care plătesc părinţilor pensie alimentară pot fi atraşi să participe la cheltuieli suplimentare provocate de circumstanţe excepţionale (boală gravă, schilodire, remunerarea persoanelor pentru îngrijirea părinţilor, alte împrejurări).

Copiii pot fi scutiţi de îndatorirea de a-şi întreţine părinţii şi de încasarea cheltuielilor pentru îngrijirea lor, dacă instanţa judecătorească va stabili, că părinţii s-au eschivat de la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti.”;

13) partea a treia a articolului 103 va avea următorul cuprins:

“Înfierea poate fi făcută fără consimţămîntul părinţilor, dacă ei nu locuiesc împreună cu copilul mai mult de şase luni şi fără a avea motive temeinice nu iau parte la educarea şi întreţinerea lui, nu manifestă faţă de copil atenţie şi grijă părintească.”.

 

2. Codul cu privire la locuinţe al R.S.S. Moldova, aprobat prin Legea R.S.S. Moldoveneşti din 3 iunie 1983 (Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului R.S.S. Moldoveneşti, 1983, nr.6, art.40; 1986, nr.7, art.67; 1987, nr.9, art.121; 990, nr.3, art.64):

1) în articolul 40, partea întîi punctul 8, după cuvintele “familiilor cu mulţi copii” se introduc cuvintele “familiilor care educă copii invalizi”;

2) se introduce articolul 411 cu următorul cuprins:

“Articolul 411. Asigurarea cu locuinţe a caselor de copii tip familie

În baza unei hotărîri emise în modul stabilit cu privire la organizarea casei de copii tip familie, persoanelor numite părinţi-educatori li se acordă, pentru a locui împreună cu copiii transmişi lor pentru educaţie, fără rînd o casă de locuit individuală sau o locuinţă cu mai multe camere. Mărimea spaţiului locativ se stabileşte prin legislaţia R.S.S. Moldova.

Spaţiul locativ acordat se foloseşte în modul stabilit de legislaţia R.S.S. Moldova pentru folosirea încăperilor de locuit de serviciu;

3) în articolul 95 se introduce partea a doua cu următorul cuprins:

“În cazurile cînd casa de copii tip familie se lichidează, părinţii-educatori trebuie să elibereze locuinţa acordată (articolul 411), în caz de refuz ei sînt evacuaţi, urmînd să li se acorde o altă locuinţă amenajată.”;

4) partea întîi a articolului 100 se completează cu următoarele alineate:

“cetăţenii decăzuţi din drepturile părinteşti, dacă locuiesc împreună cu copiii faţă de care au fost decăzuţi din drepturile părinteşti;

părinţii-educatori, dacă ei sînt înlăturaţi de la educarea copiilor (articolul 411).”;

5) din partea întîi a articolului 102 se exclud cuvintele: “Fără acordarea altei încăperi de locuit pot fi evacuate, de asemenea, persoanele private de drepturile de părinte, dacă s-a constatat că aceste persoane nu pot locui împreună cu copiii, faţă de care au fost lipsite de aceste drepturi.”.

 

3. Codul civil al R.S.S. Moldova, aprobat prin Legea R.S.S. Moldoveneşti din 26 decembrie 1964 (Veştile Sovietului Suprem al R.S.S. Moldoveneşti, 1964, nr.36, articolul 81):

partea întîi a articolului 50 va avea următorul cuprins:

“Este nulă convenţia care nu corespunde prevederilor legii, inclusiv convenţia care lezează drepturile personale sau patrimoniale ale minorilor.”.

 

4. Codul muncii al R.S.S. Moldova, aprobat prin Legea R.S.S. Moldoveneşti din 25 mai 1973 (Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului R.S.S. Moldoveneşti, 1973, nr.5, art.46; 1983, nr.2, art.11; 1987, nr.11, art.141):

1) punctul 1 al articolului 48 va avea următorul cuprins:

“1) pentru muncitori şi slujbaşi în vîrstă de la şaisprezece pînă la optsprezece ani – 36 ore pe săptămînă, iar pentru persoanele în vîrstă de la cincisprezece pînă la şaisprezece ani (elevii în vîrstă de la paisprezece pînă la cincisprezece ani care lucrează în timpul vacanţei) (art.181) – 24 ore pe săptămînă.

