H O T Ă R Â R E
pentru aprobarea Regulamentului privind creditarea
responsabilă a consumatorilor de către bănci
nr. 101 din 19.05.2022
Monitorul Oficial nr.164-169/661 din 03.06.2022
* * *
ÎNREGISTRAT: Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova nr.1719 din 26 mai 2022 Ministru __________ Sergiu LITVINENCO |
În temeiul art.27 alin.(1) lit.c), art.44 lit.a) din Legea nr.548/1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.297-300, art.544), cu modificările ulterioare, art.381 şi art.84 din Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.434-439, art.727), cu modificările ulterioare, Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul privind creditarea responsabilă a consumatorilor de către bănci, conform anexei.
2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 iulie 2022.
PREŞEDINTELE | |
COMITETULUI EXECUTIV | Octavian ARMAŞU
|
Nr.101. Chişinău, 19 mai 2022. |
Aprobat
prin Hotărârea Comitetului executiv
al Băncii Naţionale a Moldovei
nr.101 din 19 mai 2022
REGULAMENT
privind creditarea responsabilă a consumatorilor de către bănci
Capitolul I
DOMENIU DE APLICARE
1. Prezentul regulament stabileşte pentru băncile din Republica Moldova, precum şi sucursalele din Republica Moldova ale băncilor din alte state (în continuare – „creditori”) cerinţele de creditare responsabilă în conformitate cu care se evaluează bonitatea consumatorilor în cazul creditelor destinate consumatorilor.
2. Creditorul aplică, pe bază individuală, prevederile prezentului regulament.
3. Prevederile prezentului regulament se aplică contractelor de credit pentru consumatori.
4. Prevederile pct.9 sbp.6), 7), 8) şi ale secţiunilor 3, 4 şi 5 din Capitolul III din prezentul regulament nu se aplică:
1) creditelor restructurate;
2) creditelor sub forma unei facilităţi de tip “descoperit de cont” (overdraft) şi în baza cărora creditul trebuie rambursat în termen de o lună;
3) creditelor garantate integral pe întreaga perioadă de derulare cu mijloace băneşti (depozit garanţie) la o bancă;
4) creditelor preluate de către terţi în caz de deces al debitorului sau partaj;
5) creditelor care sunt rezultatul unei hotărâri pronunţate de o instanţă judecătorească sau de o altă autoritate instituită conform legii.
5. Persoana fizică căreia urmează să i se acorde credit are calitatea de consumator, dacă creditorul nu a obţinut documente care justifică desfăşurarea de către aceasta a activităţii de întreprinzător sau profesionale în a cărui scop se solicită creditul.
Capitolul II
DEFINIŢII
6. Termenii şi expresiile utilizate în prezentul regulament au semnificaţia prevăzută în Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (în continuare – Legea nr.202/2017), Legea 202/2013 privind contractele de credit pentru consumatori (în continuare – Legea nr.202/2013) şi în actele normative ale BNM adoptate în aplicarea Legii nr.202/2017.
7. În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:
1) credit acordat consumatorului – credit acordat în temeiul contractului de credit pentru consumatori;
2) credit de consum – credit acordat consumatorului, altul decât cel clasificat ca credit pentru investiţii imobiliare prevăzut la sbp.3);
3) credit pentru investiţii imobiliare – credit acordat consumatorului, destinat dobândirii sau conservării dreptului de proprietate asupra unui teren, a unei construcţii şi/sau a unei părţi componente ale clădirii, realizate sau care urmează să se realizeze ori modernizării, consolidării sau extinderii unei construcţii şi/sau a unei părţi componente ale clădirii ori pentru viabilizarea unui teren şi care este garantat cu gaj constituit asupra unui sau mai multor bunuri imobile;
4) credit restructurat – credit acordat consumatorului, nerambursat/nestins, la care ulterior, în baza unui acord, au fost modificate termenele de efectuare a plăţilor expirate sau a fost prelungit termenul de rambursare/stingere a plăţii stabilite conform contractului, potrivit noţiunilor de activ renegociat sau activ prelungit din pct.2 din Regulamentul cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.231/2011 cu modificările şi completările ulterioare;
5) imobilul gajat – imobilul, depus ca garanţie pentru a asigura îndeplinirea obligaţiilor în temeiul unui contract de credit acordat consumatorului;
6) preţul imobilului gajat – preţul imobilului, specificat în contractul de vânzare-cumpărare (dacă există un asemenea contract cu o vechime nu mai mare de 6 luni la data solicitării creditului) a bunului respectiv;
7) raportul dintre credite şi garanţii (în continuare – RCG) – raportul dintre valoarea totală a creditului acordat consumatorului şi valoarea imobilelor gajate aferent creditului respectiv, exprimat în %, astfel cum este reglementat în Secţiunea 3 din Capitolul III;
8) raportul dintre serviciul datoriei şi venituri (în continuare – RSDV) – raportul dintre serviciul datoriei şi venitul mediu al consumatorului, exprimat în %, astfel cum este reglementat în Secţiunea 4 din Capitolul III;
9) serviciul datoriei – valoarea costurilor lunare de deservire a datoriei totale a consumatorului, astfel cum este reglementat în Secţiunea 4 din Capitolul III;
10) valoarea de piaţă – valoarea de piaţă estimată în cel mai recent raport de evaluare deţinut de bancă în sensul Regulamentului cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.111/2018;
11) venitul mediu al consumatorului – venitul net mediu lunar al consumatorului, utilizat la determinarea bonităţii acestuia la depunerea cererii pentru acordarea creditului, astfel cum este reglementat în Secţiunea 4 din Capitolul III;
12) venituri confirmate – veniturile efectiv încasate, ce pot fi confirmate documentar din surse oficiale deţinute de autorităţile publice, bănci, entităţile din domeniul financiar nebancar şi/sau birourile istoriilor de credit, inclusiv remitenţele care pot fi confirmate documentar, precum şi veniturile confirmate în baza documentelor primare cu regim special prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.294/1998 cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II/1997.
Capitolul III
CREDITAREA RESPONSABILĂ
Secţiunea 1
Principiile de creditare responsabilă
8. Creditarea responsabilă reprezintă activitatea de creditare, în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonităţii consumatorului, nu îşi asumă un risc ridicat de credit, nu permite consumatorului să îşi asume, în temeiul contractelor de credit, obligaţii financiare care excedează capacitatea sa financiară de rambursare şi nu contribuie la acumularea rapidă a gradului de îndatorare a consumatorilor.
9. Înainte de acordarea de credit unui consumator, creditorul trebuie:
1) să evalueze bonitatea consumatorului, bazându-se pe informaţii din surse oficiale care să documenteze veniturile confirmate, obligaţiile de credit asumate şi pe alte informaţii disponibile creditorului care pot afecta bonitatea consumatorului, în conformitate cu Secţiunea 2 din Capitolul III;
2) să se bazeze cu preponderenţă pe principiul prevenirii oricăror întârzieri în efectuarea plăţilor, a nerambursării creditelor sau a întârzierilor în exercitarea drepturilor de gaj;
3) să se bazeze primordial pe principiul rambursării creditului din venitul confirmat al consumatorului şi nu pe recuperarea forţată din contul bunului gajat sau din contul modificării valorii bunului gajat sau din contul altor active ale consumatorului;
4) să se asigure că capacitatea consumatorului de a-şi îndeplini obligaţiile în temeiul contractului de credit nu se bazează pe aşteptări privind creşterea sursei de venit a consumatorului;
5) să efectueze evaluările în mod obiectiv, bazându-se pe informaţiile utilizate pentru evaluarea bonităţii, ţinând cont de sustenabilitatea veniturilor consumatorului, istoria de credit, factorii obiectivi privind diminuarea veniturilor şi toate obligaţiile financiare existente cunoscute creditorului;
6) în cazul creditelor pentru investiţii imobiliare, să se bazeze pe limitarea raportului dintre valoarea creditului şi valoarea de piaţă sau preţul imobilului gajat, aplicând „raportul dintre credite şi garanţii” (RCG), în conformitate cu Secţiunea 3 din Capitolul III;
7) să se bazeze pe limitarea raportului dintre serviciul datoriei şi venituri, aplicând „raportul dintre serviciul datoriei şi venituri” (RSDV), în conformitate cu Secţiunea 4 din Capitolul III;
8) să ia în considerare limitarea scadenţei maxime a creditului, în conformitate cu Secţiunea 5 din Capitolul III;
9) să asigure stabilirea graficului de rambursare a creditului în tranşe regulate şi relativ egale, în descreştere sau după caz, în concordanţă cu periodicitatea obţinerii veniturilor de către consumator, fără amânarea plăţii principalului în apropierea scadenţei creditului, în vederea evitării concentrării plăţilor şi îndatorării excesive a consumatorului.