Durata timpului de lucru pentru elevii care lucrează pe parcursul anului de învăţămînt, în timpul liber de învăţătură, nu poate să depăşească jumătate din durata maximală a timpului de lucru, prevăzută în alineatul întîi al acestui punct pentru persoanele de vîrsta respectivă”;

2) cuvintele “în vîrstă de pînă la opt ani” din partea întîi a articolului 53 se înlocuiesc cu cuvintele “în vîrstă de pînă la paisprezece ani (inclusiv copilul care se află sub tutela ei)”;

3) în articolul 62 se introduce partea a treia cu următorul cuprins:

“Unuia dintre părinţi (tutorelui, curatorului) care educă un copil invalid i se acordă după voinţa lui suplimentar o zi liberă în lună cu remunerare în mărimea salariului de o zi din contul mijloacelor asigurării sociale”;

4) în articolul 75 se introduce partea a cincea cu următorul cuprins:

“Soţilor care lucrează, ale căror soţii se află în concediu de maternitate, li se acordă concediul anual, după dorinţa lor, în timpul concediului soţiei”;

5) cuvintele “în vîrstă de pînă la doi ani” din denumirea şi din textul articolului 170 se înlocuiesc cu cuvintele “în vîrstă de pînă la trei ani”;

6) cuvintele “de la doi pînă la opt ani” din denumirea şi din textul articolului 171 se înlocuiesc cu cuvintele “de la trei pînă la paisprezece ani (copii invalizi pînă la şaisprezece ani)”;

7) articolul 172:

cuvintele “pînă la un an şi jumătate” din denumirea articolului se înlocuiesc cu cuvintele “pînă la trei ani”;

după partea întîi se introduce o nouă parte cu următorul cuprins:

“Pînă la soluţionarea chestiunii despre acordarea femeii gravide, în conformitate cu avizul medical, a unui alt lucru mai uşor ce exclude acţiunea factorilor de producţie neprielnici, ea trebuie să fie eliberată de lucru, păstrîndu-i-se salariul mediu pentru toate zilele lucrătoare pe care nu le-a lucrat din această cauză din contul mijloacelor întreprinderii, instituţiei, organizaţiei.”;

partea a doua a articolului se va considera partea a treia şi cuvintele “pînă la un an şi jumătate” se înlocuiesc cu cuvintele “pînă la trei ani”;

8) articolul 173:

partea întîi va avea următorul cuprins:

“Femeilor li se acordă concediu de maternitate cu o durată de şaptezeci de zile calendaristice înainte de naştere şi cincizeci şi şase (în cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii – şaptezeci) de zile calendaristice după naştere şi, la dorinţa lor, dacă au o vechime totală în muncă nu mai mică de un an (femeilor care nu au împlinit vîrsta de optsprezece ani – indiferent de vechimea totală de muncă) – un concediu postnatal parţial plătit pînă la un an şi jumătate, plătindu-li-se pentru această perioadă alocaţii pe linia asigurărilor sociale de stat.

Femeilor care lucrează şi nu au o vechime în muncă de un an ajutorul se plăteşte în mărime de cincizeci de procente.”;

după partea întîi se introduce o nouă parte cu următorul cuprins:

“Concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului poate fi folosit şi de tatăl copilului, de bunică, de bunel şi de alte rude care se ocupă de îngrijirea copilului.”;

părţile a doua şi a treia se vor considera respectiv părţile a treia şi a patra;

cuvintele “un an” din partea a treia se înlocuiesc cu cuvintele “un an şi jumătate”;

partea a patra va avea următorul cuprins:

“La dorinţa femeii şi a persoanelor arătate în partea a treia a prezentului articol în perioada aflării lor în concediul pentru îngrijirea copilului ei pot să lucreze în condiţiile timpului de muncă incomplet sau la domiciliu. În acest caz lor li se menţine dreptul la primirea alocaţiilor pe toată perioada aflării lor în concediul pentru îngrijirea copilului.”;

9) articolul 175:

cuvintele “în vîrstă de pînă la un an şi jumătate” din denumirea articolului se înlocuiesc cu cuvintele “în vîrstă de pînă la trei ani”;

partea întîi va avea următorul cuprins:

“În afară de concediul de maternitate şi pentru îngrijirea copilului se acordă femeii, precum şi persoanelor arătate în partea a doua a articolului 173, la cererea lor, un concediu suplimentar, fără menţinerea salariului, pentru îngrijirea copilului, pînă el va împlini vîrsta de trei ani. În timpul concediului li se păstrează locul de muncă (funcţia).”;

cuvintele “vîrsta de un an şi jumătate” din partea a doua se înlocuiesc cu cuvintele “vîrsta de trei ani”;

10) articolul 176:

partea întîi va avea următorul cuprins:

“Femeilor care au înfiat copii nou-născuţi nemijlocit din maternitate li se acordă un concediu pe o perioadă, ce începe din ziua înfierii şi pînă la expirarea a cincizeci şi şase de zile din ziua naşterii copilului (în caz de înfiere a doi sau mai mulţi copii odată – 70 de zile) şi, la dorinţa lor, dacă au o vechime totală de muncă nu mai mică de un an, – concediu postnatal parţial plătit pînă ce copilul va împlini vîrsta de un an şi jumătate, plătindu-li-se pentru această perioadă alocaţii pe linia asigurărilor sociale de stat.

Femeilor care lucrează şi au o vechime în muncă mai mică de un an ajutorul se plăteşte în mărime de cincizeci de procente.”;

cuvintele “vîrsta de un an şi jumătate” din partea a doua se înlocuiesc cu cuvintele “vîrsta de trei ani”;

se introduce partea a treia cu următorul cuprins:

“Dacă înfierea este înfăptuită de ambii soţi, concediul parţial plătit şi concediul suplimentar fără menţinerea salariului pot fi folosite şi de tatăl copilului care se ocupă de îngrijirea copilului (art.173, 175).”;

11) articolul 177:

cuvintele “pînă la un an şi jumătate” din părţile întîi şi a patra se înlocuiesc cu cuvintele “pînă la trei ani”;

12) articolul 178:

cuvintele “în vîrstă de pînă la un an şi jumătate” din denumirea articolului se exclud;

partea întîi va avea următorul cuprins:

“Este interzis de a refuza angajarea la lucru a femeilor şi de a li se micşora salariul pe motive legate de sarcină sau de existenţa copiilor în vîrstă de pînă la trei ani, a mamelor singure dacă au copii în vîrstă de pînă la paisprezece ani (copil invalid – pînă la şaisprezece ani.”;

după prima parte se introduce o parte nouă cu următorul cuprins:

“Dacă femeilor menţionate în prima parte li se va refuza încheierea contractului de muncă, administraţia e obligată să le comunice în scris motivul refuzului. Refuzul încheierii contractului de muncă poate fi apelat la instanţa judecătorească.”;

partea a doua a articolului se va considera partea a treia şi va avea următorul cuprins:

“Nu se admite concedierea din iniţiativa administraţiei a femeilor gravide şi a femeilor care au copii în vîrstă de pînă la trei ani (a mamelor singure care au copii în vîrstă de pînă la paisprezece ani ori copil invalid în vîrstă de pînă la şaisprezece ani), cu excepţia cazurilor lichidării totale a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, cînd se admite concedierea cu aranjarea obligatorie la muncă. Plasarea obligatorie în cîmpul muncii a femeilor menţionate se înfăptuieşte de către administraţie şi în cazurile concedierii lor după expirarea contractului de muncă pe termen.

În perioada angajării la lucru lor li se menţine cîştigul mediu, dar nu mai mult decît trei luni din timpul desfacerii contractului de muncă pe termen.”;

13) se introduce articolul 1801 cu următorul cuprins:

“Articolul 1801. Acordarea înlesnirilor altor membri ai familiei care educă copii minori

A extinde înlesnirile care se acordă femeii în legătură cu maternitatea (limitarea muncii pe timp de noapte, a muncii suplimentare în zilele de odihnă şi trimiterea în misiune, acordarea concediilor suplimentare, stabilirea înlesnirilor de muncă în regimul de muncă şi alte înlesniri stabilite de legea în vigoare) asupra tatălui care educă copii fără mamă (în cazul decedării mamei, decedării din drepturile părinteşti, aflării pe un timp îndelungat la o instituţie medicală ori în alte cazuri cînd lipseşte tutelarea maternă a copiilor), şi asupra tutorelui (curatorului) minorilor.”;

14) în articolul 181 se introduce partea a treia cu următorul cuprins:

“Pentru pregătirea tineretului de muncă în producţie se admite încheierea contractului de muncă cu elevi ai şcolilor de cultură generală, ai şcolilor profesionale tehnice şi medii de specialitate pentru îndeplinirea în timpul liber de învăţătură a unor lucrări uşoare care nu provoacă daune sănătăţii şi procesului de instruire, dacă au împlinit vîrsta de paisprezece ani, cu consimţămîntul unuia dintre părinţi sau al persoanei care înlocuieşte părinţii.”;

15) în articolul 188 se introduce partea a treia cu următorul cuprins:

“Retribuirea muncii elevilor de la şcolile medii de cultură generală, profesionale tehnice şi medii de specialitate, care lucrează în timpul liber de învăţătură, se face proporţional cu timpul lucrat ori în acord.

Întreprinderile au dreptul să stabilească elevilor un spor la salariu.”;

16) articolul 189:

după partea întîi se introduce o nouă parte cu următorul cuprins:

“Refuzul de angajare la lucru şi de instruire profesională a persoanelor menţionate care au fost trimise, avînd locuri rezervate, nu se admite. Acest refuz poate fi apelat de ei la instanţa judecătorească.”;

partea a doua se va considera partea a treia.