Secţiunea 2
Evaluarea bonităţii consumatorului
10. Evaluarea bonităţii unui consumator reprezintă evaluarea capacităţii consumatorului de a-şi asuma o anumită obligaţie în temeiul contractului de credit pe care consumatorul ar putea să o onoreze împreună cu obligaţiile de credit deja asumate.
11. Decizia creditorului de a acorda credit trebuie să se bazeze pe o evaluare prudentă a capacităţii consumatorului de a rambursa creditul pe durata contractului de credit.
12. În cazul în care creditul este acordat la doi sau mai mulţi consumatori (codebitori), venitul şi obligaţiile financiare ale acestora trebuie evaluate împreună.
13. Creditorul trebuie să se asigure că fidejusorul este informat cel puţin în privinţa prevederilor Codului Civil privind obligaţiile fidejusorului.
14. La evaluarea bonităţii unui consumator, creditorul asigură colectarea şi evaluarea informaţiilor luând în considerare, cel puţin următoarele:
1) veniturile confirmate ale consumatorului, diversitatea, sustenabilitatea, dinamica posibilă a veniturilor în viitor în baza factorilor obiectiv cunoscuţi;
2) obligaţiile consumatorului în temeiul contractelor de credit în curs de executare cumulate cu obligaţiile de plată care derivă din contractul de credit solicitat, precum şi alte obligaţii financiare ale acestuia pe baza unui volum suficient de informaţii obţinute inclusiv de la consumator şi, după caz, pe baza consultării bazei de date relevante;
3) istoria de credit a consumatorului, obligaţiile de credit restante şi alte informaţii despre îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor financiare curente sau anterioare de către consumator, inclusiv şi a obligaţiilor sub forma de sancţiuni pecuniare (contravenţionale, penale etc.);
4) impactul circumstanţelor indicate de consumator sau cunoscute de creditor asupra situaţiei financiare a consumatorului, precum şi al altor factori care pot afecta capacitatea consumatorului de a-şi îndeplini obligaţiile financiare, care pot provoca probleme financiare sau îndatorarea excesivă a consumatorului.
15. Informaţia specificată la pct.14 se va verifica de către creditor cu datele din sursele oficiale accesibile (birourile istoriilor de credit, istoria de credit internă, extrasele de conturi bancare, Serviciul Fiscal de Stat etc.) relevante pentru evaluarea bonităţii consumatorului sau alte surse relevante care confirmă veniturile/obligaţiile consumatorului.
16. În cazul constatării divergenţelor dintre datoriile declarate de consumator şi cele preluate din birourile istoriilor de credite şi/sau din alte surse oficiale disponibile, se va considera valoarea mai mare dintre cele două.
17. Faţă de categoriile de venituri, care se pot modifica semnificativ (variaţia sumei ultimelor 3 încasări din aceeaşi sursă depăşeşte 15%) sau a căror sustenabilitate este îndoielnică, se aplică coeficienţi de ajustare în funcţie de gradul de certitudine şi de caracterul de permanenţă al acestor venituri, stabilite de creditor în politicile sale interne.
18. În cazurile menţionate în pct.17 şi atunci când consumatorul deţine o sursă de venituri (de ex. din activitate de întreprinzător sau profesională, în baza patentei de întreprinzător sau din lucrări sezoniere) din care primeşte venituri neregulate, creditorul va recunoaşte venitul în scopul calculării RSDV în cazul în care se vor confirma cel puţin 3 încasări pe parcursul a 6 luni consecutive în cadrul unei perioade de 12 luni până la depunerea cererii pentru credit. În cazul în care consumatorul primeşte venituri sub formă de dividende, creditorul, în scopul calculării RSDV, va recunoaşte aceste venituri încasate pe parcursul ultimilor 12 luni până la depunerea cererii pentru creditul respectiv, ţinând cont de prevederile pct.17.
19. În cazul în care părţile unui contract de credit convin să majoreze valoarea totală a creditului după încheierea contractului de credit, creditorul va actualiza informaţiile disponibile despre consumator, bunul gajat şi, în baza informaţiilor actualizate, va efectua o evaluare repetată a bonităţii consumatorului.
20. În cazul în care contractul de credit este ataşat la cursul unei valute, iar consumatorul primeşte venituri în monedă naţională, creditorul trebuie să ţină cont de riscul valutar şi să aplice limita RSDV de 30%.
Secţiunea 3
Raportul dintre credite şi garanţii
21. RCG se aplică numai creditelor pentru investiţii imobiliare acordate consumatorilor şi nu poate depăşi 80%, cu excepţia cazurilor specificate la pct.26 şi 29.
22. La determinarea mărimii RCG, creditorul urmează să excludă ipoteza majorării valorii imobilului în viitor (datorită creşterii preţurilor imobiliare, schimbării destinaţiei imobilului etc.).
23. RCG se calculează în conformitate cu următoarea formulă:
RCG =
| Valoarea totală a creditului | ×100%
|
Valoarea imobilelor gajate |
unde:
Valoarea totală a creditului reprezintă suma creditului, contractată în cadrul unui contract de credit;
Valoarea imobilelor gajate nu va depăşi suma dintre valoarea de piaţă sau preţul imobilului gajat, oricare dintre cele două este mai mică, pentru toate imobilele gajate pentru creditul respectiv.
24. În cazul în care valoarea imobilului care este gajat s-a majorat faţă de preţul specificat în contractul de vânzare-cumpărare, urmare a investiţiilor capitale efectuate după procurarea acestuia, în valoarea imobilelor gajate se va include valoarea de piaţă a imobilului gajat.
25. În cazul în care imobilul este gajat pentru două sau mai multe credite, valoarea imobilului se divizează proporţional pe aceste credite, în funcţie de soldul creditelor.
26. RCG nu se aplică contractelor de credit care vizează refinanţarea creditelor acordate consumatorului, cu condiţia îndeplinirii tuturor condiţiilor de mai jos:
1) soldul curent al sumei creditului nu creşte urmare a refinanţării;
2) imobilul gajat rămâne acelaşi care asigură creditul refinanţat şi valoarea de piaţă a acestuia nu s-a diminuat comparativ cu valoarea de piaţă indicată în contractul de ipotecă încheiat în scopul garantării creditului refinanţat, sau în gaj se propune alt imobil astfel ca valoarea de piaţă a imobilelor gajate să nu fie mai mică decât valoarea de piaţă a imobilului, indicată în contractul de ipotecă încheiat în scopul garantării creditului refinanţat.
27. În cazul în care consumatorul încheie un contract de credit, iar statul, direct sau indirect, compensează şi/sau garantează parţial/total creditul în conformitate cu procedura prevăzută de actele normative ale Republicii Moldova, limita RCG se va calcula ţinând seama de cota din credit compensată şi/sau garantată, după cum urmează:
RCG =
| Valoarea totală a creditului – Valoarea garanţiei (compensaţiei) de stat | ×100%
|
Valoarea imobilelor gajate |
28. În cazul în care creditul este garantat parţial printr-o garanţie reală sub forma unor depozite în numerar, constituite de către consumator la creditor şi a căror scadenţă depăşeşte scadenţa creditului garantat, limita RCG se va calcula reieşind din valoarea negajată a creditului, după cum urmează:
RCG =
| Valoarea totală a creditului – Valoarea depozitelor garanţii | ×100%
|
Valoarea imobilelor gajate |
29. RCG poate fi mai mare decât valoarea indicată la pct.21, în cazul în care consumatorul va încheia un contract de credit pentru achiziţia sau construirea altei locuinţe (ex. apartament, casă de locuit, vilă) prin care se angajează, într-un termen rezonabil stabilit în contractul de credit, să reducă obligaţiile asumate în temeiul contractului de credit cu mijloacele băneşti primite din vânzarea locuinţei, care este confirmată documentar ca locuinţă de bază la momentul încheierii contractului de credit. Dispoziţiile prezentului punct pot fi aplicate numai atunci când creditorul are dovezi rezonabile şi suficiente conform cărora consumatorul, după ce va vinde locuinţa de bază în cadrul termenului rezonabil stabilit în contractul de credit, va avea mijloace băneşti suficiente pentru a reduce obligaţiile asumate în temeiul contractului de credit într-o asemenea măsură, încât RCG să nu depăşească valoarea indicată la pct.21.