 

5. Legea R.S.S. Moldova cu privire la ocrotirea sănătăţii, aprobată prin Legea R.S.S. Moldoveneşti din 13 iulie 1971 (Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului R.S.S. Moldoveneşti, 1971, nr.7, art.104; 1979, nr.12, art.109);

1) după cuvintele “În rîndurile populaţiei” din articolul 39 se introduc cuvintele “instruirea sanitară, igienică şi educarea populaţiei în ce priveşte formarea unui mod de viaţă sănătos, întărirea sănătăţii, îndeosebi a copiilor şi adolescenţilor”;

2) partea a cincea a articolului 40 va avea următorul cuprins:

“Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile sînt obligate să ia măsurile necesare pentru reducerea cazurilor de morbiditate şi mortalitate maternă, a pruncilor, în timpul naşterii şi imediat după ea, profilaxiei traumatismului de muncă şi a bolilor profesionale, restabilirea capacităţii de muncă.”;

3) articolul 56:

partea întîi va avea următorul cuprins:

“Maternitatea şi copilăria în R.S.S. Moldova este ocrotită şi stimulată de stat; femeilor li se creează condiţii care permit să îmbine munca cu maternitatea; li se garantează apărarea drepturilor, susţinerea morală şi materială a maternităţii şi copilăriei; statul apără interesele şi drepturile copiilor, asigură dreptul copilului la condiţiile de viaţă necesare pentru dezvoltarea lui fizică, umană, spirituală, morală şi socială.”;

după cuvintele “prin îmbunătăţirea şi asanarea condiţiilor de muncă şi de trai” din partea a doua se introduc cuvintele “realizarea măsurilor pentru însănătoşirea mediului ambiant, înlăturarea factorilor negativi ecologici care exercită influenţă asupra funcţiilor generative ale populaţiei şi conduc la naşterea copiilor bolnavi şi slabi, la creşterea morbidităţii femeilor şi copiilor”;

după partea a doua se introduce o nouă parte cu următorul cuprins:

“Recomandările pentru angajarea raţională la muncă a femeilor gravide, elaborate de ministerele şi departamentele R.S.S. Moldova împreună cu comitetele republicane ale sindicatelor respective şi de comun acord cu Ministerul Sănătăţii al R.S.S. Moldova, sînt obligatoare pentru administraţia întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor.”;

partea a treia se va considera partea a patra şi va avea următorul cuprins:

“Femeii i se acordă dreptul de a hotărî personal chestiunea maternităţii. În scopul ocrotirii sănătăţii femeii, cu consimţămîntul ei, poate fi înfăptuită sterilizarea chirurgicală pentru prevenirea gravidităţii în conformitate cu indicaţiile medicale. Lista indicaţiilor medicale este determinată de către Ministerul Sănătăţii al R.S.S. Moldova.”;

se introduce partea a cincea cu următorul cuprins:

“În scopul ocrotirii sănătăţii persoanelor care se căsătoresc şi a urmaşilor lor, instituţiile medicale asigură persoanelor care au depus cerere de căsătorie un examen medical al acestora la dorinţa lor. Modul de desfăşurare a examenului medical se determină de Ministerul Sănătăţii al R.S.S. Moldova.”;

4) în articolul 57, după cuvintele “în timpul sarcinii”, se introduc cuvintele “inclusiv consultaţie medical-genetică”;

5) în articolul 58 se introduce partea a treia cu următorul cuprins: “Lucrătorii medicali ai instituţiilor medicale şi profilactice sînt obligaţi să acorde părinţilor (persoanelor care-i înlocuiesc) informaţia referitoare la boala copilului, să-i familiarizeze cu tactica şi metoda de tratament”;

6) articolul 60:

partea a doua se completează cu cuvintele “Lista contraindicaţiilor medicale privind aranjarea acestor copii şi adolescenţi în casele de copii şi în instituţiile instructiv-educative generale este aprobată de Ministerul Sănătăţii al R.S.S. Moldova.”;

partea a patra va avea următorul cuprins:

“În cazul tratării în staţionar a copiilor în vîrstă de pînă la trei ani, precum şi a copiilor grav bolnavi de o vîrstă mai mare, care au nevoie, conform concluziei medicului, de îngrijire suplimentară, mamei (tatălui) ori altei rude i se oferă posibilitatea de a se afla cu copilul în instituţia medicală, plătindu-i-se în modul stabilit alocaţii pe linia asigurării sociale.”.

 

PREŞEDINTELE REPUBLICII
SOVIETICE SOCIALISTE MOLDOVA Mircea SNEGUR

or.Chişinău, 5 decembrie 1990.
Nr.391-XII.