30. În sensul pct.29 un termen rezonabil reprezintă un termen de:
1) cel mult 12 luni de la data încheierii contractului de credit în cazul unui contract de credit pentru construirea bunului imobil, şi
2) cel mult 3 luni de la data încheierii contractului de credit în cazul unui contract de credit pentru achiziţia bunului imobil.
31. Ponderea sumei creditelor acordate conform cerinţelor pct.29 în cuantumul total al creditelor noi pentru procurarea sau construcţia imobilului acordate persoanelor fizice de creditor, pe parcursul ultimelor 3 luni anterior acordării, nu trebuie să fie mai mare decât 15%.
Secţiunea 4
Raportul dintre serviciul datoriei şi venituri
32. RSDV se aplică tuturor creditelor acordate consumatorilor, care intră în domeniul de reglementare al prezentului Regulament cu excepţia cazului, specificat la pct.40.
33. Înainte de a calcula RSDV pentru creditul solicitat de către consumator, creditorul va verifica informaţia privind veniturile confirmate ale consumatorului şi informaţia privind costul deservirii tuturor creditelor/împrumuturilor valabile la momentul aprobării creditului în conformitate cu prevederile Secţiunii 2 din Capitolul III.
34. Creditorul trebuie să obţină rapoartele de credit aferente consumatorului respectiv care să conţină informaţia necesară în vederea calculării serviciului datoriei de la toate birourile istoriilor de credit funcţionale, inclusiv prin intermediul schimbului de informaţii între acestea. Creditorul nu poartă răspundere de calitatea datelor oferite de birourile istoriilor de credit.
35. RSDV nu trebuie să depăşească 40%, cu excepţia cazurilor specificate la pct.41, 42 şi 43.
36. În cazul refinanţării unui credit eliberat anterior, valoarea deservirii acestuia va fi substituită, în calcul, cu valoarea deservirii creditului nou.
37. RSDV se calculează conform formulei:
RSDV =
| Serviciul datoriei | ×100%
|
Venitul mediu lunar |
unde:
Serviciul datoriei – valoarea medie lunară a costurilor de deservire a datoriei totale cunoscute creditorului la etapa evaluării bonităţii consumatorului, calculată ca suma plăţilor medii lunare calculate pentru toate creditele/împrumuturile consumatorului la momentul eliberării creditului împreună cu plata medie lunară a creditului nou. Plata medie lunară aferentă unui credit/împrumut se calculează ca raport al valorii creditului/împrumutului, a dobânzii şi a altor plăti aferente la scadenţa reziduală a creditului/împrumutului în luni.
Venitul mediu lunar – venitul mediu lunar al consumatorului realizat de consumator în cel puţin ultimele şase luni disponibile pentru evaluare, dar nu mai mult de 12 luni până la depunerea cererii pentru credit, calculat după deducerea obligaţiilor fiscale specificate în legislaţia în vigoare (net). În calculul venitului mediu lunar se vor include doar veniturile confirmate cu caracter regulat pe care creditorul le recunoaşte drept sustenabile, ţinând cont de prevederile pct.18; iar sustenabilitatea pe termen lung a venitului va fi, de asemenea, evaluată de creditor.
38. Pentru contractele de credit prin care consumatorului i se acordă dreptul de a trage mijloace fără a depăşi limita de credit stabilită, plata medie lunară se calculează prin adăugarea valorii limitei de credit şi costului creditului împărţit la scadenţa reziduală a creditului în luni.
39. Pentru creditele cu rata flotantă a dobânzii (care poate fi modificată în mod regulat sau în conformitate cu termenele şi condiţiile specificate în contractul de credit pe durata de valabilitate a acestuia), creditorul trebuie să efectueze un test de sensibilitate la rata dobânzii şi să se asigure că consumatorul va putea onora obligaţiile aferente creditului dacă rata dobânzii creşte. În cadrul testului de sensibilitate, la calcularea RSDV, creditorul trebuie să utilizeze rata aplicabilă a dobânzii pentru credit nu mai mică decât rata medie ponderată a dobânzilor pentru creditele noi acordate conform ultimului raport publicat de Banca Naţională, pentru tipul şi termenul corespunzător al creditului plus 4 p.p. Valoarea RSDV obţinută urmare a testului de sensibilitate al ratei dobânzii la credit nu trebuie să depăşească nivelul de 55%, cu excepţia cazului specificat la pct.42 pentru care se va aplica nivelul de 70%.
40. RSDV nu se aplică creditelor acordate în baza Legii nr.293/2017 privind unele măsuri în vederea implementării Programului de stat „Prima casă”.
41. Prin derogare de la prevederile prezentului Regulament, în cazul imposibilităţii demonstrării venitului confirmat al consumatorului, mărimea maximă cumulativă a serviciului datoriei lunare a consumatorului nu trebuie să depăşească 40% din cuantumul salariului minim pe ţară, stabilit de Guvernul Republicii Moldova.
[Pct.41 modificat prin Hot.BNM nr.275 din 29.12.2022, în vigoare 13.01.2023]
42. RSDV al consumatorului poate fi mai mare cu până la 15 puncte procentuale decât valoarea specificată la pct.20 şi pct.35, atunci când venitul mediu lunar al consumatorului, descris la pct.37, depăşeşte cel puţin de două ori mărimea salariului mediu lunar pe economie aprobată de Guvern pentru anul în care se ia decizia de creditare.
43. În cazul şi în condiţiile specificate la pct.29, RSDV al consumatorului poate depăşi temporar valoarea indicată la pct.35, cu condiţia ca creditorul să se asigure că consumatorul va putea onora toate obligaţiile asumate.
Secţiunea 5
Scadenţa maximă a creditului
44. Scadenţa maximă a unui credit pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi 30 de ani, cu excepţia cazului specificat la pct.46.
45. Scadenţa maximă a unui credit de consum nu poate depăşi 5 ani, cu excepţia cazurilor specificate la pct.46 şi 47.
46. Scadenţa maximă a unui credit care vizează refinanţarea creditului acordat consumatorului poate depăşi perioada indicată la pct.44 sau 45, cu condiţia îndeplinirii concomitente a următoarelor cerinţe:
1) soldul rămas al creditului refinanţat nu creşte urmare a refinanţării;
2) bunul gajat rămâne neschimbat sau bunuri suplimentare sunt gajate, în cazul contractelor de credit cu gaj;
3) scadenţa stabilită în contractul de credit nu depăşeşte scadenţa rămasă a contractului de credit supus refinanţării.
47. Prin derogare de la dispoziţiile pct.45, este permisă prelungirea peste scadenţa maximă stabilită la pct.45 a facilităţilor de creditare de tip revolving acordate, cu condiţia ca creditorul să reevalueze RSDV a consumatorului cel puţin la sfârşitul fiecărui interval indicat la pct.45, calculat din data acordării/prelungirii creditului.
Capitolul IV
CERINŢĂ DE RAPORTARE
48. Băncile raportează către BNM valorile RCG şi RSDV, precum şi a componentelor acestora, în conformitate cu cerinţele stabilite prin Instrucţiunea privind modul de întocmire şi prezentare de către bănci a rapoartelor primare în vederea identificării şi supravegherii riscului de credit, aprobată prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.54/2016.
